CREATIVITATEA SI CULTIVAREA

EI IN SCOALA

Inv. CANDALE LUCRETIA

Sc.gen.,, ENEA GRAPINI ,,SANT
BISTRITA NASAUD

CREATIVITATEA consta intr-o structura caracteristica a psihicului, care

face posibila realizarea unor productii, opere noi. Originalitatea
produsului creat e foarte variata .
Cultivarea spiritului inovator constituie una din sarcinile scolii de azi,
cand operatiile stereotipe din productie sunt efectuate de masini automate
conduse de calculatoare.
Functia psihica esentiala procesului de creatie este imaginatia, proces
de sinteza a unor reactii , fenomene psihice noi. Insusirile ei definesc
particularitatile actului creator, fluiditatea,plasticitatea si originalitatea.
Imaginatia constituie o aptitudine, deci factorul ereditar are o
influenta,mai mult sau mai putin inportanta.Totusi fara experienta, fara
munca sustinuta, nu se realizeaza nimic original.
Cunostintele dobandite prin munca au un rol esential . Experienta
poate fi directa sau indirecta. In ambele situatii varietatea informatiilor
este deosebit de importanta. Scoala poate contribui din plin la dezvoltarea
creativitatii.
Inteligenta gandirea influenteaza si ea creatia.Ea inlesneste analiza
si stabilirea de noi relatii si mai ales contribuie la aprecierea critica a
produselor create. Indicii de corelatie intre testele de inteligenta si cele de
creativitate nu sunt prea mari.Cotele mari de creativitate presupun un
nivel de inteligenta cel putin mijlociu .Invers insa , un nivel ridicat de
inteligenta poate coincide cu slabe posibilitati creatoare. Creatia
presupune anumite insusiri de caracter o motivatie adecvata, interesul,
aspiratia de a descoperi sau a crea ceva nou ; o vointa ferma, perseverenta
pentru a birui dificultatile mari ce stau in calea obtinerii unor produse
originale , valoroase.
Societatea influenteaza mult activitatile creatoare prin :
- cerintele sociale-dezvoltarea impetuoasa a tehnicii in secolul nostru
a izvorat din cerintele de progres continuu ale productiei moderne ;
- orice descoperire, orice teorie se concep pornind de la stadiul
actual al stiintei, tehnicii sau artei ;
- predecesorii, profesorii savantilor ori ai artistilor influenteaza
profund creatia elevilor ;
- societatea poate fi uneori o frana in calea dezvoltarii cunoasterii.

In calea stimularii elanului creator, pe langa factori favorizanti exista si

numeroase piedici pe care le numim blocaje. Acestea pot fi:
a) Blocaje sociale conformismul este unul din ele ; dorinta
oamenilorca toti cetatenii sa se poarte si sa gandeasca in mod
obisnuit. Persoanele cu idei neobisnuite sunt privite cu suspiciune si
chiar cu dezaprobare,ceea ce constitue o descurajare a gandirii
inovatoare. De asemenea exista o ne incredere in fantezie si o
pretuire exagerata a rationamentului strict logic si a judecatii critice.
b) Blocaje metodologice exista o rezistenta la schimbare, o rigiditate
a algoritmilor anteriori.
Alt blocaj este critica prematura .
c) Blocaje creative- teama de a nu gresi, de a nu face de ras sau graba
dea accepta prima idee. Alta eroare este descurajarea rapida, dat
fiind ca munca inovare este dificila, solicita eforturi de lunga durata.

METODE PENTRU STIMULAREA CREATIVITATII

Pentru a se utiliza la maxim resursele inconstientului, care are un rol
important in procesul de creatie, s-au precizat metode avand in
centru asocierea libera , adica consemnarea acelor idei care ne vin
spontan in minte, fara un efort special de memorie sau rationament. Cea
mai raspandita este asa numitul brainstorming(asaltul de idei), cand un
grup de 10-12 persoane isi exprima pe rand si in mod liber tot ce le vine
in minte in relatie cu o anumita problema propusa. Alti specialisti
analizeaza apoi ce sugestii benefice pot oferi una sau alta din ideile
experimentate. O alta metoda asociativa este si sinectica. In acest caz,
se cauta metafore comparatii, in relatie cu dificultatea aflata in discutie.
Apoi aceleasi persoane descifreaza consecintele consecintele imaginilor
evocate.

