Actiunea civila- instrument prrin intermediul caruia se atragenrsspunderea

civila delictuala prin care acesta a produs un prejudiciu material .

RIL- pentru o infeactiune de condecere fara permis si se produce un prejudiciu,
nu se poste cere daca obiectul constituie infractiune de conducere sub stare de
ebretate, intrucat este stare de pericol
Ril2- se prev ca la anumite infractiune cu efecte complexe, este posibila act
civila . se poste cere si repararea masinii.
Conditii:
a. Infractiune prin care se produce prejudiciu
b. Legatura de cauzalitate intre prejudiciu si infractiune. Culpa comunainclusiv si a pers vatamate ex statia romana, pluralitate de cauze conduc
la prejudiciu.
c. Cert- cond. Sa fie cuantificabil , cele incerte pot fi cuantificate inse nu se
pot repara in procesul penal.
d. Prejudiciul sa nu fi fost reparat.
e. Manifestarea de a fi parte
f. Din N.C.P prin care nu se aduce lezare termenului. Se poate intampla
intrun dosar si cateva dosare sa aiba ca obiect doar latura civila. Daca se
ajunge la concluzia ca solu lat civila impieteaza solutionarea in penal si se
incalca termenul, atunci nu am actiune civila, judectorul poate sa tina in
dosar doar latura penala.
Disjungere - separare ce intervine cand intrun proces sunt si clauza penale si
civile danduse solutia de a disjunge civilul de penal si apoi se solutioneaza lat
civila. Ncp dispunde ca nu o solutioneaza si o trimite la o instanta civila iar
separat se merge pe rezolvarea lat penale.
Subiectii actiunii penale : suspect si persoana vatamata- act civ are ca ob tragera
la raspundere a suspectului.
Obiectul repararea prejudiciului. De acum sunte doar 3 parti , nu mai avem
parte civilainculpat,vatamat si parte responsabila civilmente. Se poate
face prin natura( se prefera) daca nu se poate se poate admite pe echivalent
banesc, cat si atunci cand persoana nu doreste sa fie prejudiciata in natura.
Reparatia in natura -3 submodalitati
1. Restituirea lucrului- se dispune de catre procuror sau judecator de dr si
libertati in cursul camerei preliminare, judecat de cam prel poate sa restituie, iar
in faza de judecata de catre instanta. Este o restituire vremelnica- prejudiciul se
repara dosr dupa ce este hot definitiva. Solutia apartine tot judecatorului
2.Restabilirea anterioara- se face de catre instanta de judecat in cursul fazei
de judecata cand aceasta a fost facuta din actiune art 256- ex se incalca norme
si o persoana construieste ilegal, se incepe urmarirea penala a antreprenorului
3. Restabilirea unui inscris- prin falsificarea lor se produc prejudicii. Procurorul
sesiseaza judecat de camera preliminara, acesta desfiinteaza inscrisul si
solutioneaza act civ.

Prejudiciu se repara fie dintro suma globala fie prestatii periodice ncp .
Prejudiciul neptrimonial poate fi prej de agrement(pretul durerii) -scderea
posibiliti de viata fam sau sociala-trb sa imi vad de ingrijiri ptr ca nu
!!Te poti include ca prte civila pana la cercetarile judecatoresti prin cerere
expresa sau prin repr legal
Procurorul are dreptul de a repr interesele soc si oblig, daca sub pasiv nu are cap
de ex, proc intervine din oficiu si il reprezintain ncp masura in care nu este
reprrzentat legal intervine minorul ex. D .
Succesori pers vatamate const parte civila, daca p civ decedeaza, vin in proc
penal in masura in care isi manifesta in termen de 2 luni consimntamantul.
Subiectii pasivi inculpat, parte vatamanta civilmente !!! Ncp nu mai reglm ce se
intampla daca moare inculpatul. Daca pers moare in cursul urm penale aceasta
se stinge si se dispune clasare iar actiunea civila nu este solutionata astfel
succesorii pot trrasi la raspdubdere indappsa doar pe cale civila.
Actiunea civila poae fi citita si dupa cursurile vechi
Intre act civila si penala se sfla un raport daca instanta penala gaseste un
prejudiciu si cea mcigilsmpoate . O culpa care in penal nu antreneaza rasp
penala in civil poate sa apara ca si cauza.
In ipoteza in care act se sol concomitent la instante dif, se va aplica cu prioritate
penalul, tinand un pic civilul cel mult 1an ncp
Alin 5 art22!! Judecat +art78+81
Art 6 termen rezonabil si optim conv europ a dr omuluiposibilitatea de a
anticipa durata si de a il sanctiona pe cel care nu onrespecta +art 258
Indepedenta magistratului si independenta institutiei. Mudecat le poate
recomanda medierea
Art 22- roll activ al judecat.
Actiunea civila-art 29
Nu exista actiune civila prescriptibila, exista drepturi subiective prescriptibile. Ea
este personificata de dreptul pe care il duce. Act civ. Mai este folosit cu un
sinonim cu care nu se compatibilizeaza complet mai exact sinonim al cererii de
chemare in judecata, intro acceptiune derivata se poate insa act civila
inglobeaza toate fazele: intampinare, cale de atac etc.
Def prin parti ( intre care se leaga rap juridic, creditor si debitor, in functie de
stadiul procesului se numesc altfel) , prin obiectul( drepturi sub ce se cere cu
precizarea ca )si cauza( si scopul celui ce o instituie)
Cond de exercitare a actiunii civile
a. Capacitatea procesuala aptitudine abstracta si gen de a dobandi si a
exercita dr si oblig pein incheierea de acte personale ( cap de folosinta art
56 si de exercitiu art 57)
b.
c. Jus

