EFECTELE POLURII ASUPRA SNTII

Prof.Manea Camelia
Un mediu curat este esenial pentru sntatea uman i bunstare. Totui, interaciunile
dintre mediu i sntatea uman sunt extrem de complexe i dificil de evaluat. Aceasta
face ca utilizarea principiului precauiei s fie extrem de util. Cele mai cunoscute
impacturi asupra sntii se refer la poluarea aerului nconjurtor, la calitatea proast a
apei i la iien insuficient. !e cunosc mult mai puine despre impacturile substanelor
c"imice periculoase asupra sntii. #omotul reprezint o problem emerent de
sntate i de mediu. !c"imbrile climatice, diminuarea stratului de ozon, pierderea
biodiversitii i deradarea solului pot afecta, de asemenea, sntatea uman.
$n %uropa, preocuprile majore privind sntatea n letur cu mediul sunt leate de
poluarea aerului n interior i n exterior, calitatea inferioar a apei, iiena precar i
produsele c"imice periculoase. &mpacturile aferente asupra sntii cuprind afeciuni
respiratorii i cardiovasculare, cancerul, astmul i aleriile, precum i afeciunile
sistemului de reproducere i tulburrile de dezvoltare neuroloic.
'ulberile fine n suspensie i ozonul la nivelul solului sunt principalele ameninri asupra
sntii de pe urma polurii aerului. 'roramul U%, Un aer curat pentru %uropa (CA)%*,
a estimat un total de +,- ... de decese premature pe an provocate de expunerea la
particulele fine (/,0'1*. 2a acest nivel de expunere, sperana de via medie se reduce cu
aproximativ un an.
Cartea verde a U% privind expunerea la zomote menioneaz c aproape /.3 din
populaia U% sufer de pe urma nivelurilor de zomot pe care experii n sntate le
consider a fi inacceptabile, adic dintre cele care pot duce la enervare, perturbarea
somnului i efecte adverse asupra sntii.
Transportul, n special n zonele urbane, este unul dintre factorii c"eie care contribuie la
expunerea uman la poluarea aerului i la zomot.
!e cunosc mult mai puine despre impacturile substanelor c"imice asupra sntii.
%xist o preocupare crescut pentru efectele expunerii la amestecuri de produse c"imice
la niveluri sczute i pe perioade ndelunate pe parcursul vieii noastre, n special n
perioada precolar i n timpul sarcinii.
!ubstanele c"imice persistente cu efecte pe termen lun, precum bifenilii policlorurai
('C45uri en* i clorofluorocarburile C)C i cele utilizate n structurile de via
ndelunat 5 de exemplu materialele de construcie 5 pot prezenta riscuri c"iar i dup ce
producia a fost finalizat.
1uli poluai cunoscui ca av6nd efecte asupra sntii umane intr treptat sub control
relementat. Totui, exist probleme emerente pentru care cile ecoloice i efectele
asupra sntii sunt nc reu de neles. 'rintre exemple se afl c6mpurile
electromanetice (C%1*, produsele farmaceutice din mediu i unele afeciuni infecioase
(a cror rsp6ndire poate fi afectat de sc"imbrile climatice*. 7ezvoltarea sistemelor de
8avertizare precoce9 ar trebui ncurajate pentru a scurta timpul dintre detectarea unui
posibil pericol i o aciune sau intervenie politic.
!ntatea uman a fost ameninat ntotdeauna de pericole naturale precum furtunile,
inundaiile, incendiile, alunecrile de teren i secetele. Consecinele acestora sunt
aravate de o lips a promptitudinii i de aciunile umane precum defriarea, sc"imbrile
climatice i pierderea diversitii. :Aentia europeana pentru mediu9
7ac uneori poluarea mediului nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi
erupiile vulcanice, cea mai mare parte a substanelor poluante provine din activitile
umane. )iecare persoana este afectata in mod direct sau indirect. ;om lua n discuie
principalele ramuri ale poluarii, cele mai afectate zone din lume si nu in ultimul rand cum
sa prevenim infectarea naturii. 7easemenea, voi atrae atentia asupra pericolelor la care
suntem supusi si cum ne putem feri de ele.
'oluarea 5 termeni enerali
Poluarea aerului este fenomenul prin care aerul se incarca cu substante straine
daunatoare vietii. Acestea isi modifica compozitia sa naturala, atunci cand este patruns de
elemente straine ce au efect daunator asupra plantelor si animalelor.
'oluarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. Apa reprezinta sursa de viata
pentru oranismele din toate mediile. )ara apa nu poate exista viata. Calitatea ei a inceput
din ce in ce mai mult sa se deradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, c"imic si
bacterioloic.
7aca toata apa de pe pamant ar fi turnata in <= pa"are cu apa, <0 si jumatate dintre ele ar
contine apa sarata a oceanelor si marilor. 7in jumatatea de pa"ar ramasa, mare parte este
inlobata fie in "eturile polare, fie este prea poluata pentru a fi folosita drept apa
potabila si astfel, ceea ce ar mai ramane pentru consumul omenirii reprezinta continutul
unei linurite. 7in consumul mondial de apa, =>3 este repartizat aricultirii, /+3
industriei si numai -3 in domeniul casnic.
