Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
04 Privire in Viitor
04 Privire in Viitor
t:CI!-q-.E
---=
~
u
!!IE
L~9Ll
'~-
Serghei
Nikolaevici
Lazarev
~V,~RGIDN~O~~C
DIAGNOSTICAREA
2000
):tlo1arHOCTIo1KaKaPMbl. KHlo1raYeTBepTa~.
K6YAYllleMY
CaHKT-TIe-rep6ypr, 1999
.f
Copyright
renewed @ 1998 by S.N. Lazarev
Copyright C 2000 ROVIMED TRADING S.R.L.
Toate drepturile rezervate pentru Romania ~i Republica Moldova.
Multiplicarea ~i/sau distribuirea prezentului volum sau a unor fragmente
din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este interzisa B.ra
acceptul scris ROVIMED TRADING S.R.L.
PRIVIRE
IN
VIITOR
"'-
JIA3APEBC.H.
np"KOCHOBeH"e
EdituraDHARANA
Tel.: 021 3372424
Fax: 021644 6377
e-mail: busuioc@pcnetro
Redactor: Dorin Onofrei
KARMEI
Bucure~ti: Dharana,
DHARANA
(~
Bucure!'}ti
/51tJ2~
~~;
a)E-E-..<::i
----
fi
.
G9.40Z(~'1
\,
I
I
--=
-
-"/-1
h'J. 9
-,
--
u~
~
U9Ll
I!""
-z:a3
(e);
CATRE
CITITORI
---~"""-i
~~;
>Cf-Q-1::
=.,...
--
n9ll
-"
INTRODUCERE
care 0 va citi.
Cu respect,
Autorul
in primavara anului 1996, dupa ee aparuse de slib tipar
cartea a treia, eu consideram ca sistemul Illeu este, in principill, incheiat. intalneam tot mai des oameni care spllilcau ca
lectura eelor trei carti le-a schimbat earaeterul ~i eonceptia
despre lume. Numeroase disfunctii dispareau tara urma, dadi.
.-
lucrul
i~
'''''''--1
~..
1:Cf-F-<..<::
r-
~ --=
=-=
H91Z
'
---'.
g.
~........
I"'"
Atunci
am
inteles ca
oamenii
percep
fiediruia, cartea
culara. De
cartii m-am
actiunea
atullci cand
am
sa
inceput
informatia
exercita
cOllvins
recitesc
in mod
0 actiune
pc propria-mi
manuscrisul
partipie Ie,
minute
dupa
ce incepusem
deodata
Apoi
lectura lnanl1scri-
desfaca
meu
au
inceput
sa se
in bUditi.
eoconul
strueturii biodimpului
"llInece"
lent de
observat:
atullei dind
aura
dispare, ornul
mClI
multi
rnoare
sa
inceput
clarvazatori
in scurt
au
timp.
incereat
sa
din punet
ii
de
vedere
energetic.
fi citit eu u~urint3
~i totul devine limpede imediat.
Am inteles ca, in oriee text, luerul eel mai important este
canalul profund, info-senzorial. ~i ill pictura, ~i in poezie, ~i in
cantec, incarcatura invizibila ce se ascunde 111spatele oricarui
text, nota sau forma este fundamentala. Texte aparent asemanatoarc pot avea grade de profunzime absolut inegale. Aici se
deschide calea
pentru 0 infinitaperfeetionare.
Cu cat mai
informatia, eu atat mai mare cste densitatea ei ~i mai putemica actiunea. De fapt, cunoa~terea rationala
a lumii nu funqioneaza atunci eand lipse~te cea senzoriala. lar
profunzimea cunoa~teriisenzoriale este determinata de cantitatea de iubire falii de Dumnezeu, acumulata in suflet.
Multi dintre cei care eitisera cartea a doua spuneau ca
lectura ei te poate aduce la disperare. Cea mai mica gre~ealA
trei
~j"sa-~i
a infonnatiei
era nearmonios,
informatia
perceputa. Noi am efeetllat
sa Ie citeasca
care exereita
spuna parerea.
10
textul
Peste doua zile
"purificam"
Peste cateva
primului
volum.
indit
pacateleparintilor
~i ale
agresive
Ie explicam
eu
pacientilor
- daca acestea
11
"--'-1
QU
'D~~~
/
1
---
!!!
~
H91Z
,...
in interior pastreaza iubirea. lucrlll acesta nu va avea repercusiuni negative asupra sanaUitii lui". Mai departe, emotiile,
faptele reprobabile ale stramo~ilor nO~lri patrund ~i raffian in
gelos,
Linde 0 vazusem.
biocampul
gclozia
parintilor
'ill adallcul
superficial
personala
corespullde
anterioare
eu i-am dispretllit
celei a parintilor
pe oameni,
socotindu-ma
mai
doar una persona Iii. $L cu dit mai puternica este aspiratia ditre
/2
a SpliS di nu ma va opera.
investigatiile,
/3
"
--'--:.r--I
::IU
e~..
trI~~.E
Ll9ll
~---
--
I
I
I
,.....
