SISTEMUL ENDOCRIN

HIPOFIZA,TIROIDA,
PARATIROIDELE
Profesor Manea Camelia

CUPRINS
1.Clasificarea , originea si structura glandelor
2.Hormonii, proprietatile hormonilor, mod de
actiune
3.Hipofiza - structura, hormonii, functiile,
disfunctiile
4.Tiroida - structura, hormonii,functiile,
disfunctiile
5.Paratiroidele - structura, hormonii,functiile,
disfunctiile

Sistemul endocrin
Activitatea armonioasa a tuturor partilor organismului si a
relatiilor sale cu mediul inconjurator este asigurata de
sistemul nervos. Sistemul de comunicare de tip hormonal
imbunatateste activitatea de comunicare de tip nervos in
interiorul organismului, sistemul endocrin fiind un elegant
mecanism de "verificari si balante" care actioneaza prin
anse de feed-back ce faciliteaza functionarea normala a
organismului.
Hormoniisunt substante chimice (peptide, proteine,
steroizi) produse si secretate de celule specializate ce
actioneaza pe diferitele celule "tinta" aflate local sau la
distanta. Specificitatea actiunii hormonale este
determinata de prezenta receptorilor specifici de pe
celulele "tinta" iar raspunsul celular este determinat de
programarea genetica particulara a celulei respective astfel
incat acelasi hormon are actiuni diferite pe tesuturi
diferite.
Glandele endocrinesunt unitati functionale formate din mai
multe celule care pot secreta hormoni, localizate in diferite
regiuni ale corpului alcatuind sistemul endocrin. Fiecare
glanda are o functie specifica care contribuie la mentinerea
echilibrului mediului intern si a supravietuirii organismului
uman.

Deosebiri: Glandele exocrine i

endocrine
Criterii de
comparaii

Glandele exocrine

Glandele
endocrine

Canalul secretor

Au canal

Nu au canal

Substane bioactive

Enzime / Fermeni

Hormoni

Locul secreiei
subst. biochimice

Pe suprafaa
corpului, n caviti

n sange i limfa

Funciile

-Reglarea
homeostazei
-Particip la digestie
-Termoreglare

-Regleaz creterea
-Dezvoltarea
-Metabolismul bazal
-Regleaz activitatea
sexuala

CLASIFICAREA GLANDELOR
Def. Glandele sunt formatiuni alcatuite din celule de un tip

special, a caror activitate principala este de a produce

substante cu rol in desfasurarea unor procese din
organism. Provin din tesut epitelial glandular.

In organismul uman sunt 3 tipuri de glande :

a ) Glande exocrine -elimina in exterior produsul lor de
secretie printr-un canal glandular ,glande care pot fi clasificate la rndul
lor n trei grupe:
Glandele apocrine - o parte din corpul celulei se pierde n timpul
secreiei. Glandele apocrine sunt glandele ceruminoase, mamare si unele glande
sudoripare
Glandele holocrine - ntreaga celul se dezintegreaz pentru a-si elibera
secretia- glandele sebacee.
Glandele merocrine - celulele secret substanele proprii prin exocitoz si
raman intacte dupa secretie. (de exemplu glandele sudoripare si salivare).
Dupa structura, glandele exocrine pot fi :
-- tubuloase,
-- acinoase,
-- acinoase ramificate si
-- tubulo-acinoase.

b ) Glande endocrine -sunt unitati functionale formate din mai

multe celule care secreta hormoni, localizate in diferite regiuni ale
corpului alcatuind sistemul endocrin. Nu au canale.
Originea glandelor endocrine
Glandele endocrine isi au originea in
toate cele trei foite embrionare:
- Ectoderm : hipofiza, epifiza si
medulo-suprarenala
- Endoderm : tiroida, paratiroidele,
timusul si pancreasul endocrin
- Mezoderm :corticosuprarenala si
gonadele
Structura glandelor endocrine
O glanda endocrina este formata din:
1.Stroma conjunctivo-vasculara
alcatuita din tesut conjunctiv,
vase de sange, terminatii
nervoase
2.Parenchim glandular alcatuit din
celule secretoare dispuse sub
forma de cordoane, insule,

c ) Glande Mixte glande ce au o functie dubla , secreta si

hormoni (activitate endocrina ) dar poseda si celule ce isi elimina
secretii prin canale speciale
( activitate exocrina )