C% 'UT%1 )AC% ?
&n asirea cailor pentru a realiza cu adevarat ceva trebuie constientizat faptul ca , in afara
surselor mari, industriale de poluare (de toate tipurile* pentru care exista lei5 dupa cum
s5a mai spus5 cateodata evazive, permisive sau inorate cu ajutorul coruptiei din sistem,
mai exista factorul individual , care, prin comportamentul sau, poate ameliora sau
inrautati situatia intr5o proportie remarcabila.
Cred ca elaborarea unor '@AB@A1% CAT&ACA2% 7% %7UCAT&% %CA2AB&CA
pentru toate varstele este obliatorie pentru primii pasi catre trezirea acestei natii.
1erand prin mijloacele de transport, prin parcuri, pe strazi, nu se poate sa nu fii socat de
nonsalanta cu care se arunca ambalaje pe jos, la cativa metri de cosul de unoi, cum
doamne , domnisoare si domni cu fason mananca cu ratie seminte si scuipa cojile pe jos,
oriunde s5ar afla, si cum C&1%C& CU &CT%@;&C% din cei care asista la aceste scene.
7e la seminte pana la sacii de moloz desertati pe marinea drumurilor si manelele
revarsate asurzitor din limuzine nu e nici o diferenta fundamentala. Toate acestea arata ce
practic in tara romaneasca CU %D&!TA EA CAC!T&&CTA A !'AT&U2U& CA1UC, dupa
cum scria in F7ilema ;ec"eF Andrei 'lesu.. 7ezastrul la nivelul societatii e atat de mare,
dupa parerea mea, incat necesita un efort de o mare anverura pentru destelenirea
constiintei individuale.
Avem puterea de a intelee ca multe din actiunile noastre cotidiene, c"iar daca marunte in
aparenta, au o valoare enorma adunate la nivel lobal. 7e la "artia mototolita aruncata pe
jos, la cutia de bere azvarlita din masina, de la emisiile unui motor prost relat pana la
furnalul unei fabrici parainite, de la becul uitat aprins pana la risipa miliardelor de
beculete aprinse de Craciun, avem vii si lana noi, exemple de fapte neative, care aduc
raul asupra planetei. Cu e inevitabil insaG
% timpul sa fim %CA, sa andim de doua ori inainte de a face ceva, si cand o facem, sa
fie %CAloic si sa fie %CAnomic si sa aiba %CAu si asupra celorlatiG !i putem incepe
c"iar acum... !a ne obliam la o viata %CAnomica, sa avem o conduita %CAloica,
pentru a ne ajuta pe noi insine sa supravietuim in confruntarea pe viata si pe moarte pe
care o ducem... tot cu noiG
1inisterul roman al Apelor, 'adurilor i 'roteciei 1ediului (1A''1* a tocmit, la
cerere, o lista despre zonele cel mai intens poluate din tara noastra.
2ista zonelor poluate in @omania
Copsa 1ica, 4aia 1are, #latna H zone poluate in special cu metale rele (cupru, plumb,
cadmiu*, dioxid de sulf i pulberi n suspensie ce provin din industria metalurica
neferoasaI
Calan, Balati, Junedoara H zone poluate in special cu oxizi de fier, pulberi sedimentabile,
metale neferoase, ce provin din siderurieI
@amnicu ;alcea, !avinesti, Anesti, 'loiestiH zone poluate in special cu clor, acid
clor"idric i compusi oranici volatili, ce provin din industria c"imica i industria
petroc"imicaI
Taru 1ures H zona poluata in special cu oxizi de azot si amoniac, proveniti din industria
de inrasaminte c"imiceI
4raila, 4orzesti, 7ej, !avinesti, !uceava H zone poluate cu sulfura de carbon, "idroen
sulfurat, dioxid de sulf, provenite din industria de celuloza, mercaptan, "artie i fibre
sintetice.
&nfluenta poluarii asupra sanatatii5 Beneraliti
C"imicalele, fumul, poluarea, alerenii si alte pericole pentru sanatate au devenit
obisnuite in mediul actual si uneori pot produce imbolnaviri. 'oate unii sufera de dureri
de cap misterioase care apar doar in KeeLend. !au sufera de reata si de eruptii cutanate
dupa ce s5au mutat intr5o casa nou construita. Aceste simptome pot fi cauzate de
expunerea la toxine care se asesc frecvent in case, locuri de munca si comunitati.
7e exempluE acele dureri de cap care apar doar in KeeLenduri pot fi un rezultat al
unui cos de fum defectuos care emana monoxid de carbon. )olosirea unui semineu
creeaza un curent de aer retrorad de aze care pot cauza dureri de cap. &nlocuirea cosului
de fum poate face ca durerile sa dispara.