--~---"""---[
..
~...~!
1
-,"",'0->-
~~
,....
!!!!IE!
LISll
!::
- patru
ore.
DUl11neavoastra
Insa petreceti
la loelll de mundi
nu mai
mult de 0 ora.
- Totll~i eu 0 scot la eapat eu tot luerul.
- Eu insist ca dumlleavoastra sa ramaneti pe loc pana la
pranz - i.Ispus ea.
- Adresati-i, va rog, aeeasta eerinta eelui care va veni III
locul meu, - am raspul1s eu .'?iapoi mi-am dat demisia.
Ei bine, acest stil de luCfu s-a dovedit
a fi extrem de
16
"GH. ASACH'"
~"ii g.
<:CE-E-..o::
-)..'...~"';'
I!!!!!!!!!I!I
~
-~
HSll
J..
"..
Trecutul
este material.
Viitorul
este spiritual.
Ceea ce
nlll11im materic este una dintre forl11ele timpului. Aceasta forma se nUl11c-?te"treeut".
~i spiritual.
energiei
.}i a informatiei.
Controlul
!?i interaetiunea
ell
structurile
explic:
- Filozofia indiana spune ca timpul se atla la baza lumii
inconjuriitoare, timpul na~te totul. Timpul se imparte in treclIt,
prezent ~i viitor.
al organismului,
timpului
valorile
fraqiunc
IR
-=
-
---'''--:>~I
detinerea valorilor
de control
asupm
de sentimentul
iubirii.
Atullci
c3nd scara
]9
r-I
QU
:!h]'.
j::Q!-!-1::
-.o ;.~"-
L -
............
--
UIILl
-"...
20
21
;,;;r
--~.:
;Jh].
1%:l1-1-.E
,">
-.,...
-.-
~-
t:
--=
-~
=
LUlll
"..
II,
1
1
.-r-,
:Hii~
ccq-q-..<:;
...;..:,.r;:.-
,....
cartile dUITIlleavoastra,
complet?
ce Ill-a Impiedicat
sa m.1 vindec
VI ITO R U L
11
de scapare. lar faptlll ca IlU am reu!?it sa illteleg cateva adevaruri simple nu Ie va pennitc oamcnilor sa se refaca ~i sa
supravietuiasdi.
- Aveti doar 0 singura cramponare -Ii spun doaml1ci. Doar
0 singura problema IlU a fost rezolvata. Aveti viitorlll inch is pe
Illai Illllit de ] 00%. Cata vreme situatia va ramane l1eschimbata, 11-0sa va puteti intrema definitiv.
a SpliS
ca am cancer.
Mai
inceplIse deja
oarecare vad cllm biocamplll ei se Illodifica lin, ceea ce inseamna ca, de aellm inainte, boala aflata ,.in suspensie", pitita,
va incepe sa ccdeze.
dum-
LI91.<:
II'
II!
I
! I,
sitllatiei.
24
25
If'
--"'--.1
~
i1.e.
i:tIE-E-,E
_.,,;.-:--.
.~
....
iJ
...--
II!!!!
H9LZ
r-
stare se aflii".
Mai tarziu m-am convills de Ilenumarate ori cii laudiiro~enia ~i inful11urareape ~osea sunt calea cea mai directii spre
traumatism ~i sinucidere. Starea noastra afectiva determina, cu
mult timp Illainte, daca se va produce un accident de circulatie.
precum ~i gravitatea lui.
26
27
II
..
-t-::::::
~ ~ sC:If
E
in piasa.
acele rezerve
interioare
care nu funetioneaza
-~
H9a
~
Acest precept J11-aajutat In primavara lui ]996, de~i simteam ca ceva Illi e in regula cu viitorulmeu.
Pe l1ea~teptate, a
aparut 0 sllrprinzatoare stare de sfar~eala. Pierdcam din puteri,
<>.