Seminar 2

Curs 3
Competenta se stabileste si in finctie de locul unde acesta se afla. Ex: unde se
arunca slepul( la nave) acolo este. Competenta materiala se inpleteste cu comp
teritoriala.
Forme subsidiare
A. Competenta personala prin intermediul careia cauze sunt repartizate
avand in vedere calitatea faptuitorului( sau calitatea pers vatamate ).
Are imp calitatea pe care o are faptuitorul la momentul savarsirii
infractiunii. Are imp caligatea pers vatamate in stabilirea competentei pers
intro sg ipoteza: atunci cand pers vatamata este un minor isr cauza va gi
instrumentatanin prima instanta de tribunall specializat ptr minorin si
fam brasov. In legatura cu calitatea gaptuitorului se pot intampla
urmstoarele 2 ipoteze :
a. Faptuotorul isi pierde calitatea dupa mom savarsirii infract. in aceasta
impoteza se schimba si normele de competenta cu urmatoarele 2 exceptii
( 1. fapta are legatura cu atrib de serv ale faptuitorului, 2. Sa dat citire
actului de sesizare de judecata-daca sa desfasurat urm penala si a fost
trimis la buc in calitate de avocat.)
b. Dobandirea unei anumite calitati- nu are nicio relevantancu privire la
cmpetenta personala, instanta initial sesizata ramanencompetenta da
judece respectiva cauza chiar daca faptuitorl dobandeste o anumita
calitate cu exceptia vreuneia dintre calitatiile cara atrag competenta
instantei supreme. Incalcarea normelor dpampers atrage nulitate absoluta.
Aceasta intervine pe tot parcursul procesului penal, putand fi invocata la
cerere sau din oficiu.
B. Competenta speciala
Cauzele sunt repartizate anumitor organe juridice specializate, in functie
de natura infractiunii dau calitatea persoanei. Represinta o imbinare
intre competenta pers cu cea materiala. Ex de org specializate : 1. Diicot.
2. Dna 3.tribunalul constanta ptr naval 4.tribunalul bv ptr minori si fam.
Se ap lica anctiunea incidenta fiind nulitate absoluta. Nu exista
reglementata in mod expres aceasta danctiune in cpp dar aceasta
concluzie se desprinde ca ur are a imbinarii celor 2 forme de competenta
mentionate anterior.
C. Competenta exceptionala nu se regaseste in legislatia actuala.
Ratiunea interzicerii acestor inst exceptioanale este repr de posibiliatea
ridicata a aparitiei erorilor judiciare grave. Instantele exceptioanale sunt
det de imprejurari exceptioanale, de cele mai multe ori istorica , insa
poate fi si u. Eveniment social, cataclism.
Sectiunea 2- competenta instantelor de judecata

1. Competenta judecatoriei .
a. Comp functionala in 2 mari competente- judeca numai n prima
instanta ; judecat sol si alte cauze expres prevazute in lege de ex:
judecat solutioneaza cererile de eliberare conditionata.
b. Competenta materiala este det in mod abstract (nedeterminata) sau
nu este det riguros; judecat judeca orice actiune cu exceptia celor
date in comp altor instante.
c. Competenta persoanala nu intalnim aceasta forma la nivelul
judecatoriilor
d. Competenta speciala idem
e. Competenta teritoriala cel putin 2 judecatorii, circumscriptie
teritoriala este pleonasm, acestea se stabilesc de catre guvern la
supravegherea csm
2. Competente tribunallui
a. Functionala judecain prima instanta ;solutioneaza alte cauze expres
prevazuten in lege ; solutioneaza conflictele de competenta intervenite
intre judecatoriile intervenite in circumscriptia sa precum si
contestatiile formulate impotriva hot judecatori in cazuri expresn
prevazute in lege. Daca am 2 judecat care isi aroga competenta, avem
un conflict de competentance va fi rezolvat de catre instanta ierarhic
superioara. Solutioneaza contestatii, judecat nu.
b. Competenta materiala det in mod concret, astfelmtrib judeca in prima
instanat p serie de infracini expres prevazute in lege de
ex( distrugerea calificata, infractiuni savarsite cu intentie depasita care
au ca rezultat moartea victimei) . Infractinile ptr care urmarirea
penala se org de dna sau diicot.
c. Competenta personala nu exista
d. Competenta speciala o intl dosr in cazut tribnptr monori bv respectiv
constanta si alati ptr infeactiuni navale
e. Competenta teritoriala cate 1 tribunal in fiecare judet
3. Competenta curtii de apel
a. Competenta functionala judeca in prima instanta; judeca in apel ;
solutioneaza conflictelemde competenta intre instantelemdin
circumscriptia sa , altele decatnjudecat aflate in
circumscrptianaceluiasi tribunal precum simconteststiile formulate
impotriva hot pronuntate de tribunale. ; solutioneaza alte cauze anume
prevazute in lege( cererile de cooperare jurisice internationala in
materie penala, cererile de stramutare n cazuri expres prevazute de
lege.; ) pr masura ce urcam se pot gasi mai mlte cazuri. Ireverentios
aceasta cale de atac este solutionata de instanta ierarhic superioara.
Cererile de stramutare se sol de c apel.
b. Competenta materiala & comp personala se imbina , deoarece in
prima instanta c de apel , judeca infractiuni fie avand in vedere natura
faptei die avand in vedere calitatea pers dupancum urmeaza : 1.
Infractini contra sigurantei nationale 2. I contra umanitatii. 3.i savarsite
de judecat de la judecat,tribunale si curti de apel precum si de catre
procurori de pe langa aceste 4.infrsctiuninsavarsite de avocti,
notari,auditori publici, externi,executori judecat 5. De sefi cultelor
religioase org potrivit legii 6. De catte mag asistenti de la iccj 7. De
chestori, av pop, etc 8.

c. Competenta speciala nu exista, 15 curti de apel in care se gasesc 2

sau mai mlte judete

Seminar 4
Judecatoria competentan functioanla in prima instanta ; exceptionala :
Materiala toate infractiunile inafara de cele data in fab altor instante ;
teritotriala are iar in buc 6
Personala nu are si nici exceptionala
Tribunalul comp ginctionala in prima instanta;
Galati pana la km 1065- daca se savarseste o infractiuni
Ct peste si pe mare. Insa sa infiintat complete si nu sunt sectii speciale.
Tribunalul de la bv ptr minori si fam ( judeca dosr infactiunile bv) este Ia instanta
speciale , fiind separat in timp
Curtea de apel- judeca in prima instanta cat si apelurile de la prima instanta de
catre tribunal si judecat.
Hotarari preliminare un fel de ril, atunci cand se cere iccj sa se pronunte cu
privire la un anmitmlucru
Iccj judeca in prima instanta, judeca in apel, judeca recursurile in casatie
si recursurile in interesul legii( competente functionala exclusiva), solutioneaza
conflictele de competenta atunci cand este instanta superioara comuna,
solutioneaza cazurile in care cursul justitiei este intrerupt, solutioneazs cererile
de stramutare( este impartita cu curtile de apel) solutioneaza contestatiile
impotriva hot pronuntate de curtiile de apel in cond legii, sol alte cauze anume
prevazute de lege.
Desemnarea unei alte instante prin rechizitoriu sau promuntsrea unei hot ptr
dezlegarea unei probl penale de drept ex: in perioada actuala cu legea penala
mai favorabila.
In prima instanta iccj judeca infractiuni savarsite de pers care au anumite
calitati: membru al guvernului, parlamentului national si european , judecat curtii
const , membrii csm, judecat iccj, procurorii de la parchetul de la iccj,
presedintele rom.( chiar e pres rom?).
Probleme de competenta in materia penala
Prologarea de competenta def: prelungirea competentei normale a instantei
de judecata asupra unor cauze pe care in mod normal acea instanta nu este
competenta sa le solutioneze. Deasemenea prolog de comp mai poate insemna
si extinderea competentei unui anumit complet de judecata asupra unor alte
cauze in cadrul aceeleasi instante.
3 ipoteze de prologare

1. Reunirea cauzelor este de 2 feluri : cauze se reunesc datorita legaturii

mai stanse sau mai putin stranse.
a. Reunire obligatorie mai mult stransa. Se va dispune in urmatoarele 3
ipoteze:
In cazul infactiunii continuate ;
in cazul concursului formal(ideal) de infractiuni;
in orice alte cazuri cand 2 sau mai multe acte materiale alcatuiesc
o singura infractiune.( infractiune complexa, infractiune de
obicei??)
b. Reunire facultativa- mai putin stransa. Se reunesc fac in urmatoarele 3
ipoteze :
Cand 2 sau mai multe infeactini au fost savarsite de aceeiasi pers
( concursul de infractiuni)
Cand la savarsirea unei infeactiuni au participat 2 sau mai multe
pers(participatie penala )
Cand intre 2 au mai multe infractiunin exista si legatura si reunirea
cauzelor se impune ptr buna infaptuire a justitiei.
Clauzele se pot reuni in prima instanta cat si la instanta de apel daca
se gasesc inaceelasi stadiu de judecata. Reunirea presupune
urmatoarele reguli:

In cazulmincare competents spartine unor instante de grad

diferit , competenta revine celei superiosre grad.
In cazul in care fompetenta apartine unor instante de aceelasi
grad competenta de a judeca, cauzele reunite apartine insantei
mai intai sesizate.
Daca una dintre instante este militaramiar cealalts civila ,
competenta apartine instantei civile
Daca instanta militara este superioara ingrad instantei civile ,
comp revine instantei civile egala in grad cu instanta militara.

Reunirea cauzelor se hot de instanta caruia ii revine competenta de judecata in

urma prologarii conform celor 4 ipoteze mai sus mentionate. Reunirea cauzelor
se dispune orin incheiere care poate fi atacata odata cu fondul cauzei.
Disjungerea se poate dispune cu privire la uniin dintre inculpati sau cu privire la
unele dintre infractiuni ptr motive temeinice indiferent daca reunirea cauzelor a
fost obligatorie dau facultativa. Disjungerea se face de catre instanta prin
incheiere, din oficiu, la cererea procurorului , a partilor sau a subiectilor
procesuali principali.
2. Schimbarea incadrarii juridice/ schimbarea calificarii fapteischombarea incadrarii juridice este o operstiune care apartine orgsnelor
jurisiciare in vreme ce schmbarea calificarii fspteimse dispune de catre
puterea legiuitoare. Instanta sesizata cu judecarea unei
infractiuninramane competenta a o judeca chiar daca dupa schimbarea
incadrarii juridice infractiunea este de competenta instantei inferioare.
3. Chestiuniile prealabile se judeca de instanta penala potrivit regulilor
si mijloacelor de proba privitoare la materia careia ii apartine acea
chestiune. Hotararile definitive ale altor instante decat cele penale asuprs
inei chestiunimprealabile in proc.pen. Au autoritate de lucru judecatanin

gata instantei pen. Cu exceptia imprejurarilor care privesc existenta

infractiuni.
Declinarea de competenta
Seminar
Chestiune preliminara invoc sa se faca altceva
Chestiune prejudiciala -Se rejudeca cva inainte
Curs
Desembarea unui alte instante in privita rechizioriului=Modalitatea legala prin
care se schimba instanta competenta , a fi sesizatanprin rechizitoriucu judecarea
cauzei.
Temeiurile in baza carora se formuleaza acessta cerere sunt similare stramutarii.
Titularul cererii este procurorul caee efectueaza urmsrirea penala fie
supravegheaza activitatea de cercetare a politie judiciare.
Instantele competente sa solutioneze cereea similare stramutarii
Diferente fata de stramutare
1. Solutionarea cererii se face intrun termen de 15 zile de la inregistrarea
cererii fata de 30
2. Procurorul este titular exclusiv cererii
3. Solutionarea se face I sedinta nepublica
4. Solutionarea se face prin incheiere

Probatiunea in materie penala

1. Probele not.importanta.
Def : probele sunt elemente de gapt care servesc la constatarea
existentei sau inexistenti unei infractiuni, la identificarea gaptuitorului si la
cunoasterea imprejurarilor. Care a fost savarsita apta, in vederea afalrii
adevarului ptr justa solutionare a cauzei. Probele sunt informatii.
Clasificare
Dupa natura lor

Probe in aparare
Probe in acuzare

Dupa izvoarele lor

Probe mediate
Probe immediate

Dupa legatura cu obiectul cauzei

Probe directe
Probe indirecte

Obiectul probatiunii
Def ansamblul faptelor sau imprjuratilor de gapt care trbuie dovedite n
vederes solutionarii cauzei penale.obiectul probabyinii include gaptele si
imprejurarile din care rezulta 1.existenta infractiunii 2. Existenta vinvatiei
faptuitorului 3. Existenta raspunderii civile delictuale 4.faptele si imprejuratile de
fapt de care depinde aplicarea legii 5. Orice alt fpt sau imprejurare necesar ptr
justa solutionare a cauzei.
A. Faptele si mprejuratile care tebuiesc dovedite.
a.fapte si imprejursrinvcsre vizeaza solutionsres gondlji cauzei
( imprejurarea lovirii victimei de catre inciulpat )
b. Fapte si imprejursrincarenvizeaza normala desfssurare a procesulu
penal (boala grava a inculpstului care determina posibilitatea suspendarii
proc penal.)
B. Fapte si imprjursri care nu trebuie dovedite ( dipensa de proba )1. Faptele evidente
2. Faptele notorii
3. Prezumtiile legale absolute
4. Faptele necontestata
C. Alte fapte si iorejurari care pot forma obiectul probtiunii.
1. Fapte similare (modus operandi)
2. Fapte auxiliare
3. Fapte negative determinate ( alibi).
D. Faptele si imprejurstile care nu pot forma obiectl probatiunii.
1. Limitari legale ( convorbirea dintre avocat si persana caeia ii da
asistenta nuridica dau pemcare o repr nu poate fi inregistrata; daca totusi
a fost nregistrata ea nu poate fi folofista in procesl penal decat in masura
in care din continutul,convorbirii rezults informatii cu privire de savarsire a
unorminfesctiuni de catre avoat a nor infractiuni grave.
2.limitari derivate di. Conceptis despre lume si viata limitari de ordin
moral , limitari de ordin cognitiv
3.fapte negative nedeterminate ele nu pot fi probate, deaceea nu pot
face parte.
E. Cerintele prbelor ptr a putea fi adm inteo cauza penala, probele trb sa
indeplineasca urmatoarelem3cerinte saunconditii :
1. Proba trb a gie admisibila proba va fi respinsa ca inadmisibila daca
este contrara legii sau daca cererea de probatiunea fost facuta de ompers
neindreptatita.
2. Pertinenta
3.concludenta
4.posibil de obtinut
5.proba sa fie utila.
Administrarea probelor. activitatea procesuala prin care in conditile legii,
organele judiciare din oficiu sau la cererea pers interesate strang elementele de
fapt cu valoare informativa necesare solutionarii cauzei.
Sarcina probatiunii ( onas probandi) obligatia de a administra probe. In
ceea ce priveste exercitarea actiunii penale sarcina probatiunii apartine :
a. In cursul fazei de urmarire penala -procurorului si organelor de cercetare
penala

b. In cursul fazei de judecata - proc si in subsidiar instantei de judecata, atunci

