Comunicare de mediu

ARGUMENT
Prin aceast cercetare abordm un domeniu mai puin analizat in studiile media, respectiv procesele de
transformare a sferei publice prin antreprenoriat(dezvoltare) de cunoatere orientat spre cadrul juridic referitor la
environment i politicile de mediu, precum i impactul standardelor de mediu promovate pe site-urile Ministerelor
de Mediu din Uniunea European. Ne-am propus s analizm platformele web ale ministerelor ca locuri in care
se redefineste sfera public prin comunicarea mediului perceput ca loc de aciune public. O a doua miz a fost
ca pe baza analizei s identificm modul in care virtualizarea comunirii publice are un efect de extindere a
accesului la resursele de cunoatere, efect de care depind atat comportamentul
raional cat i eficiena avertizrii societii fa de riscul de mediu, in condiiile in care, in context european,
Relatiile Publice au devenit principala ramp de multiplicare a cunoaterii legate de environment i totalitatea
componentelor sale. In UE relatiile publice ale institutiilor de mediu/ministere, agentii, departamente, s.a. in
mediul digital sunt proiectate ca fiind bi/multidirective, respectiv favorizeaza formarea unor retele de informatie
si cunostinte cat si a unor publicuri ale organizatiei, dezvoltandu-se ca interfat digitala, prin legaturi incorporate
si responsivitate la solicitarile utilizatorilor ca o materializare a experimentalismului democratic in UE. De aceea
am analizat strategiile i manualele de comunicare public adoptate de Ministerele de Mediu in construcia nielor
digitale, orientate spre postarea/diseminarea informaiei-resurs pentru rezolvare de probleme cu care se confrunt
mediul inconjurtor, prin semnalarea unor politici si facilitaati pentru a contrabalansa riscul de distrugere a
ecosistemelor complexe.
In acest sens, intrebarea de cercetare este in ce msur sunt accesibilitate informaiile din aceasta sfera si
cat de frecvent sunt accesate platformele digitale al unor actori care au responsabilitati in domeniu. Sunt
platformele acestora de relatii publice modele de inteligibilitate a politicilor de mediu, respective a problemelor pe
care aceste politici le gestioneaza? Transpuse in hipertext prin varii conexiuni - embedded links, pagini populare,
brouri despre problemele de mediu, teste de cultur de mediu, dicionare cu termeni de mediu, fotografii din
cadrul diverselor evenimente de mediu - informaiile resurs funcioneaz ca mediatori intre utilizarea limbajelor
tehnice, a altor limbaje specializate i utilizri larg accesibile care extind informarea cetenilor i stimuleaz rute
cognitive ce includ diverse opiuni i mize de cunoatere.\ce tip de model de relatii publice pun in practica?
Un alt obiectiv al cercetrii a vizat modul in care sunt implementate strategiile
comune referitoare la biodiversitate, dezvoltare durabil, sustenabilitatea habitatului natural i
managementul situaiilor de risc, in vederea promovrii mesajelor pertinente cu efecte
orientate spre responsabilizarea ceteanului, dar i spre avertizarea cu privire la problemele
de mediu si cadrul juridic in care acestea pot fi solutionate. Am analizat elementele de convergen europeana la
nivelul expunerii principiilor ministerelor, precum i elementele de specificitate in construcia paginii web,
corespunztoare unor prioriti i inte specifice cu privire la implementarea politicilor de mediu la nivel teritorial.
In acest sens, declaraiile de principii ale Ministerelor de Mediu au la baz texte cu
valoare juridic, menite s reglementeze implementarea politicilor de mediu in trile member ale UE.
Dobandirea unui stil de via in armonie cu problemele de mediu deriv din educarea juridical a
ceteanului, pentru ca acesta s intreprind aciuni care pot conduce la optimizarea i
progresul vieii comunitare, la asumarea de rspunderi i obligaii care s vin in spijinul
satisfacerii unor nevoi sociale generale.In acest sens, misiunea specialitilor in Relaii Publice este aceea de a
oferi inteligibilitate unor teme relevante la nivel macrostructural, pentru audiene cu mentaliti diferite, stocate in
simboluri diferite, cu niveluri de inelegere diferite, dar care sunt afectate in mod egal de mecanismele
responsabile de guvernana european. Statutul de cetean european ne ofer acces la politicile publice.

In contextul proliferrii comunicrii digitale, Declaraia de la Riga din 2006,

prevede ca atenia cetenilor s se concentreze asupra imbuntirii motivaiei de a utiliza
noile tehnologii. De aceea, propagarea de informaii pe platformele web ale Ministerelor de
Mediu este legat de o cultur civic, in care primeaz intelegerea interdependentelor, interesul public i
principiile care conduc la dezvoltarea durabil a societii, evitand mercantilizarea informaiei.
Conceptul de environment nu se raporteaz numai la ansamblul elementelor
dinamice care produc in mod constant interaciuni complexe, ci presupune relaia dintre
civilizaia uman, mediul natural i necesitatea adoptrii unui comportament eco-responsabil
care s limiteze aciunile de distrugere a arealului natural.Un derapaj substanial al unei componente individuale a
ecosistemului determin modificarea global a intregului sistem, iar dac cetenii nu vor dobandi cunoatere in
domeniul mediului, vor deveni victimele propriei iresponsabiliti. Un caracter iresponsabil implic multe riscuri,
iar pentru intampinarea lor este nevoie de antreprenoriat de cunoatere orientat spre o mai bun informare in
legtur cu politicile europene i cu aquis-ul comunitar, in vederea elaborrii de norme i standarde, armonizarea
acestora cu reglementarile internaionale i introducerea programelor pentru conformare.
Dezvoltarea infrastructurii digitale ca suport pentru virtualizarea informaiei de mediu
Evoluia comunicrii digitale
David Russel Smith, in lucrarea Digital Transmissions Systems, semnaleaz faptul c
dei termenul digital pare s aib rdcini in epoca modern, istoria arat faptul c grecii
foloseau inc din anul 300 o form de transmisie digital, numeric, bazat pe un sistem de
matrice. Pe de alt parte, armatele romane foloseau, in vederea comunicrii, un sistem diferit de
cel al grecilor, respectiv semafoarele de semnalizare. Inlocuirea sistemelor analogice cu cele
digitale a imbuntit procesele comunicaionale.
Potrivit Enciclopediei Britanice Wikipedia, Comunicaia analogic reprezint
transmiterea informaiilor folosind tehnici cu semnale continue, nediscrete, tranzitorii, prin
intermediul telefonului, radioului i al televiziunii. Iniial toate comunicaiile telefonice i
radio, cat i televiziunea au funcionat cu tehnici analogice. Acest fel de comunicaie nu
necesit utlilizarea de coduri in sistemul binar aa cum se intampl in cazul comunicaiilor
digitale.
Pe scurt, analogicul e acuzat de lentoare, iar digitalul de artificialitate, consemna
Miron Ghiu, jurnalist HotNews.1 Dei istoria modern a transmisiunilor digitale incepe
odat cu invenia telegrafului, au existat cateva momente memorabile care au pregtit
terenul noii schimbri.

Samuel Morse patenteaz pe la mijlocul anilor 1830 o versiune de telegraf, un aparat

care transmite literele sub form de coduri, folosit la transmiterea informaiei cu ajutorul
telegrafului electric. Acest cod este alctuit din semne sau pulsaii scurte i lungi - cunoscute in
mod comun ca puncte i linii 2
In aceeai ordine de idei, Emile Baudot, a obinut in 1874 brevetul pentru un cod
telegrafic care, spre mijlocul secolului XX, a inlocuit codul Morse, devenind alfabetul telegrafic
standard. In codul lui Baudot, fiecare liter e reprezentat printr-o combinaie de cinci uniti de
semnale, sub tensiune" i fr tensiune", de durat egal, asigurand 32 de combinaii,
1 http://think.hotnews.ro/analog-vs-digital-sfada-dintre-pixeli-si-emotii.html
2 David Russel Smith, Digital Transmissions Systems, Kluwer Academic Publishers, Third Edition, London,
2004, pp. 1-10.
3

suficiente pentru literele alfabetul latin. De asemenea, in 1894, a inventat un sistem distribuitor
pentru transmiterea multiplex (simultan) a mai multor mesaje pe acelai circuit telegrafic.
Unitatea de msur a vitezei de transmisie a datelor se numete baud, de la numele
inventatorului.
Un alt moment important in dezvoltarea comunicrii digitale este reprezentat de apariia
telefonului in anul 1876. Alexander Graham Bell este cel care, prin intermediul unui dispozitiv,
a transmis prima fraz asistentului su: Mr Wilson, come here, I want you! 3
Potrivit lui Russel Smith, primul telefon a fost iniial ori un transmitor, ori un receptor,
dar nu ambele simultan. Astfel, in stare incipient, acest incovenient a reprezentat o piedic in
furnizarea tirilor i a muzicii. Dup ce telefonul a fost imbuntit, implicand atat existena
transmitoarelor cat i a receptoarelor, a intervenit problema educrii populaiei cu privire la
utilizarea acestui aparat revoluionar.
De remarcat este faptul c anul 1970 a insemnat avantul comunicaiilor, datorit
utilizrii fibrei optice in special in Statele Unite, Japonia i Europa.
Din anul 1880, telefonul a dat startul unei noi ere, aceea a comunicrii prin intermediul
reelelor i transmisiunilor digitale sub forma telegrafiei. Tot Graham Bell este cel care, in anul
1880, inventeaz grafofonul, revoluionand astfel transmiterea sunetelor precum vocea uman
sau muzica.
Un alt moment care a marcat drumul spre comunicarea digital a fost apariia radioului.
Radioul a luat natere prin convergena descoperirilor realizate de numeroi inventatori. In anul
1864 James Maxwell formuleaz teoria campului electromagnetic i teoria electromagnetic a
luminii, iar Heinrich Hertz le verfic. Dup 23 de ani, Hertz descoper undele care ii vor purta
numele4. Continuitatea este asigurat de Edward Branly care pune la punct radioconductorul.
Experiena lui va fi folosit ca fundament in studiile lui Gugliemo Marconi. tiind de
existena undelor electromagnetice hertziene, Marconi pune bazele proiectului de transmitere a
acestora la mare distan. Tentativele sale de utilizare a undelor mai departe de 100 de metri
eueaz. Incercand succesiv numeroase dispozitive experimentale, Marconi va descoperi totui
c un fir legat de pamant permite captarea undelor pe distane mai mari.
Astfel, in 1894, este realizat prima anten. Undele sunt scoase pentru totdeauna din
laboratoare i integrate intr-un proiect tehnic. Din acest moment transmisiunea fr fir (TFF)
capt valoare social.
3 David Russel Smith, op. cit.
4 Dicionar Explicativ de Jurnalism, Relaii Publice i Publicitate, Edit Tritonic, Bucureti, 2002, pp 309.
4
In 1898 Marconi colaboreaz cu presa i reuete s stabileasc legtura intre cateva
nave, pe distane mici. Comunicarea militar va constitui primul pas cu adevrat semnificativ.
Jackson i Marconi incep s colaboreze in vederea construirii de echipamnete adaptate la
mediul maritim. In doar patru ani sunt puse in funciune peste o sut de staii de emisie.
Funcionalitatea de pia este un criteriu pe care Marconi nu il pierde cu vederea. In
1899 el reuete prima transmisiune peste Canalul Manecii redand informaii despre sosirea
navelor.
In decembrie 1901 reuete s transmit peste Atlantic un scurt mesaj telegrafic,
respectiv litera S. Aceast reuit provoac uimirea cercettorilor care-i garantau eecul. Anul
1912 ii permite TFF-ului s catige teren. Marconi vedea in telegrafia fr fir un element care
nu va rmane de domeniul trecutului ci va influena viitorul: Whatever may be its present
shortcomings and defects, there can be no doubt that wireless telegraphy - even over great
distances - has come to stay, and will not only stay, but continue to advance.5
Dup cum susinea Marconi, tehnologia nu trebuie s se plafoneze ci s avanseze. In
acest sens, standardele editoriale trec de statutul simplelor mesaje dintre nave. Naufragiul

Titanicului face ca radioul s devin mijlocul de comunicare capabil s administreze aciunile

de salvare. Orice informaie de maxim noutate este transmis i putem considera c aa au luat
natere primele forme de Breaking News (nt. tiri de ultim moment).
Transmiterea cuvantului vorbit a fost experimentat de Reginald Fessenden cu ase ani
inainte de catastrofa Titanic. In ajunul Crciunului un operator radio povestea: O voce uman
iese din mainria asta () se aude un poem recitat i apoi un solo de vioar.6 Fessenden era
interpretul i probabil primul care a realizat ceea ce in zilele noastre numim intervenie de
comperaj. Situaia se schimb cu totul in ceea ce-l privete pe De Forest.(Patrice Flichy, 1999)
Acesta va reui in premier transmiterea la 20 kilometri a recitalului de Caruso din New York.
Tot el va realiza radiojurnale i va prezenta in direct rezulatatele alegerilor electorale.
Dezvoltarea radioului ca vehicul al comunicrii de mas incepe s prind substan.
David Sarnov are i el aceeai idee - de a aduce muzica prin TFF. Intr-o zi de aprilie,
acesta recepteaz mesajul naufragiului Titanicului. Timp de 72 de ore va fi singurul liant intre
naufragiai i America. Aadar, el poate fi considerat primul reporter radiofonic. Din 1919
radioul incepe s se specializeze. Pe lang buletinele meteo, cele informative i muzica de pe
discuri, el va miza pe mai mult exclusiviatate. Discursul preedintelui Harding a fost acultat de
5 Gugliemo Marconi, Wireless telegraphic communication, Nobel Lecture, December 11, 1909,
Electronic edition, http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/physics/laureates/1909/marconi-lecture.pdf
6 Flishy, Patrice, O istorie a comunicrii moderne, Polirom, Iai, 1999, pp 138
5
peste un milion de persoane. Din acest moment radioul neag ideea de spaiu pentru c, graie
lui, orice izolare poate fi eliminat virtual.
1960 este inceputul unei perioade in care spaiul cosmic este exploatat in vederea dezvoltrii
unor canale de telecomunicaii. Unul dintre avantajele sateli ilor de comunicaii (abreviat
COMSAT) este faptul c au capacitatea de a asigura o acoperire global.7 Echo este numele
primului satelit de comunicaii care a funcionat in regim de reflector pasiv pentru undele radio.
In anul 1998, in Europa, serviciile i infrastructura de telecomunicaii sunt deschise
competiiei prin eliminarea monopolurilor, aspect care a contribuit semnificativ la dezvoltarea
comunicrii digitale i implicit la creterea calitii transmisiunilor.8
Referitor la acest aspect, revista Comunicaii Electronice abordeaz in primul numr un
articol intitulat Momente din istoria Internetului, unde Internetul este vzut ca fiind un punct
comun unde converg toate comunicaiile viitorului. Acelai articol ii aduce in prim plan pe
Joseph Licklider i Wesley Clark, care publica lucrarea On-Line Man Computer
Communication prezentand conceptul de galactic network, prin care oamenii vor fi capabili
sa acceseze datele de pe orice computer conectat la o reea la mare distana. Practic,
comunicarea asistat de tehnologie i Internet neag ideea de spaiu ridicand barierele din calea
oportunitilor de cunoatere i explorare a capitalurilor cognitive.

1. 2 Apariia i proliferarea Internetului

Internetul este o reea internaional care conecteaz milioane de computere i
utilizatori. Dezvolatrea Internetului a avut ca punct de plecare confruntarea dintre cele dou
mari puteri ale scenei mondiale: Statele Unite ale Americii i Uniunea Sovietic. In anul 1957,
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) lanseaz in cosmos primul satelit artificial al
Pmantului, numit Sputnik. 9
Pe fondul acestui eveniment istoric au luat natere ingrijorrile Statelor Unite, motiv
pentru care preedintele vremii, Davis Eisenhower, infiineaz preventiv o agenie special
subordonat Pentagonului i condus de oameni de tiin: Advanced Research Projects Agency
(ARPA):
7 http://www.nasa.gov/centers/goddard/about/didyouknow_prt.htm

8 Revista Comunicaii electronice, Anul 1, Trimestrul 1, Nr.1, martie, 2004, ediie electronic,
http://www.sisteme-automatizari.ro/reviste/ce/2004/Comunicatii%20electronice_nr%201_2004.pdf
9 http://www.darpa.mil/About.aspx.
6
ARPAs mission is to maintain the technological superiority of the U.S. military
and prevent technological surprise from harming our national security by sponsoring
revolutionary, high-payoff research bridging the gap between fundamental discoveries and
their military use. 10
Meninerea superioritii tehnologice a armatei Statelor Unite i prevenirea surprizei
tehnologice in domeniul securitii naionale prin sponsorizarea celor mai noi i revoluionare
descoperiri tiinifice dar i prin investirea de fonduri nelimitate pentru realizarea unei legturi
intre cercetarea tiinific i implementarea tehnologic militar a acesteia - reprezint scopul
declarat al ageniei ARPA.
In anul 1959, John McCarthy, profesor la Universitatea Stanford, al crui nume va fi
asociat cu inteligena artificial, gsete soluia de a conecta un numr mare de terminale la un
singur calculator central: time-sharing (partajarea timpului).11 Astfel, mai multe programe de
calculator solicit acces concurenial la o resurs (fizic sau logic), prin care fiecrei aplicaii i
se aloc un anumit timp pentru folosirea resursei solicitate. Apariia primelor calculatoare in
marile universiti, ridic problema interconectrii acestora. Soluia vine din partea
cercettorului Lawrence Roberts. Acesta propune porionarea informaiei in buci mici
denumite pachete. Fiecare pachet este compus din informaii referitoare la destinatar, menite s
coordoneze informaia in cadrul reelei.
Toate aceste inovaii in domeniul tehnicii digitale au condus ctre punerea in practic a
proiectului care a stabilit bazele Internetului incepand cu 1969. Cunoscut ca ARPANET, acesta
avea scopul de a construi o reea de calculatoare care s permit cercettorilor din intreaga ar
s imprteasc idei.12
Conform Computer History Museum, A history of Internet 1962-1992, prima
conexiune ARPANET a fost realizat in 29 octombrie 1969 intre Universitatea din California i
Institutul de Cercetare Stanford i a decurs astfel: cei de la un capt al reelei au tastat litera L
i apoi, prin telefon, au cerut confirmarea funcionrii transferului de date de la cei de la cellalt
capt al conexiunii. Confirmarea era pozitiv. Apoi au tastat un G dar conexiunea a czut. In
10 Ibidem.
11 http://ro.wikipedia.org/wiki/Internet
12 A history of Internet: 1962-1992, Computer History Museum, ediie electronic (www.computerhistory.org),
http://www.computerhistory.org/internet_history/index.html
acest mod a luat natere o nou revoluie in domeniul comunicaiilor. In acelai an au fost
create dispozitivele "bubble memory" (memorie cu bule) pentru a fi utilizate in computere; spre
deosebire de memoriile clasice, acestea rein datele chiar i dup deconectarea computerului de
la surs.
Fig 1: 1969 : Diagrama celor patru noduri legate prin ARPANET.
Sursa: Computer History Museum http://www.computerhistory.org/internet_history/index.html
Fig 2: 1977- raspandirea nodurile de reea legate prin ARPANET, la opt ani dup arhitecturarea celor
patru zone conectate iniial.
Sursa: Computer History Museum http://www.computerhistory.org/internet_history/index.html

Figura 1 explic planul iniial al proiectului ARPANET care a fost acela de a lega patru
zone: Universitatea din California, Los Angeles, unde a fost amplasat primul nod;
Universitatea din California, Santa Barbara, Institutul de Cercetare Stanford i Universitatea din
Utah.
Doi ani mai tarziu, in 1971, au fost inregistrate aproape 20 de site-uri conectate, inclusiv
computerele de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts i de la Universitatea Harvard.
Trei ani mai tarziu, au existat 62 i, pan in 1981, mai mult de 200 de computere interconectate.
Datorit reelei ARPANET, calculatoare de dimensiuni, tipuri i viteze foarte variate au putut
face schimb de informaii pentru prima dat. Cu toate acestea, ARPANET nu a fost iniial o
reea global de mrimea Internetului, deoarece conecta mai degrab gazde decat reele. 13 Ca
program al Ministerului Aprrii al SUA, ARPANET s-a dezvoltat rapid, conectand din ce in ce
mai multe calculatoare.
Figura 2 reprezint anul 1977, moment in care proliferarea nodurilor ce constituiau
ARPANET atinge un punct culminant, diferena dintre anul 1969, cand reeaua lega doar patru
puncte i 1977 este evident in cele dou figuri.
In 1979, ARPA decide s scindeze reeaua in dou pri, una pentru lumea comercial i
universitar, iar cealalt pentru domeniul militar. Cele dou reele puteau comunica in
continuare, construindu-se practic o inter-reea denumit iniial DARPA Internet i consacrat
ulterior sub denumirea Internet.
Numeroi cercettori din domeniul academic i militar i-au concentrat eforturile in
scopul dezvoltrii unor programe de comunicare in reea. Astfel, in 1980, o serie de programe
de comunicare (bazate pe protocoale binedefinite), care sunt utilizate i astzi, erau deja
finalizate. In 1983, TCP/IP devine unicul protocol oficial al Internetului, de aceea tot mai multe
calculatoare din intreaga lume au fost conectate la ARPANET. Creterea numrului de
calculatoare conectate la Internet a devenit exponenial, astfel incat in 1990 Internetul
cuprindea 3.000 de reele i 300.000 de calculatoare. In 1992 era deja conectat calculatorul cu
numrul 1.000.000. Apoi mrimea Internetului s-a dublat anual.
13 Dezvoltarea rapid a tehnologiei informaiei n secolul XX, United Nations Public Administration
Network (www.unpan.org), ediie electronic: http://unpan1.un.org/intradoc/groups/public/documents/undpadm/
unpan044156.pdf
9
Dezvoltarea rapid a Internetului s-a datorat faptului c accesul la documentaia
protocoalelor obligatorii a fost i este liber i gratuit. Marea schimbare a inceput in 1989, cand
Tim Berners Lee de la Centrul European pentru Fizica Nuclear din Geneva (CERN) a pus
bazele dezvoltrii primului prototip al World Wide Web-ului, (n.t reea mondial.)
Asociaia Naional a Furnizorilor de Internet a publicat pe site-ul oficial cateva repere
istorice cu privire la cele mai importante momente care au revoluionat domeniul Internetului.14
Cele mai importante momente din istoria Internetului
1992: Banca Mondial devine instituie online
1993: Casa Alba i ONU devin online
1994: prima reclam online la AT&T
1994 : Consiliul de Minitri decide ca la 1.01.1998 serviciile telefonice s devin
liberalizate n spaiul comunitii europene

1995: prima captur oficial pe Internet a serviciului secret i a ageniei mpotriva

drogurilor.
1995: Vatican-ul se conecteaz la Internet
1995: Primul virus macro, Concept, atac programul Word
1996: explozia web-urilor, peste 100 de ri beneficiau de Internet
1998 - n Europa serviciile i infrastructura de telecomunicaii sunt deschise competiiei
(eliminarea monopolurilor).
1998: Frana lanseaz La fete de lInternet
1999: Prima banc ce are toate serviciile disponibile numai pe Internet: Bank of Indiana
2001: se constituie ANISP Asociaia Naional a Internet Service Providerilor din
Romnia.
2008: ntr-un raport Gartner se precizeaz c n lume sunt peste 1 miliard de
calculatoare, la o rata de cretere de aproape 12% pe an.
Pn n 2014 numrul calculatoarelor va ajunge la 2 miliarde.
14 Asociaia Naional a Providerilor de Internet, site-ul oficial: http://www.anisp.ro/istoric.php?id=13.
10
Flux, reea, hipertext.
Sistemul World Wide Web este un hipertext extins la nivel mondial prin Internet. 15
Hipertextul este un concept inventat de Ted Nelson in 1965 in articolul Complex information
processing: a file structure for the complex, the changing and the indeterminate i reprezint
o form de document electronic, o metod de organizare a informaiilor in care datele sunt
memorate intr-o reea de noduri i legturi, putand fi accesat prin intermediul programelor de
navigare interactiv, i manipulat de un editor structural. 16
Trebuie precizat faptul c nu putem vorbi despre hipertext fr a explica noiunea de
reea i mai ales pe cea de flux, pentru c inainte de a deveni hipertext a fost o reea care lega un
numr limitat de noduri.
Wilhelm Carstens vorbete despre impactul produs de schimbri utilizand paradigma
fluxului. In acest sens, tabloul general al evoluiei conceptului de flux in diverse arii de
cercetare l-au determinat s se refere la conexiuni intre capitaluri, tehnologie, forma industrial
a culturii i valorizri simbolice i psihologie. Capitalul cultural poate fi pus in valoare prin
intermediul tehnologiei, aa cum tehnologia, la randul ei, poate produce capital de cunoatere.
Postmodernitii au definit fluxul ca fiind o micare esenial, nencetat i accelerat a
obiectivelor, produselor i capitalurilor, condiii pe care le percep drept capitalism
dezorganizat. (Lash, Urry, 1987)17.
Un numr de analiti ai tendinelor referitoare la impactul tehnologiilor modernitii au
relevat dou fenomene majore care au avut un impact relevant asupra ideii de schimbare:
existena fluxului (Hannerz 1997, Castells 1997, Semprini 2003, Baumann 2004) i rolul
tehnologiei in aceast dezvoltare concentrat in procesele de mediaie (Zengotita, 2005). Atunci
cand vorbim de flux, ne referim la raportul dintre cantitatea de informaie transmis in cadrul
reelei i timpul consumat pentru acest proces. In era digital, decalajul dintre momentul
transmiterii unei informaii i momentul receptrii ei este redus la doar cateva secunde, aspect
15 Concept inventat de Ted Nelson in 1965 in articolul Complex information processing: a file structure for the
complex, the changing and the indeterminate . Acesta il definete ca: material scris sau grafic interconectat
ntr-o manier complex, care n mod convenional nu poate fi reprezentat pe hrtie.