(;
r-
EI insa constituia
II
ILiinu-i permitea sa se
Sim-
situatia data se vindeca. iar altii nu? Exista cazuri cand cineva,
afland ea are cancer, i~i schimba atitudinea fata de lumea
Inconjurfitoare. renunta la carne. adopta un regim alimental'
drastic ~i se insanato!?e~te. MLilta ]ume ~tie ce este macrobiotica. 0 alimentatie corecta a contribLiit adesea la vindecarea
afeqiuni]or canceroase. ClI toate acestea. la New York m-a
vizitat lIllul dintre cei mai ferventi admiratori ai acestui curent,
~i e] avea diagnosticlll: cancer la laringe. Sotia Llnuia dintre
promotorii alimentatiei corecte a murit de callcer, iar tumorile
fiicei acesteia erall tratate eu apa magnetizata ~i alte metode, ~i
nu Cll ajutorul dietei. Prin urmare. dieta, urinoterapia ~i alte
metode de tratamcnt creeaza doar Ull cadru care sa eontribuie
la restructurarea interioara a olllului. De ce. cand unii o81lleni
se adreseaza /ui Dumnezeu, rugaeiunile lor ajullg la destinatie.
iar ei se vinded'i? De ce rugaciunile altora IlU sunt auzite de
Dumnezeu? De ee unii o8meni nu sllnt in stare sa sc roage, iar
altii Illi vor?
2X
2')
QU
~~
~E-~.E
lor secllndar.
procesul de
30
f:
..~
{~
$'
!!!!a
"..
II
I<:
;5
L~9L~
6.-
0.
Intrllcat problema cea mai serioasa este generata de ata~area de valorile spirituale, rezulta urmatorlillucru: cu cat m~i
intlexibila este orientarea clliva spre aptitudini, intelect, canera, cu
respectiva
in Jaca~lIl
sfant.
Una dintre pacientele me Ie mi-a relatat 0 istorie ciudata.
Fiiea ei a absolvit ~eoala eu medalie de aUf. Invata exce-
lent a fost admisa la faeultate tara vreo dificultate. La universita;e era printre studentele cele mai bune. In toata aceasta
perioada, ea nu a mers niciodata la biserica - nu ~tiu cum se
explica, dar nu reu~ea. lata insa ca, in allul al treilea de faeul-
- A fost. Axarea pe valorile spirituale, pe intelect, pe aptitudini !;Iicariera depa!;lea la tanara fata de sute de ori iubirea
fata de Dumnezeu. Daca eaar fi frecventat laea~ulstant de la 0
va'rsta frageda ~i ar fi fost invatata sa se roage lui Dumnezeu,
atllnci. in mod firesc, i-ar fi fost oprita, de sus, rapida dezvoltare a inteleetului ~i a aptitudinilor. orientand-o illcetul cu
ineetul spre iubire. Daca ill1pulsul de a face eariera. de a-~i
dezvolta aptitudinile s-ar fi dovedit prea puternic, atunci aceste
aptitudini i-ar ti fost pur ~i simplu blocate, preschimballd-o
31
...
~I
~u
Q ~+:::::
E..:..; i:i.
~~~.E
;;...;:;::"-'i;1.,~
,.. .--I...
pentru Creator
""--
-"-""""'"
-==-
"..
2i
L~9a:
-.--
.o;;i
~<
32
33
f'
:;JE~]' "
~~~.<:: ~ ~
F~~~,
H9lZ
-- ?-
eficienta lor poate fi mult sporita, saLi ele pot deveni superflue,
atunci dind omul deseopera calea eea buna.
ment? - a intrebat.
- Nici una.
- De ee?
Fiindca,
In
primul
rand,
tatul
dUllll1eavOastra.
de disponibi/itateape care
asupra dumnea-voastra In~iva.
depinde
0 averi
de
de a lucra
chimioterapia
~i tratamentul
c.u
raze se pot dovedi absolut ineficicnte atunci cand, concornltent, nu s-au produs schimbari in profunzime. ~i dimpotriva,
I
I
I
Incepusem 0
analizelor nu
)4
),;
~-
~~BCH""q,,,,,..<::
r...:...::;.
~i tara acesta.
gandit.
Imi amintesc
CUm mi-a
dupa tcate
L-all internat ill spital ~i all that data operatiei. Insa, in ziua
respectiva, interventia nl! a aVlIt Joe: chirurgul patise ceva Ja
neavoastra
HBL~
........
~ !-!!!!IiI
..-!'-
vederii.Un programatat
37
!
It
~I
+:::::
~'iB-
~u
ClH-E--.E
F~~
I II,
1',
II'
I
I
I
,I
I''I'
I.
'Iii
I
I'
"
'
"
.1.
1
,I,
--.....