1aterialele de constructii folosite in casele noi5izolate, adezivele pentru parc"et,
lemnul presat 5 emit formalde"ida, care poate cauza reata si eruptii cutanate. 7e
asemenea, "artia care formeaza suprafata exterioara a tapetului este un mediu excelent de
crestere a muceaiului. %xpunerea la aceste muceaiuri poate cauza probleme respiratorii
si simptome asemanatoare aleriilor si pot provoca atacuri de astm.
Cauze
%xpunerea pe durate scurte si luni la factori de mediu cum ar fi c"imicalele, fumul,
poluarea, alerenii sau alte toxine pot cauza boala de mediu. C"imicalele din fumul de
tiara sunt recunoscute ca fiind o cauza de cancer pulmonar. %xpunerea la azbest, un
material de contructii folosit frecvent poate cauza tumori in seroase (foitele care
captusesc cavitatile toracice si abdominale*, cancer pulmonar si alte maladii.
!obele cu lemne si alte instalatii de az incorect ventilate pot determina probleme
respiratorii. Consumarea apei de la o fantana rurala contaminata cu pesticide sau solventi
de la o fabrica din apropiere poate cauza cancer sau alte probleme neuroloice.
&n"alarea sporilor de la muceaiuri care cresc pe materialele de constructie poate cauza
probleme respiratorii si poate arava astmul. %xpunerea la diverse c"imicale la locul de
munca poate cauza sterilitate, mai ales la barbati.
7e multe ori, nu se cunoaste faptul ca aceste expuneri determinau aparitia bolii. Cu se
cunosc tipurile sau cantitatile de c"imicale la care oamenii sunt expusi zi de zi, mai ales
in cazul bolilor cu un debut lent, de cativa ani sau zeci de ani.
Toxinele in mediul ambiant
'oluarea aerului din interiorul cladirilor
'oluarea aerului din interiorul cladirilor poate sa afecteze oamenii acasa, la locul de
munca sau c"iar in locuri pe care acestia le viziteaza. % o sursa frecventa de boli
respiratorii, inclusiv astmul, aleriile si a cancerului de plaman. 'oate sa fie aravat in
timpul iernii cand eamurile sunt inc"ise si aer mai putin curat poate sa circule.
Fumul de tigara
Una din cele mai frecvente si mai toxice cauze de poluare a aerului din incaperi e fumul
de tiara. )umul de tiara cauzeaza mai mult de -M3 din cancerele de plamani, dupa
parerea expertilor. )umatul activ sau pasiv (in"alarea fumului* creste riscul de atac de
cord si de accident vascular cerebral.
)umul de tiara e un amestec de mai mult de ,,M.. compusi. )umul de la capatul unei
tiari care se stine contine mai multe substante canceriene decat fumul expirat de un
fumator.
7aca cineva este nefumator si cei din jurul lui (ceilalti membri ai familiei sau coleii de
serviciu* fumeaza, acesta ar trebui sa5i roae pe fumatori sa fumeze in zone bine ventilate
sau izolate. Cu trebuie sa se fumeze in preajma copiilor in nici o circumstanta mai ales
daca sunt alerici sau au astm.
Copiii mici si bebelusii cu parinti fumatori au un risc mai mare de a face pneumonie sau
bronsita si de a avea crize de K"eezin (respiratie sueiratoare*, de tuse sau sa expectoreze
o flema mai abundenta.
)umatul cauzeaza intre <0... si +..... de infectii ale tractului respirator inferior in
fiecare an la copii mai mici de <- luni, ducand la M0.. pana la <0... spitalizari. Copiii
de fumatori au tendinta de a forma mai mult lic"id in urec"ea interna, care poate cauza
infectii ale urec"ii. Copiii mai mari pot avea o functie pulmonara mai redusa.
Copiii care au astm si sunt expusi la fumul de tiara au mai multe atacuri si
simptomatoloie mai severa. )umul de tiara poate determina aparitia astmului la mii de
copii. 7e exemplu, in ultimii <0 ani, numarul copiilor cu astm aproape ca s5a dublat,
pentru acesta fiind incriminate cauze de mediu
Soele !u lemne "i in"talatiile de in!al#ire !u ga#
!obele cu lemne care nu sunt intretinute in mod corespunzator si ventilate pot emana
aze, care includ monoxid de carbon, azot, particule si "idrocarburi. Copiii din casele
incalzite cu sobe de lemne au mai multe probleme respiratorii, conform statisticilor.
&nstalatiile de az, mai ales cand nu sunt bine ventilate sau cand sunt folosite ca o sursa
de incalzire, pot produce nitroen dioxid, care poate cauza probleme respiratorii.
7aca soba de az are o flacara albena, se poate ca acesta sa nu fie bine ajustata. Trebuie
sa se ceara companiei de az sa ajusteze arzatoarele astfel incat varfurile flacarii sa fie
albastre. 7aca se planuieste cumpararea unei instalatii de az sau al unui araaz, ar trebui
cautat unul care sa nu foloseasca o flacara de aprindere.
7aca se foloseste o soba cu lemne, trebuie sa se asiure inc"iderea usilor. Trebuie folosit
doar lemn uscat, maturat. Cu trebuie ars sub nici o forma lemnul tratat cu substante
c"imice, cum ar fi placajul.