16 John B. Smith and Stephen F. Weiss, An overview of hypertext. Communications of the ACM, 31(7) :816819, July 1988, Wikipedia.
17 In Ana Maria Munteanu, Flux, pia cultural i efecte ale convergenei spectaculare ctre o ecologie a
mediatizrii, Bucureti, Editura Universitar, 2011, pp. 73-75.
11
care se pliaz favorabil nevoilor individului ancorat in secolul vitezei. De aceea, reelele
digitale dinamizeaz viaa social.
In lucrearea Societatea cucerit de comunicare, Bernard Miege stabilete configuraiile
termenului de reea in contextul tehnicilor de informare i comunicare (TIC). Astfel, reeaua se
compune din indivizi conectai unii cu alii, iar fluxurile de comunicare reflect prin direcie.
Nodurile care construiesc o reea se leag prin interactivitate, includere in reea i convergena
audiovizualului, a telecomunicaiilor i a informaticii.
Reelele iau forma unor intreprinderi media, alteori a unor mijloace de comunicare. O
reea este un set de noduri interconectate, un nod este punctul in care o curb se intersecteaz cu
ea insi. Potrivit lui Castells, reelele reprezint structuri deschise care au capacitatea de a se
extinde fr limite, integrand noi noduri atata timp cat pot s comunice cu reeaua, in special
dac imprtesc aceleai noduri de comunicare.18
Cu cat fluxurile de informaii se aplific i devin recurente, cu atat iconurile mediatice devin
noduri care intersecteaz alte noduri.
Ana Maria Munteanu, in cartea Flux, pia cultural i efecte ale convergenei
spectaculare ctre o ecologie a mediatizrii semnaleaz il citeaz pe Castells (1997) care
focalizeaz propria analiz pe caracterul global al reelelor de schimb i de informaie, respectiv
stocaj, compresie i regsire a unor imense cantiti i categorii de date, aadar bits i megabits,
schimburi care au loc intr-un context global interdependent, spaializat de reelele neuronale ale
Internetului i prin aceasta reorganizate fundamental. Potrivit Deliei Balaban (2009), cutarea
pe Internet nu trebuie realizat la intamplare ci search friendly s conin cuvinte cheie, pentru
ca motorul de cutare s le poat indexa. Practic reeaua faciliteaz drumul utilizatorului spre
informaie.
Ins noiunea de reea nu se leag strict de informaie i cunoatere, ci i de risc. Ulrich
Beck a inventat termenul de societate de risc i a argumentat c societatea contemporan i
procesele tehnologice produc o incertitudine psihologic pentru indivizi. Prin intermediul
procesului tehnologic omenirea a dobandit capacitatea de a controla parial riscurile la care o
supune societatea i de a le anticipa cu scopul de a preveni catastrofele. De exemplu, cutarea
conceptului environment risk pe platforma Ministerului German de Mediu a returnat 60 de
articole cu informaii ce trateaz problematici orientate spre riscul de mediu. Pe Defra, motorul
de cutare a indexat 26.000 de rezultate, pe site-ul Ministerului Mediului i Pdurilor din
Romania - 2480 rezultate, Ministerul de Mediu din Frana - 2400 rezultate, cel din Germania 18 Ibidem.
12
60 rezultate, iar Administraia de Mediu din Finlanda a indexat 200 de articole referitoare la
riscul de mediu.
De aceea, in societatea modern, tot ceea ce se intampl intr-un anumit loc, are
implicaii la nivel global pentru c riscul dram frontierele dintre state. Acest aspect se
datoreaz in principiu dezvoltrii tehnologiei digitale i reelelor care leag noduri eseniale de

pe intreg mapamondul, arhitecturand un topos care depete ideea de local: Without

techniques of visualization, without symbolic forms, without mass media, etc., risks are nothing at all.19
Riscul devine o parte a culturii noastre, de aceea omenirea dezvolt instrumente pentru a
controla parial riscurile prin acelai proces tehnologic.
Intr-o er a crizelor globale i a riscurilor de toate felurile, crearea unei reele dense,
transnaionale reprezint piatra de temelie pentru construirea unei societi autonome, pus in
relaie cu o economie global foarte mobil i schimbtoare.
In acest sens Ulrich Beck puncteaz faptul c ocul pericolului reprezint un apel ctre
un nou inceput, in care omenirea contientizeaz c a fi expus la risc inseamn a tri in
modernitate i a accepta c aceasta este condiia omului din secolul XXI.
Corelnd ideea de flux cu cea de instabilitate, Zigmund Baumann (2006) a numit fluxul
stare de incertitudine in modernitatea lichid, in care indivizii sunt teoretic liberi s se
autodefineasc.20
Mult mai profund, Semprini concepe fluxul ca fiind o micare fr sfarit a imaginilor,
coninuturilor, produselor, identitilor, intr-o mediasfer internaional prin reele simbolice.
Aceast micare continu de informaii care tranziteaz punctele de reea se explic prin
faptul c pe fiecare computer pot fi plasate mai multe documente care constituie noduri in
hipertext. Parcurgerea www-ului prin trecerea de la un nod la altul, poate implica un itinerar
prin mai multe calculatoare aflate in diferite locuri pe glob, aspect care imbuntete procesele
comunicaionale i permite realizarea diverselor tranzacii intre utilizatori.
In plus, www introduce pe scena digital nu numai text i imagini, ci se pot lansa in
execuie chiar diverse programe aflate pe calculatoarele vizitate. Se pot consulta baze de date de
19 Ulrich Beck, Living in the world risk society, A Hobhouse Memorial Public Lecture given on Wednesday 15
February 2006 at the London School of Economics, Economy and Society Volume 35 Number 3, August 2006:
329_ 345, Electronic edition, http://hudson2.skidmore.edu/~rscarce/Soc-Th-Env/Env%20Theory
%20PDFs/Beck--WorldRisk.pdf
20 In Ana Maria Munteanu, Flux, pia cultural i efecte ale convergenei spectaculare ctre o ecologie a
mediatizrii, Bucureti, Editura universitar, 2011, pp. 77-79.
13
pe acele calculatoare, se pot lansa programe care s realizeze animarea unor imagini sau chiar
care s intre in dialog cu utilizatorul aflat la distan.21
Principalele elemente ale unui sistem hipertext sunt:
Potrivit Seciei de tiin i tehnologia informaiei din cadrul Academiei Romane
(1997), elementele de hipertext sunt:
Nodurile: poriuni de text a cror semnificaie e mai mult sau mai puin unitar,
dup cum a gandit-o creatorul hipertext-ului, Ted Nelson. Nodurile pot cuprinde fragmente de
text, secvene de sunete, aciuni executabile sau orice combinaie a acestora.
intele ("target") sunt o parte dintr-un nod care constituie originea unei legturi
ctre alt nod. Este de obicei un cuvant, un grup de cuvinte sau o alt informaie din nod (de
exemplu o poriune dintr-o imagine). Pe ecran, intele apar cu o culoare sau strlucire diferit de
cea a textului obinuit ("highlighted").
Legturile: fiecare nod este legat de alte noduri din reeaua hipertextului, ceea ce
permite utilizatorului s treac de la un nod la altul. Existena unei legturi intre dou noduri A
i B ale hipertextului ofer utilizatorului aflat in nodul A posibilitatea de a accesa direct nodul

B, fr a mai trece prin alte noduri. Pstrand analogia cu cartea scris, legturile pot fi privite ca
nite "semne de carte" marcate la care cititorul se poate muta oricand.
Parcurgerea hipertextului www precum i apelarea altor servicii puse la dispoziie pe
reea (un exemplu este e-mail-ul) se poate face cu mai multe sisteme, printre care "Lynux",
"Mosaic" sau "Netscape".
Browser-ul Mosaic este cel care a dezvoltat suportul necesar pentru transmiterea
sunetelor, videoclipurilor, imaginilor, fiierelor istorice etc., motiv pentru care a devenit rapid
cel mai popular explorator web non-comercial
In 1993 Marc Andreessen i Eric Bina din cadrul National Center for Supercomputing
Applications (NCSA) din SUA au pus la dispoziie un explorator web (browser) numit Mosaic,
21 Academia Roman, Secia de tiin i tehnologia informaiei, Introducere n Internet, Note de curs,
Bucureti, 1997, Cutarea informaiei n spaiul www, Ediie electronic:
http://www.racai.ro/manual/cuprins.html
14
bazat pe o interfa grafic, respectiv Windows. Apariia browserelor a determinat dezvoltarea
webului intr-un ritm alert: in iunie 1993 erau inregistrate 130 servere web, iar in 1994 erau deja
peste 11.500 de servere. 22
Sfaritul anului 1970 a introdus un nou concept, respectiv acela de tehnologia
informaiei (IT), cu referire direct la tehnologiile computerizate i la cele de comunicare. 23
De-a lungul ultimilor 50 de ani, evoluia tehnologiei informaiei poate fi imprit in trei
epoci: Mainframe; PC i Operaiuni pe Internet.
Intervalul 1950 -1970 este considerat ca fiind era computerelor de mare vitez
(mainframe) i a minicalculatoarele organizaionale. In anul 1977, Radio Shack a introdus
primul calculator personal (PC) cu tastatur i monitor. Acesta a fost primul calculator complet
personal comercializat publicului larg.
De vreme ce computerele personale au devenit mai ieftine i mai uor de folosit la
sfaritul anilor 1980, oricine deinea un modem putea intra in spaiul online. Aflat in opoziie cu
termenul offline, conceptul online definete o stare de conectivitate in spaiul virtual. 24
Dezvoltarea rapid i popularizarea tehnologiei digitalizate incepand cu anii 90 a adus
utilizarea tehnologiei informaiei intr-o nou er.
Astfel, comerul electronic, guvernarea electronic i societatea electronic, au fost in
plin expansiune dup anul 1990. Explozia de informaii pe Internet a transformat coninutul
gestionat de computere de la statutul de informaie la cel de cunotine. Modul in care sunt
gestionate resursele informaionale pe Internet pentru a ajuta organizaiile in atingerea
obiectivelor strategice a devenit o provocare primar.
United Nations Public Administration Network estimeaz c in prezent Internetul
dispune de peste zece miliarde pagini web, iar cifra va crete permanent cu apoximativ dou
milioane de pagini pe zi.25
22 Web Browser History/ http://www.livinginternet.com/w/wi_browse.htm
23 Dezvoltarea rapid a tehnologiei informaiei n secolul XX, United Nations Public Administration
Network (www.unpan.org), ediie electronic: http://unpan1.un.org/intradoc/groups/public/documents/undpadm/
unpan044156.pdf
24 Ana Maria Munteanu i Ctlin Deliu, Muzica la radio. Profilul playlist managerului n contextul trecerii de
la radioul clasic la cel digital, Editura Universitar, Bucureti, 2010, pp. 76.

10

2528 Dezvoltarea rapid a tehnologiei informaiei n secolul XX, United Nations Public Administration
Network (www.unpan.org), ediie electronic: http://unpan1.un.org/intradoc/groups/public/documents/undpadm/
unpan044156.pdf
15
Rspndirea world wide web-ului (www). Strategie i prognoz
Compania britanic Netcraft Ltd, specializat in servicii de Internet, a publicat raportul
pentru luna ianuarie 2011 conform cruia au fost identificate 273 301 445 de site-uri pe
Internet.26 Conform datelor publicate pe site-ul Organizaiei Naiunilor Unite, in anul 2011
populaia globului a ajuns la apte miliarde de locuitori27 de unde reiese faptul c la fiecare 25
de indivizi exist un site web
Sursa: http://news.netcraft.com/archives/2011/01/12/january-2011-web-server-survey-4.html
BBC a publicat un articol intitulat Cisco predicts Internet device boom28, referitor la
faptul c nevoia oamenilor de a fi conectai la pulsul evenimentelor de pe scena mondial va da
o nou dimensiune spaiului digital. Astfel, numrul dispozitivelor care se conecteaz la
Internet va inregistra o cretere semnificativ in viitorul proxim, ajungand s numere in anul
2015 peste 15 miliarde, de dou ori mai mult decat populaia lumii: "What you are seeing is this
massive growth in devices, the way devices are being used and are connected to the internet
and what users expect them to do," (Suraj Shetty, Cisco vice president for global marketing)
Evenimentul care va determina aceast cretere rapid il reprezint proliferarea
tabletelor digitale, a telefoanelor mobile i a altor aparate inteligente care vor avea conexiune la
26 http://news.netcraft.com/archives/2011/01/12/january-2011-web-server-survey-4.html
27 http://www.un.org/apps/news/story.asp?NewsID=40257&Cr=population&Cr1=
28 http://www.bbc.com/news/technology-13613536
16
Internet, Compania Cisco a declarat c urmrirea video-urilor va continua s domine traficul de
internet, preconizand c pan in 2015, un milion de minute de video vor fi accesate online in
fiecare secund. De asemenea, in urmtorii trei ani, mai mult de 40% din populaia globului
(aproape trei miliarde de oameni) va fi, simultan, conectat la Internet, datorit www-ului.
Potrivit unui studiu realizat n decembrie 2011 de Eurostat, accesul la Internet a
crescut considerabil ntre 2006 i 2011 n toate statele membre ale Uniunii Europene.29
Topul rilor care utilizeaz Internetul ntr-un procent foarte mare este reprezentat de
Olanda, Luxemburg, Suedia i Danemarca, n timp ce Grecia, Bulgaria i Romnia se afl
pe ultimele locuri.

11

Comunitatea virtual. Conceptul de new media

Noile mijloace de comunicare in mas deschid azi mai multe pori ca oricand,
permiand crearea de comuniti virtuale i de reele sociale online, in care persoane din diferite
zone ale lumii pot comunica.30
In cartea intitulat The Virtual Community: Homesteading on the Electronic Frontier,
Howard Rheingold puncteaz faptul c grupurile agregate social se formeaz in momentul in
care suficient de muli oameni sunt ancorai in diverse discuii i astfel se creeaz un sentiment
uman propice pentru a contura straturi subiri de relaii interpersonale in spaiul online.
Rheingold subliniaz c procesul de comunicare asistat de computer a introdus a nou form
de via social numit comunitate virtual, alctuit din oameni care au ca punct comun

prezena lor in cadrul reelelor Nu vor fi comuniti care vor dispune de un spaiu comun ci de
un interes comun. 31
Existena comunitilor legate prin intermediul reelelor digitale a fost un aspect
anticipat in urm cu 25 de ani de ctre J. C. R. Licklider i Robert Taylor, directori ai
Departamentului de Cercetare din cadrul Ageniei de Cercetare pentru Proiecte Avansate a
Departamentului Aprrii (ARPA) din Statele Unite ale Americii, care au demarat o cercetare
al crei rezultat s-a concretizat in punerea bazelor primei comuniti online, ARPANET.
Referitor la definirea comunitilor virtuale, Licklider i Taylor scriau in anul 1968: n multe
29 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/4-14122011-BP/EN/4-14122011-BP-EN.PDF
30 Laura Petrehu, Pr intern i noile media, in contextul globalizrii, in Delia Cristina Balaban, Ioana Iancu, Radu
Meza, PR, Publicitate i New Media, 2009, Editura Tritonic p. 10.
31 Rheingold, H. (2000), The Virtual Community: Homesteading on the Electronic Frontier. Revised Edition,
Cambridge: MIT Press., Noiembrie, pag 9.
17
domenii acestea vor nsemna separarea din punct de vedere geografic a membrilor constitueni, uneori
vor exista grupuri mici care vor lucra mpreun, dar de cele mai multe ori munca va fi individual.32
Tehnologia a creat un tip de memorie a comunitii, o baz de date accesibil tuturor, nu
numai preoilor spre exemplu, cum se intampla in era culturii orale, cand preoii erau pstrtorii
cunotinelor colective. Natura psihicului individual s-a schimbat din momentul in care a
devenit posibil pentru cat mai muli oameni s ia contact cu informaiile colective.33
Imensa reea global denumit generic Internet i tehnologia care devine din ce in ce
mai performant sunt in prezent pilonii de baz ai societii de cunoatere.
Indivizii utilizeaz noile tehnologii pentru a-i indeplini elurile sociale, economice,
ideologice. Influena noilor mijloace de comunicare in mas in procesul de construcie a
societii, va avea in prim plan comunitatea virtual.
Un subiect este dezbtut in cadrul comunitilor virtuale in msura in care el aduce in
centru interese comune pentru toi participanii. Rheingold numete acest fenomencommunities
of interests. 34
Rolul tehnologiei i al comunicrii in cotidian, unde viteza fluxului i impactul
mesajului diminueaz polul reflexivitii, poate explica fenomenul de pierdere a unor valori
fundamentale precum raionamentul, responsabilitatea, etic. 35 Nimeni nu mai este responsabil
pentru informatiile vehiculate. Dei oamenii sunt o comunitate prin scopurile comune pe care le
au, spaiul virtual implic depersonalizarea i pierderea unor principii de baz precum morala.

12

Tranziia mijloacelor de comunicare de la clasic (analogic) la digital

Noile media se afl in direct legtur cu introducerea la scar cvasi planetar a
sateliilor de telecomunicaii i a computerelor. Internetul devine astfel o formul hibrid de
comunicare interpersonal, dar i in mas. Telefonul celular, decodorul, computerele personale
(PC), televiziunea prin satelit, teletextul, videotextul, canalele online, toate acestea reprezint
termeni-realiti tehnologice care au dat natere unui nou segment al mijloacelor de comunicare
in mas: New Media.36
32 Ibidem.
33 Rheingold, Howard, (2000), The Virtual Community: Homesteading on the Electronic Frontier. Ediie
revizuit, Cambridge: MIT Press., noiembrie Pag 151.

34 apud. Delia, Cristina, Balaban, Ioana Iancu, Radu Meza, PR, Publicitate i New Media, 2009, Editura Tritonic,
p. 16.
35 In Ana Maria Munteanu, Flux, pia cultural i efecte ale convergenei spectaculare ctre o ecologie a
mediatizrii, Bucureti, Editura universitar, 2011, pp. 77-79.
36 Cristian Florin Popescu, Dicionar explicativ de Jurnalism, Relaii Publice i Publicitate, Editura Tritonic,
Bucureti, 2002, p. 216.
18
Asistm la criza presei scrise, a radioului analogic, cderea industriei
inregistrrilor muzicale, creterea i declinul emisiunilor de tiri i a massmediatizrii,
schimbarea formatelor pentru a se adapta contraciei ciclului productiv i conectrii unor
audiene de milioane de consumatori, reorganizarea pieelor de media prin explozia
Internetului, schimbarea modelelor de business i inlocuirea jurnalitilor cu negustori de
informaie.37
In ediia din 07.07.2011, ziarul The Economist abordeaz subiectul referitor la tranziia
informaiilor din mediul printat sau audiovizual, in cel online i modificarea comunicrii de la
modelul one to many la cel many to many. 38
New Media au transformat modelul de comunicare one to many caracteristic
mediilor tradiionale, in modelul many to many. Social media a creat un nou nivel de
influenatori. Oameni simpli devin voci, arat cu degetul spre orice inadverten intre ce
spune i ce face o companie.39
Noile forme de interaciune intre oameni i tehnologie utilizate pentru a indeplini
nevoile informaionale i de relaionare (new media) au schimbat modalitatea in care
comunicm. Nu mai avem acei caiva oameni care scriu tirile pentru ziare, televiziuni,
radiouri i un public int care le primete. Tot mai muli se implic in transmiterea informaiei:
pe bloguri, pe Facebook, pe Twitter. Andreas Kaplan and Michael Haenlein definesc Social
Media ca fiind un grup de aplicaii care au la baz Internetul i care convertesc comunicarea
ntr-un dialog interactiv ntre organizaii, comuniti i indivizi.40
Firmele de tehnologie precum Google, Facebook, Twitter au devenit importante conducte
de tiri. Celebriti i lideri mondiali, printre care Barack Obama i Hugo Chavez public
actualizri direct prin intermediul reelelor sociale. Internetul le permite oamenilor s citeasc
ziare sau s acceseze canale de televiziune din intreaga lume. The Guardian, un ziar britanic,
are acum mai muli cititori on-line in strintate decat acas.
37 Ana Maria Munteanu, Flux, pia cultural i efecte ale convergenei spectaculare ctre o ecologie a
mediatizrii, Bucureti, Editura Universitar, 2011, p. 237.
38 Vezi articolul integral: http://www.economist.com/node/18928416?story_id=18928416
39 Delia Cristina Balaban, Ioana Iancu, Radu Meza, PR, Publicitate i New Media, 2009, Editura Tritonic, p.27.
40 Kaplan, Andreas M.; Michael Haenlein (2010) "Users of the world, unite! The challenges and opportunities of
Social Media". Business Horizons 53(1): 5968.
19
Potrivit The Economist, un material video realizat de un amator in timpul cutremurului
de 8.9 grade din Japonia a fost urmrit de 15 milioane de ori pe Youtube. Vorbim despre un nou
concept: crowdsourcing. Practic grupuri de oameni devin sursele principale de informare.
Revoltele arabe i tornadele americane sunt alte dou exemple de evenimente filmate cu
telefonul mobil i postate in cadrul reelelor sociale, pe site-urile buletinelor de tiri.

13

Internetul a transformat tirile din modelul one-way transmission in modelul two-way

conversation, ceea ce inseamn democratizarea publicaiilor, a distribuiilor i a consumului de
coninut media. Astfel, fiecare cititor poate participa in mod direct sau indirect la crearea
coninuturilor online sau print, prin exprimarea opiniei sale, observaiilor, dovezilor filmate sau
fotografiate.
In acest sens, modul in care aflm noutile este din nou revoluionat..The Economist ne
amintete c un lucru de un asemenea impact s-a mai petrecut o dat, atunci cand oamenii au
incetat sa mai afle ultimele tiri de la cafenea i au ajuns s le primeasca ordonat, in gazet. Se
intampla in 1833, cand un ziar de mare audien, respectiv the New York Sun devenea pionierul
publicitii prin pres, cu scopul de a reduce costurile de producie i de a oferi informaii unui
public cat mai vast. In prezent, Internetul face ca tirile s devin mult mai participative,
sociale, diversificate, revitalizand ethosul discursiv dinainte de apariia mass mediei.
In ultimul deceniu, in lumea occidental, oamenii au renunat la ziare i la tirile
televizate, dar nu au incetat s in pasul cu evenimentele in diverse moduri. Cel mai
surprinztor, oamenii de rand sunt tot mai implicai in elaborarea, filtrarea, discutarea i
distribuirea de tiri in cadrul unor spaii comune. Reele de socializare precum Twitter sau
Facebook le permit oamenilor s raporteze in mediul digital, de oriunde, tot ceea ce vd..
Site-urile de Social Media ii ajut pe oameni s gseasc informaii, s discute pe
marginea lor i mai mult decat atat, s le imprteasc. Aspectul negativ const in faptul c
responsabilitatea scade intr-un mediu lipsit de control i reglementare strict.
Cel mai important aspect devine faptul c agenda de tiri nu mai este monopolizat de cei caiva
moguli media, ci transparena informaional elimin partizanatul, devenind o miz de succes.
Un aspect negativ al acestei treceri de la media clasice la canalele digitale const in
faptul c nimeni nu mai este responsabil pentru informaiile imprtite. Practic, Internetul este
un canal unde indivizii se comunic pe sine i orice informaie distribuit poate fi interpretat
din nenumrate perspective, fr a exista o variant general valabil.
20
Pe Internet oamenii devin radicali. Aici ei vocifereaz fr scrupule, arat cu degetul,
critic sau laud pentru c au aceast libertate. Forumurile sunt pline de comentarii care nu ar fi
aprut de altfel in niciun ziar sau televiziune.

14

Sunt utilizatorii mai liberi pe Internet?

Odat conectai, oamenii ii pierd simul orientativ. Asaltai de boom-ul informaional,
ei nu mai au certitudinea c filtreaz informaiile care ii intereseaz in mod direct, pentru c
mesajele din mediul online apar pe flux continuu. De aceea, informaiile sunt mult mai
comprimate decat in media tradiionale i au o durat de via foarte scurt.
Observm c noutatea unui mesaj are un impact mult mai mare decat relevana lui.
Emergena tehnologiei i-a determinat pe specialiti s introduc termenul de cultur de flux41
care se distinge de mrfurile culturale propriu zise.
Pentru Patrice Flichy in Les Industries de lImaginaire (1980) produsele din acest
domeniu pot fi caracterizate prin continuitate i amplitudinea difuzrii, ceea ce inseamn c in
fiecare zi noi produse iau locul celor de ieri.
Un al doilea element specific industriilor culturale este c se gsete la intersecia dintre
campul culturii i cel al informaiei. Multimedia intete ctre cucerirea unei piee cat mai vaste,

fapt pentru care informaiile din mediul online sunt permanet revitalizate. Comunicarea pe
Internet devine mai liber, dar oamenii sunt incorsetai intr-o lume virtual care le ofer nu
libertatea in sine, ci doar o fals iluzie a ei.
Audiena din mediul electronic este mai tanr, mai eterogen decat adepta canalelor
clasice, este mai deschis la nou. Pentru c pot impulsiona, pot da tonul demarrii anumitor
activiti, audienele mediului online fac parte din categoria trendsetters.42
Proliferarea mondial a tehnologiei electronice implic i faptul c mesajele pot fi recepionate
de receptori nevzui sau de categorii de public neprecizate: nimbus public 43
Un articol aprut in 2010 in revista Calitatea Vieii publica un grafic realizat de
Institutul Naional de Statistic referitor la ponderea persoanelor care utilizeaz Internetul in
funcie de grupele de vrst.
41 Cristian Florin Popescu, Dicionar de Jurnalism, Relaii Publice i Publicitate, Editura Tritonic, Bucureti,
2002, p. 164.
42 Andrei Petrescu, Blogul, instrument de PR i marketing online, in Delia, Cristina, Balaban, Ioana Iancu, Radu
Meza, PR, Publicitate i New Media, 2009, Editura Tritonic, p. 39.
43 David Sturgis et. al.,,Crisis Communication Management: The Public Opinion Node and Its Relationship to
the Environmental Nimbus, SAM Management Journal, 56/3, vara 1991, pp.22-27).
21
Ponderea indivizilor care au acces la Internet acas
Sursa: INS, Cercetarea statistic privind TIC n gospodrii, 2008.
In fruntea clasamentului se situeaz tinerii cu varsta cuprins intre 16 i 24 de ani,
urmai de cei cu varsta intre 24 i 34 de ani. De asemenea, doar cinci procente din populaia cu
varsta de peste 75 de ani utilizeaz Internetul.44
Cu cat publicul este mai eterogen cu atat manipularea este proiectat pentru a reduce
abaterile standard fa de o media calculat pe baza informaiilor stocate i vehiculate prin
imagini i cuvinte in mediul de discurs de ctre agenii care controleaz circuitele i prin acesta
uniformizeaz comportamentul de receptare. 45
Chiar dac atat media tradiionale cat i new media au capacitatea de a ajunge fr
diferene semnificative la o audien global, trebuie menionat faptul c mediile electronice
sunt prin natura lor mai descentralizate, mai puin ierarhice i sunt mult mult mai utile i uor de
administrat.
In acest sens, un avantaj major al mediului online il reprezint feed-back-ul instantaneu.
De asemenea, dac in presa scris i in audiovizual individul trebuie s parcurg un articol
intreg, sau o emisiune de la inceput i pan la final pentru a gsi ceea ce-l intereseaz in mod
concret, publicarea materialelor in mediul online se face search friendly46, adic o informaie
poate fi identificat foarte facil datorit cuvintelor cheie in baza crora motorul de cutare
indexeaz coninutul.
44 Laura Tuf, Diviziunea digital. Accesul i utilizarea Internetului n Romnia comparativ cu rile Uniunii
Europene, in Revista CALITATEA VIEII, XXI, nr. 12, 2010, p. 7186, ediia digital:
http://www.revistacalitateavietii.ro/2010/CV-1-2-2010/05.pdf
45 Ana Maria Munteanu i Ctlin Deliu, Muzica la radio. Profilul playlist managerului n contextul trecerii de
la radioul clasic la cel digital, Editura Universitar, Bucureti, 2010, p.51.
46 Andrei Petrescu, Blogul, instrument de PR li marketing online, in Delia, Cristina, Balaban, Ioana Iancu, Radu
Meza, PR, Publicitate i New Media, 2009, Editura Tritonic, p. 39.

15

Accesibilitatea difereniaz cele dou tipuri de mijloace de comunicare in mas. In timp

ce media tradiionale se afl in proprietatea statului sau a unui intreprinztor privat,
instrumentele cu care se opereaz in cadrul social media, respectiv site-uri, blog-uri, reele de
socializare, sunt disponibile publicului la costuri foarte mici, fiind mult mai accesibil s devii
proprietarul unui domeniu web decat al unei televiziuni.. De altfel, o tire in limba englez
asigur vizibilitatea la nivel extins.47
Capacitatea de a materializa informaia face diferena intre new media i cele clasice. In
timp ce pentru a produce un material pentru presa scris sau pentru audiovizual trebuie s se
in cont de un anumit timp care trebuie respectat cu precizie i de un spaiu de emisie limitat,
comunicarea in mediul electronic este un domeniu fr prea multe frontiere spaio-temporale,
unde o informaie poate fi interpretat i reinterpretat, unde fiecare ii poate expune prerea pe
larg. Referitor la acest aspect, Pierre Bourdieu consider c sub presiunea urgenei nu se poate
gandi i astfel ia natere o noua form de violen: violena simbolic. Televiziunea dispune
doar de fast-thinkers, adic de oameni care gandesc idei primite de-a gata, tocmai pentru a nu-i
mai face probleme cu privire la capacitatea publicului de a decodifica mesajul. 48
La polul opus gandirii fast, se afl gandirea subversiv, deoarece pentru a demonta o
idee primit de-a gata este nevoie de timp, aspect care lipsete cu desvarire din audiovizual.
New media nu gandesc in termeni de succes comercial. Acesta este avantajul pe care il
ofer mediul electronic proceselor comunicaionale. Bourdieu atrage atenia asupra faptului c
exist informaie dar nu toate loviturile sunt permise, jurnalitii se folosesc de pretextul lipsei
de timp pentru a lua cuvantul invitailor i nu in ultimul rand presiunea pus de pia care este
instana de legitimare suprem, totul reflect o cenzur invizibil fr scrupule.
O alt diferen care tinde s mreasc interesul pentru new media face referire la
distana temporal dintre momentul emiterii mesajului i cel al receptrii. Dac ne raportm la
presa scris, in funcie de periodicitatea de apariie a unui ziar de exemplu, distana dintre cele
dou momente se concretizeaz in zile, sptmani i chiar luni. Intr-un secol al vitezei, in care
oamenii vor s fie la curent cu irul evenimentelor, presa scris primete o bil neagr la acest
47 Laura Petrehu, Pr intern i noile media, n contextul globalizri, in
Delia, Cristina, Balaban, Ioana Iancu,
Radu Meza, PR, Publicitate i New Media, 2009, Editura Tritonic, p. 27.
48 Pierre, Bourdieu, Despre televiziune, Editura Art, 2001, pp. 17-25.
23
capitol. Ins tot mai multe ziare se mut in mediul online, unde noutatea primeaz in defavoarea
relevanei informaiei.
In timp ce media tradiionale au dizolvat doar barierele sociale legate de timp i spaiu,
noile media par s elimine i barierele legate de indentitate.
Tehnologia a creat un tip de memorie a comunitii, o baz de date accesibil tuturor.
Natura psihicului individual s-a schimbat din momentul in care a devenit posibil pentru cat mai
muli oameni s ia contact cu informaiile colective.49
Informaia este perisabil. In era new media, evenimentele sunt mediatizate in timp real
pe Internet, astfel c pan se tiprete ziarul se intampl alte i alte evenimente crora se cuvine
s li se acorde prioritate. Acesta este unul dintre motivele pentru care atat ziarlele, radiourile cat
i televiziunile s-au mutat i in mediul online. Cel mai mare avantaj al publicaiilor online
const in faptul c informaiile pot fi actualizate la orice or, sau pot oferi informaii chiar din

16

mijlocul evenimentelor pe msur ce acestea se petrec.