cand aceasta considera necesara proba ptr formarea convingerii.
Cel care acuza este cel care trb sa probeze. acuzarea o face statul in urma
plangerii, sedizare din oficiu . In latura civila (exercitarea act civile ) arina
pribeiaprtine :
a. Parti civile in pricipal siProcurorului cand actiunea civila este oficiala di
reprezentantul real nu exercita actiunea. In cursul fazei de urmarire penala
b. Parti civile sau procurorului sau instantei de judecata
In cursul urmaririi penale lrganele de urmatile penala (oup) adm pribe atat in
favoare cat si I. Defavoarea spp ( subiect,parti) . In cursul judecatii instanta
administreaza probele la cererea procurorului , a partilor , a persoanei vatamate
sau din oficiu.
Sarcina probatiunii nu se confunda cu propunerea de probe cererea de probe se
admite sau se respinge prin ordonanta sau incheiere intotdeauna motivate.
Cererea de probe va fi respinsa in urmatoarele ipoteze:
1. Proba nu este relevanta- nu este pertinenta si concludenta
2. Proba nu este utila- este relevanta , are potential probator dar nu imi
trebuie
3. Proba nu este necesara intrucat faptul dau imprejurarea de fapt este
notorie
4. Proba este imposibil de obtinut- ex: moare martorul inainte de a ajunge la
declaratii.
5. Cererea a fost formulata de catre o pers neindreptatita priba este
inadmisibila
6. Proba este contrara legii deasemenes proba este inadmisibila
Principiul loialitatii prin consacrarea lui se inteleg urmatoareleminterdictii :
1. In administrarea probelor este interzisa utilizarea violentei, a amenintarilor
, a altor mijloace de constrangere, promisiuni sau indemnuri
2. Nu pot fi utilizate in adm probelor metode sau tehnici de utilizare care
afecteaza capacitatea persoanei de a isi aminti sau de a relata liber.
3. Este interzisa administrarea probelor prin utilizarea unor acte de provocare
prin care o persoana este determinata sa savarseasca ori sa continue
savarsirea unei infractiuni.
4. Este interzis sa provoci daca prin provocare determinin pers sa comita o
infract.
Excluderea probelor o sanctiune proceduralamcsre intervine atunci cand
estenincalcatnprincipiul legalitatii si principiul loialitatii in adm probelor. Probele
vor fi excluse din dosarul penal in urmatoarele 2 ipoteze:
1. Probele obtinute prin tortura precum si probele derivate din acestea
2. Probele obtinute in mod nelegal sunt nelegal obtinute cand :
a. Se incalca principiul loialitatii
b. Cand se constata nulitatea actului prin care sa dispus sau a ost
autorizata administrarea probei
c. Nuitatea actului prin care a fost administrata proba

d. Adminsitrarea probei in orice alte conditii de nelegalitate ( alte ipoteze

decat primele )
respectiv probele derivate din acesteaIncalcarea legii ptr a determina sanctiunea excluderii trb sa fie
semnificativa si sa conduca la cauzarea unor vatamari procesuale. Probe derivate
reprezinta o consecinta a teoriei fructelor pomului otravit- fructele reprezinta
elemente bune dar provin dintro sursa care nu este legala, excluderea probelor
derivate cu indeplinjrea rnamatowtelor cnd :
1. Probele derivate au fost obtinute direct din probe nelegale
2. Probele derivatte mu puteau fi obtinute in alte mod
3. Pribele derirvate din pbtinerea lormprin tortura vor fi excluse intotdeauna
indiferent de consistenta legaturii cu proba nelegala sau de posibiliatetea
obtinerii ori nu in alt mod, indiferent
Aprecirea probelor in aprecierea pribelor este aplicabil principiul liberei
aprecieri a probelor : organele judiciare au libertatea de a aprecia probele din
dosar in mod liberfara constragneri legale. Probele nu au o valoare probatorie
preferentiala
Instanta de judecata nu poate sa isi fundamenteze solutia de condamnare ,
renuntare la aplicarea pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei doar pe probe
furnizate de investigatori sub acoperire ori martori protejati.
Aprecierea probelor se prezinta ca un proces de evaluare a ansamblului
probatorcare are loc :
a. Pe parcursul procesului penal oridecate ori organele judiciare dispun
anumite masuri (arestare preventiva) sau procedee probatorii(perchezitie
informatica), numai in baza aprecierii probelor existente.
b. La finalizarea procesului penal prin aprecierea globala a tuturor probelor
necesara solutionarii cauzei de catre instanta de judecata