CULTIVAREA CREATIVITATII IN INVATAMANT

S-a contestat posibilitatea invatamantului de a contribui la dezvoltarea
creativitatii, observandu-se ca el cultiva mai mult gandirea critica,
disciplina, conformismul, incompatibile cu climatul de libertate
favorabil imaginatiei creatoare. Obiectia nu e decat partial justificata,
deoarece mintea umana are o mare plasticitate ; dupa ora de matematica
unde se practica rationamentul riguros, elevii pot avea ora de literatura,
unde exprimarea metaforica , jocurile de cuvinte si imagini situeaza
intelectul pe cu totul alt plan.
Sant necesare unele modificari in invatamantul romanesc :
Printre obiectivele educative , stimularea imaginatiei trebuie sa
constituie unul de baza , alaturi de educarea gandirii ;
In continutul invatamantului , trebuie promovata in continuare
cultura generala aceasta favorizand creativitatea. Programul
trebuie sa prevada lectii speciale pentru dezvoltarea imaginatiei;
Profesorul trebuie sa aiba relatii prietenoase cu elevii , sa-i
incurajeze sa puna intrebari, sa nu-i ironizeze cand fac greseli .
Elevii trebuie sa-si poata manifesta in voie curiozitatea.
Exista mijloace pentru dezvoltarea creativitatii : le cerem
elevilor sa elaboreze o compunere avand in centru un obiect
simplu ; o fraza , un nasture sau un gard de nuiele. Altfel de
procedee : le cerem sa formuleze cat mai multe intrebari in
legatura cu elementele cunoscute : piatra, aer, stele, foc etc.
Probleme mai complexe pot fi cerinte de a formula morala ce se
degaja dintr-o imagine complexa. Asemenea procedee
favorizeaza formarea unei atitudini creative si a aptitudinii de a
cauta si a gasi probleme.
Mai importante sunt metodele specifice in relatia directa cu
aspectele caracteristice fiecarei materii de invatamant . In
totdeauna profesorii valorosi au stimulat elevii sa solutioneze

probleme. Majoritatea problemelor obliga elevul sa gaseasca

ceva nou pentru el, ceea ce implica o doza de creativitate.
Aceasta este insa necesara mai ales in problemele ce comporta
mai multe solutii. Metodele active implica eforturi de observare
si gandire independenta , fac apel la initiativa elevilor. Cand
vorbim despre probleme , nu ne gandim numai la matematica si
fizica , exista tot felul de probleme la orice disciplina .
Activitatea in afara clasei si cea extrascolara ofera numeroase
prilejuri pentru cultivarea imaginatiei. Se pot organiza sedinte
de brainstorming , intalniri cu oamenii de stiinta si de arta,
vizitarea unei expozitii, excursii care largesc orizontul si
reprezinta inepuizabile surse de intrebari.
Cultivarea spiritului inovator necesita si o lupta cu parintii : cu
cei care rezolva temele copiilor si nu-i lasa sa faca eforturi
proprii. Trebuie sa-i convingem ca tutelarea excesiva impiedica
dezvoltarea intelectuala.
Se pot face multe pentru educarea spiritului creativ in scoala.

BIBLIOGRAFIE

1. AUSUBEL AUSUBEL,P. DAVID ; ROBINSON, G. FLOID,1981

INVATAREA IN SCOALA, EDITURA DIDACTICA SI
PEDAGOGICA, BUCURESTI.
2. BINET, A.,1975, IDEILE MODERNE DESPRE COPIL, EDITURA
DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI.
3. PIAGET ,J.,1965 PSIHOLOGIA INTELIGENTEI, EDITURA
STIINTIFICA, BUCURESTI.
4.PLANCHART,E.,1976 ,INTRODUCERE IN PEDAGOGIE,
EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI.
5. CONSTANTIN CUCOS ( COORDONATOR) PSIHOPEDAGOGIE
PENTRU
EXAMENELE DE DEFINITIVARE SI GRADE DIDACTICE