Dei site-urile funcioneaz ca un amestec de pliant i catalog, avantajul const in faptul
c informaiile prezente aici pot fi actualizate oricand i fr eforturi, nu modificate integral ca
in cazul documentelor printate. Un site web este propriul su sistem de livrare. Dup ce un site
a fost pus online el poate fi accesat de milioane de utilizatori din toat lumea. 50 Nu acelai
lucru se poate afirma despre un ziar sau despre o emisiune tv.

Influena Internetului asupra capitalului cognitiv. Conceptul de

diviziune digital
Potrivit Declaraiei de la Riga din 2006, motivaia ceteanului trebuie s fie indreptat
ctre utilizarea noilor tehnologii.
49 Rheingold, Howard, (2000), The Virtual Community: Homesteading on the Electronic Frontier. Ediie
revizuit, Cambridge: MIT Press., noiembrie Pag 151.
50 Doug Newsom, Bob Carell, Redactarea materialelor de Relaii Publice,Iai, Polirom, 2004, pp. 307.
24
Sociologul Laura Tuf a analizat in articolul Diviziunea digital. Accesul i utilizarea
Internetului n Romnia comparativ cu rile Uniunii Europene gradul de acces la Internet al
rilor din Europa.51
In aceast sfer a efectelor sociale produse de Internet, mai precis, a difuziunii inegale a
acestuia (i a noilor tehnologii informaionale) se instituie conceptul de diviziune digital.
Departe de a fi conceptual unitar, termenul de diviziune digital are accepiuni diferite,
rezultand, in fapt, mai multe diviziuni digitale, in funcie de perspectiva celor care analizeaz
fenomenul:
Diviziunea digital reprezint inegalitile in accesul la Internet, msura utilizrii,
cunoaterea strategiilor de cutare a informaiilor, calitatea conexiunilor tehnice i a
suportului social, abilitatea de a evalua calitatea informaiei i, nu in ultimul rand,
diversitatea utilizrii. (DiMaggio, 2001: 310)52
Pentru evoluia diviziunii digitale e relevant comparaia temporal a abordrilor
politicilor de e-incluziune din Europa (Norris, 2001; Kubitschke, 2004; Gago, 2007; Van Dijk,
2008). Avem astfel dou faze importante:
a) Prima faz a politicilor de e-incluziune: sublinierea necesitii accesului fizic, centrarea pe
cantitativ (accesul facilitat pentru cat mai muli europeni), in perioada de dup a doua jumtate
a anilor 90 i primii ani ai 2000. Astfel, diviziunea digital era ineleas in termeni polarizani,
intre categoriile sociale care au acces i cele care nu au, fr o component calitativ, de
surprindere a unor diferenieri multiple.
b) A doua faz a politicilor de e-incluziune (beyond access phase): sublinierea necesitii
abilitilor de utilizare, a direciilor de utilizare a accesului i a motivaiilor accesului cu alte
cuvinte, centrarea pe concept de competene in utilizare i o abordare a diviziunii digitale mai
puin polarizante decat in prima variant.
51 Laura Tuf, Diviziunea digital. Accesul i utilizarea Internetului n Romnia comparativ cu rile Uniunii
Europene, in Revista CALITATEA VIEII, XXI, nr. 12, 2010, p. 7186, ediia electronic:
http://www.revistacalitateavietii.ro/2010/CV-1-2-2010/05.pdf
52 Ibidem.

17

25
Harta oportunitii digitale in Europa, 20052006; Sursa: Word Information Society Report, 2007, p.
14., http://www.revistacalitateavietii.ro/2010/CV-1-2-2010/05.pdf
Conform hrii oportunitilor digitale in Europa, accesul la Internet in gospodrie
scindeaz Europa in patru regiuni:
Europa de Sud-Est sub 35% din populaie utilizeaz Internetul
Europa Central i de Sud-Vest intre 40 i 60%
Europa de Vest 6080 %.
rile Nordice dein supremaia, intre 80 i 90% din populaia nordic
utilizeaz Internetul in mod curent.
Romania se regsete in grupul cu cel mai redus acces, 30% din gospodriile din
Romania au acces la Internet.
In acest sens, Comisia European a lansat programult Agenda Digital pentru Europa,
tocmai pentru a determina proliferarea utilizrii Internetului la scar larg in cat mai multe zone
de pe continent.
Agenda digital pentru Europa este unul dintre cei apte piloni ai Strategiei "Europa
2020" care stabilete obiective de cretere a Uniunii Europene pan in 2020. Aceasta Agenda
26
digital propune o mai bun exploatare a potenialului tehnologiilor informaiei i comunicrii
(TIC), pentru a favoriza inovarea, creterea economic i progresul.53
Astfel, Laura Tuf subliniaz faptul c influena Internetului asupra capitalului social
este abordat din trei perspective (Wellman i Haase, 2001):
a) Internetul transform capitalul social, prin accentuarea solidaritii bazate pe reele sociale
n detrimentul celei bazate pe grupuri locale
b) Internetul reduce capitalul social, prin reducerea timpului petrecut alturi de familie i
prieteni i prin reducerea implicrii civice i politice in viaa comunitii;
c) Internetul susine i mbuntete capitalul social, prin facilitarea legturilor deja existente
i construirea a noi pattern-uri de implicare civic

18

Managementul resurselor informaionale. Conceptul de embedded links

Embedded links (n.t. conexiuni ncorporate n cadrul paginii web) reprezint
conexiunile dintre diverse informaii sau pagini web, fiind utile pentru coeziunea textului.
Potrivit autorilor Douglas K. Van Duyne, James A. Landay, Jason I. Hong, fiecare
conexiune trebuie s aib un scop concret. 54 Unii vizitatori aleg s urmeze un site doar din
curiozitate, alii au motive concrete cand navigheaz. Nu trebuie s apar conexiuni peste tot,
ci doar acolo unde este nevoie. Ele au menirea de a-i ajuta pe vizitatori s obin informaii
suplimentare. Foarte eficiente sunt linkurile ctre paginile anterioare, respectiv ctre cele care
urmeaz, dar i ctre prima i ultima pagin.
In cadrul site-urilor Ministerelor de Mediu din Uniunea European conceptul embedded
links este substituit de Quick links. Conexiunile integrate in text sunt cele mai utilizate pe
Internet. Un link are dou elemente: o ancor i o destinaie.
Linkul pornete de la ancor (care poate fi un text de obicei scurt, un buton web sau o
imagine grafic), trimiand utilizatorul la o destinaie. Un browser web (de ex. Internet

Explorer) afieaz un link fie subliniat, fie cu o alt culoare sau stil. (Wikipedia).
53 http://europa.eu/legislation_summaries/audiovisual_and_media/si0016_en.htm.
54 Douglas K. Van Duyne, James A. Landay, Jason I. Hong, Design of sites, Pattern for creating winning web
sites, second edition, Prentice Hall, second edition, 2007, p.701.
27

Digitalul pivot pentru avertizarea cu privire la riscurile de mediu pe

site-urile Ministerelor de Mediu din rile membre ale Uniunii
Europene
Ulrich Beck a inventat termenul de societate de risc i a argumentat c societatea
contemporan i procesele tehnologice produc o incertitudine psihologic pentru indivizi. Prin
intermediul procesului tehnologic omenirea a dobandit capacitatea de a controla parial
riscurile la care o supune societatea i de a le anticipa cu scopul de a preveni catastrofele.
In acest sens, Ministerele de Mediu din Uniunea European promoveaz nie
specializate in prevenirea i avertizarea cu privire la riscurile de mediu.
In conformitate cu prevederile standardului AS/NZS 4360: 2001, riscul reprezint
posibilitatea de materializare a unui eveniment care va induce un impact asupra anumitor
obiective.55 Riscul poate fi generat de un eveniment, o aciune sau absena unei aciuni,
consecinele posibile variind de la cele benefice la cele catastrofale. Riscul de mediu poate
genera efecte adverse asupra mediului, precum i degradarea sau pierderea durabilitii.
Riscul de mediu rezult in urma interaciunii dintre activitile umane i mediu.
In cadrul unui interviu acordat de James Grunig ageniei PR-Romania, specialistul
explic importana anticiprii i cunoaterii situaiilor de risc pentru ca organizaia s
anticipeze crizele i s promoveze un comportament sustenabil:
Eu cred c tocmai controlul riscului se afl in centrul conceptelor de
responsabilitate social i sustenabilitate. S iei decizii prea riscante este iresponsabil i nu
este sustenabil. Prin urmare, sunt de prere c profesionitii de relaii publice trebuie s
simt cand riscurile sunt prea mari i s cear prerea experilor i non-experilor, pentru a
reduce posibilitatea ca organizaia s dezvolte un comportament riscant, iresponsabil i
deloc sustenabil56
55 http://www.agir.ro/buletine/214.pdf
56
http://www.pr-romania.ro/interviuri/experti-internationali/999-in-dialog-cu-james-grunig-profesor-emeritlauniversityof-maryland.html

19

Asociaia general a inginerilor din Romnia public pe site-ul oficial cele

dou niveluri de implementare a managementului riscului de mediu: nivel strategic i
operaional
Implementarea managementului riscului de mediu la nivel strategic
crearea sau actualizarea politicii de mediu, a organizaiei i a sistemelor de
management, prin includerea in cadrul acestora a obiectivelor i a principiilor de
management al riscului;
realizarea planificrii strategice a organizaiei, prin utilizarea abordrii bazate pe

risc;
incorporarea conceptelor i proceselor specifice managementului
riscului in cadrul sistemului de management de mediu;
stabilirea criteriilor de acceptabilitate a riscului, in concordan
cu cerinele legislaiei in vigoare;
Implementarea managementului riscului de mediu la nivel operaional
determinarea nivelului de risc pentru un ecosistem in care se desfoar anumite
activiti i operaii;
utilizarea principiilor de management al riscului pentru realizarea evalurii
impactului asupra mediului;
stabilirea conformitii cu criteriile sau standardele de acceptabilitate a riscului;
furnizarea informaiilor necesare raportrilor de mediu.
57 http://www.agir.ro/buletine/214.pdf
Mediul nconjurtor i Relaiile Publice n context european
Relaiile Publice- definirea domeniului
James Grunig i Todd Hunt accentueaz dimensiunea comunicaional i afirm c
Relaiile Publice reprezint managementul comunicrii dintre organizaie i publicurile sale.
58
Relaiile Publice i structurile instituionale prin care ele se concretizeaz reprezint o
modalitate privilegiat a comunicrii dintre organizaie i mediu i respectiv, subsistemul
organizaiei care indeplinete aceast funcie.
Din aceast perspectiv inelegem mai bine accentul pe care J.E.Grunig i T.Hunt il
puneau in definirea Relaiilor Publice, pe dimensiunea comunicaional.: prin diferite tehnici
de comunicare, specialistul in Relaii Publice gestioneaz schimbul de informaii, atat in
exterior intre organizaie i mediu - cat i in interior - intre diversele subsisteme ale
organizaiei.
Cei doi autori insist asupra faptului c diferitele definiii date Relailor Publice
folosesc termeni care se subsumeaz conceptelor de management i comunicare.
Pentru Grunig i Hunt procesul de definire a Relaiilor Publice ar trebui urmrit in trei
direcii: Activitile pe care le implic Relaiile Publice, efectele activitii de Relaii Publice i
practicarea acestora cu responsabilitate.59
Responsabilitatea in Relaiile Publice reiese din dovezile conform crora mesajele i-au atins
scopul.60
Cei doi autori defineau Relaiile Publice prin prisma dimensiunii comunicaionale.
Comunicarea eficient este cheia succesului dintre organizaie i publicurile ei. O organizaie
trebuie s fie un bun asculttor, sensibil la nelinite, un bun comunicator capabil s conving
publicul, s ii aculte mesajele, s le ineleag i s accepte diversitatea punctelor de vedere. In
esen, Relaiile Publice urmresc s instituie un mediu de comunicare reciproc benefic.
58 Cristina Coman, Relaiile Publice i mass media, 2000, Polirom, Iai, pp. 12-15.
59 Ibidem. p.6.
60 Doug Newsom, Bob Carell, Redactarea materialelor de Relaii Publice, Polirom, 2004, p. 30.
30

20

Una dintre definiiile Relaiilor Publice acceptat de specialiti a fost adoptat in 1978
in cadrul primului Congres Mondial al Asociaiilor de Relaii Publice i al Primului Forum
Mondial de Relaii Publice din Mexico City:
Practicarea Relaiilor Publice este arta i tiina analizrii tendinelor, prezicerii
consecinelor acestora, indrumrii conductorilor de organizaii i punerea in aplicare a
unor programe de aciune planificate care slujesc atat interesul organizaiilor respective
cat i pe cel al publicului.61
In 1908, American Telephone and Telegraph Company (AT&T) utilizeaz termenul
de Relaii Publice intr-unul dintre rapoartele sale anuale, iar preedintele companiei,
Theodore Newton Vail, definete pentru prima oar Relaiile Publice ca fiind o modalitate
prin care se caut i se obine bunvoina publicului. 62
In 1976, in Public Relation Review apare definiia conform creia :
Relaiile Publice sunt funcia managerial distinct care ajut la stabilirea i
meninerea unor limite reciproce de comunicare, la acceptarea reciproc i la cooperarea
dintre o organizaie i publicul ei. Ele implic managementul problemelor, ajutandu-i pe
manageri s fie informai cu privire la opinia public. Ele definesc i accentueaz
obligaiile managerilor de a anticipa tendinele mediului. Ele folosesc ca principal
instrument de lucru cercetarea i comunicarea bazate pe principii etice.63
Doi ani mai tarziu, la Ciudat de Mexico, a avut loc prima reuniune a asociaiilor
profesionitilor in Relaii Publice. Dezbaterile au avut ca punct de plecare negarea veridicitii
definiiei date de Rex F. Harlow. S-au ridicat mai multe voci contrare ideii conform creia
Relaiile Publice sunt o funcie distinct a managementului. In final, cei reunii au adoptat
propria lor definiie: The Statement of Mexico, definiie care pune accentul pe organizaie i
pe public ca beneficiari ai procesului de Relaii Publice.
In urma reuniunii din Mexico s-a ajuns la consensul potivit cruia Relaiile Publice
reprezint arta i tiina social care analizeaz tendine, anticipeaz consecinele diverselor
61 Doug Newsom, Bob Carell, Redactarea materialelor de Relaii Publice, Polirom, 2004, pp. 20-23.
62 Remus Pricopie, Relaiile Publice, evoluie i perspective, Editura Tritonic, 2005, pp.1- 20.
63 Remus Pricopie, Relaiile Publice, evoluie i perspective, Editura Tritonic, 2005, pp. 26-28.
31
activiti, consiliaz liderii organizaiei i implementeaz programe de aciune planificate care
vor servi atat interesele organizaiei cat i pe cele ale publicului. (Gordon, 1997, p.59).
Practica avea s infirme punctele de vedere exprimate la Mexico. In marile companii,
eful Departamentului de Relaii Publice este vicepreedintele organizaiei, participand activ
la indeplinirea uneia dintre funciile managementului, aceea de comunicare. 64
Dup anii 1920, Edward L. Bernays definete Relaiile Publice ca fiind arta
consensului, modalitatea prin care se obine sprijin pentru o activitate, cauz, instituie sau
persoan. In cartea Cristalizarea opiniei publice, Bernays aduce in discuie profesia de
consilier in Relaii Publice. Anii 30-40 abund in definiii, iar termenii utilizai sunt a
asigura consensul social i politic, bun nelegere, a motiva, a persuada.
In 1882 regsim termenul de Relaii Publice la Yale Low School unde avocatul
Dorman Eaton acord sintagmei Relaii Publice interesul de relaii pentru binele general.
Cincisprezece ani mai tarziu Theodore Newton Vail, preedintele AT&T a definit
Relaiile Publice ca fiind modalitatea prin care se caut i se obine binele publicului.65

21

Definiiile bazate pe efectele Relaiilor Publice pun accentul pe concepte precum:

persuadarea publicului, stabilirea unor relaii de incredere intre organizaie i public,
asigurarea bunei funcionri a societii.66
Totodat Relaiile Publice sunt privite ca fiind un garant al democraiei. In anul 1940
profesorul J.A.R Pimlott susinea ca Relaiile Publice sunt una dintre metodelele prin care
societatea se adapteaz la schimbri. Ele sunt privite ca fiind un creator al unei atmosfere de
inelegere intre o organizaie i indivizi, dar i un instrument de persuasiune (J. Peake apud
J.E.Grunig, T. Hunt, 1984, p. 3 ) 67
Relaiile publice sunt practicate in instituii guvernamentale dar i in organizaii
non-guvernamentale, pentru firme care urmresc profitul, dar i pentru asociaii civice sau
ecologice. Ele pot avea obiective diferite: de la persuadarea publicului pan la sprijinirea
funcionrii democratice a unei societi. Specialitii din acest domeniu lucreaz fie in
firme de consultan autonome, fie in departamente de profil ale guvernelor,
intreprinderilor sau universitilor. 68
64 Ibidem, pp. 25-35.
65 Remus Pricopie, p. 69.
66 Cristina Coman, Relaii Publice: principii i strategii, Polirom, Iai, 2001, p.19.
67 Ibidem. p. 19.
68 Ibidem. pp.1-10.
32
Procesele comunicaionale realizate in diverse domenii de activitate se afl intr-o
relaie de interdependen cu societatea modern, avand menirea de a asigura echilibrul i
buna funcionare in interiorul spaiului social. Acest aspect implic asumarea
responsabilitilor de ctre conductorii instituiilor in procesul de furnizare a informaiilor,
dar i de ctre jurnaliti, ei fiind cei care mediaz intre respectivele organizaii i publicurile
destinatare.
In societatea de comunicare, fluxurile informaionale sunt din ce in ce mai complexe i
circul cu viteze mari, ii gsesc vizibilitate pe spaii intinse i permanent adaptate nevoilor
omului care triete in secolul vitezei, dar mai mult decat atat, aceste fluxuri se adreseaz
unor categorii de public mult mai eterogene.
Pentru ca informaia s urmeze un traseu corect astfel incat mesajul s ajung la public
nedenaturat, specialitii in Relaii Publice sunt cei care au misiunea de a optimiza
comunicarea social i de a crea o legtur strns, bazat pe incredere, intre organizaie i cei
in fa crora ii fac vocea auzit.
Specialitii relaioniti definesc domeniul i prin prisma efectelor pe care le au
Relaiile Publice: persuadarea publicului, stabilirea unor relaii de incredere intre organizaie
i public, asigurarea bunei funcionri a societii.
Totodat, Relaiile Publice sunt privite ca fiind un garant al democraiei. In anul 1940
profesorul J.A.R Pimlott susinea ca Relaiile Publice sunt una din metodelele prin care
societatea se adapteaz la schimbri. Ele sunt privite ca fiind un creator al unei atmosfere de
inelegere intre o organizaie i indivizi, dar i un instrument de persuasiune.69
Cristina Coman subliniaz c in urma analizei definiiilor existente a observat c
anumite cuvinte cheie apar in majoritatea formulrilor. Dup D.L.Wilcox i colaboratorii si
(1992, pp. 6-7) acestea ar fi urmtoarele: 70

22

Deliberarea face referire la faptul c activitatea de Relaii Publice este intenionat,

este produsul unei analize i al unor alegeri referitoare la modalitile de catigare a ateniei
publicului.
Planificarea- activitatea de Relaii Publice este organizat, soluiile problemelor sunt
descoperite treptat, iar strategiile sunt concepute pentru perioade mari de timp.
Performana- Relaiile Publice se bazeaz pe rezultate, iar eficiena lor depinde de
activitatea concret a organizaiei, prin urmare demersurile de Relaii Publice nu pot catiga
69 Ibidem. P.3.
70Cristina Coman, Relaii Publice: principii i strategii, Polirom, Iai, 2001, pp. 5-12.
33
increderea publicului pentru o organizaie care, prin activitatea ei, dovedete ignorarea
interesului public.
Comunicarea bilateral- Relaiile Publice se bazeaz pe preluarea informaiilor din
mediul in care opereaz organizaia, pe transmiterea de noi informaii i pe urmrirea
feedback-ului acestora.
Interesul public - raiunea activitii de Relaii Publice este satisfacerea nevoilor
publicului, nu obinerea cu orice pre a beneficiilor pentru organizaie
Dimensiunea managerial- activitile de Relaii Publice sunt mai eficiente atunci cand sunt
integrate in structurile de conducere ale unei organizaii.
Totodat, elementul cheie al Relaiilor Publice este reciprocitatea: cei doi parteneri,
organizaia i publicul, ajung, datorit unei bune strategii de comunicare, la un stadiu de
inelegere , de incredere reciproc i de sprijin mutual.
Dou mari cercetri, una coordonat de profesorii de profil de la Universitatea
American din San Diego i cealalt de ctre David Dozier au identificat urmtoarele roluri:
rol de tehnician al comunicrii (practicienii scriu, editeaz, fac producie in audiovizual,
creeaz sigle, grafice i alte mesaje necesare), rol de manager al comunicrii (practicienii
planific i conduc un program de Relaii Publice i iau decizii in ceea ce privete politica de
comunicare a organizaiei). Acestuia din urm i se subordoneaz trei subtipuri de roluri: rol de
expert ( specialistul cerceteaz i definete problemele de Relaii Publice, dezvolt programe
i este responsabil pentru implementarea acestora), rolul de a facilita comunicarea
(specialistul asigur un flux continuu al informaiei intre organizaie i public), rolul de a
facilita rezolvarea problemelor( specialistul ajut alte persoane din organizaie s ii rezolve
dificultile de comunicare.)71
Grunig i Hunt susin c de la apariia Relaiilor Publice i pan in prezent a avut loc
un proces de permanent repoziionare a domeniului in raport cu coordonatele sale iniiale. In
timp ce pe tot parcursul secolului al XIX-lea Relaiile Publice au fost considerate un
instrument de influenare a publicului in secolul XX, odat cu dezvoltarea mijloacelor
moderne de comunicare i cu creetera capacitii de reacie a publicurilor, asistm la
transformarea Relaiilor Publice dintr-un proces de comunicare unidirecional i fr reguli,
intr-un proces bidirecional, echilibrat, bazat pe un cod etic.
71 Grunig, J.E, T. Hunt., Managing Public Relations, New York, Holt Rinehart and Winston, 1984, pp. 90-92.
34
Aplicaiile Relaiilor Publice insoesc aproape orice activitate uman, cu precdere
activitile instituionalizate. Intalnim Relaii Publice in organizaii care activeaz in domenii

23

diferite precum economie, finane, mediu, turism.

Conceptual, domeniul Relaiilor Publice se intemeiaz pe identificarea rolurilor pe
care practicienii le indeplinesc atunci cand ii definesc sfera de activitate.
Dup D.W. Guth i C. Marsh (2000, p. 31-39), Relaiile Publice pot fi practicare in
cinci tipuri de organizaii: agenii de Relaii Publice, corporaii, consultani independeni de
Relaii Publice, organizaii non-guvernamentale i structuri guvernamentale.72
Pentru c organizaia i publicul sunt cei doi factori care trebuie s devin beneficiari
ai procesului de comunicare, Cristina Coman a identificat ase tehnici folosite de practicienii
Relaiilor Publice in vederea indeplinirii acestui aspect 73. Infiinarea de organizaii dinamice
este un prim pas. Un grup activ poate s ctige btlia pentru modelarea opiniei publice chiar
dac se af in minoritate.
Un alt element important al activitii de Relaii Publice il reprezint crearea de
evenimente inscenate sau pseudo-evenimente, cu scopul de a atrage atenia publicului.
Simbolurile cu mesaj mobilizator au de asemenea un rol major, deoarece contribuie la
identificarea unei cauze prin prisma elementelor afective, uor de memorat. Plasarea rapid a
versiunii proprii asupra unui eveniment in mijloacele de informare pentru combaterea
inteniilor rele este un alt obiectiv strategic al relaionitilor.
Pentru ca mesajul s ajung intr-un timp optim ctre un public diversificat, specialitii
in Relaii Publice utilizeaz mai multe canale de comunicare. Atunci cand ideile se impun ca
de la sine inelese misiunea relaionitilor se contureaz favorabil. Pentru indeplinirea acestui
aspect este necesar demararea unei campanii susinute. Potrivit autoarei Cristina Coman,
campania de Relaii Publice este un efort susinut al unei organizaii pentru a construi relaii
sociale demne de incredere, cu scopul de a atinge anumite obiective, efort bazat pe aplicarea
unor strategii de comunicare i evaluare a rezultatelor obinute.74
Doug Newsom i Bob Carell consider c O campanie reprezint o serie de activiti
i mesaje coordonate, unificate, dirijate de o strategie unic, distribuite publicului prin mai
multe mijloace. Aceste activiti i mesaje au rolul de a informa, educa sau convinge publicul
s cumpere, s foloseasc sau s sprijine ceva anume.75
72 Cristina Coman, Relaii Publice: principii i strategii, Polirom, Iai, 2001, p.22
apud D.W. Guth i C. Marsh (2000, p. 31-39).
73 Cristina Coman, Relaii Publice: principii i strategii, Polirom, Iai, 2001, p. 50.
74 Cristina Coman, Relaii Publice: principii i strategii, Polirom, Iai, 2001, pp.73. apud. R. Kendall, 1992, p.3.
75 Doug Newsom, Bob Carell, Redactarea materialelor de Relaii Publice, Polirom, 2004, pp. 333-336.
35
2.2 Comunicarea de mediu din perspectiva politicii de mediu din Uniunea European.
Baze de date europene, texte-cadru i obiective ale politicii de mediu din Uniunea
European.
Cadrul juridic al politicilor de mediu din Uniunea European are la baz patru mari
direcii prioritare, in baza crora se concretizeaz promovarea politicilor ce vizeaz arealul
natural:
Prevenire i avertizare cu privire la riscurile de mediu
Acces la bazele de date ce conin informaii de mediu
Inovaie i competitivitate in domeniul dezvoltrii durabile
Managementul deeurilor i calitatea componentelor de mediu (ap, aer, sol,)

24

Avand la baz aceste obiective, rile membre ale Uniunii Europene eficientizeaz
promovarea politicilor de mediu prin intermediul instrumentelor juridice precum: dispoziii
legislative, in special directive ce fixeaz norme de calitate a mediului (niveluri de poluare);
norme aplicabile procedurilor industriale (norme de emisii, de concepie, de exploatare);
norme aplicabile produselor (limite de concentraie sau de emisie pentru un produs dat);
programe de aciune in favoarea proteciei mediului; programe de ajutor financiar.
76 http://europa.eu/legislation_summaries/environment/index_ro.htm
Prevenire i avertizare
cu privire la riscurile
de
mediu
Directiva 2004/35/CE a
Consiliului din
21 aprilie 2004 privind
rspunderea pentru
mediul inconjurtor dar
i prevenirea, respectiv
repararea
daunelor
aduse
mediului
stabilete un
cadru de rspundere
pentru mediul
inconjurtor bazat pe
principiul poluatorul
pltete, in prevenirii i
reparrii
daunelor aduse mediului
vederea

Acces la bazele de date

ce conin informaii de
mediu
Decizia 2005/370/CE a
Consiliului din
17 februarie 2005
privind accesul la
informaie, participarea
publicului la luarea
deciziei i accesul la
justiie in probleme de
mediu

Inovaie i
competitivitate n
domeniul dezvoltrii
durabile
Strategia privind
schimbrile climatice
pn n 2020

Decizia 1639/2006/CE
a
Parlamentului
European
i a Consiliului din
24 octombrie 2006 de
instituire
a
unui
programcadru
pentru inovaie i
competitivitate (20072013)

25

Managementul
deeurilor i calitatea
componentelor de
mediu (ap, aer, sol)
Programul Life Plus
este principala
oportunitate prin care
sunt sprijinite proiectele
de
conservare
a
mediului
Directiva 2002/49/CE a
Parlamentului European
i a Consiliului din
25 iunie 2002 privind
evaluarea i gestiunea
zgomotului ambiental

Reeaua Natura 2000,

care include 26.000 de
zone protejate
reprezentand aproape
20% din suprafaa de
uscat
a
Uniunii
Europene

Principiul precauiei
este
menionat
la
articolul
191
din
Tratatul
privind
funcionarea Uniunii
Europene. Acesta este
menit s garanteze un
inalt nivel de protecie a
mediului prin luarea de
decizii preventive in
cazul unor riscuri.

