?tefan al III-lea, supranumit ?tefan cel Mare (n. 1433, Borze?ti - d.

2 iulie 15
04, Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domnul Moldovei intre anii 1457
?i 1504. A domnit 47 de ani, durata care nu a mai fost egalata in istoria Moldov
ei. In timpul sau, a dus lupte impotriva mai multor vecini, cum ar fi Imperiul O
toman, Regatul Poloniei ?i Regatul Ungariei. Biserici ?i manastiri construite in
timpul domniei sale sunt astazi pe lista locurilor din patrimoniul mondial.
Cuprins [ascunde]
1 Prezentare generala
2 Inceputul domniei
3 Moldova in timpul domniei lui ?tefan cel Mare
4 Rela?iile cu Ungaria
5 Rela?iile cu ?ara Romaneasca
6 Conflictul cu Imperiul Otoman
7 Sfar?itul domniei
8 Figura ?i epoca lui ?tefan cel Mare in literatura
9 Galerie
10 Bibliografie
11 Bibliografie suplimentara
12 Legaturi externe
13 Vezi ?i
Prezentare generala[modificare | modificare sursa]
Calita?ile de om politic, strateg ?i diplomat, ac?iunile sale pentru apararea in
tegrita?ii ?arii ?i ini?iativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admir
a?ia contemporanilor, acesta devenind un erou popular in tradi?ie.
Papa Sixtus al IV-lea l-a numit "Athleta Christi" (Luptator pentru Hristos) iar
poporul l-a cantat in balade: ?tefan Voda, domn cel mare, seaman pe lume nu are,
decat numai mandrul soare.
Grigore Ureche il descrie astfel in cronica sa: "Fost-au acest ?tefan, om nu mar
e la statu, manios, ?i degraba a varsa sange nevinovat: de multe ori, la ospe?e
omoraia fara giude?. Amintrelea era om intreg la fire, nelene?u ?i lucrul sau ?t
ia a-l acoperi ?i unde nu gandeai, acolo il aflai. La lucruri de razboaie me?ter
, unde era nevoie, insu?i se varaia ca vazandu-l ai sai sa nu indarapteze ?i pen
tru aceia raru razboiu de nu-l biruia ?i unde-l biruiau al?ii nu pierdea nadejde
a ca ?tiindu-se cadzut gios se ridica deasupra biruitorilor. Mai apoi, dupa moar
tea lui ?i fiul sau, Bogdan-voda, urma lui luase de lucruri viteja?ti cum se tam
pla: den pom bun roade bune or sa iasa."
Inceputul domniei[modificare | modificare sursa]
Dupa uciderea tatalui sau Bogdan al II-lea de catre Petru Aron, ?tefan vine cu o
astea sa, ajutat de Vlad ?epe?, domnul ?arii Romane?ti. Dupa infrangerea lui Pet
ru Aron in "tina de la Dolje?ti", la 12 aprilie ?i la Orbic pe 14 aprilie 1457 merge la Suceava ?i pe locul ce se chema campia Direpta?ii, langa cetatea de sc
aun, intreaba pe cei de fa?a, daca le este cu voie sa le fie domn. Adunarea in f
runte cu mitropolitul Teoctist, boieri, targove?i, osta?i ?i "toata ?ara" procla
mara pe ?tefan ca