- -=-
-"(
u~
L~9a
..,
Ramanca 0 singura
It'
Unul
~x
39
~I
1
---I""'
'5u
pI in
de compasiune:
au de~is
sa Ill!
ma declare
cine $tie,
poate organismul
forte. ~i,
intr-adevar,
peste Un timp
oareeare,
Dadi a jigllit
pe eineva sall
/ui
semallifestacuintermitente.calli$te
atl/nci este afectata inima. Dadi omul se Sllpara des,
ci $i pe sine, pe circumstante,
SUpan1rile de proportii
aetioneaza
la nivel
Ncmultumirea
I'
.1
--~T
oe:':i[
~~~~
CUIva.
medicina
,
sale,
-
este
secundar,
primordial.
s-au
dezvoltat
iar
sentirnentul
iubirii
de
ideea
primordialitatii
valorilor
pcrsonalitatii
umane.
prin urmare,
influenta
asupra
fiintei
~alorile
pumnezeu
v
I~la ocup de bloenergetica
din
actiunile
energice
in exterior,
rell!;leam sa
r:a opresc, mai Cll seama cand realizam ca persoana respectlva a actionat Cll 0 totala lipsa de scrupule. Dadi
ac~asta explozie interioara de agresivitate nll este stavilita
prll1tr-o paralizie exterioara, se poate produce 0 anihilare fizica
sau e~lergetica. Orientarea excesiva spre proprilll sau eu ~i spre
~'aloflle le~ate de acesta genereaza sentimentul exagerat al
Imp0l1antel acestor valori !;Ii a eu-Iui, ~i, respectiv, dorinta
exagerata de a Ie apara ~i, in adancul sufletului sau, de a lIri. in
.1
I'
'!
Ii'
/',
,
'.'
42
43
.--..-=-=
-
H9LZ
r.:::.;;.,.,.,.~~
pel~tru a ma convinge
r-
..
QU
t091Z
.- r--I
-if
,'Ii
.,
~
ClI
I,
'I
i"
.",'
-<\
~~.
J'
S-3U inmultit.
II
incalcari.
,II'
I'I
I'
II,
II'
I'
1,1
1'1
",1
,
I'I
.1
,I
'II
II
t,
~.
"
i
~
f.
~al1tierului:
de
~.
Sa-iTIl
.\
Sod
balneoclimalcridi.
44
45
.'
F~\
6.-
,
posibililalea
de ~ ,'
1 d ezva ' 1III capacltatl " Ie, soarta lui fiind, eel
.
mal adesea, nefe . . V
"..
rlCIta. D oar .c:
JOffa splntulul
~I personalitatea
".
le~lta
dill camlln J ease esc e totl. cellaltl
.
.
oamcni. Astfel de
'I d
b
d
.
03mCl1l devin l1i~
.
-'.
~1e par/ntl
exee Ient!. Un destlll. rava.<,>it,neca.
.
.
zunle,<;il bailIe ii g)h"I caza- spre 0 VIZlune
. .
corectii aSLIpra IUl1lii
"
"I
1'1'
i I
11,1'
'1'I',1
'
,I
III
ell c:
[II
II
"II
'"
!.
'
pro~eslll
de con~tientizarc
dDliasprezece
SCCUll
a prezentullii
dureaza,
~
",
In medic,
',
46
s-a spus.
Am venit, dar pa!iiaportul nl! mi-a fost eliberat.
"
'
.cA
"
d
1
.<lte
e
e
uml,
atuncl este yorba, mal. degra','
I
I
I
I
~
ba,
de un proroc sa
l I un sian. I I11 preVIZIUll1 se gase5c IlU atat
loc Ull contact
,"II
"
I1-
Interviul a decurs
,"
,'I
I,I''
'
,I
ii
'I
I"',
"
1.,
bine.
"
I'
actele necesare
A.adar,
"
I'
ca
"
I'
,.....-
"
'.
""1spre lublrea de D lImnezcu. A 5tlcL
.c:' CI transmit . capillor.
.
pe de
0 parte, cnoflllul
(
'.
P0 Ien.la , IIltenor,
pe de alta- parte. 0 conceptie
corecta- despre lume.
'
1"
II'",
I"
E1'8. -~
~~~i1
-.----
ill
,!!
,
- Oeocamdata
dumneavoastra,
Jalluane.
47
--.....=-=-
H9a
,....
--
~--'-'+o:::::
-..Tn!
.0 E .. i::i. t:
""
Co.
~;:3o...
Q:lt-t-.<::
--
HIliZ
,I
I!
h
I,
legatura cu cei de la
se simtea nedumerirea.
ce va. In vocea el
- Am sllnat-o pe persoana care se ocupa acolo de chestionare, acte etc. S-ar parea ca te cUlloa-'?tedestlll de bine din
a~,zite. Ei bine, s-a constatat ca nici una dintre hartiile tale nu a
3JlIns la Dcpartamentul de Stat.
-
I i
')
Bine
eel de la ambasada.
Cand Illsa persoanele Cll relatii la ambasada din Moscova
au incercat sa clarifice situatia, Ii s-a raspuns ca cei de acolo
ntl au primit nici 0 infofmatie.
4R
daca vi se vor elibera sau IllI actele, a va decide consulul american In persoana.
- Spuneti-mi, deseori se Intampla ca Insu~i consulul sa se
ocupe de eliberarea vizelor? - mi-am manifestat eu interesul.
La celalalt capat al tirului s-a simtit a ezitare.
- Este pentru prima oara cand se intampla - mi s-a
raspuns.
- Bine, cum sa ma inscriu in audienta la consul?
- Acum e plecat in concediu, sunati peste doua saptamani.
Am telefonat peste doua saptiimani.
mi
- COllsulullllCa nll a aparut, slillati peste cateva zile
~
iJ
=-=z
<'!:i"O
,I
II
,II
II
"
"
II
II",
,"nII
'I II,
I
'I
1'1'
Ceea ce am ~i mcut.
',,'
, ,I
/ II'
ill
il
I
Ih
I,
,I,
"I'
.:1,
II1II
"I'
1'1
"I
,I:
~
<;:
u
--=-=
U9a
-:.._.
Peste 0 ora ~i jurnatate m-am apropiat de 0 doml1i~oara ~j
am Intrebat respectuos:
-+:::::
E..:..; p..
~~~.E
,..-
Daca nll
50
51
1"'
-oJ."",
"r-I
~
-t 8o::q f-..;;:
ClU
.Ii I
II
11111
ii,
sufletului,
1",:"
Multe
eu
'
III
I,
Illcetul
patrundeam
spiritualitatea
moralitatea,
la acele evenimellte,
sensu I
deja, la momelltul
rugandll-se
spiritualitiitii,
aceasta
batjocorirea
Ileabatllt
Iledrep-
moarte.
intelegeam
l'i;'1
nll echivaleaza
eelor
devenit Ilotiuni
Confundasem
idealurile
iubirii,
considerasel1l
Illtotdeauna
ca
l1loralitatea
este
~i iubirea au
in subeoll~tient
superioara
mea, spiritualitatea
absolut distincte.
ollestitatea,
atunei.
Intamplate
incetul
sale reetifidiri.
viata a introdus
fundamenlal.
i
I,
~biectivele,
principiile
IdeaJuri, spiritualitate
corectitudiIie,
viitor.
52
scopurile,
mai Illseamna
$i
ill cOllsecillta,
bu~irea pJanurilor
,I,
$i sperantele. Viitorlll
numai
pare, afectiunile
inchis.
IlU reprezinta
persoalla
calld
viitorul
atunci
este
pra-
nu voi reu~i sa-mi melltin iubirea de Dumnezeu, atunci, categoric. nu este de dorit sa mai raman in viata, sa fiu sanAtos ~i,
~.....
==-=::z
I"""
."
s:
:
H9a
.!. ._~-
1,'1111
I, '
:
l-
53
r-I
ClU
~Hi
~ -g
o::I~~.E
~
u
"=-=
"'II!!
U9LZ
~"".
ell atat mai mult, sa scriu aceasta carte. Atunci illsa neintele-
. .
gand inca taate acestea, repetam: "Iubesc pc cei ce m-au tradat. lubesc pc cei ce all fast ncdrepti ell mine. lubesc pc cei ce
mi-au calcat in picioare idealmile ~i mi-au distrus sperantele".
Sufletul se impotrivea,
clivinte ~i II cOllvingeam.
"Oricate necazuri ~i nenorociri s-ar
illtampla, iubirea mea ciitre Tine, D03mne. nu va descre~te,
repetam ell - ~i orice prabll~ire a valorilor UI1131lC
0 primesc eapc 0 purificare
rugaciune
ITI-a
acestea ~i pc
cele ce au Ufmat, am infeles mai profund conexiunea ce exista
1
I,
'.11'
,
Am infeles de ce pri-
,I',
I
I
III
aparent neconcordante.
,II
.1
dragoste,
tara consecinte
grave pentru
intre evenimente
II.
sanatate ~j viatii.
I
'I
I'Ii
II
II
~
54
$r:
u
u
-..
Hllil
r-
NOlLE
VALORI
Prima categorie
A dOlla categorie
56
relatiile.
aptitudinile, intelectul, perfeqiunea.
- Puteti dicta textul pe banda de magnetofon, - a spus ea iar restul se face. Afara de aceasta, 0 cuno~tinta comuna 0
5
57
r
I
+~
~~-~--i
~
-'-" 8QH-~.E
<;:
(5
-""
=-=-:
H9ll
--..-----
"...
Ii!