Sistemul comunitar
EMAS vizeaz
incurajarea
organizaiilor
europene, fie societi
private, fie organisme
publice, s ii
imbunteasc
rezultatele cu privire la
mediu

Directiva 2003/4/CE a
Parlamentului
European i a
Consiliului din
28 ianuarie 2003 privind
accesul publicului la
informaiile despre
mediu.

Programul-cadru
pentru
competitivitate i
inovaie (CIP)

Convenia
de
Aarhus,
30 octombrie 2001

la

Directiva 94/62/CE a
Parlamentului
European i a
Consiliului din
20 iulie 1998 privind
ambalajele i deeurile
de
ambalaje

26

Directiva 2008/98/CE a
Parlamentului European
i a Consiliului din
19 noiembrie 2008
privind deeurile.
Directiva 2008/50/CE a
Parlamentului European
i a Consiliului din
21 mai 2008 privind
calitatea aerului

Uniunea European aplic unele dintre cele mai avansate standarde de protecie a
mediului din lume, aspect consemnat in declaraia de principii a Uniunii Europene, prezent
pe site-ul oficial, in cadrul seciunii Politici de Mediu 77
Principalele prioriti ale momentului actual sunt protejarea speciilor pe cale de
dispariie, a habitatelor dar i utilizarea cat mai eficient a resurselor naturale. Prin
ducerea la bun sfarit a acestor obiective se intete incurajarea inovrii i a spiritului
antreprenorial.
Prin Tratatul de la Maastricht din 1992 au fost aduse amendamente importante in
domeniul mediului - protecia habitatului natural i dezvoltarea durabil fiind principalele
puncte de interes ale Uniunii Europene. Tratatul care a pus bazele Uniunii Europene

evideniaz in articolul 130 c prioritatea cheie pentru spaiul european este prezervarea
mediului inconjurtor.
Printre prevederile sale, articolul 130 vorbete despre cateva obiective pe care statele
membre ale Uniunii Europene trebuie s le aib in vedere atunci cand se raporteaz la mediul
inconjurtor 79:
Prezervarea, protejarea i imbuntirea calitii mediului inconjurtor.
Protejarea sntii umane.
Utilizarea prudent i raional a resurselor naturale.
Promovarea la nivel internaional a msurilor care trebuie luate in vederea
rezolvrii problemelor de mediu
Un nivel inalt de protejare a habitatului natural, promovand simultan
diversitatea.
Protecia mediului trebuie s devin un obiectiv implementat in cadrul
politicilor statelor membre ale Uniunii Europene.
77 Doug Newsom, Bob Carell, Redactarea materialelor de Relaii Publice, Polirom, 2004, pp. 184-190.
78 http://europa.eu/pol/env/index_ro.htm
79 http://www.eurotreaties.com/maastrichtec.pdf
In cadrul sferelor de competen, Uniunea European i in genere statele
membre, trebuie s coopereze cu ri tere i cu organizaii internaionale pentru a incheia acorduri referitoare la
mediul inconjurtor.Comunitatea European a elaborat o strategie cu ajutorul creia ii propune s stopeze
declinul speciilor pe cale de dispariie i al habitatelor pan in 2020. In centrul acestei strategii se afl reeaua
Natura 2000, care include 26.000 de zone protejate reprezentand aproape 20%din suprafaa de uscat a
Uniunii Europene.
Pentru evitarea unei posibile crize a resurselor naturale, economia european este
nevoit s adopte o serie de schimbri fundamentale. Uniunea European consider
insuficient doar elaborarea unei legislaii, motiv pentru care ii aduce contribuia in
promovarea educaiei publice privitoare la protejarea mediului natural. De asemenea, acord
finanare pentru cercetarea in domeniul mediului.
Uniunea European promoveaz planuri pe termen lung, dintre care fac parte
promovarea produselor ecologice i incurajarea utilizrii etichetelor energetice pentru
aparatura de uz casnic.
Pentru protejarea eficient a resurselor comune de ap i a ecosistemelor Europei
impotriva polurii, a schimbrilor climatice i a deeurilor marine este nevoie de mai mult
coordonare la nivel european. De aceea, politica in domeniul apei ii propune s le ofere
tuturor cetenilor europeni acces la ap de calitate, s garanteze respectarea standardelor
minime de calitate i s protejeze mediile acvatice vulnerabile.
Un alt domeniu in care Uniunea European are iniiative, face referire la calitatea
aerului. Astfel au fost stabilite standarde care s diminueze sau s limiteze o serie de poluani
cum ar fi dioxidul de sulf, oxizii de azot i plumbul, elemente chimice duntoare atat
mediului inconjurtor cat i sntii omului.
Un alt obiectiv strategic menionat este reducerea cantitii de deeuri i chiar
eliminarea definitiv a acestora. In acest scop, Uniunea European acord o atenie deosebit
noilor iniiative de prevenire a generrii deeurilor, utilizrii mai eficiente a resurselor dar i

27

incurajrii trecerii la un consum mai durabil. Din acest obiectiv deriv un alt aspect important,
respectiv reciclarea. Dac producerea deeurilor nu poate fi stopat, este indicat ca metodele
39
de producie s fie imbuntite, iar consumatorii s contientizeze necesitatea utilizrii
produselor ecologice, cu ambalaje mai puine i preferabil refolosibile.
Finanarea unei Uniuni mai ecologice este un alt obiectiv pe lista prioritilor.
Programul Life este principala oportunitate prin care sunt sprijinite proiectele de conservare a
mediului. Fondurile sunt acordate atat in cadrul Uniunii Europene cat i in afara acesteia.
Incepand cu anul 1992, au fost investite aproximativ dou miliarde de euro in peste 3000 de
proiecte, cele mai relevante in acest sens fiind reintroducerea vulturului brbos in Andaluzia,
refacerea punilor de coast i a zonelor umede din insulele Mrii Baltice.
Lupta impotriva schimbrilor climatice este un obiectiv prioritar aflat pe agenda
Uniunii Europene. Strategia privind schimbrile climatice pan in 2020 i dup aceast dat
este un instrument necesar punerii in practic a planului de aciune. Intenia Comisiei
Europene este s adopte o serie de msuri care s limiteze inclzirea global la dou grade
Celsius. Obiectivul obligatoriu de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser sau adoptarea
unor msuri energetice sunt aspecte aplicabile rilor membre ale Uniunii Europene, in timp
ce alte prioriti au o dimensiune internaional (in special negocierea unui acord
internaional).
Tot la baza aplicrii eficiente a politicilor de mediu in Europa exist o serie de
programe de aciune, principii, instrumente, metode de aplicare i control dintre care cele mai
relevante aduc in vedere probleme stringente i actuale ale habitatului natural.
Directiva 2004/35/CE a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind rspunderea
pentru mediul nconjurtor dar i prevenirea, respectiv repararea daunelor aduse
mediului stabilete un cadru de rspundere pentru mediul inconjurtor bazat pe principiul
poluatorul pltete, in vederea prevenirii i reparrii daunelor aduse mediului.
Principiul precauiei este menionat la articolul 191 din Tratatul privind funcionarea
Uniunii Europene. Acesta este menit s garanteze un inalt nivel de protecie a mediului prin
luarea de decizii preventive in cazul unor riscuri 80
Sistemul comunitar EMAS vizeaz incurajarea organizaiilor europene, fie
societi private, fie organisme publice, s ii imbunteasc rezultatele cu privire la mediu
Decizia 2005/370/CE a Consiliului din 17 februarie 2005 privind accesul la
informaie, participarea publicului la luarea deciziei i accesul la justiie n probleme de
80 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2008:115:0047:0199:ro:PDF
40
mediu aprob, in numele Comunitii, Convenia de la Aarhus. Intrat in vigoare incepand cu
30 octombrie 2001, Convenia pleac de la ideea c o mai mare sensibilizare i implicare a
cetenilor in problemele de mediu va duce la o mai bun protecie a mediului. Obiectivul este
acela de a contribui la protecia dreptului fiecrei persoane i al generaiilor prezente i
viitoare de a tri intr-un mediu adecvat pentru sntatea i bunstarea lor. In vederea atingerii
acestui obiectiv, Convenia propune asigurarea accesului publicului la informaiile de mediu
deinute de autoritile publice, stimularea participrii publicului la luarea deciziilor care au
un impact asupra mediului i extinderea condiiilor de acces la justiie in probleme de mediu.
Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European i a Consiliului din

28

28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informaiile despre mediu. Aceast

directiv este menit s garanteze dreptul de acces la informaiile despre mediu deinute de
autoritile publice i s faciliteze punerea lor la dispoziia publicului.
In domeniul dezvoltrii durabile, Decizia 1639/2006/CE a Parlamentului
European i a Consiliului din 24 octombrie 2006 de instituire a unui program-cadru
pentru inovaie i competitivitate (2007-2013) este definitorie.
In contextul eforturilor comunitare in vederea unei creteri economice durabile i
crerii de noi locuri de munc, Programul-cadru pentru competitivitate i inovaie (CIP)
propune un cadru coerent pentru consolidarea competitivitii i a capacitii de inovaie in
interiorul Uniunii Europene. Aciunile sprijinite prin programul-cadru promoveaz
dezvoltarea societii de cunoatere i dezvoltarea durabil bazat pe o cretere economic
echilibrat.
Deeurile biologice reprezint o alt ramur care necesit atenie, fie c este vorba
despre deeuri radioactive, reciclarea, prevenirea sau chiar eliminarea lor.
Directiva 94/62/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 20 iulie 1998
privind ambalajele i deeurile de ambalaje prevede msuri menite s limiteze producerea
deeurilor de ambalaje i s promoveze reciclarea, refolosirea i alte forme de recuperare a
deeurilor. Eliminarea final a acestora trebuie considerat o soluie de ultim instan.
Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 19 noiembrie 2008
privind deeurile stabilete un cadru juridic ce are ca obiectiv protecia mediului i a sntii
umane, prin prevenirea efectelor adverse cauzate de generarea i gestionarea deeurilor.
41
Pentru a proteja mai bine mediul, statele membre trebuie s ia msuri pentru tratarea
deeurilor lor in conformitate cu ierarhia enumerat, care se aplic in ordinea prioritilor:
prevenirea, pregtirea pentru reutilizare, reciclarea i valorificarea deeurilor cum ar fi
utilizarea lor in scopuri energetice dar i eliminarea lor.
Un aer curat inseamn o via sntoas nu numai pentru oameni cat i pentru natur.
De aceea, Uniunea European are in vedere directive referitoare la calitatea aerului, la
poluanii atmosferici, dar i la poluarea survenit in domenii precum transportul sau industria.
In acest sens, Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European i a Consiliului
din 21 mai 2008 privind calitatea aerului nconjurtor i un aer mai curat pentru
Europa stabilete msuri care urmresc: stabilirea obiectivelor privind calitatea aerului,
menite s reduc efectele nocive asupra sntii i a mediului; evaluarea calitii aerului
inconjurtor in statele membre pe baza unor metode i criterii comune; asigurarea punerii la
dispoziia publicului a informaiilor privind calitatea atmosferei; promovarea cooperrii intre
statele membre in vederea reducerii polurii aerului.
Un alt element esenial vieii este apa. Protecia i gestionarea apei
utilizrile apei, poluarea marin, deversri de substane sunt cateva considerente care se
bucur de susinere legislativ i normativ la nivel european.
Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European i a Consiliului din
23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politic comunitar n domeniul apei
stabilete un cadru pentru protecia apelor de interior, subterane, de tranziie i a celor de
coast. Prezenta directiv-cadru urmrete mai multe obiective, cum ar fi prevenirea i
reducerea polurii, promovarea unei utilizri durabile a apei, protecia mediului inconjurtor,

29

imbuntirea strii ecosistemelor acvatice i atenuarea efectelor inundaiilor i ale

perioadelor de secet. Obiectivul su ultim este asigurarea unei stri bune, ecologice i
chimice, a tuturor apelor comunitare pan in anul 2015.
Alte domenii care se afl sub jurisprudena legislaiei europene aduc in prim plan
protecia naturii i a biodiversitii, flora i fauna, pduri, organisme modificate genetic. i
solul este un element vital, fapt pentru care deversrile de substane nocive in sol i
activitile de risc sunt gestionate cu atenie sub cupola unui cadru de strict reglementare .
Monitorizarea zgomotului in vederea prevenirii polurii fonice este susinut prin
Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 25 iunie 2002
privind evaluarea i gestiunea zgomotului ambiental
Aceast directiv vizeaz s controleze zgomotul la care sunt expui oamenii in
zonele cu construcii, in parcurile publice sau in alte zone de linite din aglomeraii, in zonele
linitite din spaiile deschise.
Atunci cand se vorbete despre poluare trebuie s fie contientizat faptul c
ameninrile la adresa mediului inconjurtor nu cunosc limite regionale i nici chiar naionale.
De asemenea, o miz important o reprezint faptul c ceea ce se intampl intr-o anumit
parte a lumii afecteaz nu doar zona de impact ci i imprejurimile. A se vedea situaia din
Moldova Nou unde praful toxic provenit din iazul de decantare de la mina Moldomin S.A
nu-i afecteaz numai pe locuitorii din Cara Severin, ci i pe cei din Serbia.81
Uniunea European i statele membre ale Uniunii Europene duc o politic de
mediu activ in contextul proceselor succesive de extindere a Uniunii, in cadrul relaiilor
bilaterale cu rile tere sau gruprile regionale, precum i cu ocazia negocierilor i aderrii la
conveniile internaionale. Cooperarea cu tere ri in vederea protejrii mediului natural la
nivel global este un pricipiu susinut i de Tratatul de la Maastricht. Uniunea European se
bazeaz pe reglementare i incurajeaz statele s transforme directivele in legi interne.

30

Teorii i modele n Relaiile Publice

Modelul informrii publice. Modelul Relaiilor Publice bidirecionale i asimetrice.
Modelul Relaiilor Publice bidirecionale i simetrice.
In 1984, doi autori americani, James E. Grunig i Todd Hunt au considerat c ntre
teoria i practica Relaiilor Publice exist o diferen greu de tolerat. 82
Cei doi au studiat exemplele de comunicare relevante din punct de vedere al Relaiilor
Publice pe o perioad de o sut de ani urmrind variaia unor indicatori de genul: fluxul
comunicrii, poziia celor implicai in procesul de comunicare, calitatea informaiei transmise,
valoarea de adevr a acesteia, scopul pe care l-a avut organizaia. Utilizand aceast
metodologie autorii au identificat patru modele de raportare la domeniul Relaiilor Publice.
81 http://www.ecomagazin.ro/info/moldomin/
82 Grunig, J.E, T. Hunt., Managing Public Relations, New York, Holt Rinehart and Winston, 1984, p. 18Modelul informrii publice (public information model) propune transmitea ctre
public a unui numr cat mai mare de informaii despre organizaie. Comunicarea rmane
unidirecional (one way communication), nefundamentat teoretic, dar utilizand informaie
real i complet. Observm aici prima schimbare in filosofia Relaiilor Publice. Nu se mai
mizeaz pe a catiga publicul cu orice pre, chiar i cu cel al minciunii, ci raportarea se face

ctre o politic de transparen in care adevrul este liantul dintre public i organizaie.
Modelul Relaiilor Publice bidirecionale i asimetrice (two way asymetric model)
aduce a doua schimbare de coninut a Relaiilor Publice: se renun la sistemul comunicrii
unidirecionale, pentru a fi inlocuit cu un sistem bidirecional in care feed-back-ul joac un rol
important in procesul de autoreglare. Prin inregistrarea feedback-ului organizaia este
interesat numai de acele elemente care pot ajuta emitorul in atingerea obiectivelor sale.
Prin urmare, cele dou fluxuri nu sunt simetrice, organizaia fiind cea care controleaz
comunicarea. Modelul, al crui promotor este Edward L.Bernays apare in anii 1920, perioad
in care, in disciplinele comunicrii, se intensific studiile asupra persuasiunii i a opiniei
publice, respectiv importana feedback-ului.83
Modelul Relaiilor Publice bidirecionale i simetrice (two way symmetric model)
poate fi considerat ultima frontier in evoluia Relaiilor Publice.
Noutatea const in faptul c feedback-ul este nu numai un instrument prin care se
studiaz posibilitile de a atinge obiectivele organizaiei ci i o modalitate de a identifica
acele nevoi ale publicului care pot fi acoperite prin politicile practicate de organizaie.
Interesul publicului conteaz in egal msur pentru organizaie precum conteaz
propriul interes, iar Relaiile Publice sunt performante numai dac mediaz intre cele dou
interese astfel incat ele s ating punctul de echilibru.
Comunicarea poate fi iniiat de organizaie sau de public i nu se mai poate vorbi de un
control strict al uneia dintre pri ceea ce justific bidirecionalitatea i simetria modelului.
Intre organizaie i public se stabilete un parteneriat de lung durat, in care fiecare ii asum
responsabiliti. Organizaiile care contientizeaz funcia social pe care o au de indeplinit practic astzi
acest tip de Relaii Publice. Greyser Stephen este de prere c Practica ne demonstreaz c organizaiile mai
aplic alte dou modele n gestionarea imaginii
organizaiei. 84
83 Remus Pricopie, Relaiile Publice, evoluie i perspective, Editura Tritonic, 2005, p. 35.

31

Modelul tridimensional al Relaiilor Publice

James G. Hutton delimiteaz cadrul teoretic i practic al Relaiilor Publice. El se
oprete la trei dimensiuni: interes, iniiativ, imagine.85
Interesul este o dimensiune important deoarece evideniaz in ce msur obiectivele
Relaiilor Publice sunt orientate spre interesul organizaiei sau al publicului.
Iniiativa relev dac organizaia practic Relaii Publice proactive sau reactive, iar imaginea
evideniaz dac organizaia este axat pe crearea unor percepii care s aib corespondent in
realitate.
Din analiza acestui model tridimensional ar putea fi desprinse ase roluri situaionale:
persuasiunea, pledoaria, informarea public, susinerea unei cauze, managementul imaginii
sau al reputaiei i managementul relaiilor.
In opinia lui Hutton, persuasiunea presupune Relaii Publice proactive orientate ctre
influenarea audienei pentru a gandi i aciona in interesul organizaiei. Promovarea,
propaganda i ingineria consensului pot fi folosite ca instrumente ale campaniei de Relaii
Publice orientate cu precdere spre imagine i mai puin spre substan.
Pledoaria este similar modelului mai sus prezentat dar gradul de proactivitate este
mai redus. Acest tip apare in situaii controversate sau cand organizaia se confrunt cu o

opoziie activ.
Informarea public se bazeaz numai pe informarea i educarea publicului, pe baza
unor informaii reale i neutre.
Susinerea unei cauze este similar persuasiunii, dar elementul care o difereniaz este
inclinaia ctre interesul general. De regul, cauzele promovate sunt larg acceptate, dei nu
intalnesc o opoziie considerabil, acest gen de campanii fiind practicat de ONG-uri.
Managementul imaginii/ reputaiei: comunicarea proactiv orientat spre consolidarea
imaginii organizaiei in beneficiul acesteia. Diferena dintre cei doi termeni, imagine i
reputaie, este aceea c in cazul celui de-al doilea, organizaia este mult mai prudent, fiind
concentrat pe valori i prestigiu, in timp ce, in cazul primului, atitudinea e superficial.
84 Greyser, Stephen A., Changing Roles for Public Relations, Public Relations Journal, 1981, p. 23. In: Newsom,
Doud, VanSlyke Turk, Judy, Kruckeberg, Dean, Totul despre relaiile publice, Iai, Editura Polirom, 2003, p.
40.
85 Remus Pricopie, Relaiile Publice, evoluie i perspective, Editura Tritonic, 2005, pp. 51-56.
45
In acest sens, autorul vorbete despre modelul manipulativ, care il consider pe
consumator o victim urmrind controlarea publicului prin satisfacerea nevoilor organizaiei.
Modelul serviciului il vede pe consumator un rege i urmrete s rspund
publicurilor, s reacioneze la problemele celorlali .Dennis L. Wilcox i colaboratorii (2000) consider c exist
ase arii majore ale activitii de Relaii Publice, iar fiecare arie este reprezentat de cate un model: 86
- modelul de tip corporaie: se caut imbuntirea reputaiei companiei
- modelul de tip ONG: cuprinde asociaii precum cele comerciale sau de protecie a
mediului. Principalele activitai sunt extinderea gradului de vizibilitate i derularea de
proiecte, care sunt de fapt rezultatul responsabilizrii membrilor.
- modelul de tip sport, turism, petrecerea timpului liber. Practicienii domeniului se ocup
in general cu promovarea evenimentelor sau a personalitilor. Dei organizaia care practic
acest model cu caracter economic, activeaz pentru timpul liber sunt asociate unor cauze
nobile.
- modelul de tip guvernamental i militar promoveaz interesele politice.
- modelul de tip educaie: consilierii in Relaii Publice lucreaz cu elevi, profesori, pentru a
promova imaginea colii pentru a atrage studeni.
- modelul de tip Relaii Publice Internaionale se bazeaz pe diplomaie social.

32

Obiective i roluri n Relaiilor Publice

Patrick Jackson, fondator al firmei internaionale Jackson & Wagner consider c
exist ase tipuri de obiective indeplinite de Relaiile Publice87: contientizarea unei probleme
(cum ar fi importana eforturilor de protejare a mediului inconjurtor), informarea publicului
(imbogirea informaiilor referitoare la specificul unei probleme: cunoaterea factorilor care
genereaz poluarea), educarea publicului (pregtirea publicului pentru a aciona), intrirea
atitudinilor (reducerea polurii), schimbarea atitudinilor ( sunt vizate publicurile care nu
imprtesc valorile organizaiei). Schimbarea comportamentului (induce modele de aciune:
de exemplu o campanie pentru pstrarea cureniei).
86 Pricopie, p. 194.
87 Cristina Coman, Relaii Publice: principii i strategii, Polirom, Iai, 2001, pp. 73-84.

46
Pentu ca aceste obiective s fie indeplinite ele trebuie susinute de legi i reglementri
(un exemplu relevant sunt amenzile date pentru murdrirea oraului).
Pe de alt parte, Grunig i Hunt au identificat cinci roluri pe care le indeplinesc
Relaiile Publice: 88
Rolul social pragmatic (Pragmatic Social Role): din acest punct de vedere Relaiile
Publice reprezint o practic util care adaug valoare clientului pentru a-l ajuta s ii
indeplineasc obiectivele.
Rol social neutru (Neutral social role). Relaiile publice reprezint un obiect de studiu
neutru.
Rol social conservator (Conservative social role) Relaiile Publice menin un sistem
de aprare a intereselor.
Rol social radical (Radical social role) Relaiile publice conduc ctre imbuntiri la
nivel social prin reform i schimbare radical.
Ultimele dou roluri ii asum faptul c informaiile furnizate de o organizaie pot
avea efecte puternice la nivelul societii.
Rol social idealist (Idealistic social role): Relaiile Publice reprezint un mecanism
prin care organizaiile i publicurile interacioneaz intr-un sistem pluralist pentru a gestiona
atat interdependenele dintre ele cat i eventualele conflictele.
Edward L. Bernays, autorul lucrrii Crystalinzing Public Opinion, introduce o nou
profesie, respectiv aceea de consilier n Relaii Publice.89
Meseria de consilier in Relaii Publice se aseamn cu cea de avocat - ea presupune
sftuirea clientului i reprezentarea lui in litigii. (Bernays, 2003, p. 67). Bernays completeaz
prin a spune c avocatul din Relaiile Publice trebuie s apere atat interesele organizaiei in
faa publicurilor cat i interesele publicurilor in faa organizaiei.
Opinia public a devenit un factor decisiv in viaa noastr din mai multe puncte de
vedere. Oamenii ale cror interese vor fi afectate de atitudinea publicurilor depun eforturi
pentru a fi reprezentate in sala de judecat a opiniei publice de ctre cei mai competeni
avocai.
Relaiile Publice au suferit transformri dramatice pe parcursul ultimilor 150 de ani.
Dac in secolul XIX Relaiile Publice erau asociate propagandei i manipulrii, la inceputul
secolului XX Ivy Lee asociaz profesiei sale atributele onestitate, nelegere, compromis.
88 Grunig, J.E, T. Hunt., Managing Public Relations, New York, Holt Rinehart and Winston, 1984, pp. 5.
89 Remus Pricopie, Relaiile Publice, evoluie i perspective, Editura Tritonic, 2005, Pp. 20-26.
47
J.E Grunig i T. Hunt accentueaz dimensiunea comunicaional i afirm c Relaiile
Publice reprezint managementul comunicrii dintre organizaie i publicurile sale.90
Organizaia este un termen generic care include diferite tipuri de instituii sau
structuri ale puterii (guvernul sau ministerele), firme, organizaii non-guvernamentale,
intreprinderi. Organizaiile sunt grupuri de oameni care i organizeaz i coordoneaz activitatea
n vederea realizrii unor finaliti clar formulate ca obiective.91
Autoarea Cristina Coman ii citeaz pe Dup D.W. Guth i C. Marsh (2000, p. 31-39),
care subliniaz faptul c Relaiile Publice pot fi practicare in cinci tipuri de organizaii: agenii
de Relaii Publice, corporaii, consultani independeni de Relaii Publice, Organizaii nonguvernamentale

33

i structuri guvernamentale.
Campania de Relaii Publice
Cristina Coman, in cartea sa Relaii Publice, principii i strategii subliniaz ideea
potrivit creia campania de Relaii Publice este un efort susinut al unei organizaii pentru a
construi relaii sociale demne de incredere, cu scopul de a atinge anumite obiective, efort
bazat pe aplicarea unor strategii de comunicare i evaluare a rezultatelor obinute.92
Marea Ecologizare a fost un program de protecie a mediului creat pentru
ecologizarea ariilor protejate din Romania i creterea gradului de contientizare in randul
turitilor in ceea ce privete comportamentul adecvat in astfel de zone. Zonele alese pentru
acest program sunt incluse in NATURA 2000, un instrument de protejare a biodiversittii din
Europa.93 Obiectivele programului au fost urmtoarele:
1. Informarea turitilor asupra ceea ce inseamn turism responsabil, printr-o campanie de
comunicare.
2. Informarea turitilor asupra efectelor negative rezultate din afectarea ecosistemului ariilor
protejate.
3. Implicarea unui numar mare de tineri voluntari (50-100) din intreaga ar.
4. Implicarea autoritilor locale pentru a lucra impreun cu voluntarii.
5. Ecologizarea zonelor identificate.
90 Grunig, J.E, T. Hunt., Managing Public Relations, New York, Holt Rinehart and Winston, 1984, pp.6
91 Cristina Coman, Relaii Publice: principii i strategii, Polirom, Iai, 2001, pp. 22-25.
92 Cristina Coman, Relaii Publice: principii i strategii, Polirom, Iai, 2001, pp.73-84.
93
Sursa:
http://www.praward.ro/pr-award/editii-anterioare/dupa-ani/2009-1/ecoassist-fundatia-upsmareaecologizareprogram-de-ecologie.html
48
Atunci cand specialitii din Relaii Publice se adun pentru a defini o situaie i a
incepe planificarea unui proces, un moment de haos poate s se iveasc dac niciunul dintre ei
nu precizeaz dac la ordinea zilei se afl un eveniment, o campanie sau un program.
Evenimentul este o intamplare de scurt durat ce rspunde numai unui singur
obiectiv.
Programul este format din mai multe evenimente i aciuni de Relaii Publice iar
obiectivele sunt inte de mare anvergur.
Campania este conceput pentru o anumit perioad iar efectele ei sunt clar evaluate.
Cristina Coman realizeaz urmtoarea clasificare a campaniilor:
Dup durat pot fi lungi sau scurte, dup coninut campaniile pot aborda teme de mare
amploare sau teme limitate, dup obiective campaniile pot fi strategice sau tactice.
Autoarea a identificat teri mari tipuri de probleme cu care se confrunt domeniul
Relaiilor Publice: corectarea unei situaii negative, atingerea unui obiectiv unic i bine
definit, ameliorarea unei situaii deja existente.
De asemenea, in lucrrile de specialitate se consider c specialitii in Relaii Publice au la
dispoziie trei canale prin care ii pot transmite mesajele94: evenimente speciale (conferine,
seminarii, inaugurri), media controlate ( specialitii ii pot exercita controlul prin
intermediul scrisorilor, site-urilor de Internet. Avantajele constau in faptul c este pemis o