Pancreas
ul
Ovarele

Testicule

HORMONII
Sunt biocatalizatori produsi in cantitati foarte mici, care
regleaza activitatea metabolica a altor celule din corpul
uman.
Poseda urmatoarele proprietati :
- Poseda functie specifica , selectiva , actionand pe
anumite celule tinta.
- Actioneaza la distanta de locul secretiei .
- Actioneaza in cantitati mici (un organism sanatos
produce n 24 de ore 1.6 mg de insulina.)
- Se distrug repede si nu se depoziteaza in tesuturi , de
aceea se secreta permanent!
- Sunt anumiti homoni care controleaza activitatea altor
glande endocrine si secretia altor hormoni , astfel de
hormoni se numesc GLANDULOTROPI .
Dupa structura chimica hormonii se grupeaza astfel:
1.Hormoni lipidici ( derivati din colesterol):testosteron,
estradiol

Mecanismul de actiune al hormonilor

Exista doua mecanisme de baza prin care hormonii interactioneaza cu
celulele tinta ; hormonii proteici au receptori membranari , iar cei sterolici au
receptori citoplasmatici sau nucleari.
Mecanismul de actiune al hormonilor proteici

Mecanismul de actiune al hormonilor sterolici

Mecanisme generale de reglare a secretiei

endocrine

(
(

Sinteza si eliberarea hormonilor se realizeaza in baza unui mecanism

denumit
feed-back (legaturi de control invers ).Acest mecanism asigura
mentinerea in anumite limite a parametrilor mediului intern cum sunt
glicemia, calcemia.
Feed-back-ul poate fi :
* negativ - cresterea sintezei unui hormon determina scaderea sintezei
altui hormon ce stimuleaza secretia primului . ( ex. Insulina
/
Glucagonul )
*pozitiv - cresterea sintezei unui hormon determina cresterea sintezei
altui hormon (ex. Adenocorticotropul
/
Aldosteronul )
Perturbarea mecanismelor de reglaj determina disfunctii care pot fi
cauzate de secretia in exces a hormonilor: hipersecretie, fie de secretia
insuficienta a hormonilor; hiposecretie
Stimulii care actioneaza asupra glandelor endocrine sunt de doua feluri:
-stimulii umorali: variatii ale concentratiei de molecule si ioni din
mediul intern
creste glicemia, creste secretia de insulina)
- stimuli neuronali: celule nervoase stimuleaza eliberarea de hormoni
adrenalina)

GLANDA HIPOFIZA
Glanda hipofizaeste denumita si "glanda sefa" datorita
rolului important pe care il au unii din hormonii secretati
de ea in controlul secretiei celorlalte glande ca si a
legaturii directe pe care o are cu centrul de control al
sistemului nervos hipotalamusul
Hipotalamusul, componenta a sistemului nervos central
este considerat si glanda endocrina deoarece secreta
hormoni care asigura controlul nervos al hormonilor
secretati de hipofiza si implicit si al celor al altor glande
endocrine.
Legaturile hipofizei cu hipotalamusul sunt :
- o legatura anatomica : tija pituitara
-o legatura vasculara : sistemul port hipotalamo-hipofizar
- o legatura nervoasa : tractul hipotalamo-hipofizar
Legatura functionala a hipofizei cu hipotalamusul
este realizata si prin neurosecretii stimulatoare(RH) si
inhibitoare (IH) produse de nucleii mijlocii ai
hipotalamusului si descarcate prin sistemul port la nivelul
adenohipofizei.

Microscopie - hipofiza

LOBUL ANTERIOR HIPOFIZAR

SOMATOTROPUL
Somatotropul (STH) :este numit si hormonul de crestere , deoarece
stimuleaza cresterea oaselor lungi si sinteza proteinelor , contribuind
impreuna cu alti hormoni (tiroidieni gonadali etc. ) la cresterea
organismului ;este hormon anabolizant.Majoritatea efectelor STH se exercita
indirect, prin actiunea unui sistem de factori de crestere numiti
somatomedine.
ACTIUNI
- sub actiunea sa sunt diminuate eliminarile de N , P , K , Ca si Na
- creste continutul de proteine al organismului ; hormonul stimuleaza
transportul aminoacizilor in celule si activeaza incorporarea lor in noi
proteine , actiuni care explica cresterea scheletului si a diferitelor viscere ;
- influenteaza si metabolismul glicidic , stimuland descarcarea de glucoza
din ficat si diminuand consumul tisular de glucoza , ceea ce are ca rezultat
cresterea glicemiei ;
- mobilizeaza acizii grasi din depozitele lipidice ale organismului ;
- stimuleaza sinteza de corpi cetonici (cetogeneza) , furnizand astfel
energia necesara sintezelor proteice ;
Secretia de STH este controlata de hipotalamus prin doi neurohormoni :
unul stimuleaza secretia , iar celalalt o inhiba .
Hormonul de crestere se secreta in tot cursul vietii , iar inanitia ,
hipoglicemia , cresterea concentratiei aminoacizilor plasmatici si starile de
stres produc descarcari crescute de STH ;
Insuficienta secretiei in perioada de crestere are ca rezultat nanismul