III
': I
~I
II
jI'
~'-'
H9LZ
...-
---.---
I
I
I
II
I,
'I
..
simteam
f
>;
luna-dolla, mai
I
IJ
60
,j
r -
--I
:H..!;.
o:;j
!-<l-..<::
--==
~
u
H9lZ
~:~
--
(notiunea) de "destin" este 0 componenta a unui astfel de concept cum e "puterea". Fara 0 puternica intuitie, potentatlll n-ar
putea exista, dar 0 intuitie puternica inseamna contact largit cu
viitorul, iar largirea contaetu/ui
insa conceptul de
ClinOSClit.
se PUIl dainuirii
dorintei
este yorba
!;,
Omul cu vointa este un om Cll gandire strategica. Oar gandirea strategica nu este posibila tara 0 profunda intelegere a
1>2
63
roo-
o"E1R
---~---
QU
~~~.E
;;
-==-=
j
H9a
,i.
II
I
I
i
I;
I
I:
in procesul ingurgitarii
lumii ineon-
hrana ~i organismul
uman. Daca la
ill
II
ja restaurantele
ieftine, intoxicatiile
ori, Illl dill cauza calitatii I1Hll1carii, ci din eauza stiirii celui
care a gatit-o.
inainte de toate,
"Bunieo,
~i tifos, ~i
tu ai fost bolnava
64
r-
'---I
Cia
~if
1%If-f--<:: u
r~ -~--~
U9l~
~.o.Ii--
ale omului,
am Inteles ca fraza aceasta permite sa nl! ne ancoram in dorintele noastre.
spirituale
>'"
-
,
t
lor ar
mad nenorociri.
0 CUIlQscutade-a mea mi-a SpLiS odata: "Vrei sa te invat
sine
Atunci
~--
cand
I
f
intalllpia atlillci la Ilivel slIbtil. ",$tii eeva, dadl vrei sa-ti ramana copiii in viata, Illai bine Ill! te oCLIpanici tu eu aceasta. ,$tii
Acesta este
vointei Celui de sus. Illtr-un asemenea caz, nici chiar 0 rugaminte incorecta nll va fi prea periculoasa. Cand omul aecentll-
dore~ti ceva.
imagineaza-ti cifra opt. Cu cat mai clar ti-o vei imagina, Cli
afat mai repede ti se vor implini dorintele". M-am uitat ce se
Dumnezell
.{
/
,1>'
~
+'
1
!
f
eaza in rugaciullea
IUl11ea.
66
67
<0;
-+~
t:
~~-t
B-
---~:
Q
i:of-f-.E
~ ~
Jr
.
c,
'- ca
IIlsa- ultam
. .
_
bOr/I e, nenorocmle,
.
,suferintele
imb
.,
a
rallirea
punhca
sutletul
I
.
nOI transformalll-. Izbavirea de
su fi'ennte rntr-un seop in sine '
~
.~
'ir;.
if/.
.
Atullc! .';'1vllldeciitoruL
~i medicul iall b oa Ia aSlipra Ior. e destuJ
- eompiitimeasca pc
d oar sa-I
.
paclenl. In acest Caz truplll
'.
paclentlllUJ se purifica dar sutletlll
se IIlrale$te.
-'
Pentru' medic
.
'
sau vrndecator,
- cllnoa.';'tcrea
.
(
y
c fa p tuh'I] ca- vOll1ta noastra
dorinta
~
Iloastra de a-I c'Ijuta e ce rla a t sunt intotdeallna
seclJlldare
iar
"
I
P
,
.
VOla
IlIl Dumnezeu
.' reprczmta
..'
..
condltla
~i iubirea
pelltru
fata.
-- e EI
sanatate
.
sunt pnmordla/e,
~
buna
sllpravle~ulre.
.
In "nul 1990,call
d IlIcram Ja cooperativa
Pe
.
6X
jj
=-
H91l
~~fl~
$i
de
pentru
I~
pe anga
-
II
r-
-,
CIU
~r.:~~
'II
I
1'1
I'I
ii dauneaza sufletului
I
11,1
~
II
II
vllldeca
~tunci
I I
Ii
1i.
orice schimbari
cardinale.
Caci. de unde
~-a luat fr~za: "Nu este prooroc dispretuit dedit in patria lui ~i
I~ casa IUI"? Cand a venit in localitatea sa, Hristos n-a putut
;I
pe nimeni.
Pentru toti,
el era fiul
teslarului
losif.
daca
sufletullui cuprillde multa iubire, dorillta lui sincera de a-I ajufa pe pacient nu-i dauneaza. EI IlU se autoflageleaza cand n-a
I'll'
", I
1"1
in viata anterioara,
lilli,
I
pacientilor
preaplinul
de a iubi, iar
lucrul acesta reprezintc'i principallil tratament. Nli exista medicina tara personalitatca medicului. Medicul care aspira la Cllnoa~terea sllfletului ~i simte legatura dintre sutlet ~i trllp se va
orienta mai corect in orice boala.