34

selectare atent a cuvintelor i a imaginilor ), media necontrolate (presa scris i

audiovizual).
Comunicarea de criz - o miz important a activitii de Relaii Publice.
Termenul criz provine din medicina hipocratic: aici el desemna acel moment al unei
boli in care aceasta st in cumpn, putand s se indrepte fie spre un deznodmant fatal, fie
spre insntoire. Era momentul in care doctorul trebuia s discearn simptomele pentru a lua
o decizie privind tratamentul. Ulterior, acest cuvant a ajuns s desemneze orice situaie de
intrerupere neateptat i profund duntoare a funcionrii normale a unui sistem.95
Orice organizaie se poate confrunta cu o situaie de criz in msur s pun in pericol
funcionarea ei normal i reputaia de care se bucur intr-o comunitate. Unele crize sunt
previzibile i pot fi prevenite, altele nu pot fi bnuite sau nu pot fi anticipate in mod corect.
94 Ibidem.
95 Cristina Coman, Relaiile Publice i mass media, Editura Polirom, Iai, 2000, p. 84.
49
O bun comunicare in timpul crizei poate s atenueze i chiar s impiedice reaciile
negative ale publicului.
Inundaii, catastrofe, incendii, poluarea toate acestea ne arat c societatea este
dominat de crize. Criza este un eveniment major, impredictibil, ce poate duce la efecte
negative care pot afecta organizaia in ansamblul ei (L.Borton, 1993, p. 21). Un accident
ecologic de exemplu, nate o criz atat in interiorul organizaiei cat i in afara ei.
Sursa: Cristina Coman, Relaii Publice: principii i strategii, Polirom, Iai, 2001, p. 122.
Potrivit Cristinei Coman, Timothy Combs folosete o gril de clasificare a crizelor
bazat pe dou axe: intern-extern, intenionat-neintenionat

35

EXTERN
INTERN

NEINTENTIONAT
GRESELI
ACCIDENTE

INTENTIONAT
TERORISM
TRANSGRESIUNI

Fig 1. Matricea tiparului de criz

Sursa: Cristina Coman, Relaii Publice: principii i strategii, Polirom, Iai, 2001, p. 122.
El a identificat patru tipuri de crize: accidentale (dezastre naturale), greeli (aciuni
neintenionate ale organizaiei pe care un agent extern le transform in crize), transgresiunile
( inteniile prin care sunt ascunse informaiile de interes public), terorismul (realizat de actori
externi cu scopul de a afecta in mod direct o organizaie).
Sintagma comunicare de criz include printre sensurile sale i pe cel de control al
problemei deoarece intervenia intr-o situaie care se agraveaz inainte ca ea s ajung la criz
ine strict de activitatea de Relaii Publice.
De aceea, specialitii acestui domeniu trebuie s fie pregtii s fac fa oricrei
situaii. Nu este important doar s ai un plan ci s fii sigur c toat lumea il inelege.
Comunicarea de criz include proiecte pe termen scurt i lung, iar cheia pentru
comunicarea eficient in ambele cazuri const in meninerea credibilitii.96
Un exemplu relevant il reprezint cazul raului Olte, care a fost poluat cu iei in
dreptul abatorului din oraul Bal (Olt), dup ce o conduct a Conpet s-a fisurat.97. Potrivit
Ecomagazin, este vorba despre un accident ecologic major pentru c a fost distrus ecosistemul

pe o lungime de 15 kilometri. Oamenii au fost avertizai cu privire la pericolul de contaminare

96 Doug Newsom, Bob Carell, Redactarea materialelor de Relaii Publice, Polirom, 2004, 458-468.
97
http://www.ecomagazin.ro/ministrul-mediului-poluarea-de-pe-oltet-un-accident-ecologic-majorecosistemulestedistrus/
50
i li s-au comunicat msuri preventive in acest sens. Ministrul Mediului i Pdurilor, Rovana
Plumb, a spus c populaia din zona afectat a fost informat s nu ia ap din rau, s nu adape
animalele i s nu pescuiasc pentru c apa contaminat reprezint un pericol pentru sntatea
uman.
Publicul i importana lui n cadrul Relaiilor Publice
In lucrarea The Mass Media, profesorul Bill Rivers descrie infinita varietate a
categoriilor de public: numrul de categorii de public este egal cu numrul grupurilor cu diferite
niveluri de educaie, gust i contiin civic.98
O organizaie nu are un public general, unic, omogen, ci mai multe publicuri.
Cercettorii consider c acestea se individualizeaz i ierarhizeaz dup gradul de implicare
in procesele de comunicare, susinere sau constrangere a unei organizaii.
David Sturgis susine c proliferarea mondial a tehnologiei electronice implic i
faptul c mesajele pot fi recepionate de receptori nevzui sau de categorii de public
neprecizate: nimbus public 99
Exist publicuri interne (angajaii, consiliul de administraie) i publicuri externe (din
afara organizaiei). Nu este posibil s se capteze atenia tuturor categoriilor de public. De
aceea, specialitii aleg categoriile cele mai relevante, numite publicuri-int.
J.E.Grunig i F.C. Repper (1992, pp 139-140) au stabilit faptul c publicurile se
difereniaz prin comportamnetul comunicaional. Din aceast perspectiv ei disting patru
categorii de public 100:
publicurile tuturor problemelor - acestea iau parte activ la toate dezbaterile
publicurile apatice - acestea sunt puin active
publicurile unei singure probleme - acestea sunt active numai in ceea ce
privete un numr limitat de teme, apropiate intre ele.
publicurile problemelor fierbini - acestea devin active numai dup ce presa a
transformat o problem intr-o chestiune de maxim actualitate.
Ceea ce convinge i intereseaz o categorie de public poate prea nesemnificativ altei
categorii. Ea se manifest in funcie de problema vizat. Aa cum fiecare individ face parte
98 Doug Newsom, Bob Carell, Redactarea materialelor de Relaii Publice, Polirom, 2004, pp. 24.
99 David Sturgis et. al.,,Crisis Communication Management: The Public Opinion Node and Its Relationship to
the Environmental Nimbus, SAM Management Journal, 56/3, vara 1991, pp.22-27).
100 Cristina Coman, Relaiile Publice i mass media, Editura Polirom, Iai, 2000, pp. 15.
51
din mai multe categorii de public, fiecare instituie trebuie s comunice cu mai multe categorii
de public.
Dac un grup de oameni descoper c este supus unor asemenea aciuni care ii
afecteaz viaa (omaj, poluare, insecuritate) sau care ii rezolv anumite probleme (ofer

36

locuri de munc, protejeaz mediul, mrete calitatea vieii) va incepe s se simt legat de
acea organizaie i devine public al acesteia.
Grunig consider c orice departament de Relaii Publice trebuie s inventarieze
publicurile legate de organizaie i s construiasc o hart a publicurilor implicate.
In cadrul unui interviu acordat ageniei PR Romania, Grunig aprofundeaz subiectul
publicurilor i modalitatea in care New Media au mutat controlul comunicrii in mainile
publicului trasformand automat comunicarea intr-o aciune interactiv i simetric:
Practicienii de Relaii Publice au trit de foarte mult timp cu iluzia c pot
controla mesajele care ajung la publicuri i efectele pe care acele mesaje le au asupra
publicurilor. Din contr, publicurile s-au creat intotdeauna singure (nu sunt inte create
de oamenii de Relaii Publice), ii controleaz singure sursele de informare i controleaz
modul in care gandesc. Publicurile, totui, prin media tradiionale, au fost adesea
constranse de informaiile pe care organizaiile i media alegeau s le pun la dispoziia
lor.
Noile media digitale au inlturat aceast constrangere. Membrii publicului pot cuta acum
informaii, i de obicei le i gsesc, din intreaga lume i din surse multiple. Pot iniia de
asemenea conversaii cu ali membri ai publicului i cu organizaiile care le afecteaz.
Aadar, noile media au mutat controlul comunicrii in mainile publicului i au trasformat
automat comunicarea intr-o aciune interactiv i simetric. Ca rezultat, consider c
practicienii de Relaii Publice nu prea mai au de ales decat s comunice simetric cu
publicurile lor. Pe lang asta, media digitale ofer oamenilor de Relaii Publice un
instrument excelent prin care s ii poat asculta publicurile, pentru a aduna informaii
relevante pentru luarea deciziilor manageriale i in general pentru a da publicurilor o
voce la nivelul structurilor de management.101
In strans legtur cu publicul este sursa de preluare a informaiilor. Sursa reprezint
locul de unde pleac mesajul. Din punct de vedere al Relaiilor Publice, cea mai important
101 Vechi i nou n PR.. De vorb cu James Grunig, profesor emerit la University of Maryland,
http://www.prromania.
ro/interviuri/experti-internationali/999-in-dialog-cu-james-grunig-profesor-emerit-la-university-ofmaryland.
html
52
caracteristic a sursei este credibilitatea. O organizaie care nu beneficiaz de credibilitate nu
va reui s transmit mesaje eficiente. 102
Mc Guire (1973, p.221)spune c:Pentru a avea credibilitate maxim sursa trebuie s dea
impresia nu doar c tie adevrul, dar i c este destul de obiectiv ca s fie motivat s spun
adevrul aa cum l vede.103

37

Pricipii i valori ale Relaiilor Publice n sfera de mediu. Texte cu valoare de

principii. Conceptul de White Paper.
Potrivit Cristinei Coman, Relaiile Publice se ocup de probleme reale i nu de
fabricarea unor realiti fictive, reprezentand o profesie orientat spre interesul public.
D.Newsom, A.Scott, J.V.Turk (1993, p 4, 5) propun o list ce conine cteva principii
ale Relaiilor Publice104. In Relaiile Publice trebuie s primeze interesul public. Raiunea

activitii de Relaii Publice este satisfacerea nevoilor publicului, nu obinerea cu orice pre a
unor beneficii pentru organizaie); ele se adreseaz publicului pentru a gsi spijin. Relaiile
Publice trebuie s folosesc metode tiinifice de cercetare a opiniei publice. Specialitii
domeniului trebuie s explice problemele publicului inainte ca acestea s se transforme intr-o
criz. De aceea, Relaiile Publice implic responsabilitate social.
Un alt element indispensabil in cadrul Relaiilor Publice il reprezint persuasiunea,
definit ca fora conductoare a Relaiilor Publice i multe dintre tacticile pe care le folosesc
practicienii de azi au fot folosite de conductorii societii timp de mii de ani: n sensul lor
cel mai general Relaiile Publice sunt la fel de vechi precum civilizaia, deoarece la baz se
afl efortul de a convinge.( D.Newsom, A.Scott, J.V.Turk ) 105
Deoarece se ocup de relaiile unei organizaii cu structurile de putere, lobby-ul este,
in plan conceptual, unul dintre domeniile Relaiilor Publice. Cei care il practic au nevoie de
abiliti de comunicare , datorit crora mesajele lor pot convinge mai uor pesoanele vizate.
106 Lobby-ul reprezint o cale legal i social acceptat prin care diferitele grupuri pot
interveni in procesul guvernamental i legislativ de luare a deciziilor.
102 Cristina Coman, Relaii Publice: principii i strategii, Polirom, Iai, 2001, p.33
103 McGuire William, Persuasian, Resistance and Attitude Change, in Handbook of Communication, coord. Ithiel
de Ioti Pool et. al. , Chicago, Rand McNally, 1973, p. 221
104 Cristina Coman, Relaii Publice: principii i strategii, Editura Polirom, Iai, 2001, pp 39.
105 Ibidem. p. 48.
106 Cristina Coman, Relaiile Publice i mass media, Editura Polirom, Iai, 2000, pp. 24-25.
53
Rokeach consider c valorile sunt grupuri specifice de atitudini i credine care
acioneaz ca scopuri pe termen lung.107 El afirm c valorile pot fi atat finale (elurile finale
ale vieii) cat i instrumentale (uneltele pe care le folosim pentru a atinge elurile finale).108
El imparte sistemul de valori in cinci niveluri:
Valori primitive, reprezentate de adevrurile general valabile.
Valori primitive II ce decurg din experiena pesonal.
Valori ale autoritii, cu referire direct la la ceea ce le spun prinii copiilor.
De aceea, mesajele autoritii nu trebuie sfidate.
Valori derivate, rezultate din interaciunea noastr cu sursele.
Valori minore, legate de preferinele individuale.
Valorile, credinele i atitudinile contureaz concepia despre sine, modul in care se
realizeaz autoperceperea.
Backgrounders i Position papers
Doug Newsom i Bob Carell susin c rolul autorului de texte pentru Relaii Publice
este s ofere informaii de profunzime despre subiect sub form de backgrounders.109
Backgrounder reprezint o lucrare in care este analizat o situaie din prezent
examinand atat originile cat i implicaiile viitoare.
White paper este un act de consemnare a poziiei unei organizaii fa de o anumit problem. Backgrounders
trateaz probleme
generale, in timp ce luarea de poziie abordeaz probleme specifice. Redactarea unui
backgrounder incepe cu enunarea subiectului i a motivului pentru care el este important. Aici
este prezentat contextul problemei, informeaz nu judec. Un backgrounder despre politica

38

energetic s-ar putea ocupa de politicile statale i federale care promoveaz vehiculele cu
carburant alternativ. Lucrarea trebuie s pun in context intreaga problem, s prezinte
necesitatea politicilor, iniiativele luate de diverse state. Este important citarea surselor.
Luarea de poziie enun limpede problema i are ca scop abordarea deschis a
problemei. In general se percepe ca fiind incorect combaterea unei idei fr a oferi o
alternativ. Luarea de poziie inseamn a fi contra unui lucru in favoarea altuia. Luarea de
107 Milton Rokeach, The Nature of Human Values, Free Press, New York, 1973, p. 18.
108 Ibidem. P. 196.
109 Doug Newsom, Bob Carell, Redactarea materialelor de Relaii Publice, Polirom, 2004,Pp. 184-190.
poziie poate stabili i restabili poziia organizaiei in incercarea ei de a-i proiecta o imagine
coerent. Poate declana aciuni de lobby in favoarea sau impotriva unui lucru.
Declaraiile de principii ale Ministerelor de Mediu deriv din misiunea Uniunii
Europene cu privire la politicile de mediu, dar i din spectrul directivelor, legilor i
reglementrilor europene in domeniul environmentului. In acest sens, Uniunea European ii
consemneaz poziia fa de protejarea speciilor pe cale de dispariie, a habitatelor dar i
utilizarea cat mai eficient a resurselor naturale. Prin ducerea la bun sfarit a acestor obiective
se intete incurajarea inovrii i a spiritului antreprenorial.110
Conform declaraiei de principii, Ministerul Mediului i Pdurilor realizeaz
politica naional in domeniile mediului, gospodririi apelor i managementului silvic,
indeplinind rolul de autoritate de stat, de sintez, coordonare i control in aceste domenii,
direct sau prin organisme tehnice specializate, autoriti sau instituii publice aflate in
subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerului.111
Site-ul Ministerului de Mediu din Marea Britanie DEFRA ii propune s acopere
nevoile de informare ale diverselor categorii de public: publicul general, consumatorii,
agricultorii i productorii, industria alimentar i profesionitii asociai, elevi, studeni ,
profesori, academicieni i aa mai departe112
Ministerului de Mediu din Frana are la baz trei obiective:113
- Transparerna informaional cu privire la bugetul ministerului (bugetul pe 2011 reflect
cerine de responsabilitate, efortul guvernului de a controla costurile, fr a compromite
ambiiile noastre).
- Decretele prin care sunt menionate atribuiile celor patru membri din minister
- Revizuirea general a politicilor publice (acest raport ofer o actualizare privind progresul
reformelor n toate departamentele de mediu)
Minsterul de Mediu din Germania mizeaz pe informarea i educarea publicului cu
privire la problemele de mediu, susinerea biodiversitii, protejarea arealului natural cu toate
componentele sale (ap, aer, sol pduri), protecia impotriva radiaiilor, cooperare
internaional.114
110 http://europa.eu/pol/env/index_ro.htm
111 http://www.mmediu.ro/beta/minister/
112 http://www.defra.gov.uk/corporate/website/help/
113 http://www.developpement-durable.gouv.fr/-Les-missions-du-ministere-.html
114 http://www.bmu.de/english/the_ministry/tasks/principal_functions/doc/3094.php

39

O nou form de machetare: conceptul de Web Design

Traseul conceptului de web design, de la varianta rudimentar la cultura web
Termenul de web design desemneaz o multitudine de tehnici i metode care duc la
crearea unui website. De la apariia World Wide Web-ului, conceptul de web design a suferit
numeroase modificri i imbuntiri, ducand astzi la o adevarat art a construirii unui site.
In utilizarea regulilor de identitate vizual, toate prile implicate acioneaz in spiritul
parteneriatului i al ajutorului reciproc.115
Cadrul tehnologic i agregrile de fore i interese in interiorul nielor globale de
comunicare funcioneaz i se dezvolt la limita dintre realul actualiazat de flux i
diversele procesri tehno-mediatice. Acestea imbin designul platformelor de comunicare
cu modele de business, societatea mediatizat fiind definit de utilizrile informaiei116
Imbuntirea aspectului i a funcionalitii diverselor site-uri, in concordan cu
profilul utilizatorului cruia i se adreseaz, conceptul de web design devine un termen generic
pentru oricare dintre aciunile ce duc la crearea unui site web, a interfeei care asigur
promovarea mesajului intr-o maniera inteligibil i adaptat utilizatorului vizat.
Potrivit Ageniei de web design Very Creative, atenia e atras de culori vibrante,
imagini impresionante, micare, fonturi in diferite dimensiuni i aezri, textul devenind
expresiv in primul rand prin aspect, apoi prin insi informaia pe care o transmite. Cultura web
i procedeele de web design au suferit o explozie de inovaie i creativitate, fr precedent in
istoria dezvoltrii tehnologice. 117
Astfel, dac la inceput un site era bazat strict pe un limbaj de codare, fr a putea reda
efecte vizuale complexe, imagini i elemente dinamice, ulterior, odat cu progresul
tehnologiilor de transmitere a datelor, dar i cu dezvoltarea afacerilor in mediul electronic, au
115 Manual de identitate vizual pentru instrumentele structurale 2007-2013 n Romnia, ediia electronic:
http://www.posmediu.ro/upload/pages/MIV.pdf
116 Ana Maria Munteanu, Flux, pia cultural i efecte ale convergenei spectaculare ctre o ecologie a
mediatizrii, Bucureti, Editura Universitar, 2011, pp. 213-214.
117 nceputuri i concepte n web design: http://www.verycreative.ro/inceputuri-si-concepte-in-web-design/
56
aparut o serie de tehnici avansate care au transformat fiecare site intr-unul cu un web design
unic. Libertatea de a crea devine practic nelimitat, favorizand proliferarea i dezvoltarea
permenent a spaiului web dar i a strategiilor inovatoare de redare a datelor.
Tim Berners Lee, fondatorul world wide web-ului, a lansat in 1991 o variant
rudimentar a unui site web, bazat numai pe text i grafic, avand un singur scop, acela de a
furniza date informative, dar nu i de a delecta ochiul utilizatorului. 118
Impactul unui site asupra utilizatorului devine puternic in momnetul in care navigarea
in cadrul paginii este fluent, textele sunt uor de citit, structurarea este logic iar identificarea
produsului este imediat.
Cutarea eficient, cu aranjarea pe categorii a produselor, aranjarea paginii in funcie de
punctele de interes sunt cele care ii dau userului sigurana c a gsit ceea ce cuta.
Textul i informaia trebuie s fie redate intr-un limbaj accesibil targetului cruia i se
adreseaz. Web design-ul pune in valoare mesajul cu ajutorul elementelor grafice i a aranjrii
in pagin.
Un numr foarte mare de elemente dinamice, o abunden de bannere, imagini prea

40

mari, nu ajut la promovarea informaiilor de pe site, ci din contr pot duce la scderea
interesului vizitatorului i indeprtarea lui de pe site.
Pentru ca site-ul s creeze prin web design o interaciune cu utilizatorul lui, este nevoie
de un echilibru intre informaii i modul in care acestea sunt transmise in funcie de publicul
vizat. Este important nu doar ceea ce ii dorete utilizatorul s vad ci i ceea ce intenioneaz
s cunoasc. De aceea, un pas important pentru un web design eficient il reprezint stabilirea
scopului pentru care exist respectivul site.
Dac ne raportm la site-urile Ministerelor de Mediu din Uniunea European, acestea
au ca scop dezvoltarea antreprenoriatului de cunoatere pentru ca cetenii europeni s
dobandeasc mai mult responsabilitate in problemele de mediu.
Pentru a avea eficien, site-ul va trebui s respecte regulile impuse de motoarele de
cutare pentru a putea fi gsit intre primele rezultate de cutare. Dac site-ul nu ajunge in
prima pagin a rezultatelor, ansele ca el s aduc beneficiile scontate sunt mici.
118 nceputuri i concepte n web design: http://www.verycreative.ro/inceputuri-si-concepte-in-web-design/
57
3. 2. Echilibrul vizual in web design
Dozarea necesarului de element vizual reprezint un obiectiv important deoarece
echilibrul pune in valoare coninutul. In lipsa acestei echilibrri, site-ul va prea greu de
parcurs, ori mult prea rudimentar i dezorganizat, urmarea principal fiind indeprtarea
utilizatorilor.119
In webdesign s-au definit mai multe moduri de obinere a acestui echilibru, dar se
remarc in mod special organizarea ce are la baz dispunerea punctelor cu greutate in funcie
de anumite axe sau de centrul paginii.120
Organizarea simetric vizeaz elemente grafice sau de coninut asemntoare, de
dimensiuni, proporii i caracteristici cromatice comparabile, care vor fi aezate simetric fa de
un ax central sau un punct al paginii.
Organizarea asimetric reprezint un concept bazat pe abstractizare, obiectele de
interes prand total diferite ca expresivitate, culoare, dimensiuni, dar fiind in aa fel structurate
incat nicio seciune a paginii s nu par mai puin important decat alta. Dovada c organizarea
de acest tip este util se obine atunci cand, dac unul dintre elementele unui ansamblu
echilibrat dispare, intregul webdesign va prea nefinalizat sau haotic.
Uneori, o pagin web se deschide mai greu motivul fiind o infrastructur prea incrcat.
Un element vizual mic, intunecat, poate avea o pondere vizual la fel de mare precum un obiect
de dimensiuni mari dar cu o culoare deschis.121
Un mesaj trebuie gandit in termeni de pondere vizual i de dimensiune. Contrastul
starnete interesul, accentueaz, subliniaz, dramatizeaz. Imaginile mai intunecate par mai
apropiate. Un mesaj fr contrast este plictisitor. Elementele vizuale inclusiv blocurile de texte
plasate in anumite direcii pot transmite un mesaj. Mesajele in forma lor electronic, tiprit
sau filmat sunt citite, privite sau parcurse de aproape.
119 http://www.verycreative.ro/echilibrul-vizual-in-webdesign/
120 Ibidem.
121 Doug Newsom, Bob Carell, Redactarea materialelor de Relaii Publice, Polirom, 2004, p. 278.
58
Elementele vizuale trebuie alese in funcie de gradul lor de adecvare la mesaj. O

41

funcie esenial a elementelor vizuale este atragerea ateniei cititorilor dar s i furnizeze
informaii nu doar s decoreze prezentarea.
Grafica trebuie s pun in valoare coninutul. Ochiul uman tinde s perceap un mesaj
grupand informaiile pe baza similaritii, proximitii i continuitii. De aceea, elementele
care nu se potrivesc creeaz discordan.
Un bun redactor de materiale publicitare gandete mereu atat in termeni vizuali cat i
auditivi. Elementul vizual caracterizeaz grafic mesajul scris.
3. 3. Construcia mesajului pentru paginile web
Informaiile postate pe Internet sunt diferite de cele publicate in alte mijloace de
comunicare in mas. Ele sunt apariii de informaii rapide, limitate la un mesaj simplu insoit
de un element grafic.
Redactarea mesajelor pentru web se aseamn cu procedeul de realizare a unui afi
pentru exterioare. Mesajul trebuie s fie scurt, adesea sub zece cuvinte. Spaiul de prezentare a
mesajelor publicitare pe monitoare este mereu limitat. De aceea trebuie evitat excesul de
adjective.
Internetul stpanete lumea. Organizaii de toate tipurile dispun de site-uri prin care
informeaz publicul. Intr-un site din ciberspaiu se intr prin homepage, sau pagina de
intampinare. Aici este locul unde vizitatorul primete informaii referitoare la organizaie. 122
Homepage este poarta prin care vizitatorii intr pe un anumit site. Prima pagin arat
ca o tabl de materii, ea rezum pentru vizitatori coninutul site-ului i ofer indicaii despre
amplasamentul altor informaii in cadrul paginii web.
Bob Carell i Doug Newsom semnaleaz c dei site-urile funcioneaz ca un amestec
de pliant i catalog, avantajul const in faptul c informaiile prezente aici pot fi actualizate
oricand i fr eforturi, nu modificate integral ca in cazul documentelor printate. Un site web
este propriul su sistem de livrare.
Dup ce un site a fost pus online el poate fi accesat de milioane de utilizatori din toat
lumea. Mesajul pe care il transmite un site web trebuie gandit astfel incat s ajung la cititori in
mod corect. Motivul este acela c nu toi utilizatorii dispun de imprimante color sau de sisteme
audio video. Recomandat este ca materialul s fie simplificat deci s conin un numr limitat
122 Doug Newsom, Bob Carell, Redactarea materialelor de Relaii Publice, Polirom, 2004, Pp. 307-320.
59
de elemente vizuale i audio. Cititorii site-urilor mai degrab scaneaz decat s citeasc.
Aceasta este concluzia unui studiu efectuat de Sun Microsystems.
Mai mult decat atat, vizitatorul web nu se comport linear. El sare de la un loc la altul.
Informaia trebuie imprit in pastile pentru c citirea pe ecran este mult mai lent decat cea de
pe suport printat.
De aceea un site trebuie s conin diverse indrumri pentru ca utilizatorul s gsesc
rapid informaiile de care este interesat. Gandirea strategic este necesar pentru a face site-ul
cat mai util. Dup definirea strategiei urmeaz tactica, reprezentat de ordinea informaiei
eseniale.
Vizitatorii sunt atrai de titluri, subtitluri, cuvinte i linkuri. Aceste elemente trebuie
reliefate in cadrul site-ului. Textul trebuie s aib mrimea unui ecran.
Folosirea abuziv a covintelor boldite, subliniate, inclinate ingreuneaz cititul. Designul
unui site web implic mult mai multe elemente i atenie decat designul unui material tiprit cu

42

toate c exist i principii similare.