Reglajul secretiei de
somatotrop

DISFUNCTII
HIPOFIZARE

Sultan Kosen
si He
Pingping.
Primul are o
inaltime de
2,46 m, in
vreme ce cel
de-al doilea
are doar 74 de

PROLACTINA

Prolactina ,hormonul mamotrop sau luteotrop (LTH)- a carei

functie la barbat nu este cunoscuta , la femeie stimuleaza
dezvoltarea glandelor mamare si mentine secretia lactata .
-inhiba actiunea FSH de stimulare a maturarii foliculilor
ovarieni in perioada alaptarii.
Controlul secretiei de prolactina se efectueaza de centrii
hipotalamici prin doi neurohormoni , unul inhibitor si celalalt
stimulator .
Secretia de prolactina creste dupa efortul fizic , stresul
chirurgical si emotional , somn , graviditate, inanitie,
hipoglicemie .
In sarcina secretia de prolactina creste , atingand un
maximum in timpul nasterii si apoi scade , la 8 zile dupa
nastere . Suptul produce o descarcare prompta de prolactina
, a carei intensitate scade dupa cea de-a treia luna de
alaptare .

Reglarea secretiei de
prolactina

HORMONII GLANDULOTROPI

la
la

la
la

Tirotropina (TSH) :
- stimuleaza secretia tiroidiana ;secretia de TSH este controlata atat printr-un
mecanism de feedback negativ , exercitat de concentratiile crescute de hormoni
tiroidieni asupra adenohipofizei , cat si printr-un mecanism nervos care actioneaza
prin descarcarea unui hormon eliberator de tirotropina din hipotalamus (TRH) .
Corticotropina (ACTH) :
- stimuleaza secretia corticosuprarenalei (glucocorticoizi , iar in mica masura si
secretia de mineralocorticoizi) .Secretia de ACTH este controlata de centrii
hipotalamici prin intermediul unui neurohormon - hormonul eliberator de
corticotropina - , care ajunge la nivelul adenohipofizei prin vasele sistemului port .
Gonadotropinele :
- regleaza activitatea gonadelor atat la femeie cat si la barbat . adenohipofiza
secreta doi hormoni gonadotropi , care actioneaza intr-o corelatie stransa ,
controland secretia hormonilor sexuali si formarea gametilor . Secretia
gonadotropinelor este controlata de centrii hipotalamici.
hormonul foliculostimulant (FSH) :
barbat stimuleaza dezvoltarea tubilor seminiferi si a spermatogenezei;
femeie determina cresterea si maturarea foliculului de Graaf si secretia de estrogeni
hormonul luteinizant (LH) :
barbat stimuleaza secretia de androgeni de catre celulele interstitiale Leydig;
femei determina ovulatia si aparitia corpului galben, a carui secretie de progesteron
si estrogeni o influenteaza.

Dereglari ale
secretiei de ACTH

LOBUL INTERMEDIAR HIPOFIZAR

reprezinta doar 2% din masa glandei , are
forma unei lame epiteliale , care la adult adera
strans de lobul posterior si de aceea este dificil
de delimitat . Din lobul intermediar s-a izolat
hormonul melanocitostimulator (MSH) care
provoaca pigmentarea pielii , ca urmare a
dispersiei granulelor de melanina din celulele
melanofore ale pielei ; in lipsa hormonului
MSH, granulele de melanina se concentreaza
in jurul nucleului melanoforelor si pielea se
decoloreaza .
Secretia lui este reglata de neurosecretii ale
hipotalamusului mijlociu.