Trebuie ca sobele sa fie prevazute cu cosuri de fum care trebuie inspectate in fiecare an.
Materiale de !on"tru!tie
%xpunerea la materiale de constructie, folosirea de produse pentru imbunatatirea casei si
a textilelor pot cauza probleme de sanatate. 7e exemplu, placajul, materialele de izolatie
adezivele pentru parc"et si alte produse de ospodarie de forma alde"ida, care poate sa
cauzeze reata, probleme respiratorii, piele uscata sau inflamata si iritatia oc"iului.
Casele construite de curand si spatiile inc"ise ale caselor mobile pot fi o problema
particulara.
Astmul leat de cladire si sindromul casei bolnave
%xpertii au inventat noua denumire de sindrom al Fcasei bolnaveF pentru a descrie
simptomele acute care apar in cadrul timpului petrecut intr5o anumita cladire care nu pot
fi explicate de o anumita boala sau cauza. !imptomele includ durerile de cap, tusea seaca,
piele uscata sau cu mancarimi, ameteala, reata, dificultati in concentrare, oboseala,
sensibilitate la mirosuri si iritatii ale oc"ilor, nasului sau atului. Tipic, simptomele se
reduc dupa parasirea cladirii.
;entilatia scazuta care impiedica aerul proaspat sa circule in interior poate fi o cauza a
sindromului casei bolnave. Covoarele, adezivii, tapiteria, lemnul prelucrat, copiatoarele
pesticidele si lic"idele de curatat pot emana componente oranice volatile (;AC*,
inclusiv formalde"ide. Concentratia ridicata de ;AC poate cauza cancer. &nstalatiile de
incalzire cu az si benzina, cuptoarele cu lemne, semineele si cuptoarele cu az pot
produce monoxid de carbon si dioxid de nitroen.
!ursele externe de c"imicale pot de asemenea sa cauzeze sindromul casei bolnave.
Coxele de la masini si camioane, emanatiile din canalele de aerisire pot patrunde intr5o
cladire prin aerisiri.
Astmul leat de cladiri este in sc"imb termenul folosit cand simptomele unei boli
dianosticate pot fi leate direct de contaminarea din aerul dintr5o cladire. !imptomele
includ tuse, sufocari, respiratie dificila. 'arasirea cladirii nu duce neaparat la o
imbunatatire imediata a starii de sanatate.
4acterii, virusi, si alti factori de contaminare bioloici
4acteriile, muceaiurile si virusurile se pot inmulti in apa statuta care se acumuleaza in
umidificatoarele de aer, in tevile de drenarea apei sau unde apa se colecteaza in parc"et,
tilele de la acoperis si materiale izolatoare. )ebra cauzata de aparatele de aer conditionat
este o boala cauzata de toxinele din microoranismele care cresc in sistemele de racire
sau incalzire din cladiri dar pot fi asite si in sistemele similare din case.
2eionella pneumop"ila este o bacterie care creste in casa si care cauzeaza leinelloza.
Aproximativ -.... pana la <-.... de oameni se infecteaza anual de la aparatele de aer
conditionat, dusuri, de la locurile de munca, spitale, case sau spatii publice.
'arul de animale, polenul, acarienii de praf, muceaiurile, urina de soarece sau de
sobolan sunt alerene care determina aparitia astmului, rinitei alerice si a altor probleme
pulmonare.
!imptomele bolii cauzate de materiale contaminate bioloic includE stranutul, oc"i care
lacrimeaza, dispnee (respiratie dificila* letarie, ameteala si probleme diestive.
7esi studiile au fost neconcludente pana acum, dovezile cum ca expunerea la alereni din
interiorul casei cum ar fi muceaiurile in timpul copilariei pot duce la reactii alerice
persistente se acumuleaza. Aleriile la muceaiuri pot sa inrautateasca atacurile de astm
sau sa cauzeze simptome asemanatoare astmului.
'astrarea curateniei in casa si pe cat mai putin prafuita posibil poate ajuta la reducerea
alerenilor. %xista mai multe metode de a controla praful si acarienii de praf, cum ar fi
spalarea asternuturilor si a saltelelor in apa fierbinte si eliminarea draperiilor, care
colectionaeaz praf. &n mod similar, sunt mai multi pasi care se pot face pentru a controla
parul de animale si alti alereni proveniti de la animalele de casa.
Burile de aerisire instalate in bai si bucatarii pot ajuta la eliminarea umezelii. Cand
materialele de constructie a cladirilor moderne se umezesc, ele devin un mediu ideal
pentru cresterea muceaiurilor, care pot inrautati astmul si pot cauza si alte simptome
respiratorii. ;entilarea podurilor si a spatiilor inuste si pastrarea unei umiditati in
incaperi de sub 0.3 pot preveni acumularea umezelii pe materialele de constructie.