Utilizatorii vor s cunoasc preferinele celorlali vizitatori ai site-ului. De aceea este
nevoie de evidenierea celor mai accesate pagini ( popular pages). Acestea reprezint etalonul
principal pentru arhitecturarea platformei digitale.123
Uneori, utililizatorii nu tiu c trebuie s deruleze cursorul paginii in jos (scroll down)
pentru a citi informaia integral. Ei pot pierde astfel date importante. De aceea, informaia
relevant trebuie plasat in partea de sus a paginii web124
3. 4. Psihologia culorilor in webdesign
Partea vizual a oricrui webdesign pornete de la o schem de culoare de baz,
esenial in a conferi un stil unic paginii web. Combinaia de culori adecvat va pune in
valoare mesajul care se dorete a fi transmis. Se definete o adevarat psihologie in alegerea
schemei de culoare, bazat i pe concepiile culturale, educaia i personalitea utilizatorului,
intrucat s-a demonstrat stiintific actiunea culorii la nivelul subconstientului uman.125
Impactul primar al unui website asupra utilizatorului de internet este cel la nivel
vizual, definitorii fiind, in primele momente, imaginea de fundal i titlurile.
123 Douglas K. Van Duyne, James A. Landay, Jason I. Hong, Design of sites, Pattern for creating winning web
sites, Second edition, Prentice Hall, second edition, 2007, p. 241.
124 Ibidem p. 637.
125 http://www.verycreative.ro/psihologia-culorilor-in-webdesign/
60
De aceea, in procesul de webdesign se pune accent alegerea schemei de culori pentru
definirea unei palete cromatice in concordan cu stilul site-ului.
Bob Carell i Doug Newsom spun despre culoare c este o parte important din viaa
noastr. Ea ne poate deprima sau din contr, ne poate face fericii. Culorile calde precum
galben i rou transmit ideea de cldur, foc, soare, iar culorile reci trimit ctre ideea de natura
slbatic. 126
Roul va capta atenia imediat, fiind o culoare potrivit pentru site-urile de gastronomie
(se presupune ca stimuleaza apetitul), dar i pentru cele de aciune i aventur. Roul nu
starnete numai taurul din aren ci i omul. Este o culoare dramatic, asociat unui
comportament agresiv, pasiune, succes, elan.
Albastrul este cunoscut ca o culoare ce induce calm, incredere, calitate i
profesionalism. Este frecvent folosit in webdesign pentru paginile de business, pentru a-i da
brandului o imagine sobr i durabil, dar i in presa online, conferind seriozitate i putere.
Albastru inchis creeaz un efect calmant, relaxant, indice ideea de tradiie, ordine, stabilitate,
pe cand o nuan de albastru deschis induce ideea de curenie.
Verdele este culoarea naturii, inspir calm i relaxare, de aceea se regsete frecvent in
paginile de sntate, protecie a naturii, farmaceutice i altele de profil. Totodat i site-urile
financiare adopt tonuri de verde pentru c este i culoarea banilor. Verdele este culoarea
instinctului de conservare, a renaterii, culoare utilizat intensiv in domeniul mediului
inconjurtor.
Combinaia de text negru pe fundal alb va fi mereu in tendine pentru c este cea mai
puin obositoare pentru ochi dar i cea mai lizibil. De aceea, un fundal alb, simbol al
simplittii, poate fi uneori cheia pentru a da paginii web stil, rafinament i seriozitate.
Galbenul este purttor de optimism i invit la joac, amuzament. Inspir ideea de

43

sntate i bunstare, optimism.

Portocaliul face parte din schema tipic de culori utilizate in cadrul site-urilor dedicate
tineretului, fiind reconfortant i energizant. Portocaliul este mai puin agresiv decat roul dar
este o culoare care aduce fericire.
Una dintre primele decizii referitoare la crearea unui site este culoarea fundalului de pe
ecran. Scopul este asigurarea unui cadru vizual care s unifice toate elementele de pe pagin.
Trebuie evitate culorile inchise. Se mizeaz pe culori pastelate, nuane de verde pal sau galben,
126 Doug Newsom, Bob Carell, Redactarea materialelor de Relaii Publice, Polirom, 2004, Pp.272-275.
61
alb, gri deschis, cu maximum 15 procente negru. Literele albe pe fond intunecat obosesc rapid
ochii cititorului.
3. 5. Arta paginrii n mediul digital
Prin paginaie se asigur o afiare imbuntit a rezultatelor unei cutari, o organizare
a arhivelor de articole astfel incat gsirea unui subiect vizat sa nu fie anevoioas. 127
Se recomand cateva reguli de baz ca: butoanele care indic opiunile de navigare
trebuie s fie mari, evidente, uor de identificat in structura paginii, dar i stilizate pentru a
deveni atrgtoare pentru utilizator. Nu e necesar sublinierea lor, intrucat scopul este deja
evident.
Pagina curent trebuie evideniat pentru ca cititorul s stie exact unde se afl in cadrul
articolului, iar linkurile ctre pagini trebuie s se regseasc la suficient distan unele de
celelalte pentru a nu duce la erori de navigare. Foarte eficiente sunt linkurile ctre paginile
anterioare, respectiv ctre cele care urmeaz, dar i ctre prima i ultima pagin.
Douglas K. Van Duyne, James A. Landay, Jason I. Hong au inventat conceptul de
Web design centrat pe dorinele i ateptrile celui care parcurge site-ul. (Customer centered
web design)
In acest sens autorii au elaborat diagrama celor mai importante obiective ale acestui tip
de web design.
127 http://www.verycreative.ro/reguli-de-paginare-pentru-un-webdesign-reusit/
62
Sursa: Douglas K. Van Duyne, James A. Landay, Jason I. Hong, Design of sites, Pattern for creating
winning web sites, second edition, Prentice Hall, second edition, 2007, p.5.
Uurina de a utiliza coninutul platformei digitale, satisfacia pe care o obine
vizitatorul site-ului, coninutul adecvat ateptrilor publicului vizat, valoarea de marc a
respectivului site, dar i performana informaional - toate acestea reprezint dimensiuni
inerente care graviteaz in jurul conceptului de web design i implicit al celui de customer
centered web design, unde utilizatorul este cel care, prin ateptrile sale, contribuie la
arhitecturarea interfeei digitale.
La nivel de web design, se mizeaz pe pagini standard pe care membrii reelei le pot
adapta propriilor preferine, pot crea albume de imagini i fiiere video, imprti linkuri
favorite sau pot comenta pe paginile altor utilizatori. 128 Pagina de primire a unei reele de
socializare este standard, scopului site-ului fiind de a invita vizitatorul s ii creeze un cont sau
sa acceseze contul anterior iniializat. La nivel de web design, coninutul este mereu in
schimbare, se ofer noi posibiliti de personalizare a paginii.
128 http://www.verycreative.ro/web-design-in-retelele-de-socializare/

44

Content
Satisfaction Brand
value
Performance
Ease of use
Customer
centered
web design
63
Informaiile sunt actualizate in timp real, iar utilizatorului ii creeaz impresia c ii
construiete propriul site, punandu-i-se la dispoziie numeroase unelte i aplicaii atractive.
Un web design poate fi considerat eficient atunci cand persoane cu aceleai preocupri
se altur diverselor comuniti virtuale i imprtesc experiene sau caut soluii pentru
diverse proiecte. Principiile de design a mesajului includ integrarea perfect a cuvintelor, imaginilor,
micrii i sunetului ntr-un mesaj care transmite uor o idee. 129
Doug Newsom i Bob Carell Exist au identificat trei reguli de redactare a textelor
pentru Relaii publice: scrisul trebuie s fie clar, coninutul interesant iar lucrurile
complicate s fie simplificate, totul pentru ca informaia s fie accesibil. 130
Un termen nu trebuie definit rigid ci astfel incat cititorul s ii poat crea o imagine
despre respectivul aspect. Nu trebuie s introducem prea muli termeni noi. Indiferent c
scriem despre un subiect simplu sau despre unul complex, obiectivul este acelai: transmiterea
i inelegerea mesajului. Mesajele trebuie s se sprijine pe fapte, cifre, descrieri, explicaii, iar
ideea principal s reias deplin.
Cei doi autori pornesc de la premisa c cititorii nu ineleg explicaiile complicate
referitoare la lucrurile necunoscute de ei. De aceea, analogiile ajut publicul s vizualizeze
aspectele greu de perceput.131
Analizand modalitile de a face materialele mai accesibile Kathleen Tinker de la
Adobe Magazine face dinstincia intre caracterul cite i cel lizibil.132
Lizibil se refer la aspectul dactilografic, incluzand mrimea, spaiul, mrimea casetei,
mrimea randurilor, a literelor, aranjarea in pagin, iar caracterul cite se refer la uurina cu
care se disting literele.
In textele de Relaii Publice se folosesc frecvent cuvinte cu incrctur emoional.
Sensurile emoionale i cele cognitive ajut la transmiterea mesajului.
Sensurile cognitive se bazeaz pe informaie. Sensurile emoionale pot fi pozitive
(incurajeaz sentimente bune), negative (creeaz imagini neplcute) sau combinate.
129 Doug Newsom, Bob Carell, Redactarea materialelor de Relaii Publice, Polirom, 2004, pp. 264-270.
130 Ibidem. Pp. 111-128.
131 Ibidem. Pp. 128-132.
132 Katleen Tinker, Taking it In, Adobe Magazine, aprilie, 1996, p 40-44, apud.
Doug Newsom, Bob Carell, Redactarea materialelor de Relaii Publice, Polirom, 2004, pp. 132-140.
64
3. 5. Strategii de baz pentru arhitecturarea platformelor digitale
Indicaiile de baz pentru designul site-ului web se sprijin pe cateva elemente
necesare133:

45

Simplificarea: Limitarea numrului de elemente. In acest context elementele includ

tot ceea ce se vede pe ecran fr derulare: fundal, titluri, subtitluri, blocuri de text, casete,
elementele vizuale. De recomandat este utilizarea a maxim cinci elemente pe o pagin-ecran.
Simplificarea face site-ul s arate mai bine. O imagine mare, viu colorat poate fi incanttoare
pentru creator nu i pentru utilizator care are de ateptat pentru ca aceasta s se incarce.
Titlurile trebuie s rezume ideea central dintr-un bloc de text. Subtitlurile
fragmenteaz textul pentru a-l face mai atrgtor din punct de vedere vizual i ii ajut pe
vizitatori s gseasc mai repede o anumit seciune dintr-un text. Fiecare pagin-ecran dintrun
site trebuie s curg logic ctre urmtoarea. Dincolo de curgerea logic se afl ideea de
grupare intre paginile-ecran.
Gruparea semnific alturarea paginilor cu informaii inrudite despre acelai subiect.
Gruparea trebuie s fie vizibil pentru vizitatori. Un titlu comun poate aprea pe toate paginile.
Aspectulul coerent este un alt element indispensabil in crearea unei pagini de Internet.
Paginile-ecran sunt similare, doar coninutul este diferit.
Linkurile reprezint conexiunile dintre diverse informaii sau pagini web, fiind utile
pentru coeziunea textului. Douglas K. Van Duyne, James A. Landay, Jason I. Hong abordeaz
conceptul de embedded links.(n.t. conexiuni ncorporate n cadrul paginii web)134 Fiecare
conexiune trebuie s aib un scop concret. Unii vizitatori aleg s urmeze un site doar din
curiozitate, alii au motive concrete cand navigheaz. Nu trebuie s apar conexiuni peste tot ci
doar acolo unde este nevoie. Ele au menirea de a-i ajuta pe vizitatori s obin informaii
suplimentare. Conexiunea cu homepage este necesar i ar trebui intalnit pe fiecare pagin.
Nu trebuie utilizate mai mult de dou tipuri de liter, pentru a se menine criteriul lizibilitii.
Logo-ul creeaz identitate site-ului. Reprezint un simbol al unei organizaii, fiind unic
precum chipul uman. Un logo trebuie s fie uor de recunoscut, s fie recognoscibil. El poate fi
simbol abstract sau pictogram.
Cuvintele, tipurile de litere, culorile, sunetele, imaginile, logo-urile, sunt incadrate in
definiia simbolurilor digitale.
133 Doug Newsom, Bob Carell, Redactarea materialelor de Relaii Publice, Polirom, 2004, pp. 320-325.
134 Douglas K. Van Duyne, James A. Landay, Jason I. Hong, Design of sites, Pattern for creating winning web
sites, second edition, Prentice Hall, second edition, 2007, p.701.
65
CAPITOLUL IV
Studiu comparativ ntre platformele web ale Ministerelor de Mediu din Finlanda,
Marea Britanie, Germania, Frana i Romnia.
4.1 Obiectivele studiului de caz
In cercetarea de fa voi urmri modul in care site-urile Ministerelor de Mediu se
raporteaz la sistemul directivelor i politicilor de mediu din Uniunea European, respectiv ce
obiective i direcii prioritare sunt promovate in cadrul acestor platforme digitale.
Un alt obiectiv al cercetrii il reprezint analiza stilurilor de comunicare i a
hipertextualizrii, ca stiluri de arhitecturare a platformelor virtuale, astfel incat acestea s fie
eficiente pentru indeplinirea obiectivelor organizaiei. De asemenea, voi analiza in ce msur
noile media influeneaz arhitecturarea societii de comunicare i crearea unor conexiuni intre
antreprenoriatul de cunoatere i reelele sociale.
Studiul de caz se bazeaz pe analiza platformelor web din cadrul Ministerelor de

46

Mediu din Uniunea European, vzute ca intefee de conectare intre Relaii Publice i Social
Media.
In acest sens am ales cinci ministere:
Ministerul Mediului i Pdurilor (MMP) Romania;
Departamentul de Mediu, Hran i Afaceri Rurale (DEFRA) - Marea Britanie;
Ministerul Ecologiei, Dezvoltrii Durabile i Energiei (MDD) Frana;
Ministerul Federal al Mediului, Conservrii Naturale i Siguranei Nucleare
(BMU) Germania;
Administraia de Mediu (AM) Finlanda;
66
4.2 Operaionalizare concepte:
Galactic network
Joseph Licklider i Wesley Clark, abordeaz in lucrarea On-Line Man
Computer Communication conceptul de galactic network, prin care
oamenii vor fi capabili sa acceseze datele de pe orice computer conectat
la o reea la mare distana.
Flux
Zigmund Baumann a definit fluxul ca fiind o stare de incertitudine in
modernitatea lichid, in care indivizii sunt teoretic liberi s se
autodefineasc.
Semprini concepe fluxul ca fiind o micare fr sfarit a imaginilor,
coninuturilor, produselor, identitilor, intr-o mediasfer internaional
prin reele simbolice. (Hannerz 1997, Castells 1997, Semprini 2003,
Baumann 2004)
Hipertext
Concept inventat de Ted Nelson in 1965 in articolul Complex
information processing: a file structure for the complex, the changing
and the indeterminate.
Reprezint o form de document electronic, o metod de organizare a
informaiilor in care datele sunt memorate intr-o reea de noduri i
legturi, putand fi accesat prin intermediul programelor de navigare
interactiv i manipulat de un editor structural.
Reea
Potrivit lui Manuel Castells, reelele reprezint structuri deschise care au
capacitatea de a se extinde fr limite, integrand noi noduri atata timp cat
pot s comunice cu reeaua, in special dac imprtesc aceleai noduri
de comunicare. (Castells, 1997)
Search friendly
Cutarea pe Internet nu trebuie realizat la intamplare ci search friendly:
s conin cuvinte cheie, pentru ca motorul de cutare s le poat indexa.
(Balaban, 2009)
Societate de risc
Ulrich Beck a inventat termenul de societate de risc i a argumentat c
societatea contemporan i procesele tehnologice produc o incertitudine

47

psihologic pentru indivizi.

Prin intermediul procesului tehnologic omenirea a dobandit capacitatea
de a controla parial riscurile la care o supune societatea i de a le
anticipa cu scopul de a preveni catastrofele. (Ulrich Beck, 2006)
Target
Element constituent al unui hipertext. intele ("target") sunt o parte
dintr-un nod care constituie originea unei legturi ctre alt nod. Este de
obicei un cuvant, un grup de cuvinte sau o alt informaie din nod (de
exemplu o poriune dintr-o imagine).
Pe ecran, intele apar cu o culoare sau strlucire diferit de cea a textului
obinuit ("highlighted"). (Academia Roman, note de curs, 1997)
Online Aflat in opoziie cu termenul offline, conceptul online definete o stare
de conectivitate in spaiul virtual. (Ana Maria Munteanu, Ctlin Deliu,
2010)
67
Comunitate
virtual
In cartea intitulat The Virtual Community: Homesteading on the
Electronic Frontier, Howard Rheingold puncteaz faptul c grupurile
agregate social se formeaz in momentul in care suficient de muli
oameni sunt ancorai in diverse discuii i astfel se contureaz straturi
subiri de relaii interpersonale in spaiul online.
Procesul de comunicare asistat de computer a introdus a nou form de
via social numit comunitate virtual, alctuit din oameni care au ca
punct comun prezena lor in cadrul reelelor.
Comuniti de
interes
Un subiect este dezbtut in cadrul comunitilor virtuale in msura in
care el aduce in centru interese comune pentru toi participanii.
Rheingold numete acest fenomen communities of interests. (Howard
Rheingold, 2000 )
New Media
Se afl in direct legtur cu introducerea la scar cvasi planetar a
sateliilor de telecomunicaii i a computerelor. Internetul devine astfel o
formul hibrid de comunicare interpesonal dar i in mas.
Telefonul celular, decodorul, computerele personale (PC), televiziunea
prin satelit, teletextul, videotextul, canalele online, toate acestea
reprezint noile mijloace de comunicare in mas. (Balaban, 2009)
Social Media
Andreas Kaplan and Michael Haenlein definesc Social Media ca fiind un
grup de aplicaii care au la baz Internetul i care convertesc
comunicarea intr-un dialog interactiv intre organizaii, comuniti i
indivizi.
Crowdsourcing

48

Externalizarea unui serviciu, nu ctre un contractor sau un colaborator, ci

ctre un grup de specialiti sau o comunitate, sub forma unei competiii.
(Wikipedia)
Cultur de flux
Pentru Patrice Flichy in Les Industries de lImaginaire (1980) produsele
culturii de flux pot fi caracterizate prin continuitate i amplitudinea
difuzrii, ceea ce inseamn c in fiecare zi noi produse iau locul celor de
ieri.
Trendsetters
Audiena din mediul electronic este mai tanr, mai eterogen decat
adepta canaleleor clasice, este mai deschis la nou.
Pentru c pot impulsiona, pot da tonul demarrii anumitor activiti,
audienele mediului online fac parte din categoria trendsetters. (Balaban,
2009)
Nimbus public
Proliferarea mondial a tehnologiei electronice implic i faptul c
mesajele pot fi recepionate de receptori nevzui sau de categorii de
public neprecizate: nimbus public. (David Sturgis, 1991)
Imbuntirea aspectului i a funcionalitii diverselor site-uri, in
68
Web Design
concordan cu profilul utilizatorului cruia i se adreseaz, conceptul de
web design devine un termen generic pentru oricare dintre aciunile ce
duc la crearea unui site web, a interfeei care asigur promovarea
mesajului intr-o maniera inteligibil i adaptat utilizatorului vizat.
( Douglas K. Van Duyne, James A. Landay, Jason I. Hong 2007)
Homepage
Intr-un site din ciberspaiu se intr prin homepage (pagina de
intampinare). Aici este locul unde vizitatorul primete informaii
referitoare la organizaie. (Newsom i Carell, 2004)
Popular pages
Utilizatorii vor s cunoasc preferinele celorlali vizitatori ai site-ului.
De aceea este nevoie de evidenierea celor mai accesate pagini.
Acestea reprezint etalonul principal pentru arhitecturarea platformei
digitale. (Douglas K. Van Duyne, James A. Landay, Jason I. Hong ,
2007)
Embedded links
Douglas K. Van Duyne, James A. Landay, Jason I. Hong (2007)
abordeaz conceptul de embedded links cu referire la conexiunile
incorporate in cadrul paginii web
Backgrounder
Lucrare in care este analizat o situaie din prezent examinand atat
originile cat i implicaiile viitoare. (Doug Newsom i Bob Carell, 2004)
White Paper

49

Act de consemnare a poziiei unei organizaii fa de o anumit

problem. (Doug Newsom i Bob Carell, 2004)
Modelul de
comunicare
many-to-many
New Media au transformat modelul de comunicare one to many
caracteristic mediilor tradiionale, in modelul many to many.
Social media a creat un nou nivel de influenatori. Oameni simpli devin
voci, arat cu degetul spre orice inadverten intre ce spune i ce face o
companie. (Balaban, 2009)
4.3 Ipotezele demersului de cercetare
1) Platformele web joac un rol important in promovarea politicilor de
mediu in cadrul guvernanei de mediu din Uniunea European, deoarece refac sfera
public prin comunicarea mediului perceput ca loc de aciune public i mresc
gradul de accesibilitate si lizibilitate a politicilor si administrrii mediului de ctre
setul de instituii responsabile de protecia mediului la nivel naional.
69
2) Elementele de specificitate sunt transpuse in hipertext prin
varii conexiuni de tipul - embedded links, pagini populare, brouri
despre problemele de mediu, teste de cultur de mediu, dicionare cu
termeni de mediu, fotografii din cadrul diverselor evenimente de mediu,
- i funcioneaz ca mediatori intre utilizarea limbajelor tehnice, a altor
limbaje specializate, i utilizri larg accesibile care extind informarea
tuturor cetenilor i stimuleaz rute cognitive ce includ diverse opiuni
i mize de cunoatere.
3) Manualele de comunicare public adoptate de Ministerele de
Mediu funcioneaz ca pivot de comprimare-descrcare a informaiilor de mediu
pertinente pe i de pe platformele digitale, fiind orietate spre inteligibilitatea i
accesibilitatea textelor-cadru.
4) Digitalizarea Relaiilor Publice are un efect de extindere a accesului la
resursele de cunoatere, de care depind atat comportamentul raional cat i
avertizarea societii fa de riscul de mediu, in condiiile in care, Relaiile Publice
in context european au devenit principala ramp de multiplicare a cunoaterii legate
de environment i totalitatea componentelor sale.
5) In contextul imbuntirii aspectului i a funcionalitii diverselor
site-uri, in concordan cu profilul utilizatorului cruia i se adreseaz, aspectele de
eficien a comunicrii i stilurile de comunicare au menirea de a arhitectura
platformele, de a aduce cat mai aproape de ceteni cadrul legal al problemelor de
mediu. Pentru a se orienta in mod optim i eficient ctre o int care face parte dintro
comunitate virtual, site-urile Ministerelor de Mediu ale rilor membre UE
mizeaz pe adoptarea unor stiluri specifice, pliate nevoilor consumatorului de
informaie digitalizat, dar i pe valorificarea feedback-ului.
6) Principiile fundamentale din domeniul proteciei mediului, exprimate
in termenii reglementrilor legale, sunt cele de prevenire, dezvoltare durabil,

50

sustenabilitate, managementul riscului, proliferarea biodiversitii i ecoresponsabilizarea

ceteanului.
70
7) Conceptul de environment nu se raporteaz numai la ansamblul
elementelor dinamice care produc in mod constant interaciuni complexe, ci
presupune relaia dintre civilizaia uman, mediul natural i necesitatea adoptrii
unui comportament eco-responsabil care s limiteze aciunile de distrugere a
arealului natural.
4.4 Metodologia demersului de cercetare
Metoda de cercetare aplicat: Analiza de coninut (Content Analysis)
Bernard Berelson, in cartea sa Content Analysis in Communication Research,
consider c analiza coninutului este o tehnic de cercetare ce are ca obiect descrierea
obiectiv, sistematic i cantitativ a coninutului manifest al comunicrii 135
Madeleine Grawitz, in lucrarea Mthodes du sciences sociales (1972) remarc
scderea interesului pentru cuantificare i faptul c numeroase analize ale coninutului
documentelor sociale imbin studiul cantitativ cu cel calitativ.136
Coroborand definiiile celor doi autori, profesorul Septimiu Chelcea consider c
analiza coninutului reprezint o modalitate cantitativ-calitativ de studiere a comunicrii,
dar nu numai a coniunutului manifest al acesteia, ci i a celui latent.137
Citat de Septimiu Chelcea, Ole R. Holsti subliniaz c analiza coninutului trebuie
integrat unei metodologii i trebuie s se afle in concordan cu o teorie sau alta. Totalitatea
tehnicilor de cercetare sociologic trebuie s se caracterizeze prin obiectivitate, s fie
sistematice, s permit obinerea acelorai rezultate in cazul relurii cercetrii de ctre
altcineva. In acest sens, procedura analizei de coninut trebuie s aib un caracter explicit,
algoritmul utilizrii tehnicii analizei coninutului s fie nu numai corect, dar i clar expus.
Aceeai surs il citeaz pe Roger Daval, in opinia cruia atat clasica analiz literar
cat i analiza coninutului au la baz trei scopuri fundamentale:
evidenierea inteniei autorului
135 http://www.gslis.utexas.edu/~palmquis/courses/content.html
136 Septimiu Chelcea, Tehnici de cercetare sociologic, ediie electronic:
http://www.scribd.com/doc/57020146/69/Specificul-tehnicilor-de-analiz%C4%83-a-con
%C5%A3inutuluicomunic%
C4%83rii#page=217
137 Ibidem.
71
reconstituirea cadrului social
studiul limbii i al stilului.
Analiza coninutului nu se aplic numai textelor, orice comunicare simbolic poate
fi obiectul unei astfel de analize. Dorwin P. Cartwright, in cartea sa Studies in social power,
propune o definiie mai concret considerand c prin analiza coninutului se realizeaz
descrierea obiectiv, sistematic i cantitativ a oricrui comportament simbolic 138
Uniti de nregistrare n metoda analizei de coninut
Septimiu Chelcea definete unitatea de inregistrare ca fiind acea parte de
comunicare ce urmeaz s fie caracterizat i introdus intr-una din categoriile schemei de

51

analiz - variaz in funcie de obiectul cercetrii, de nivelul de profunzime a analizei, de tipul

i posibilitile materiale de care dispune. Cuvantul sau simbolul constituie cele mai mici
uniti de inregistrare.
In cazul cercetrii de fa, unitile de cercetare pe baza crora se concretizeaz
analiza coninutului paginilor web ale Ministerelor de Mediu sunt reprezentate de
Referine cu privire la directivele ce reglementeaz politicile de mediu din
Europa i comunicarea transpublic;
Elementele care creeaz efecte de extindere a accesului la informaia de
mediu;
Declaraiile de principii ale Ministerelor de Mediu din Uniunea European;
Strategii comune i individuale de transmitere a informaiei-resurs;
Sisteme de numrare n analiza de coninut
Royce Singleton Jr., in cartea sa Approaces to Social Research, se refer la patru sisteme
de numrare specifice analizei de coninut139:
msurarea timpului i a spaiului
apariia/non-apariia categoriilor de analiz
frecvena categoriilor de analiz
138 ibidem
139 Royce Singleton Jr., Approaces to Social Research, Oxford University Press, 1988, p.349.
72
intensitatea (cand obiectul cercetrii il constituie atitudinile, credinele i valorile
sociale)
Utilizarea sistemelor de numrare in cadrul demersului de cercetare deriv din
necesitatea msurrii timpului de reacie a specialitilor in Relaii Publice i de valorificare a
feedback-ului prin rapiditatea emiterii de rspunsuri la intrebrile adresate de vizitatorii siteurilor
web.
Apariia i frecvena categoriilor de analiz se concretizeaz in utilizarea strategiilor
comune i individuale adoptate de Ministerele de Mediu, in vederea promovrii informaiei
pertinente.
4.4.1 Utilizarea unui model dinamic n analiza comunicrii de mediu. Modelul cascadelor
de informare n reelele sociale
In cadrul acestui demers de cercetare am utilizat modelul cascadelor de informare in
reelele sociale avand ca scop evidenierea agregrii celor mai citite informaii in cadrul siteurilor
web, distribuirea acestora prin intermediul reelelor de socializare i implicit inelegerea
comportamentului colectiv al utilizatorilor web in diferite contexte precum fluxul de informaii
in reelele sociale sau alegerea de produse culturale in cadrul unei comuniti.
Modelul cascadelor de informare (Cascade Model in Social Networks) are la baz
procese decizionale, in care utilizatorii aleg s accepte sau s resping o informaie bazat pe
pe propria lor evaluare, precum i aciuni ale altor utilizatori. Fiecare utilizator poate observa
alegerea altui utilizator.140
Modelul cascadelor de informare intete s caracterizeze modalitatea in care
informaiile se rspandesc in cadrul reelelor sociale, fr niciun control specific cu privire la
modul in care distribuirea de informaii de calitate poate influena modul in care acestea se
extind i la restul membrilor din reea.