LOBUL POSTERIOR HIPOFIZARimpreuna cu tija pituitara constituie o

unitate morfo-functionala denumita neurohipofiza . Microscopic este
alcatuit dintr-o stroma conjunctivo-vasculara , fibre nervoase provenite din
tractul hipotalamo-hipofizar , celule gliale si celule din ceilalti lobi hipofizari
.
Hormonii hipofizei posterioare - antidiuretic (ADH) si ocitocina - sunt
secretati de neuronii hipotalamici anteriori si apoi transportati prin axonii
acestor neuroni pana in lobul posterior hipofizar . Din aceste terminatii
nervoase hormonii se elibereaza direct in sange .
ADH are ca actiune principala conservarea apei in organism prin scaderea
eliminarilor hidrice renale , datorita cresterii permeabilitatii partii
terminale a nefronului. Sub actiunea ADH volumul urinar scade si
concentratia urinara creste .
In doze mari hormonul produce cresterea tensiunii arteriale prin actiunea
sa asupra musculaturii netede din peretii arteriolari si de aceea mai este
denumit vasopresina . Descarcarea de ADH din neurohipofiza se face sub
influenta impulsurilor provenite de la nivelul osmoreceptorilor si al
baroreceptorilor , printr-un mecanism de feedback . Variatiile volumului
lichidelor extracelulare influenteaza secretia de ADH , iar lezarea nucleilor
hipotalamici sau a lobului posterior hipofizar provoaca diabetul insipid .
Sindromul , datorat deficitului de ADH , se manifesta prin eliminarea unor
mari cantitati de urina diluata , concomitent cu ingestia unor cantitati de
apa corespunzatoare celor pierdute .
Ocitocina are ca efect principal contractia celulelor mioepiteliale din

TIROIDA
Glanda tiroideste cea mai mare
gland a sistemului endocrin uman
atingnd o greutate de 15-18 g la
adult i este situat n regiunea
antero-lateral agtului. Tiroida
normal la adult are forma literei H
i este alcatuit din doi lobi(drept
i stng), unii printr-un istm
(poriune de esut glandular).
Tiroida este nvelit la exterior de
o capsul fibroas din care pornesc
septuri fibroase ce mpart glanda
n lobi, la rndul lor alcatuii din
vezicule, numite foliculi (unitatea
structural si functionala a tiroidei)
. Acesti foliculi contin la interior un
coloid,tireoglobulina, care este
forma de depozitare a hormonilor
tiroidieni. Tiroida este bogat
vascularizata si inervata. Inervatia
vegetativa are numai functii

Actiunea hormonilor tiroidieni in organism este

complexa:
- au efect calorigen, manifestat prin cresterea
metabolismului bazal (MB),
a consumului de oxigen si a oxidarilor celulare;
- controleaza impreuna cu hormonul somatotrop ,
cresterea si diferentierea celulara;
- intensifica eliminarile de azot din organism si
catabolismul proteic;
- reduc depozitele lipidice prin activarea lipolizei;
- este singurul hormon cu efect hipocolesterolemiant
- intensifica absorbtia intestinala de glucoza si
catabolismul glucidic, determinand hiperglicemie.
- stimuleaza activitatea gonadelor;
- mentin, impreuna cu prolactina, secretia lactata;
- pe aparatul cardiovascular creste forta si frecventa
contractiilor cardiace si face vasodilatatie;
- pe aparatul respirator creste amplitudinea si frecventa

Gusa endemica.Se caracterizeaza

prin cresterea in volum a glandei
tiroide provocata de aportul
insuficient de iod.Iodul din
alimentatie este foarte important
pentru sinteza hormonilor
tiroidieni .Dezvoltarea anormala a
tiroidei este provocata de excesul
de TSH, stimulat de nivelele
plasmatice mici
de tiroxina.
Hiperfunctia
tiroidianadetermina
.
boala
Basedow Graves sau boala Perry
frecventa mai ales la femei se
caracterizeaza prin:
- cresterea metabolismului bazal
- exofalmie (protuzia globilor oculari),
- tulburari circulatorii (tahicardie,
hipertensiune),
- iritabilitate
crescuta,

Hipofunctia
tiroidiana
determina efecte variate
in functie de varsta.
La copii
determinananismul
tiroidian, cu dezvoltare
fizica si psihica redusa
pana la cretinism.

Hiposecretia la adulti
determina scaderea
capacitarii de invatare si
memorare.
Indiferent de varsta, are
loc reducerea
metabolismului bazal,
determinandmixedemul(e
dem mucos, cu piele
uscata, ingrosata si
caderea parului), scaderea
metabolismului bazal,
letargie, tendinta de
crestere in greutate,
senzatie permanenta de
frig.
Beneficiaza de terapie cu
hormoni de substitutie.

PARATIROIDELE
Glandele paratiroide sau corpusculii
epiteliali sunt n numr de patru (dou
perechi). Sunt situate superior i
inferior pe faa postero-lateral a
lobilor tiroidieni, aflndu-se n loja
tiroidian. Paratiroidele se gasesc
intre coliculii cvadrigemeni superiori.
Astfel, avem paratiroidele superioare
sau craniale i paratiroidele inferioare
sau caudale. Dei sunt cele mai mici
glande din organism, cntrind
aproximativ 130 mg, prezena
paratiroidelor este indispensabil
vieii.

Structura paratiroidelor

Paratiroidele sunt
constituite dintr-o strom
conjuctiv bogat
vascularizat i inervat i
din parenchim glandular
(epiteliu secretor). Stroma
conjunctiv este alctuit
din esut conjunctiv, vase
sanguine, vase limfatice i
nervi. Parenchimul
glandular este
reprezentat de dou tipuri
de celule: celule
principale, dispuse sub
form de cordoane, i
celule parafoliculare,
identice cu celulele C de la
tiroid. Celulele principale
secret parathormonul,

Hormonii paratiroidieni

Parathormonul i calcitonina au rol esenial n meninerea echilibrului fosfocalcic.

Ionii de calciu i fosfor au o importan fundamental pentru toate sistemele
biologice: excitabilitatea celular, transmiterea impulsului nervos, osteogeneza,
coagularea sngelui, contracia muscular. Parathormonul i calcitonina asigur
creterea normal a scheletului, cu fixarea adecvat a calciului n oase.
Parathormonul, prescurtat PTH, acioneaz asupra osului, rinichiului i tractului
digestiv. Influeneaz mobilizarea calciului de la nivelul oaselor, crescnd
cantitatea acestuia n mediul extracelular. La nivel digestiv stimuleaz absorbia
calciului. La nivelul rinichiului, scade eliminrile urinare de calciu i sodiu i
stimuleaz eliminarea fosfailor i a potasiului. n plus, intervine n activarea
vitaminei D3, ce are rol n absorbia calciului.
Aadar, rolul PTH este de a crete numrul ionilor de calciu i de a scdea
numrul de fosfai din mediul extracelular. Concentraia medie a acestui hormon
este 0,5 ng/ml. Hipercalcemia inhib secreia de PTH, iar hipocalcemia o
stimuleaz.
Calcitonina, cellalt hormon secretat de glandele paratiroide, are aciune parial
antagonic parathormonului: scade numrul ionilor de calciu din snge,
favoriznd depunerea lui n oase, ns, ca i PTH, scade concentraia fosfailor din
snge. La nivel renal crete calciuria (eliminarea calciului prin urin).
Concentraia plasmatic a calcitoninei variaz ntre 10 i 100 picograme/ml.
Hipercalcemia determin secreia de calcitonin. Structura chimic a calcitoninei
este similar la om, porc i somon.

Dereglari ale secretiei

paratiroidelor

Hipersecreia de parathormon produce boala Recklinghausen.

Aceast afeciune este caracterizat prin decalcifiere osoas urmat
de deformri i fracturi spontane. Calciul din snge n exces se
depune n esuturile moi sau formeaz calculi urinari. Hipersecreia
de parathormon poate fi provocat de adenomul paratiroidian
(tumor benign), care poate afecta una sau mai multe din cele patru
glande paratiroidiene. Alte complicaii ale bolii Recklinghausen sunt
osteoporoza, durerile osoase, cifoscolioza (derivare a coloanei
vertebrale).
Hiposecreia de parathormon determin scderea calciului i
creterea fosforului din snge. Se soldeaz la copil cu dezvoltare
anormal a dinilor i cu ntrziere mintal. La aduli, hiposecreia
provoac tetanie - apariia spasmelor musculaturii netede i striate.
ndeprtarea chirurgical accidental a paratiroidelor este una din
cauzele hiposecreiei. Consecina acestui fapt este scderea calciului
plasmatic, ceea ce afecteaz activitatea sistemului muscular. Alte
simptome ale insuficienei paratiroidiene sunt: spasm laringian,
agitaie, tahicardie (inima bate mai repede dect n mod normal),
cataract, cderea prului, polipnee (crete frecvena respiraiei).