%xista si alte metode de a controla muceaiurile din interioare, cum ar fi prevenirea
scurerii apei prin pereti, indepartarea materialelor umezite, pastrarea lemnului de foc in
afara incintei si folosirea unei substante care sa absoarba umezeala in timpul vremii prea
umede.
&nstalatiile de umidificare a aerului trebuie pastrate curate si umplute in fiecare zi cu apa
proaspata. 'arc"etul si materialele de constructii umezite pot adaposti si ele muceaiuri si
bacterii. 'entru ca este dificila indepartarea muceaiurilor si bacteriilor, cel mai bine e sa
se previna aparitia acestora prin indepartarea din casa a oricaror materiale pe care acestea
se pot dezvolta.
'rodusele de ospodarie
1ulte din produsele de ospodarie folosite pentru curatenie sau pentru petrecerea
timpului liber pot contine substante c"imice potential daunatoare.Unele pot fi toxice si in
doze suficient de mari pot cauza probleme respiratorii, oculare, ameteala, probleme
vizuale si pierderi de memorie. Una din cele mai eficiente metode de protectie impotriva
acestor efecte este respectarea instructiunilor de folosire de pe etic"eta.
Cand se folosesc produse de curatenie sau alte produse, trebuie ca eamurile din
incaparea respectiva sa fie lar desc"ise sau sa existe o ura de ventilatie
corespunzatoare.'rodusele c"imice pentru ospodarie nu trebuie sa fie amestecate sub
nici o forma, cum ar fi cele care contin clor si cele care contin amoniac. Unele amestecuri
pot crea aze toxice care pot fi fatale.
Trebuie acordata o atentie deosebita produselor care contin clorura de metilen, care
includ spraNuri de vopsea, substante pentru indepartarea adezivilor si spraNurile de
vopsea cu aerosoli. 7aca se folosesc aceste produse, acestea ar fi bine sa se foloseasca
afara sau sa existe o ventilatie foarte buna.
&n cursul unui act respirator, omul in repaus trece prin plamani o cantitate de 0.. cm + de
aer, volum care creste mult in cazul efectuarii unui efort fizic, fiind direct proportional cu
acest efort. &n /, ore in mediu omul respira circa <05/0 m + de aer. 2uand comparativ cu
consumul de alimente si apa, in timp de /, ore, omul in"aleaza in medie <0 L de aer in
timp ce consumul de apa nu depaseste de obicei /,0 L, iar cel de alimente <,0 L.
@ezulta din aceste date importanta pentru sanatate a compozitiei aerului atmosferic, la
care se adaua si faptul ca bariera pulmonara retine numai in mica masura substantele
patrunse pana la nivelul alveolei, odata cu aerul inspirat.
7in punct de vedere al igienei , aerul influenteaza sanatatea atat prin compozitia sa
c"imica, cat si prin proprietatile sale fizice (temperatura, umiditate, curenti de aer,
radiatii, presiune*.
&n ceea ce priveste compozitia c"imica distinem influenta exercitata asupra sanatatii de
variatii in concentratia componentilor normali, cat si actiunea pe care o exercita prezenta
in aer a unor compusi straini.
%fecte directe ale poluarii
Efe!tele dire!te sunt reprezentate de modificarile care apar in starea de sanatate a
populatiei ca urmare a expunerii la aenti poluanti. Aceste modificari se pot traduce in
ordinea ravitatii prinE
cresterea mortalitatii
cresterea morbiditatii
aparitia unor simptome sau modificarii fizio5patoloice
aparitia unor modificari fizioloice directe siOsau incarcarea oranismului cu aentul sau
aentii poluanti
%fecte de luna durata ale poluarii
%fectele de luna durata sunt caracterizate prin aparitia unor fenomene patoloice in
urma expunerii prelunite la poluantii atmosferici. Aceste efecte pot fi rezultatul
acumularii poluantilor in oranism, in situatia poluantilor cumulativi ('b, ) etc.*, pana
cand incarcarea atine praul toxic.
7e asemenea modificarile patoloice pot fi determinate de impactul repetat al aentului
nociv asupra anumitor orane sau sisteme. %fectele de luna durata apar dupa intervale
luni de timp de expunere care pot fi de ani sau c"iar de #e!i de ani .
Manife"tarile $atologi!e pot imbraca aspecte specifice poluantilor (intoxicatii cronice,
fenomene alerice, efecte carcinoene, mutaene si teratoene* sau pot fi caracterizate
prin aparitia unor imbolnaviri cu etimoloie multipla, in care poluantii sa reprezinte unul
dintre aentii etimoloici determinanti sau aravanti (boli respiratorii acute si cronice,
anemii etc.*.
'oluanti iritanti
Poluantii iritanti realizeaza efecte iritative asupra mucoasei oculare si indeosebi asupra
aparatului respirator. &n aceasta rupa intra pulberile netoxice, precum si o suma de aze
si vapori caE
4ioxidul de sulf
4ioxidul de azot
Azonul
!ubstantele oxidante
Clorul
Amoniacul etc.
Poluarea iritanta constitue cea mai raspandita dintre tipurile de poluare, rezultand in
primul rand din procesele de ardere a combustibilului, dar si de celelalte surse de poluari.
'oluanti fibrozanti
Poluantii firo#anti produc modificari fibroase la nivelul aparatului respirator.
'rintre cei mai raspanditi suntE
4ioxidul de siliciu
Azbestul
Axizii de fier
Compusii de cobalt
4ariu etc.
!unt mult mai aresivi in mediul industrial unde determina imbolnaviri specifice care
sunt exceptionale in conditii de poluare a aerului. Totusi poluarea intensa cu pulberi poate
duce la modificari fibroase pulmonare.
'oluanti alerenici
Poluantii alergeni!i din atmosfera sunt cunoscuti de multa vreme.
&ndeosebi este cazul poluantilor naturali, responsabili de un numar foarte mare de alerii
respiratorii sau cutanateE
'olen
)uni
&nsecte
'raful din casa
'e lana acestea se adaua poluantii proveniti din surse artificiale 5 in special industriale 5
care pot emite in atmosfera o suma de alereni completi sau incompleti.
'e primul loc din acest punct de vedere, se aseste industria c"imica (industria maselor
plastice, industria farmaceutica, fabricile de insecticide etc.*. !unt semnalate si situatii cu
aparitia unor fenomene alerice in masa, ca cel de la CeK Arleans din <>0- in care
alergenul a fost identificat in praful provenit de la deseuri industriale depuse in "olde.
'oluanti cancerieni
Aranici
Anoranici
%xista foarte dificultati in estimarea rolului poluantilor atmosferici ca factori etioloici ai
cancerului. Totusi cresterea frecventei cancerului indeosebi in mediul urban, a impus
luarea in considerare si a poluantilor atmosferici ca aenti cauzali posibili, cu atat mai
mult cu cat in zonele poluate au fost identificate in aer substante cert carcinoene.
'oluanti cancerieni oranici
Cei mai raspanditi dintre $oluantii organi!i !an!erigeni din aer sunt "idrocarburile
policiclice aromatice caE
4enzopiren
4enzontracen
4enzofluoranten etc.
Cel mai raspandit este en#o$irenul , provenind din procese de combustie atat fixe cat si
mobile. &a nastere in timpul arderii, se volatilizeaza la temperatura ridicata si condenseaza
rapid pe elementele in suspensie. !ubstanta canceriena este cunoscuta de multa vreme,
iar prezenta in aer indica un risc crescut de cancer pulmonar.
%fecte canceriene se atribuie si in"e!ti!idelor organo!lorurate precum si unor
monomeri folositi la fabricarea maselor practice.
1ai sunt incriminati ca aenti cancerieniE
7ibenzacridina
%poxizii
Citrosaminele 5 in aer putand fi prezenti precursorii acestora (nitritii si aminele
secundare*
'oluanti cancerieni anoranici
Azbestul
Arsenul
Cromul
Cobaltul
4eriliul
Cic"elul
!eleniul
1ai frecvent intalnita in mediul industrial, prezenta lor in aer a fost semnalata si in zonele
din apropierea industriilor.
Un aspect deosebit il prezinta a#e"tul , mai periculos decat se presupunea cu cativa ani
in urma si a carui prezenta a fost demonstrata atat in atmosfera urbana cit si in plamanii
(corpi azbestizici pulmonari* unui procent apreciabil din populatia urbana neexpusa
profesional.
%gomotele !are ne $oluea#&
Cumrul persoanelor cu probleme de auz este n cretere n ultimii +. de ani n ntreaa
%urop, au observat specialitii. 7e vin sunt i obiceiurile imprimate de stilul de via
modern (ascultatul muzicii la cti, de exemplu*, dar i nivelul ridicat de decibeli la care
suntem expui zilnic fr voia noastr.
@elaia dintre starea de sntate i condiiile de mediuI
iiena personal i a mediului.
!ntatea deplin, creterea i dezvoltarea armonioas a copilului pot fi asiurate
doar n str6ns dependen de mediul n care triesc i ca o consecin a respectrii unor
norme obliatorii de iien, at6t individual , c6t i colectiv.
1ediul nconjurtor este constituit dintr5un numr mare de factori naturali i
artificiali, cei artificiali fiind n continu cretere. Cumrul factorilor artificiali fiind n
continu cretere, adaptarea oranismului devine din ce n ce mai complex, deci i
msurile iienice de care trebuie s inem seama sunt i ele mai numeroase i mai
complexe.
7ar mai presus de identificarea i respectarea lor este important formarea unei
atitudini. 'rin iien se manifest atitudinea corect fa de propria persoan i fa de
via. &iena este tipul de activitate cotidian care menine sntatea i sporete
probabilitile ca aceasta s se instaleze i s dureze pe toat durata vieii. &iena indic o
anumit calitate a raporturilor dintre individ i suma factorilor care dau sens vieii,
raporturi bazate pe respect (at6t respect fa de sine, c6t i respect fa de mediul
nconjurtor*. &ndividul care nu i respect propriul suport al vieii (propriul oranism*
nu va respecta, prin consecin, nici alte forme ale vieii (alte oranisme, mediul
nconjurtor*.
'entru o corect percepie a problemelor de iien elevii au de neles un adevr
simpluE funcionarea fiecrui sistem al corpului depinde de buna funcionare a celorlalte
sisteme ale acestuia. $neleerea acestui aspect este c"eia transmiterii tuturor celorlalte
cunotine ce vor fi ac"iziionate mai t6rziu, pentru c analiza strii de sntate O boal
poate fi realizat doar nele6nd c o boal este o fisur ntr5un sistem de aprare al
oranismului care, pe un anumit sement al barierelor naturale ale oranismului a cedat
aciunii factorilor sau aenilor patoeni. )ie c este vorba de bolile sezonului rece, fie c
este vorba de toxiinfecii alimentare, fie de cariile dentare exist o cauz care le5a produs.
%levul trebuie s descopere c analiza strii de bine sau de ru pe care o resimte
trebuie s poat s o fac sinur.
%levul trebuie s afle i aplice prin activiti colare c normele de iien sunt strict
individuale i nu in de percepia prinilor, bunicilor sau altora din jurul su. 'rin
responsabilizarea fa de propria sa stare de sntate se pot obine mai multe efecte dorite
dec6t, prin simpla instruire. &nstalarea de deprinderi corecte n raport cu normele
de iien personal poate deveni o bun aranie pentru formarea bazelor unui stil de
via sntos p6n n perioada adolescenei n care aceste deprinderi pot preveni probleme
serioase.
Creterea complexitii mediului cere creterea numrului normelor de iien
individual i colectiv !tarea de sntate este corelat cu interalitatea sistemului
oranismului uman.1surile de iien vizeaz concomitent toate veriile lanului cauzal
care poate duce spre boal, iar modalitile concrete se materializeaz n urmtoarele
tipuri de aciuniE
1suri de combatere a factorilor cu potenial duntorE
5 factori fizici (microclimat, radiaii, zomot, trepidaii etc*I
5 factori c"imici (aze i vapori toxici, pulberi, substanele toxice din alimente etc.*I
5 factori bioloici (virusuri, microoranisme, ciuperci patoene, parazii etc.*I
1suri de asiurarea a confortului fizioloic, care vizeaz E
5 confortul termicI
5 confortul sonorI
5 confortul luminos, coloristic.
1suri de raionalizare a eforturilorE
5 optimizarea solicitrilor fizice, psi"ice, senzoriale, i de adaptare funcional a
oranismuluiI
5 dimensionarea spaiilor, a mobilieruluiI
5 oranizarea optim a activitilor.
1suri de sporire a rezistenei oranismuluiE
5 reim optim de activitate i odi"nI
5 asiurarea condiiilor de iien personalI
5 sporirea imunitiiI
5 antrenament adecvat fizic i intelectual.
Controlul periodic al strii de sntate i aplicarea tratamentelor preventive i curative.
1suri de educare a ntreii populaii pentru sntate.
mpreun cu elevii :
Analizai modul n care aceste msuri sunt respectate n coal i
propunei mbuntirile necesare.
+. )acei o list (afi, poster* cu principalele reuli de iien
colectiv ( <. reuli* care s poat fi afiat n clas i stabilii
modalitile de verificare a aplicrii lor.
<.@ealizai planul unui proiect adresat elevilor care s evalueze
radul de poluare sonor din coal precum i msurile de
reducere a acesteia.
Actiunea poluarii aerului asupra sanatatii populatiei
&n cursul unui act respirator, omul in repaus trece prin plamani o cantitate de 0.. cm + de
aer, volum care creste mult in cazul efectuarii unui efort fizic, fiind direct proportional cu
acest efort. &n /, ore in mediu omul respira circa <05/0 m + de aer. 2uand comparativ cu
consumul de alimente si apa, in timp de /, ore, omul in"aleaza in medie <0 L de aer in
timp ce consumul de apa nu depaseste de obicei /,0 L, iar cel de alimente <,0 L.
@ezulta din aceste date importanta pentru sanatate a compozitiei aerului atmosferic, la
care se adaua si faptul ca bariera pulmonara retine numai in mica masura substantele
patrunse pana la nivelul alveolei, odata cu aerul inspirat.
7in punct de vedere al igienei , aerul influenteaza sanatatea atat prin compozitia sa
c"imica, cat si prin proprietatile sale fizice (temperatura, umiditate, curenti de aer,
radiatii, presiune*.
&n ceea ce priveste compozitia c"imica distinem influenta exercitata asupra sanatatii de
variatii in concentratia componentilor normali, cat si actiunea pe care o exercita prezenta
in aer a unor compusi straini.