Deosebit de semnificativa este personalitatea medicuilli in
medicin3 orientala. 0 chinezoaica pe care 0 cllnosc ~i care
practica aCllplinctura mi-a povestit ca 0 doamna cu titlll ~tiintific ~i diploma de acupullctor a sadiit-o vreme indelungata:
,.Eu infig acele in acelea~i pUllcte ca ~i tine. Explidi-mi de ce
tu obtii rezlIltate excelente, in timp ce ale mele sunt, practic,
(,
.B~hlcrc~, ~ladimir Mihailovici (1857-1927) - ncuropalolog.
pSlhratru .~J. pSI~lOJOg. fliS. A adus importallte contributii la studiul
morfoJoglel.CrelcruJul...Preocuparea lui de capetenie a reprezentat-o
crearea unel an1pJe ~trmte a personaliUitiL care sa serveasci'i drept
bazi'ipentru educarea omului.
70
I"
-E..+-:::::<
i:i. I:::
71
--.......
--.,
H9Ll
,...
--
~--r--I
alF--~f
I
---
i!iiii
HSU"
;;,.
II
Hrana difcrcntiata
illfofmatia
72
rcferitoare
la aptitudini,
inteleet,
perfectiullc.
II
De$i,
lIl~ minut, pielea fetei i~a devenit rozli, iar, peste illca cinci
minute, !loi Cli tatii .}cdeam deja .}iInchinam pahare.
schimb informational
I
I
In pril11111rand, slltletul,
lIll asemenea
de infometare
da rezultate
mai bune in
~---/~!
~~;;.
alf-~.E
"
~
.--iIi
uea
I
I
conditii de stationare, ~i I1Ude ambulatoriu. in spitale ~i in
sanatorii, amul se deconecteaza de la stresuri ~i framantari, iar
efectul, fire~te, este mai accentual. Nu intamplator, ill timpul
postului, Hristos se retragea In de-?ert
TotLl~i rollil principal, atat in imbolnavire,
cat ~i in
insanato~ire, II au caracterul ~i conceptia despre fume a
olTIului. lata-mil stand de vorba Cli un tanar care are diabet. Nu
slIntem la prima ~edillta. Ii examinez organele la nivelul biocampului. Zon3 pancreasului ii este afectata foarte puternic.
pe nervi. Ma
74
de aeeasta,
va puteti
vointa ~i dorintele
dUll1neavoastra.
etf-! dllmnea-
la Illmea inconjuriitoare
neagra eu desavar~ire.
trebuie sa
E permis sa gan-
puternie
Iliei Illl mi-ar fi tree lit prin millte ea are diabe~. ,,~a
!?titidi ell sunt Ull 0111ell vointii: am tinut un regim sever ~I ml-a
seazlit zaharul de la douazeei la ~ase-~apte lInitati. Am eitit
eartile dUI1l11eavoastra. De eun1nd all illeeput sa ma doara
degetele de la picioare. Mi-am dat seama ca am terminat ell
75
r-
--.~~r
~ii ;;.
i:lH-f-..';::
~
u
I
HIILl
!"""'
! ,',.1
'II
II1'
I'
"Ce diversitate
CAZINOUL
II
mcnL diabetul
mei din New York. "Nici aculll IlU pot Intelege de ce am mClIt
diabet, - imi spunea el - ell sunt medic de meserie, un bUll
specialist, mil alimcntez eoreet. N-am illeereat senti mente de
ura sau vreo slIparare deosebita fata de nimeni".
"Ei bille, dar
nelllultu/11ire :;;iiritare permanenta din cauza cuiva?"
"Pe astea
Ie-am avut vrcme de mai multi ani tata de propriulmeu
fiu".
"Oar luerul acesta cste :;;imai periculos. Pentru dUl11neavoastra
dlllll-
76
la persoallele
iubite",
poate Indeplini
.-.
QU
u
\1.-
HII'-Z
- La New York, joeurile de noroc sunt interzise, sa mergem la Atlantic City, eale de doua ore ~ijumatate de mers eu
ma~lI1a.
~i iata-ne gonind spre sud, la douasprezece noaptea.