52

Cei doi autori Wai-Tat Fu i Vera Liao, susin c un utilizator este liber s aleag
orice site i s il recomande i celorlai utilizatori. Recomandrile sunt utilizate pentru a
140 Wai-Tat Fu and Vera Liao, Crowdsourcing quality control of online information: A quality-based cascade
model apud. Social Computing, Behavioral-Cultural Modeling and Prediction: 4th International Conference,
Sbp 2011, College Park, MD, USA, March 29-31, 2011. Proceedings, pp. 147-148./ read online version:
http://www.springerlink.com/content/978-3-642-19655-3#section=860792&page=1&locus=0
73
actualiza lista celor mai citite informaii (most recommended sites), care vor deveni accesibile
viitorilor vizitatori ai site-ului.
4.5 Declaraiile de principii ale Ministerelor de Mediu din Romnia, Marea Britanie,
Frana, Germania i Finlanda. Conceptul de White Paper
Ministerele de Mediu din Romania, Marea Britanie, Germania, Frana i Finlanda
adopt o serie de strategii comune, cu scopul de a mri gradul de accesibilitate la informaiile
de mediu i la bazele de date stocate in cadrul nielor digitale.
Una dintre principalele strategii comune de transmitere a informaiei de mediu in
vederea extinderii accesului la cunoaterea problemelor cu care se confrunt habitatul natural o
reprezint declaraia de principii a Ministerelor de Mediu.
Site-urile web ale ministerelor dein in structura lor compartimente digitale in care ii
declar scopul pentru care exist, realizand astfel un act de consemnare a poziiei instituiei fa
de anumite probleme din domeniului mediului inconjurtor (white paper).
Strategii comune
Declaraia de principii Transpunerea informaiei juridice in
mediul digital
Promovarea informaiilor de mediu
prin intermediul reelelor sociale Transparena informaional
Alert i precauie in domeniul
riscului de mediu
Managementul resurselor
informaionale prin embedded links
Hipermediatizarea biodiversitii
Logo-ul ca element creator de
identitate
74
realizeaz politica naional in domeniile mediului,
gospodririi apelor i managementului silvic, indeplinind rolul
de autoritate de stat, de sintez, coordonare i control in aceste
domenii, direct sau prin organisme tehnice specializate,
autoriti sau instituii publice aflate in subordinea,
coordonarea sau sub autoritatea ministerului.141
Acest site este destinat s acopere nevoile de informare ale
diverselor categorii de public: publicul general, consumatorii,
agricultorii i productorii, industria alimentarii i
profesionitii asociai, elevi, studeni , profesori, academicieni
i aa mai departe142

53

Ministerului de Mediu din Frana are la baz trei obiective:

- Transparena informaional cu privire la bugetul
ministerului (bugetul pe 2011 reflect cerine de
responsabilitate, efortul guvernului de a controla costurile,
fr a compromite ambiiile noastre).
- Decretele prin care sunt menionate atribuiile celor patru
membri din minister
- Revizuirea general a politicilor publice (acest raport ofer o
actualizare privind progresul reformelor n toate
departamentele de mediu) 143
Informarea i educarea publicului cu privire la problemele de
mediu, susinerea biodiversitii, protejarea arealului natural cu
toaste componentele sale (ap, aer, sol pduri), protecia
impotriva radiaiilor, cooperare internaional.144
141 http://www.mmediu.ro/beta/minister/
142 http://www.defra.gov.uk/corporate/website/help/
143 http://www.developpement-durable.gouv.fr/-Les-missions-du-ministere-.html
144 http://www.bmu.de/english/the_ministry/tasks/principal_functions/doc/3094.php
75
Sistemele de informare ale Administraiei de Mediu din
Finlanda includ o gam larg de informaii de mediu care
acoper intreg spaiul internaional. Unele dintre bazele de date
conin informaii cu o vechime de peste un secol, de aceea
exist doar varianta in limba finlandez. Exist biblioteci
tiinifice care vin in ajutorul diseminrii de informaie de
mediu. Biblioteca Ministerului este deschis publicului.145
In Romania, Ministerul are in prim plan aspecte legate nu numai de problematica
mediului inconjurtor ci i de cea a pdurilor de pe teritoriul rii. Pe lang aspectele
referitoare la habitatul natural, Marea Britanie se axeaz pe hran i in special pe afacerile
demarate in mediul rural. In Frana, Ministerul Mediului are ca puncte prioritare ecologia,
dezvoltarea durabil dar i energia. Germania se axeaz pe probleme legate de conservarea
naturii i acord o atenie sporit unui domeniu controversat: sigurana nuclear.
Ministerul Mediului i Pdurilor din Romania nu menioneaz scopul platformei in sine
i nici de ce este necesar un asemenea site, ci se axeaz direct pe rolul instituiei in cadrul
politicii naionale de mediu, al managementului silvic i al controlului din diverse domenii:
Ministerul Mediului i Pdurilor (MMP) realizeaz politica naional in
domeniile mediului, gospodririi apelor i managementului silvic, indeplinind rolul de
autoritate de stat, de sintez, coordonare i control in aceste domenii, direct sau prin
organisme tehnice specializate, autoriti sau instituii publice aflate in subordinea,
coordonarea sau sub autoritatea ministerului.146
Ministerul Mediului din Finlanda pune accent pe o gam larg de informaii de mediu
raportate nu numai la nivel local sau naional, ci i la nivel internaional.
Promovarea bibliotecilor ce dein informaii despre mediu, dar i a bazelor de date ce
conin informaii vechi de peste o sut de ani sunt scopurile declarate ale instituiei din

54

Finlanda:
Sistemele de informare ale Administraiei de Mediu din Finlanda includ o gam
larg de informaii de mediu care acoper intreg spaiul internaional. Unele dintre bazele
de date conin informaii cu o vechime de peste un secol, de aceea exist doar varianta in
limba finlandez. Exist de asemenea biblioteci tiinifice care vin in ajutorul diseminrii
de informaie de mediu. Biblioteca Ministerului este deschis publicului.147
145 http://www.ymparisto.fi/default.asp?node=14810&lan=en
146 http://www.mmediu.ro/beta/minister/
147 http://www.ymparisto.fi/default.asp?node=14810&lan=en
76
Transparena informaiilor legate de buget este un obiectiv susinut atat de Ministerul de
Mediu din Germania cat i de cel din Frana.
Pe lang publicarea pe site-ul oficial a informaiilor referitoare la fondurile de mediu,
Ministerul german pune accent pe informarea i educarea publicului cu privire la problemele
naturii:
Informarea i educarea publicului cu privire la problemele de mediu, susinrea
biodiversitii, protejarea arealului natural cu toaste componentele sale (ap, aer, sol
pduri), protecia impotriva radiaiilor, cooperare internaional.148
Misiunea Ministerului de Mediu din Frana cuprinde trei ramuri:
publicarea informaiilor despre bugetul instituiei
redactarea textelor de referin precum Decretul atribuiilor ministeriale unde
sunt descrise toate sectoarele de activitate
revizuirea general a politicilor publice in cadrul crora activitatea Ministerului
este adaptat la nevoile cetenilor.
Dintre toate cele cinci declaraii de principii, cea mai eficient este cea a Ministerului
de Mediu din Marea Britanie, deoarece prezint explicit ctre ce public ii orienteaz mesajele
i cui dorete s capteze interesul. Mai mult decat atat, prezint nevoile de informare ale
cetenilor ca fiind scopul de baz al platformei web:
Acest site este destinat s acopere nevoile de informare ale diverselor categorii de public: publicul
general, consumatorii, agricultorii i productorii, industria alimentarii i profesionitii asociai,
elevi, studeni , profesori, academicieni i aa mai departe149
Proliferarea mondial a tehnologiei electronice implic i faptul c mesajele pot fi
recepionate de receptori nevzui sau de categorii de public neprecizate: nimbus public 150 Cu
excepia Marii Britanii care ii vizeaz publicului in mod explict, toate celelalte site-uri au un
nimbus public, necunoscand exact profilul ceteanului care viziteaz platforma Ministerelor
de Mediu in vederea informrii i educrii in domeniul mediului natural.
148 http://www.bmu.de/english/the_ministry/tasks/principal_functions/doc/3094.php
149 http://www.defra.gov.uk/corporate/website/help/
150 David Sturgis et. al.,,Crisis Communication Management: The Public Opinion Node and Its Relationship to
the Environmental Nimbus, SAM Management Journal, 56/3, vara 1991, pp.22-27).
77
4.6 O nou form de interaciune ntre oameni i tehnologie. Interactivitate i
reactivitate n cadrul Social Media
Andreas Kaplan and Michael Haenlein definesc Social Media ca fiind un grup de

55

aplicaii care au la baz Internetul i care convertesc comunicarea ntr-un dialog interactiv
ntre organizaii, comuniti i indivizi.151
Noile forme de interaciune intre oameni i tehnologie, utilizate pentru a indeplini
nevoile informaionale i de relaionare, au schimbat modalitatea in care comunicm.
In acest sens, nevoia oamenilor de a interaciona i mai mult decat atat de a imprti
informaiile pe care le consider importante, este un aspect cu aplicabilitate pe site-urile
Ministerelor de Mediu din Uniunea European.
Conexiunea dintre misiunea instituiilor de mediu i modul in care vizitatorii platformei
virtuale receptez scopul respectivelor ministere, se realizeaz prin intermediul reelelor de
socializare, intr-o manier dialogic, bazat pe interactivitate i reactivitate.
Rapiditatea cu care circul mesajele dintre organizaie i publicuri este un aspect important
deoarece crete gradul de persuadare al celui care emite mesajul i implict increderea celui
care il recepteaz. Din dorina de a testa timpul de rspuns al relaionitilor din cadrul
Ministerului de Mediu din Finlanda, am apelat la seciunea Feed-back, existent pe site-ul
oficial www.environment.fi
Aadar am trimis un mesaj in care apreciam structura bine organizat a platformei. Am primit
rspuns de mulumire pentru aprecirile fcute intr-un timp foarte scurt:
151 Kaplan, Andreas M.; Michael Haenlein (2010) "Users of the world, unite! The challenges and opportunities
of
Social Media". Business Horizons 53(1): 5968.
78
Pentru mai mult feed back mi-a fost sugerat distribuirea celor mai importante
informaii prin intermediul email-ului, a blogurilor, dar i a reelelor de socializare precum
Facebook, Twitter, LinkedIn. Site-ul Ministerului de Mediu al Finalndei ofer
oportunitatea de a distribui informaie n cadrul a 321 de reele de socializare.
79
Un alt experiment pe care l-am realizat in cadrul platformei digitale a Ministerului de
Mediu din Finlanda a vizat adresarea unei intrebri pentru a testa viteza de reacie a celor din
departamentul de Relaii Publice.
Din dorina de a afla dac ministerul are o pagin oficial de Facebook, am trimis un
email ctre adresa recomandat pe site. Am primit feedback la distan de cteva ore, respectiv
un email in care erau ataate adresele de Facebook i de Twitter, aspect care mi-a confirmat
premisa potrivit creia cele dou reele de socializare primeaz in detrimentul altora.
De asemenea, am solicitat informaii suplimentare despre problemele de mediu,
respectiv date care nu se gsesc pe site-ul oficial. Ulla Ala Ketola, editorul ef al serviciul de
informaii web, mi-a furnizat prin email cateva adrese web, printre care cea a Administraiei
Naionale pentru Resurse Naturale, de unde pot procura alte informaii din domeniul mediului
inconjurtor.
Site-ul Ministerului de Mediu din Marea Britanie deine dou seciuni interactive:
Follow us i Resources. Prin intermediul acestora, DEFRA promoveaz un dialog deschis intre
instituie i ceteni, ofer imagini din mijlocul evenimentelor importante sau videoclipuri ce
pot fi urmrite, comentate sau apreciate pe Youtube. Publicaii cu informaii despre mediul
inconjurtor, date informative din tiin, economie, statistici i cercetri sunt alte domenii
care se incadreaz in seciunea Social Media pentru c pot fi distribuite i multiplicate in cadrul

56

reelelor.
80
81
Fig. Distribuirea informaiilor de mediu prin Social Media
Site-ul Ministerului Federal pentru Mediu, Conservarea Naturii i Siguran nuclear
din Germania promoveaz, de asemenea, capital de cunoatere prin Social Media, susinand
ideea de distribuire a materialului in scopul promovrii.
Ministerul Mediului i Pdurilor (Romania) nu are seciune de Social Media pe pagina
principal a platformei digitale. Singura modalitate de logare prezent pe site, ins
indisponibil, este logarea prin webmail, ins problema securitii paginii web face ca logarea
s fie imposibil de realizat. In ceea ce privete preponderena reelelor de socializare prin
intermediul crora site-urile Ministerelor de Mediu promoveaz capital de cunoatere se afl
Facebook, Twitter, dar i serviciile de email.
Internetul a transformat informaia din modelul one-way transmission in modelul twoway
conversation, ceea ce inseamn democratizarea platformelor, a distribuiilor i a
consumului de coninut media. Astfel, fiecare cititor poate participa in mod direct sau indirect
la crearea coninuturilor online sau print, prin exprimarea opiniilor sale, a observaiilor,
dovezilor filmate sau fotografiate.
In cadrul Ministerului Dezvoltrii Durabile din Frana, sub fiecare titlu de articol apar
butoane speciale prin accesarea crora vizitatorul poate distibui informaia prin intermediul
reelelor de socializare:
82
Vizitand site-ul Ministerului de Mediu din Germania, am aflat c oricine dorete
informaii suplimentare despre mediul inconjurtor poate solicita primirea unei brouri prin email.
Aadar, am trimis email-ul de solicitare a brourii cu informaii despre pdurile de fag:
Beech forests - UNESCO World Natural Heritage. A fost trimis un email-ul de confirmare prin
care mi s-a mulumit pentru comand, dar i un alt mesaj prin care mi-a fost solicitat
accesarea linkului ataat pentru confirmarea comenzii.
Dup confirmarea comenzii, am primit feedback-ul de acceptare i mi-a fost comunicat faptul
c broura va fi trimis foarte repede.
In ceea ce privete dialogul dintre instituia german i publicul utilizator, exist
seciunea BMU Website Usability Survey. In acest sens, cei care viziteaz site-ul pot
contribui la imbuntirea acestuia prin trimiterea unui feedback. Este vorba despre
completarea unui chestionar cu date referitoare la scopul pentru care utilizatorul
navigheaz pe site, categoria de vrst in care se incadreaz i alte informaii personale.
Dup ce am completat respectivul chestionar ataat pe site, am primit urmtorul feedback:
83
Thank you for visiting our website. We would like to know more about you so that we can be
sure to offer the information and services that you need. We would be grateful if you could complete the
survey below. Thank you for your help.
4.7 Responsabilizarea n domeniul riscului de mediu . Alert i precauie
Ministerul Ecologiei, Dezvoltrii Durabile i Energiei (Frana) este singura instituie
care public pe site-ul oficial declaraia de principii in domeniul riscului:
n timp ce dezastrele naturale sunt inevitabile, politica de prevenire are ca scop reducerea

57

consecinelor sale nocive, gestionarea crizelor i compensarea victimelor: cunoaterea riscurilor, o

bun informaree, educare i monitorizare, reducerea vulnerabilitii, protejarea , pregtirea pentru
criz, exploatarea feedback-ul i responsabilitatea.152
Direcia General de Prevenire a Riscurilor este autoritatea din cadrul Ministerului
Ecologiei, Dezvoltrii Durabile i Energiei din Frana, ce are ca principal atribuie elaborarea
cadrului de reglementare a aspectelor ce implic riscuri pentru mediu. In jurul acestui subiect
exist pe site seciuni speciale precum: Riscuri tehnologice i transportul materialelor
periculoase, Riscurile naturale i mbuntirea structurilor hidraulice, Gestionarea
riscurilor de inundaii dar i Sfaturi pentru prevenirea riscurilor naturale majore.
Principalele seciuni ale platformei digitale de mediu din Frana sunt: Energie i clim,
Construcii, Urbanism, Amenajri i Resurse naturale, Prevenire i riscuri, Dezvoltare
durabil, Transporturi, Locuine, Mare i Litoral, Spaiul european i cel internaional.
Aadar, ministerul francez pune accentul atat pe riscurile care trebuie s fie aduse la cunotina
ceteanului, dar i pe ideea de prevenire a lor.
Seciunea Alerte i Previziuni are legtur direct cu anticiparea situaiilor de risc.
Alertele meteorologice sunt prezente pe site-ul Ministerului de Mediu din Frana i au menirea
de a avertiza cetenii c urmeaz o perioad cu intemperii, cu ploi, c exist risc de inundaii,
viituri, alunecri de teren, motiv pentru care fiecare individ trebuie s fie precaut.
Gravitand in jurul aceleiai platforme web, in cadrul seciunii Energie i climat este publicat
clasamentul pe 2012 al vehiculelor care emit cel mai puin dioxid de carbon. In acest sens este
anticipat riscul de proliferare a inclzirii globale, cetenii fiind informai cu privire la
automobilele prietenoase cu mediul inconjurtor.
152 http://www.developpement-durable.gouv.fr/-Risques-naturels-et-ouvrages-.html
84
Prezentarea unei liste negre a companiilor aeriene care nu sunt certificate favorabil din
punc de vedere al securitii pe care o ofer celor care cltoresc in spaiul aerian este un alt
aspect abordat pe site-ul Ministreului de Mediu din Frana, in cadrul seciunii A votre service.
Unsprezece sectoare in care riscul a fost evaluat, nou parteneriate incheiate, patru
publicaii online, riscul de a utiliza chimicale in industria textil, riscul de inundaii, riscul de
inclzire global, lista neagr a companiilor aeriene care nu garanteaz securitate in timpul
zborului, riscurile nanomateriei i ale utilizrii energiei regenerabile, emisiile de gaze cu efect
de ser, riscurile nucleare, naturale i tehnologice, Directivele 2007/60/EC i 2004/35/CE reprezint cele mai dezbtute subiecte pe site-urile Ministerelor de Mediu din Uniunea
European.
Alerte meteorologice i hidrologice pentru prevenirea riscului de inundaii
Alertele meteorologice sunt cele mai intalnite aspecte care contribuie la prevenirea
riscurilor. Site-ul Ministerului Mediului i Pdurilor din Romania public in partea superioar a
paginii principale : Cod galben de fenomene meteorologice periculoase. In partea dreapt a
paginii web apare o alt alert : Mesaj privind fenomene meteorologice i hidrologice
periculoase. De asemenea, Ministerul de Mediu al Romaniei a lansat proiectul Upm Hazard
Risk- Danube Flood risk, pentru a atrage atenia i implicit pentru a preveni riscul de inundaii
in spaiul dunrean.
Evaluarea riscului de nclzire global pe DEFRA
In ianuarie 2012, Ministerul de Mediu din Marea Britanie a publicat un raport cu privire

58

la evaluarea riscurilor ce apar in urma fenomenului de inclzire global. (UK Climate Change
Risk Assessment (CCRA)153 Este prima evaluare realizat in descurs de cinci ani.
Raportul publicat a avut in vedere 11 sectoare in care riscul a fost evaluat: Agricultur;
Biodiversitate; Mediul inconjurtor i construciile; Afaceri, Industrie i Servicii; Energie,
Inundaii; Eroziunea solului; Pduri; Sntate; Domeniul marin i pescuitul; Transporturi; Ape.
Pentru a responsabiliza cetenii cu privire la importana cunoaterii tuturor riscurilor existente
in domeniul mediului, DEFRA a realizat un numr de nou parteneriate prin intermediul crora
153 http://www.defra.gov.uk/environment/climate/government/risk-assessment/#report
85
ii propune s formeze pachete informaionale prin care s evidenieze principalele riscuri i
oportuniti de schimbare in domeniul problemelor climatice.
Pentru a inelege mai bine subiectul legat de riscuri, vizitatorii pot accesa pe site-ul
Ministerului de Mediu englez nou linkuri dar i patru publicaii online (Foresight International
Dimensions of Climate Change Report, Met Office report, Climate: Observations, projections
and Impacts, ARP Summary of Reports, ASC Publications)154 De asemenea, au posibilitatea s
distribuie informaia referitoare la riscurile de mediu prin intermediul reelelor de socializare.
Riscurile utilizrii chimicalelor n industria textil- o problem abordat de
Administraia de Mediu din Finlanda
Evaluarea situaiilor ce implic riscuri in domeniul habitatului natural este un aspect
abordat i de Administraia de Mediu din Finlanda in seciunea intitulat Risk assessment and
risk management155
Pentru prevenirea riscurilor hidrologice, Ministerul din Finlanda a publicat pe site-ul
oficial Harta Hidrologic, unde este in permanen actualizat nivelul apelor.
Inafar de riscurile hidrologice i de cele referitoare la inclzirea global, Ministerul de
Mediu din Finlanda monitorizeaz riscurile din industria textil (Management of risks from
chemicals in textiles has been assessed)156 dar i riscurile pe care le implic nanomateria. Sunt
publicate de asemenea rezultatele monitorizrii riscurilor de inundaii i ale celor de a utiliza
energia regenerabil.
Pentru ca cititorul s poat identifica rapid articolul care il intereseaz, specialitii
departamentului de Relaii Publice din cadrul Administraiei de Mediu Finlanda au extras
cuvinte cheie pe care le-au poziionat sub titlul articolelor, tocmai pentru a atrage atenia asupra
importanei informaionale coninute de respectivul text.
Riscul utilizrii nanomateriei
154 Ibidem.
155 http://www.ymparisto.fi/default.asp?contentid=327270&lan=EN
156 Ibidem.
86
Despre riscul utilizrii nanomateriei se preocup i Ministerul Federal al Mediului,
Conservrii Naturale i Siguranei Nucleare din Germania, in articolul intitulat Discussion and
results of the German NanoCommission's work and the Stakeholder Dialogue 'Risk
management in the nano world'157. Abordarea riscurilor nucleare, nivelul radiaiilor, emisiile de
gaze ce efect de ser sunt alte problematici detaliate in cadrul seciunii despre riscuri.
Cutarea termenului risk pe platforma Ministerului German de Mediu a returnat 60 de
pagini cu informaii ce trateaz acest subiect.

59

Directive emise de Parlamentul European n vederea evalurii situaiilor de risc

Germania promoveaz pe site-ul Ministerului de Mediu Directiva 2007/60/EC emis
de Parlamentul European ce vizeaz evaluarea i managementul riscului de inundaii.
(Directive 2007/60/EC of the European Parliament and of the Council on the assessment
and management of flood risks)158 De asemenea, Directiva 2004/35/CE vizeaz dezvotarea
biodiversitii in contextul riscului de dispariie a diverselor specii de plante i animale.
(Directive 2004/35/CE of the European Parliament and of the Council): With the increasing
loss of biological diversity, there is an increase in risk for both society and business. The
spectrum of risk is broad. (Corporate Biodiversity Management Handbook) 159
4.8 Hipertextualizarea informaiilor de mediu i educarea de mediu pe platformele web.
Prioriti i mize n domeniul biodiversitii.
Termenul biodiversitate descrie intreaga gam a variabilitii organismelor vii in
cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemului i
diversitatea genetic a unei specii din cadrul ecosistemului. 160
157 http://www.bmu.de/english/content/35049.php
158 http://www.bmu.de/english/water_management/downloads/doc/40653.php
159 Ibidem.
160 http://www.ymparisto.fi/default.asp?contentid=403837&lan=EN
87
Site-ul Administraiei de Mediu din Finlanda abordeaz problematica biodiversitii in mod
distinct fa de celelalte subiecte legate de mediu, considerand-o una dintre cele mai mari
probleme cu care se confrunt omenirea in secolul XXI:
Declining biodiversity is widely seen as one of the most serious environmental
problems around the world today. In LUMONET project pages is a site where the biodiversity
in Finland is described.161
Proiectul LUMONET iniiat de Finlanda realizeaz online educarea i responsabilizarea
publicului finlandez dar i a celui european cu privire la necesitatea pstrrii unui areal natural
variat. Referitor la reglementrile din domeniul biodiversitii, Finlanda amintete Convenia
Organizaiei Naiunilor Unite de la Rio din 1992, care oblig prile semnatare s conserve
cadrul natural i s promoveze informaie in domeniul biodiversitii:
The UN Convention on Biological Diversity (Rio, 1992) obliges all signatory
countries to monitor biodiversity, to carry out research and conservation work to help
preserve biodiversity, and to make information on the state of biodiversity widely
available.162
Finlanda pune accent pe aceast problematic, fapt pentru care cetenii i toi cei care
au acces la site-ul oficial al Administraiei de Mediu beneficiaz nu numai de informaii
relevante din domeniul biodiversitii, ci i de o infuzie de cunoatere. In acest sens, in textul
articolului Climate change will affect biodiversity sunt explicate cauzele i riscurile la care
este supus cadrul natural in condiiile dispariiei nenumratelor specii vegetale i animale, dar
i maniera in care afecteaz acest aspect viaa oamenilor.
Public Awareness and Education este o seciune prezent in cadrul site-ului menit s
promoveze educaia in domeniul mediului inconjurtor i s determine creterea gradului de
responsabilitate in randul cetenilor. Scderea gradului de poluare este un prim pas pentru
conservarea speciilor i pentru protejarea varietii de plante i animale. Se pune accentul pe

60

dialog in vederea responsabilizrii societii civile pentru a determina durabilitatea in sfera

biodiversitii.
Site-ul Ministerului de Mediu din Marea Britanie trateaz problematica biodiversitii
abordand strategii pe termen lung. Imbuntirea arealului natural i implicit a varietii
161 Ibidem.
162 Ibidem.
88
biosferei pan in anul 2020 reprezint principalul scop in acest domeniu. (Biodiversity 2020: A
strategy for Englands wildlife and ecosystem services) 163
Pentru aprofundare, vizitatorul platformei web poate descrca gratuit broura aferent
acestui program de mediu ce cuprinde informaii de context dar i cunotine despre mediul
inconjurtor i subdomeniile principale.
Educaia in domeniul mediului este considerat un pas necesar pentru responsabilizarea
ceteanului in probleme de mediu. De aceea, DEFRA promoveaz in cadrul paginii web un
ghid pentru inelegerea necesitii de a pstra un ecosistem curat i ecologic (An introductory
guide to valuing ecosystem services)164 Pe site-ul DEFRA exist un numr de nou brouri ce
pot fi descrcate gratuit. Ele conin informaii despre programele Ministerului aplicate in
domeniul biodiversitii, dar i cunotine generale despre cadrul natural.
Brouri cu informaii relevante despre biodiversitate pot fi descrcate i de pe site-ul
Ministerelui Mediului, Dezvoltrii Durabile i Energiei din Frana. Site-ul francez abordeaz o
arie larg de domenii aferente biodiversitii printre care: biodiversitatea maritim, terestr,
exotic. Sistemele de informare ale Administraiei de Mediu din Finlanda includ o gam larg
de informaii de mediu care acoper intreg spaiul internaional. Unele dintre bazele de date
conin informaii cu o vechime de peste un secol, de aceea exist doar varianta in limba
finlandez. Exist biblioteci tiinifice care vin in ajutorul diseminrii de informaie de mediu.
Biblioteca Ministerului este deschis publicului.165
Atlasul biodiversitii este un alt instrument informaional lansat online de Ministerul
de Mediu din Frana in mai 2010, cu scopul serbrii Anului Internaional al Biodiversitii.
Acesta are ca scop sensibilizarea populaiei in vederea conservrii habitatului natural.
Ministerul Mediului i Pdurilor din Romania abordeaz biodiversitatea prin prisma
zilei de 22 mai 2012, declarat de Organizaia Naiunilor Unite drept Ziua Internaional a
Biodiversitii. Dac anul trecut biodiversitatea a fost dezbtut din perspectiva pdurilor, anul
acesta subiectul principal a fost spaiul marin.
163 http://www.defra.gov.uk/publications/2011/08/19/pb13583-biodiversity-strategy-2020/
164 http://www.defra.gov.uk/publications/2011/03/28/pb12852-ecosystem-services/
165 http://www.ymparisto.fi/default.asp?node=14810&lan=en
89
Ceea ce difereniaz site-ul roman de celelalte platforme analizate este cartea One
Ocean, Too Many Worlds of Life care poate fi descrcat gratuit de pe site-ul Ministerului de
Mediu.166 Scderea diversitii biosferelor naturale este subiectul cel mai amplu analizat pe
site-urile Ministerelor de Mediu, in condiiile in care lanul trofic i implicit existena
oamenilor incepe s fie ameninat. Se pune accentul pe valoarea speciilor de plante, animale,
ecosisteme i a vieii in general. In acest sens, pagina principal a site-ului este acompaniat de
declaraia ministrului roman de Mediu, Rovana Plumb: Viziunea noastr este de a investi n

61

domenii precum energii regenerabile i conservarea biodiversitii

Site-ul Ministerului de Mediu din Germania pune accentul pe practic in rezolvarea
problemelor legate de conservarea biodiversitii. In acest sens, pe platforma oficial este
publicat un ghid pentru implementarea practic a diverselor strategii.167
Acest ghid cuprinde informaii referitoare la importana biodiversitii in domeniul
afacerilor i incearc s imprime corporaiilor un suport activ pentru pstrarea diversitii
naturale. De asemenea, Germania promoveaz i Convenia referitoare la Diversitatea
Biologic, una dintre cele trei mari convenii aflate sub incidena legilor internaionale i una
dintre condiiile de baz ale Conferinei de la Rio din 1992.
Platforma Ministerului de Mediu din Frana lanseaz i un concurs intitulat Testeaz-i
cunotinele despre biodiversitate.
Dup ce testul este rezolvat, utilizatorul poate verifica dac rspunsurile au fost corecte
i mai mult decat atat primete informaii suplimentare referitoare la subiectele abordate in
cadrul testului de cultur de mediu.
4.9 Strategii hipertextuale de transpunere online a informaiei de mediu ca resurs a
implementrii politicii de mediu n rile din Uniunea European
Dintre toate cele cinci Ministere de Mediu alese pentru studiul de caz, cel din Germania
disemineaz o cantitate rezonabil de informaie juridic. Directivele, legile, reglementrile in
domeniul mediului incojurtor- toate acestea definesc politicile de mediu din Germania. Pentru
a fi inelese cat mai bine de ctre ceteni sau de ctre cei care parcurg platforma online a
166 http://www.cbd.int/idb/doc/2012/booklet/idb-2012-booklet-en.pdf
167 http://www.bmu.de/english/nature/downloads/doc/46144.php
90
ministerului, informaiile cu substrat juridic sunt explicate in cadrul seciunii What is?
Legile sunt explicate i prin intermediul brourilor care pot fi solicitate prin email, sau pot fi
descrcate direct de pe site. (Service Downloads- notes for the user).
Ministerul Ecologiei, Dezvoltrii Durabile i Energiei din Frana public in cadrul
platformei online un Buletin oficial care conine directive, instruciuni, circulare, dar i legi din
domeniul ecologiei, a cror insemntate este explicat intr-un limbaj accesibil maselor mari de
ceteni. Documentele administrative sunt de asemenea transpuse dintr-o baz juridic intr-una
informaional, pentru ca toi cetenii s poat inelege substana cadrului legal, in vederea
adoptrii unui comportament adecvat nevoilor mediului natural. Toate reglementrile i
referinele textelor administrative sunt publicate in Jurnalul Oficial.
Pentru a primi mai uor informaii despre o anumit problem de mediu, exist seciunea
Index, unde pot fi cutate articole introducand doar cuvinte cheie. Indexul poate fi utilizat atat
pe site-ul Ministerului din Marea Britanie, cat i pe cel din Germania.
Importana educaiei despre mediu este intens exploatat de Administraia de
Mediu din Finlanda pe al crei site poate fi consultat un Dicionar cu termeni de Mediu
publicat n nou limbi. Susinand un scop identic, Ministerul de Mediu din Frana a lansat
seciunea Pour en savoir plus long, pentru a furniza permanent nu numai informaii ci i
cunotine generale despre mediul inconjurtor.
91
Paginile web ale Ministerelor de Mediu din Uniunea European incorporeaz diverse
platforme prin intermediul crora cetenii se pot informa: buletine, newsletter, tiri actualizate.

