Cuvntul Pati provine n limba romn din forma bizantino-latin Pastihae a cuvntului de

origine ebraic Pasah (a trecut), poate motenit de evrei de la

egipteni. Evreii numesc Pesah (Pate) srbtoarea libertii sau a azimilor, srbtoarea lor
anual n amintirea evenimentelor relatate n Biblie ale trecerii prin Marea Roie i a eliberrii lor
din robia Egiptului (Ieirea XII, 27), care se prznuiete la 14 Nisan i coincide cu prima lun
plin de dup echinociul de primvar.
Termenul ebraic de Pati a trecut prin forma lui aramaic - Paskha ( folosit pn azi n
ebraic pentru a denumi Patile cretine) n vocabularul cretin pentru c evenimentele istorice
care sunt comemorate n srbtoarea cretin, adic patimile, moartea i nvierea Domnului au
coincis cu Patele evreilor din anul 33. Obiectul sau motivul Patilor cretine a devenit cu totul
altul dect al Patilor evreilor, care fusese la vremea respectiv celebrat de Isus i apostoli, ntre
vechea srbtoare iudaic i cea cretin nefiind ulterior, dup o parte din teologii cretini, alt
legtur dect una de nume i de coinciden cronologic. [1]
O alt interpretare, speculativ, bazat pe limbile greac i latin, i rspndit n secolele
trecute la catolici, a fost aceea de pascha passione, de la passione
suferin (n greac (pscho sufr), (pschei sufer).
Unele limbi germanice numesc aceast srbtoare dup zeia Eostre: