Diferitele moduri de intretinere a solului au ]n mod evident impact diferit asupra

biodiversitatii din ecosistemul viticol, cu impact pozitiv mai ales la intretinerea

solului in sisteme cu ingrasaminte verzi si inierbare.
Lucrarile de cercetare in domeniu nu studiaza de obicei impactul modurilor de
intretinere asupra gradului de biodiversitate
in mod direct, ci asupra unor
parametrii care pot deveni relevanti datorita corelarii lor cu biodiversitatea, cum ar f
cantitatea de microorganisme din sol, porozitatea solului, insusirile fzico-chimice ale
solului.
Conform tezei de doctorat a domnului Tintea Georgian, Cercetari privind influenta
modului de intretinere a solului asupra cantitatii si calitatii productiei de struguri la
solurile albe in podgoria Stefanesti-Arges, 2006, sistemele de intretinere aplicate
solului in plantatiile de vita de vie au drept scop imbunatatirea conditiilor necesare
pentru buna indeplinire a functiunilor fziologice ale plantei. Prin aceasta se
urmareste activizarea proceselor de crestere si fructifcare a vitei de vie, in scopul
obtinerii unei recolte cat mai mari, mai calitative si mai proftabile. De asemenea,
prin sistemele de intretinere ale solului se urmaresc urmatoarele aspecte:
- inmagazinarea si retinerea apei in sol;
- imbunatatirea insusirilor fzico-chimice ale solului;
- crearea conditiilor optime pentru solubilizarea substantelor nutritive necesare
plantei si pentru activarea microorganismelor din sol;
- distrugerea buruienilor care concureaza vita de vie.
Conform cercetarilor efectuate in podgoria Dragasani privind 'Influenta sistemului de
intretinere a solului asupra mobilitatii elementelor nutritive din ingrasamintele aflate
in vii' (Gh. Condei, 1986), citat de asemenea in teza domnului Tintea, sunt laute in
considerare ingrasamintele verzi si inierbarea de durata, concluzia find ca aceste
ingrasaminte aduc in sol o insemnata cantitate de materie organica, azot, fosfor si
potasiu.
Sistemul de intretinere a solului prin inierbare a fost vast studiat de Bernaz Gh.
(1997). Acesta considera ca inierbarea 'constituie sarea si piperul viticulturii
ecologice si cheia pentru mentinerea si sporirea fertilitatii si pentru insanatosirea
solurilor afectaet sau bolnave'. Prin inierbare se elimina compactarea durabila a
solului si se obtine insanatosirea acestuia avand ca rezultat obtinerea unei dospiri
stabile. Dospirea solului este un proces natural care se realizeaza in sol, rezultand
cantitati insemnate de dioxid de carbon, creandu-se astfel conditii favorabile de
dezvoltare a microorganismelor.In aceste conditii solul se afaneaza, se
structureaza, ;i isi imbunatateste starea fzica. Dr. ing. Gh. Bernaz recomanda
inierbarea naturala ca find modul cel mai simplu de intretinere a solului din
plantatiile viticole. Inierbarea naturala consta in mentinerea florei spontane din

plantatie.
In ultimii ani inierbarea solului din plantatiile viticole a devenit alternativa ecologica
de intretinere a solului. Potrivit lui L. Sicher 1993, inierbarea solului are rol de
echilibrare a tutror fenomenelor fzice, chimice si biologice care au loc in sistemul
sol-planta. Intensifcarea activitatii microorganismelor din sol a fost semnalata de E.
Homreghhausen 1984 care in urma experientelor efectuate, a determinat un numar
dublu de microorganisme in solul inierbat comparativ cu solul intretinut in ogor
negru. Aceste microorganisme apartin atat microflorei cat si microfaunei din sol.
(pag 39).
Tot la solurile inierbate s-a constatat existenta unui numar mai mare de rame (atat
ca numar de indivizi cat si ca numar de specii) dupa F. Scheffer, P. Schachtsabel.
Ramele contribuie la ameliorarea complexelor argilo-humice, iar prin executarea
galeriilor (mault mai numeroase in solul inierbat), aereaza solul, asigurandu-i un
foarte bun drenaj, precum si formarea humusului si a agregatelor structrale.p39
De asemenea, pe terenurile inierbate sunt mai numerosi sporii ciupercilor micorizice
si gradul de micorizare a radacinilor vitei de vie este mai mare. (P. Nappi ;i colab.
citat de L. Dejeu 1997).
Folosirea ingrasamintelor verzi constituie conform tezei domnului tintea, principala
veriga pentru:
- imbogatirea solului cu materie organica si substante nutritive usor accesibile
plantei;
- stimularea activitatii microorganismelor din sol;
- diminuarea eroziunii solului;
- imbunatatirea insusirilor fzice, chimice si biologice ale solului.p40
W. Hillenbrand considera ca tescovina si gunoiul de grajd sunt cele mai importante
surse de materie organica si furnizori de humus, prin aplicarea acestora realizanduse o buna aprovizionare cu substante nutritive cat si o buna activitate a microfaunei
din sol. Cum insa cantitatile necesare de gunoi de grajd sunt din ce in ce mai greu
de procurat se evidentiaza necesitatea inclocuirii acestora cu tescovina, aceasta
find un bun izvor de humus si material organic. Tescovina compostata reprezinta un
subprodus rezultat din prelucrarea strugurilor si contine ciorchini, pielite si seminte.
Cel mai adesea tescovina este folosita dupa compostarea in platforma timp de 4-5
luni. p41
Mustin si Hofmann ajung la concluzia ca fertilizarea vitei de vie cu ingrasaminte
organice, stimuleaza viata interioara a solului si anume activitatea
microorganismelor, ciuperci, miriapode etc.p42