62

In acest sens, Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile din Frana a lansat Platforma
de consultri publice, dar i seciunea En ce moment. In ambele locuri utilizatorul site-ului
web poate afla informaii recente despre evenimentele impotante din domeniul mediului
inconjurtor. S lucrm mpreun: Directgov: Informaii i servicii pentru public este o alt
platform de pe site-ul ministerului francez care promoveaz dialogul intre instituie i ceteni.
Pentru informaii exclusive exist posibilitatea de abonare la revista Planette
Grenelle- insoit de invitaia de a primi mai multe informaii referitoare la mediu prin
intermediul a 321 de reele de socializare, printre care, enumerate in prima parte sunt:
Facebook, Twitter, Youtube, Dailymotion, Mail, StumbleUpon, Tumblr, Reddit.
Marea Britanie a lansat linia telefonic DefraHelpline, prin intermediul creia cetenii
pot solicita informaiile care ii intereseaz. Autoritle publice pot accesa pagina web
info4local.gov.uk, de unde pot prelua date referitoare la activitatea i programele demarate de
Ministerul de Mediu, Hran i Afaceri Rurale din Regatul Unit al Marii Britanii.
Ministerul de Mediu britanic public in cadrul paginii de intampinare (homepage)
titlurile principalelor tiri despre mediu, transmise prin flux continuu (RSS Feed).
In data de 06.06.2012, ora 17.00, ultima tire venit prin RSS este din data de
31.05.2012, ora 12.28. Intarzierea depete ase zile, aadar actualizarea evenimentelor nu
Management
ul
informaiei
de mediu
Quick
links to
popular
topics
Seciunea
SYKE
Agenda
zilnic a
ministrulu
i de Mediu
revista
Planette
Grenelle,
A votre
service
Directgo:
Informaii
i servicii
pentru
public
Defra
Helpline
RSS Feed,

63

info4loca
l.gov.uk
92
este un obiectiv respectat pe site-ul DEFRA. Spre deosebire de site-ul de mediu britanic,
Ministerul Mediului i Pdurilor public informaii la zi despre evenimentele din domeniu, iar
pe lang aceste informaii este publicat i agenda zilnic a ministrului de mediu roman,
Rovana Plumb.
Pe site-ul ministerului francez apar conexiuni ctre diverse informaii de afaceri i ctre
sfaturi practice pentru afaceri, dar i imagini aflate sub egita Mediul nconjurtor, informaii
din actualitate, reportaje, patrimoniu, album de fotografii, filme.
Site-ul Ministerului Mediului i Pdurilor realizeaz conexiuni ctre proiectele
implementate de Ministerul de Mediu: Pos Mediu, Life+, Upm Hazard Risk- Danube
Floodrisk, Controlul integral al polurii cu nutrieni in Marea Neagr i Dunre, dar i
WaterCore-lipsa apei i seceta.
Platforma Ministerului finlandez promoveaz seciunea Quick links to popular topics.
Prin accesarea link-urilor ataate, vizitatorul poate consulta hri de mediu, statistici, accidente
ecologice, indicatorii dezvoltrii durabile in Finlanda, articole, imagini, cercetri, publicaii dar
i multe alte informaii din domeniu.
De asemenea, ministerul finlandez propune Seciunea SYKE, in cadrul creia sunt
incluse cunotine care au o vehime de peste un secol. De aceea, nu toate informaiile prezente
in acest loc au traducere in alt limb decat finlandeza.
Linkuri ctre cele mai vizitate pagini pot fi gsite i pe site-ul DEFRA. In urma
accesrii conexiunilor rezult faptul c cele mai vizitate pagini de pe platforma Ministerului de
Mediu britanic sunt: Our priorities and Business Plan, Travelling with pets, Bovine TB,
Animal diseases, Animal health, Questions youre asking us. Aadar, una dintre cele mai
vizitate pagini aduce in prim plan meninerea unui dialog deschis intre Minister i ceteni
(Questions youre asking us).
Site-ul Ministerului de Mediu din Romania incorporeaz linkurile site-urilor de
direcionare ctre Conferina Rio 20, ctre aciuni pentru dezvoltare durabil, consultaii
publice, Totul despre mediu (Informaii publice despre mediu), imagini despre dezvoltarea
durabil, marea i mediul in viziunea publicaiei Grenelle, conexiuni ctre statistici din
domeniul dezvoltrii durabile, dar i ctre seciunea Cetenii Eco- Un spaiu de ghidare i
informare.
93
Pe site-ul Ministerelui de Mediu din Germania pot fi consultate informaii conectate
prin Quick links, dar in cazul in care vizitatorul dorete s imprteasc o informaie cu
ceilali cititori poate ataa in cadrul platformei un link insoit de rezumatul in 60 de cuvinte a
informaiei publicate.
Pe lang informaiile referitoare strict la probleme de mediu, la riscurilor polurii i
oportunitile de schimbare, site-urile ministerelor incorporeaz i diverse informaii de interes
general tocmai pentru a se apropia din ce in ce mai mult de ateptrile publicurilor. Aadar,
Ministerul Federal al Mediului, Conservrii Naturale i Siguranei Nucleare din Germania
public pe site-ul oficial un articol prin care incurajeaz exploatarea potenialului de energie
regenerabil, aspect care ar oferi peste 380 de mii de locuri de munc.

64

Ministerul Mediului i Pdurilor ataeaz online Registrul naional al eloboratorilor de

studii in domeniul proteciei mediului, situaia dosarelor cu notificrile la legea 10/2001, dar i
Ghiduri de ecoresponsabilizare Acestea din urm pot fi consultate i pe site-ul Ministerului de
Mediu din Frana. Pe site-ul ministerului roman exist i Cadrul instituional de biosecuritate.
Seciunile experi n biosecuritate i evenimente sunt in plin proces de construcie.
Tot in cadrul ministerului francez poate fi consultat seciunea A votre service, unde
pot fi gsite informaii ce vizeaz preul carburanilor in contextul celor mai costisitoare
companii care vand carburani, dar i lista neagr a companiilor aeriene care nu ofer securitate
in cadrul zborului. Aceste informaii de prevenire apar i la seciunea celor mai vizitate pagini
din cadrul site-ului (popular pages).
Defra public pe site-ul oficial informaii referitoare la locurile de munc disponibile in
domeniul mediului incojurtor, agriculturii, ecologiei.
Inainte de a fi supuse globalizrii, rile membre ale Uniunii Europene traverseaz un proces de
integrare regional, aspect luat in calcul i de platformele web ale Ministerelor de Mediu.
Pentru consultri detaliate i ample, vizitatorul site-ului are oportunitatea de a selecta
informaii in funcie de regiunea care-l intereseaz. De aceea, Ministerele de Mediu din Frana
i Romania public o hart a regiunilor in jurul crora graviteaz informaii de mediu. Acest
aspect faciliteaz accesul la zonele de interes i, mai mult decat atat, contextualizeaz
problemele mediului din diverse locuri ale continentului european.
4.10 Marcaje ale hipertextului ca elemente creatoare de identitate pentru instituiile
guvernamentale ale statelor membre ale Uniunii Europene
94
Astzi, atenia e atras de culori vibrante, imagini impresionante, micare, fonturi in
diferite dimensiuni i aezri, textul devenind expresiv in primul rand prin aspect, apoi prin
insi informaia pe care o transmite. Cultura web i procedeele de web design au suferit o
explozie de inovaie i creativitate, fr precedent in istoria dezvoltrii tehnologice.
Aadar, principalele elemente care creeaz identitate unui site nu constau numai in
modalitatea de emitere a mesajelor, ci i in maniera de paginare i a platformei. Site-urile
Ministerelor de Mediu se difereniaz in primul rand printr-un logo distinct. Logo-ul creeaz
identitate site-ului. Reprezint un simbol al unei organizaii, fiind unic precum chipul uman.
Un logo trebuie s fie recognoscibil. El poate fi simbol abstract sau pictogram.
Aceste mrci creeaz identitate ministerelor, deoarece promoveaz simboluri distincte,
preluate din cultura fiecrei ri.
Departamentul de Mediu, Hran i Afaceri Rurale (DEFRA) Marea Britanie
DEFRA are ca simbol principal trei bucle care se intreptrund
oferind ideea de uniune i integritate a celor trei domenii: hran,
mediu i afaceri rurale.
Ministerul Ecologiei, Dezvoltrii Durabile i Energiei (MDD)
Frana;
Logo-ul francez este alctuit din mai multe simboluri. In prim
plan apare drapelul francez insoit de sloganul abolirii monarhiei
absolute: Libertate, Egalitate, Fraternitate.
Ministerul Federal al Mediului, Conservrii Naturale

65

i Siguranei Nucleare - Germania

Logo-ul german este simplist, dar evident. Se bazeaz pe cele trei
culori ale drapelului german: negru, rosu i galben. Vulturului
95
negru din heraldica german dateaz de la folosirea lui ca emblem
a Sfantului Imperiu Roman, ai crui imprai il priveau ca
simbol al autoritii pe care o revendicau. Este unul din cele mai
vechi insemne din lume. 168
Administraia de Mediu (AM) Finlanda
Finlanda are ca simbol principal leul heraldic, aflat odat pe
moneda naional markka. In prezent, leul heraldic se afl i pe
monedele euro din Finlanda. Se pstreaz astfel integritatea
tradiiei naionale. Leul este una din cele mai populare imagini din
heraldica. Simbolizeaza curajul, forta si ferocitatea.169
Leul heraldic este inconjurat de albastru i verde, culori specifice
mediului inconjurtor. Mesajul este acela c mediul inconjurtor
are putere suprem.
Ministerul Mediului i Pdurilor Romnia
Romania are ca simbol dou maini care protejeaz apa i frunza,
pentru c atribuiile instituiei de mediu din Romania sunt
protejarea habitatului natural i in special a pdurilor.
Ministerul Mediului i Pdurilor (Romnia ) i Ministerul Dezvoltrii Durabile
(Frana)- valori diferite, tipar similar
Ministerul de Mediu din Romania realizeaz politica naional in domeniile mediului,
gospodririi apelor i managementului silvic, indeplinind rolul de autoritate de stat, de sintez,
coordonare i control in aceste domenii, direct sau prin organisme tehnice specializate,
autoriti sau instituii publice aflate in subordinea, coordonarea sau sub autoritatea
ministerului. Pe de alt parte, Ministerul de Mediu din Frana mizeaz pe transparena
informaional cu privire la bugetul ministerului, pe decretele prin care sunt menionate
atribuiile celor patru membri din minister dar i pe revizuirea general a politicilor publice.
Dei promoveaz valori diferite i adopt perspective diferite de raportare la problemele
de mediu, paginile web ale celor dou instituii guvernamentale au la baz un tipar comun,
concretizat intr-un proces de arhitecturare a platformelor, bazat pe similariti.
168 http://cartim.ro/simboluri-de-natiuni-si-organizatii-ii/
169 http://cartim.ro/simboluri-de-natiuni-si-organizatii-ii/
96
De exemplu, Ministerul de Mediu din Romania se aseamn foarte bine cu cel din
Frana, deoarece ambele trateaz subiecte referitoare la biodiversitate, la dezvoltare durabil,
divid informaia in funcie de principalele regiuni, au o seciune de Anunuri i Consultri
Publice, ambele site-uri promoveaz conceptul de ceteni eco, pe ambele platforme sunt redate
informaii din publicaia Grenelle. De asemenea, paginile de intampinare ii aduc in prim plan
pe minitrii de mediu, in partea superioar a ambelor site-uri ruleaz imagini din cadrul
diverselor evenimente, atat ministrul de Mediu din Frana cat i cel din Romania prezint
soluii referitoare la principalele problemene cu care se confrunt in domeniul dezvoltrii

66

durabile. Ambele ministere ii avertizeaz cetenii prin codurile galbene de vreme

nefavorabil i public informaii despre achiziiile ecologice cum ar fi automobilele.
Concluzii
1) Platformelor web au un rol major in promovarea politicilor de mediu in
cadrul guvernanei de mediu din Uniunea European deoarece mresc gradul de
accesibilitate i lizibilitate a politicilor i administrrii mediului de ctre setul de
instituii responsabile de protecia mediului la nivel naional. Datele cercetrii
confirm ipoteza potrivit creia platformele web joac un rol important in
promovarea politicilor de mediu in cadrul guvernanei de mediu din Uniunea
European, deoarece refac sfera public prin comunicarea mediului perceput ca loc
de aciune public.
2) Ca urmare a demersului meu de cercetare comparativ a celor cinci
Ministere de Mediu din Uniune European, am identificat elementele de
convergen la nivelul expunerii principiilor precum i elementele de specificitate in
construcia paginii web corespunztoare unor prioriti i inte specifice cu privire la
97
implementarea politicilor de mediu comune: transparena informaional cu privire
la bugetul ministerelor, alert i precauie in domeniul riscului de mediu,
distribuirea informaiilor de mediu prin reelele sociale, decretele prin care sunt
menionate atribuiile minitrilor de mediu, existena bibliotecilor tiinifice ce
conin baze de date referitoare la mediu, posibilitatea de a lua legtura prin email cu
specialitii in Relaii Publice din cadul ministerelor, in vederea solicitrii de
informaii suplimentare care nu sunt postate pe site.
3) Implementarea strategiilor comune referitoare la biodiversitate,
dezvoltare durabil, sustenabilitatea habitatului natural i managementul
situaiilor de risc, are ca scop promovarea mesajelor pertinente cu efecte
orientate spre responsabilizarea ceteanului, dar i spre avertizarea cu
privire la problemele de mediu.
4) Elementele de specificitate sunt transpuse in hipertext prin varii
conexiuni - embedded links, pagini populare, brouri despre problemele
de mediu, teste de cultur de mediu, dicionare cu termeni de mediu,
fotografii din cadrul diverselor evenimente de mediu - i funcioneaz
ca mediatori intre utilizarea limbajelor tehnice, a altor limbaje
specializate, i utilizri larg accesibile care extind informarea tuturor
cetenilor si stimuleaza rute cognitive ce includ diverse optiuni si mize
de cunoatere.
5) Manualele de comunicare public adoptate de Ministerele de
Mediu sunt orientate spre inteligibilitatea i accesibilitatea informaiilor
resurs, funcionand ca pivot de comprimare-descrcare a informaiilor
de mediu pertinente pe i de pe platformele digitale.
6) Ca sub-text al imaginii publice a fiecrui minister am
identificat patru mari obiective care fundamenteaz promovarea
politicilor referitoare la arealul natural:
Prevenire i avertizare cu privire la riscurile de mediu

67

 Acces la bazele de date ce conin informaii de mediu

98
Inovaie i competitivitate in domeniul dezvoltrii durabile
Managementul deeurilor i calitatea componentelor de mediu (ap, aer, sol,)
7) Pentru ca textele-cadru s fie inteligibile i s promoveze
mesaje pertinente, pe site-urile Ministerelor de Mediu exist seciuni
specializate in acest sens: in cadrul Ministerului de Mediu din Germania
exist seciunea What is ? In Frana este publicat un buletin oficial in
cadrul seciunii Pentru a cunoate mai mult. Pe DEFRA (Marea
Britanie) exist seciunea Index, unde este facilitat accesul la articole de
mediu. Administraia de Mediu din Finlanda posteaz un dicionar cu
termeni de mediu, tradus in nou limbi.
8) Ministerul de Mediu din Romania adopt strategii de informare
similare ministerului din Frana- ambele instituii guvernamentale
trateaz subiecte referitoare la biodiversitate i la dezvoltare durabil;
divid informaia in funcie de principalele regiuni ale rii i public o
seciune de Anunuri i Consultri Publice. De asemenea, ambele site-uri
promoveaz conceptul de ceteni-eco; pe ambele platforme sunt
publicate informaii i articole extrase din publicaia Grenelle. De
asemenea, paginile de intampinare ale site-urilor web aduc in prim plan
fotografii cu minitrii de Mediu, in partea superioar a ambelor site-uri
ruland imagini din cadrul diverselor evenimente. Atat ministerul de
Mediu din Frana cat i cel din Romania prezint soluii referitoare la
principalele probleme cu care se confrunt rile in domeniul dezvoltrii
durabile. Ambele ministere ii avertizeaz cetenii prin codurile galbene
de vreme nefavorabil i public zilnic informaii actualizate despre
achiziiile ecologice precum automobilele i contribuia acestora la
stoparea emisiilor de dioxid de carbon i implicit la prezervarea unui
mediu curat i sustenabil.
9) In era digital, permanenta actualizare a informaiilor postate pe
paginile web ale diverselor instituii guvernamentale, se pliaz favorabil nevoilor
99
individului ancorat intr-o via social dinamic. Actualizarea evenimentelor nu este
un obiectiv respectat pe site-ul Ministerului de Mediu din Marea Britanie. In data de
06.06.2012, ora 17.00, ultima tire venit prin RSS este din data de 31.05.2012, ora
12.28 - intarzierea depete ase zile. Spre deosebire de site-ul de mediu britanic,
Ministerul Mediului i Pdurilor public informaii la zi despre evenimentele din
domeniu, iar pe lang aceste informaii este publicat i agenda zilnic a ministrului
de mediu, Rovana Plumb. Ministerele de Mediu din Frana, Germania i Finlanda
inregistreaz intarzieri de dou zile in procesul de actualizare a informaiilor de
mediu.
10) Toate cele cinci platforme web ale Ministerelor de Mediu din rile
membre ale Uniunii Europene faciliteaz cutarea informaiilor prin indexarea
termenilor cheie (search friendly). De exemplu, cutarea conceptului environment

68

risk pe platforma Ministerului German de Mediu a returnat 60 de articole cu

informaii ce trateaz problematici orientate spre riscul de mediu. Pe Defra, motorul
de cutare a indexat 26.000 de rezultate, pe site-ul Ministerului Mediului i
Pdurilor din Romania - 2480 rezultate, Ministerul de Mediu din Frana - 2400
rezultate, cel din Germania - 60 rezultate, iar Administraia de Mediu din Finlanda a
indexat 200 de articole referitoare la riscul de mediu.
11. Toate cele cinci Ministere de Mediu care fac obiectul studiului
de caz trateaz pe larg subiecte referitoare la biodiveristate, ins
diferena const in perspectiva de abordare i instrumentele utilizate.
Ministerul de Mediu din Finlanda- consider c starea actual a biodiversitii
reprezint una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunt omenirea in secolul XXI. In
acest sens, Ministerul de Mediu din Finlanda a iniiat Proiectul LUMONET pentru a realiza
online educarea i responsabilizarea in domeniul biodiversitii. De asemenea, este amintit i
Convenia Organizaiei Naiunilor Unite de la Rio din 1992, care oblig prile semnatare s
conserve cadrul natural i s promoveze informaie in domeniul biodiversitii. Public
Awareness and Education este o seciune prezent in cadrul site-ului menit s promoveze
educaia in domeniul mediului
100
Ministerului de Mediu din Marea Britanie - trateaz problematica biodiversitii
abordand strategii pe termen lung: imbuntirea arealului natural i implicit a varietii
biosferei pan in anul 2020.
Ministerelui Mediului, Dezvoltrii Durabile i Energiei din Frana - pot fi
consultate urmtoarele documente: An introductory guide to valuing ecosystem service, nou
brouri ce conin informaii relevante despre biodiversitatea maritim, terestr, exotic, Atlasul
biodiversitii i concursul intitulat Testeaz-i cunotinele despre biodiversitate.
Ministerul Mediului i Pdurilor din Romania - abordeaz biodiversitatea prin
prisma zilei de 22 mai 2012, declarat de Organizaia Naiunilor Unite drept Ziua
Internaional a Biodiversitii. Cartea One Ocean, Too Many Worlds of Life trateaz subiectul
biodiversitii naturale i poate fi descrcat de pe site-ul oficial.
Ministerul de Mediu din Germania - public un ghid pentru implementarea
practic a diverselor strategii referitoare la conservarea biodiversitii.
12. La nivel de web design, se mizeaz pe pagini standard al cror
coninut este mereu in schimbare. Butoanele care indic opiunile de navigare sunt mari pentru
a crea un aspect coerent i vizibil. Cu excepia Ministerului de Mediu din Germania, care
utilizeaz culori inchise, celelalte ministere mizeaz pe culori pastelate, nuane de verde pal
sau galben, alb, gri deschis. Ministerul de Mediu din Frana exceleaz la capitolul webdesign
intrucat mizeaz pe dinamism, interactivitate i culori pastelate, motiv pentru care informaia
este imprit in texte de mici dimensiuni, deoarce vizitatorul web are un mod de a citi
nelinear. Informaiile sunt actualizate i nu modificate integral, iar analogiile contextualizeaz
informaia. Prima pagin (homepage) arat ca o tabl de materii, ea rezum pentru vizitatori
coninutul site-ului i ofer indicaii despre amplasamentul altor informaii in cadrul paginii
web.
101
Bibliografie

69

 Balaban, Cristina Delia, Iancu, Ioana, Meza, Radu, PR, Publicitate i New
Media, Bucureti, Editura Tritonic, 2009.
Bourdieu, Pierre, Despre televiziune, Editura Art, 2001.
Coman, Cristina, Relaiile Publice i mass media, Iai, Polirom, 2000.
Coman, Cristina Relaii Publice: principii i strategii, Iai, Polirom, 2001.
Douglas K. Van Duyne, James A. Landay, Jason I. Hong, Design of sites,
Pattern for creating winning web sites, Second edition, Prentice Hall, second
edition, 2007.
Flishy, Patrice, O istorie a comunicrii moderne, Polirom, Iai, 1999.
Grunig, James , Hunt, Todd, Managing Public Relations, New York, Holt
Rinehart and Winston, 1984.
McGuire, William, Persuasian, Resistance and Attitude Change, in
Handbook of Communication, coord. Ithiel de Ioti Pool et. al., Chicago, Rand
McNally, 1973.
Joanescu, Irene, Radioul modern, Edit. All, Bucureti, 1999.
Kaplan, Andreas M., Haenlein, Michael, Users of the world, unite! The
challenges and opportunities of Social Media, Business Horizons, 2010.
Munteanu, Ana Maria, Flux, pia cultural i efecte ale convergenei
spectaculare ctre o ecologie a mediatizrii, Bucureti, Editura Universitar,
2011.
Munteanu, Ana Maria, Deliu, Ctlin, Muzica la radio. Profilul playlist
managerului n contextul trecerii de la radioul clasic la cel digital, Editura
Universitar, Bucureti, 2010.
Newsom, Doug, Carell, Bob, Redactarea materialelor de Relaii Publice,
Iai, Polirom, 2004.
Newsom, Doug, Turk, VanSlyke, Kruckeberg, Judy, Totul despre relaiile
publice, Iai, Editura Polirom, 2003.
Petrehu, Laura, Pr intern i noile media, n contextul globalizrii, in
Balaban, Cristina Delia, Iancu Ioana, Meza, Radu, PR, Publicitate i New
Media, Bucureti, Editura Tritonic, 2009.
102
Petrescu, Andrei, Blogul, instrument de PR i marketing online, in Balaban,
Cristina, Delia, Iancu Ioana, Meza, Radu, PR, Publicitate i New Media,
Bucureti, Editura Tritonic, 2009.
Popescu, Cristian Florin, Dicionar Explicativ de Jurnalism, Relaii Publice
i Publicitate, Edit Tritonic, Bucureti, 2002.
Pricopie, Remus, Relaiile Publice, evoluie i perspective, Editura Tritonic,
2005.
Reingold, Howard, The Virtual Community: Homesteading on the Electronic
Frontier, Revised Edition, Cambridge: MIT Press, 2000.
Rokeach, Milton, The Nature of Human Values, Free Press, New York, 1973.
Russel, David Smith, Digital Transmissions Systems, Kluwer Academic
Publishers, Third Edition, London, 2004..
Singleton, Royce Jr., Approaces to Social Research, Oxford University Press,

70

New York, 1988.

Sturgis, David et. al. Crisis Communication Management: The Public
Opinion Node and Its Relationship to the Environmental Nimbus, SAM
Management Journal, 56/3, 1991.
Sitografie:
www.sistemeautomatizti.ro
www.hotnews.ro
www.nasa.gov
www.darpa.mil
www.wikipedia.org
www.computerhistory.org
www.unpan.org
www.anisp.ro
www.hudson2.skidmore.edu
www.racai.ro
www.livinginternet.com
www.bbc.com
103
www.eurostat.ec.europa.eu
www.economist.com
www.revistacalitateavieii.ro
www.verycreative.ro
www.posmediu.ro
www.PRromania.ro
www.mmediu.ro
www.defra.gov.uk
www.developpement-durable.gouv
www.bmu.de
www.ymparisto.fi
www.cartim.ro
www.eurotreaties.com
www.europe.eu
www.ecomagazin.ro
www.nebelprize.org
www.springerlink.com
104

71