%fecte directe ale poluarii
Efe!tele dire!te sunt reprezentate de modificarile care apar in starea de sanatate a
populatiei ca urmare a expunerii la aenti poluanti. Aceste modificari se pot traduce in
ordinea ravitatii prinE
cresterea mortalitatii
cresterea morbiditatii
aparitia unor simptome sau modificarii fizio5patoloice
aparitia unor modificari fizioloice directe siOsau incarcarea oranismului cu aentul sau
aentii poluanti
%fecte de luna durata ale poluarii
%fectele de luna durata sunt caracterizate prin aparitia unor fenomene patoloice in
urma expunerii prelunite la poluantii atmosferici. Aceste efecte pot fi rezultatul
acumularii poluantilor in oranism, in situatia poluantilor cumulativi ('b, ) etc.*, pana
cand incarcarea atine praul toxic.
7e asemenea modificarile patoloice pot fi determinate de impactul repetat al aentului
nociv asupra anumitor orane sau sisteme. %fectele de luna durata apar dupa intervale
luni de timp de expunere care pot fi de ani sau c"iar de #e!i de ani .
Manife"tarile $atologi!e pot imbraca aspecte specifice poluantilor (intoxicatii cronice,
fenomene alerice, efecte carcinoene, mutaene si teratoene* sau pot fi caracterizate
prin aparitia unor imbolnaviri cu etimoloie multipla, in care poluantii sa reprezinte unul
dintre aentii etimoloici determinanti sau aravanti (boli respiratorii acute si cronice,
anemii etc.*.
'oluanti iritanti
Poluantii iritanti realizeaza efecte iritative asupra mucoasei oculare si indeosebi asupra
aparatului respirator. &n aceasta rupa intra pulberile netoxice, precum si o suma de aze
si vapori caE
4ioxidul de sulf
4ioxidul de azot
Azonul
!ubstantele oxidante
Clorul
Amoniacul etc.
Poluarea iritanta constitue cea mai raspandita dintre tipurile de poluare, rezultand in
primul rand din procesele de ardere a combustibilului, dar si de celelalte surse de poluari.
'oluanti fibrozanti
Poluantii firo#anti produc modificari fibroase la nivelul aparatului respirator.
'rintre cei mai raspanditi suntE
4ioxidul de siliciu
Azbestul
Axizii de fier
Compusii de cobalt
4ariu etc.
!unt mult mai aresivi in mediul industrial unde determina imbolnaviri specifice care
sunt exceptionale in conditii de poluare a aerului. Totusi poluarea intensa cu pulberi poate
duce la modificari fibroase pulmonare.
'oluanti alerenici
Poluantii alergeni!i din atmosfera sunt cunoscuti de multa vreme.
&ndeosebi este cazul poluantilor naturali, responsabili de un numar foarte mare de alerii
respiratorii sau cutanateE
'olen
)uni
&nsecte
'raful din casa
'e lana acestea se adaua poluantii proveniti din surse artificiale 5 in special industriale 5
care pot emite in atmosfera o suma de alereni completi sau incompleti.
'e primul loc din acest punct de vedere, se aseste industria c"imica (industria maselor
plastice, industria farmaceutica, fabricile de insecticide etc.*. !unt semnalate si situatii cu
aparitia unor fenomene alerice in masa, ca cel de la CeK Arleans din <>0- in care
alergenul a fost identificat in praful provenit de la deseuri industriale depuse in "olde.
'oluanti cancerieni
Aranici
Anoranici
%xista foarte dificultati in estimarea rolului poluantilor atmosferici ca factori etioloici ai
cancerului. Totusi cresterea frecventei cancerului indeosebi in mediul urban, a impus
luarea in considerare si a poluantilor atmosferici ca aenti cauzali posibili, cu atat mai
mult cu cat in zonele poluate au fost identificate in aer substante cert carcinoene.
'oluanti cancerieni oranici
Cei mai raspanditi dintre $oluantii organi!i !an!erigeni din aer sunt "idrocarburile
policiclice aromatice caE
%nzopiren
4enzontracen
4enzofluoranten etc.
Cel mai raspandit este en#oo$irenul , provenind din procese de combustie atat fixe cat
si mobile. &a nastere in timpul arderii, se volatilizeaza la temperatura ridicata si
condenseaza rapid pe elementele in suspensie. !ubstanta canceriena este cunoscuta de
multa vreme, iar prezenta in aer indica un risc crescut de cancer pulmonar.
%fecte canceriene se atribuie si in"e!ti!idelor organo!lorurate precum si unor
monomeri folositi la fabricarea maselor practice.
1ai sunt incriminati ca aenti cancerieniE
7ibenzacridina
%poxizii
Citrosaminele 5 in aer putand fi prezenti precursorii acestora (nitritii si aminele
secundare*
'oluanti cancerieni anoranici
Azbestul
Arsenul
Cromul
Cobaltul
4eriliul
Cic"elul
!eleniul
1ai frecvent intalnita in mediul industrial, prezenta lor in aer a fost semnalata si in zonele
din apropierea industriilor.
Un aspect deosebit il prezinta a#e"tul , mai periculos decat se presupunea cu cativa ani
in urma si a carui prezenta a fost demonstrata atat in atmosfera urbana cit si in plamanii
(corpi azbestizici pulmonari* unui procent apreciabil din populatia urbana neexpusa
profesional.