Ingrasamintele verzi reprezinta cultura plantelor anuale pe intervale dintre randuri

de vita de vie care se incorporeaza in sol pentru a influenta favorabil insusirile fzice,
chimice si biologice ale solului. Acestea contribuie la reducerea eroziunii solului,
amelioreaza structura acestuia prin imbogatirea in materie organica si intensifica
activitatea microorganismelor.
Inierbarea solului din plantatiile viticole este considerata o alternativa ecologica si
economica de intretinere a solului. Din punct de vedere al sanatatii si fertilitatii
solului, inierbarea constituie modul optim de intretinere, construindu-se astfel un sol
dospit activ, pentru ca fertilizarea sa devina de insemnatate secundara. Activitatea
radacinilor plantelor si a micro-faunei solului pot garanta o crestere sanatoasa a vitei
de vie.
In ceea ce priveste influenta modului de intretinere a solului asupra activitatii
microbiologice a solului, teza domnului Tintea studiaza distributia si activitatea
microflorei fungice si bacteriene, pe primii 30 cm de sol. Acesta evidentiaza ca
acesti parametrii sunt influentati de nivelul de fertilizare organica, tipul de
ingrasamant organic, intensitatea activitatii acestei microflore la momentul aplicarii
si incorporarii fertilizantului, cele mai ridicate valori find gasite in varianta
tehnologica intretinuta cu covor vegetal anual de toamna. p63
In primii 10 cm de la suprafata, varianta experimentala fertilizata cu tescovina se
prezinta prin valorile cele mai ridicate ale microflorei bacteriene, de aproape 3 ori
mai mare comparativ cu martorul nefertilizat, urmata de varianta fertilizata cu gunoi
de grajd, valori duble, comparativ cu martorul. In schimb, pe orizontul de sol 20-30
cm, se detaseaza varianta intretinuta cu ingrasaminte veriz de toamna, fapt ce
demonstreaza gradul imbunatatit de aeratie a solului, dar si un nivel favorabil de
aprovizionare cu materie organica, unica hrana a acestor microorganisme care
descompun aceasta materie organica si o treansforma in humus. p63
Microflora fungica a prezentat o distribuite marita in toate variantele fertilizate
organic, dintre ele detasandu-se cea fertilizata cu tescovina urmata de
ingrasamintele verzi de toamna. Aceasta varianta tehnologica a prezentat valorile
cele mai ridicate atat in primii 10 cm, cat si la adancimea de 30 cm. p63
Distributia microfungica in sol a fost cuantifcata cu valorile cele mai mari pe
adancimea 10- 20 cm la varianta fertilizata cu ingrasamninte verzi de toamna,
adancime caracterizata pin conditii aerobe optime, dar si printr-o imbunatatire a
insusirilor fzice si hidrofzice ale solului. p63
Rolul microflorei fungice si bacteriene din sol, reflectat prin numarul, distributia si
activitatea lor se coreleaza direct si pozitiv cu :
- cantitatea de materie organica descompusa si ulterior transformata in humus;
- valorile principalilor indicatori fzici, chimic si hidrofzici ai solului;

- nivelul de compactare scazut, corelat la randul lui cu o capacitate de retinere a

apei si cu un regim aerohidric favorabil;
- principalii indicatori calitativi si cantitaivi ai productiei de struguri, deci indirect, cu
fertilitatea plantelor.
Conditiile favorabile din sol, puse la dispozitia plantelor de vita de vie sunt
determinate de prezenta si intensitatea activitatii acestor microorganisme din sol
care isi desfasoara activitatea numai in conditii de aerobioza, la un ph favorabil ;i nu
in ultimul rand, in prezenta unor cantitati optime de resturi vegetale si prganice,
care constituie in primul rand substratul viticol careacteristic lor. p 64
Astfel sistemele de intretinere a solului care stimuleaza viata, biodiversitatea in
plantatia viticola sunt :
-aplicarea ingrasamintelor organice care intensifca activitatea microorganismelor
din sol comparativ cu sistemul de intretinere de tip ogor negru si ingrasaminte
minerale, chiar sporind efectul acestor ingrasaminte;
- ingrasamintele verzi, care stimuleaza activitatea din sol marin aprovizionarea cu
humus prinn descompunerea plantelor;
- inierbarea de durata, cu rol de a echilibra toate fenomenele fzice, chimice si
biologice care au loc in sistemul sol-planta, creand conditii optime de viata pentru
rame si alte vietuitoare ale solului; constitue astfel modul cel mai natural de
conservare a biodiversitatii in plantatia viticola datorita iinterventiilor mecanice
minime si unei intruziuni minime in ecosistem care are astfel capacitatea de a se
apropia cat mai mult de un ecosistem natural cat mai divers in ceea ce priveste
viata. p 51

Viticultura biologica - Liviu Dejeu, Petruta Matei, Bucuresti, 2006

Lucrarile solului cel mai frecvent aplicate in viticultura prezinta unele particularitati.
Astfel, subsolajul, lucarea de mobilizare in profunzime a solului fara amestecarea
orizonturilor se realizeaza la sfarsitul verii sau toamna, find recomnadata in special
pe solurile slab drenate si salb aerate. Este imporatnt sa nu se intervina decat atunci
cand solul este drenat la adancimea de executare a lucrarii. p 53
Aratura profunda ingroapa orzonturile vii, in acest fel daunand activitatii biologice a
solului. Flora si fauna microbiana a solului este de 2 tipuri: aeroba si anaeroba. Cele
mai importante sunt microorganismele aerobe care traiesc in cea mai mare parte
aproape de suprafata solului, la mai putin de 15 cm si au nevoie de aer.
Microorganismele anaerobe sunt situate in profunzime si au nevoie de aer. Aratura

adanca si rasturnarea brazdelor dauneaza activitatii biologice a solului in sensul ca

microorganismele aerobe sunt asfxiate in profunzime, iar cele anaerobe aduse la
suprafata sunt distruse in contact cu aerul. p54
In acest context, lucrarile superfciale ale solului aplicate la momentul protrivit
permit patrunderea apei, aerarea necesara dezvoltarii radacinilor si microflorei,
contribuind la distrugerea buruienilor.p54
Lucrarea mecanica a solului este completata cu cea a organismelor vii din sol, in
special cu a ramelor care aereaza solul prin crearea de numeroase galerii si
formarea compusilor argilo-humici. Din acest motiv conservarea mediului in care
acestea supravietuiesc este de asemenea importanta.p 54 Lucrarile solului sunt
completate si de radacinile plantelor care exploreaza si ele solul, astfel un sol
inierbat, pe langa sporirea efectiva a biodiversitatii prin cresterea numarului de
specii de plante existente in plantatie, conserva totodata si mediul in care
microorganismele si ramele vietuiesc optim, atragand totodata si diversitatea
entomologica prin polenizatorii atrasi de plantele inflorite, si prin entomofauna
auxiliara atrasa.
Incarcatura mai mare de organisme heterotrofe prezinta importanta deosebita
pentru unele procese biologice din sol ca mineralizarea, humifcarea, fxarea azotului
si stabilizarea structurii ( L. Sicher si colab 1993). Pe terenurile inierbate,
fragmentarea lemnului eliminat din taiere, impreuna cu ierburile pastrate ca mulci,
contribuie la descompunerea acestuia cu viteza aproape dubla comparativ cu
situatia solurilor lucrate obisnuit (E Schwappach, 1979). p58
Pe solurile inierbate, sporii ciupercilor micorizice si gradul de micorizare a radacinilor
vitei de vie prezinta valori mai ridicate. (P. Nappi si colab, 1980- 1981).
Inierbarea naturala a fost dovedita a spori cel mai mult biodiversitatea speciilor de
plante din sistemul viticol, find totodata modul cel mai simplu de inierbare,
deoarece este realizat de insasi flora spontana. in Italia centrala, dupa 3 ani de
experimentare s-a constatat realizarea unui echilibru in ceea ce priveste speciile ce
aprtin la 4 familii (leguminoase, graminee, composite si geraniacee). p 58,
bineinteles existand si incoveninete ale acestei inierbari, nu toate speciile find la fel
de utile, unele dintre acestea concurand cu viata de vie pentru resursele de apa etc.
p 58
Intretinerea covorului vegetal se face prin cosiri periodice, sistemul cel mai benefc
pentru biodiversitate atat floristica cat si faunistica find cel al cosirilor alternative
(un interval da, unul nu), care permit la mentinerea in permanenta a unei rezerve de
plante inflorite pe tot timpul de vegetatie, o sporire a diversitatii botanice in
favoarea speciilor cu frunza lata care au o inflorire treptata si prelungita in timp,
constituind totodata si 'un tampon ecologic' care adaposteste si hraneste fauna
utila( acarieni pradatori din familia Phytoseidae, viespi din familia Trichogramma
etc.) p 62.