Drumul seamana ell pista de decolare a unui aerodrom. Fiecare
banda de circula~ie este mareata cu patratele metal ice, illalte de
un celltimetru, la vreo doi metri unul de altul. in intuneric.
laturile patratelor se transforma in nesffi.r~itelillii intrerupte de-a
lungul drumului. Pe di~iva kilometri inainte se Intind pardi
ghirlande de luminite. La un metru de marginea drumului,
asfaltul aduce eu 0 seandura de spalat ~i, daca adoarllle la
volan, la treeerea pe alta banda, ~oferul va auzi deja un cioeanit caracteristic, iar, atullci cand va ie~i pe f3~ia cu nervuri de
la marginea drumuluL zgomotul va fi ea eel prod us de un bat
apasat ell putere pe suprafata unei scanduri de spalat. Afara de
aceasta, de ambele parti ale !loselei se perinda. borne cu dungi
79
/---!
+"=:::
I'I
de nune,
"
ma.'?illa ne purta lin pe minunatele
'
drumuri
ale
De ce tocmai black-jack?
- Pentru ea, la ruleta .'?ila aparatele de joc, ceea ce conteaza, in fond, este intuitia. Ce-i drept, fiecare automat are 0
ora pe zi la care of era ca~tiguri, profesioni.'?tii cunosc luerul
acesta .'?Iif "mulg" la timpul potri'lit. Dar asta e alta chestie. La
black-jack insa trebuie sa ai nu numai intuitie, ci .'?idexteritate.
Un om care e in pasa buna .'?i,in plus, este un bun profesionist
poate ca.'?tiga intr-o noapte 0 suma bunieica.
80
f
i
"
H91.l
-.i-
.....
It
't
.y
f.
-'-"
=-=!!
<
E.:..
~
~
aJ~~.E 8- (;
QU
care a
,..
sajoci-ai
~i Ie
sa vezi.
--r-I
~u
'ij
g.
~!-!-..o::
li>:
-<
u
HQ'-l
~.....
"..
1'1
I,
II
II
.'Ii
Iii
~ste mai mare haosul in stat, cu atat este rnai irnportanta figura
"
- Spune-mimacar unul.
~
I
"
-~-~~I
!;u
~ 0].
>Q~~.E
-=Hila
""
r
.,
Yorkul imi zboara pe langa nas. Privese din nou injur, zapacit,
Spiritualitatea,
visurile, idealurile sunt 0 iluzie. iar iubirea este 0 rea/itate. Atlillci calld omul apreciaza lumca de pc
Din acest punet de vedere, cazinoul reprezinta Ull medicament excelcnt, $i Ill! 1l1lITIaicazinoul.
Imi amintesc CUIll, odata,
.
diverse intamplari.
la 0 petrecere,
se povesteau
i~~1biletele, care fusesera deja platite din New York. Ma apropI! de casa pe care scrie: "Procurarea biletelor pentru ora~ele
de peste hotare", ~i ii expJic femeii de la ghi~ell: "Biletele mele
tf
all fost deja pJatite, trebuie doar sa Ie ridic, cui m-a~ putea
adresa?"
.'.
am sa va explic cum sa
ea cu un zambet
X4
de trei ori.
masllta, mi-a z3mbit politicos $i mi-a inl11anatbiletele comandate anterior. Care este semnifieatia
Ii
I
- Crezi ca in America nu int3lne~ti asemenea idiotenie? m-a intrebat 0 cuno~tinta. Imagineaza-ti lIrmatorul tablou.
Sosesc ell la New Y ork ~i ma opresc in Brooklyn. Am bani in
cont la 0 banca din Israel. am mare nevoie de ei ~i vreau sa-i
ridic. lata-ma, a~adar, intrand, Cli cartea mea de credit, la
filiala unei banei, \a a doua, a treia ~i, In cele din urma, aflu ca
pot scmlte bani gheata doar de \a 0 singura banca din
Manhattan. Luam, impreuna Cli domni$oara ee facea pe
translatoarea,
un taxi ~i mergem aeolo. Cand ajungem,
X5
r--
~;
QU
~.';;'
/:QI-~.E
~ ---=
u
U9LZ
rI
I,
ne raspunde
- Cum a~a?
- Foarte simplu. Ballii pe care nu i-ai putut ridica au ra-
la urmatorul
Illimar de
'
S6
.",'
r--
-I
---
+:::::
5a ~ BI:IH-f-..;::
:
~u
~......
~
H9a
11
r- ~
planitieata ~i executata.
.
0 aha iluzie este di fllnctionarul dintr-lIll post Important
poate fi tampit. Incompetent - da, dar tamp~t - ~lici.odata. '.)ur
noroe: Ill! avea mO$tenitori. Oar orice band) este foarte bine
informata despre soarta fiedirui dcpullator. Doamna a indepIin it toate formalitatile necesare pcntru
a-.'?i seoate banii $i
trebuia sa mearga a dOl/a zi sa-i primeasca sau sa-i trallsfere
IlU sunt siguf. in orice caz, ea trebuia sa-$i puna Sel11l1atllr~
petenta, compromisa
stupizenie
cu des-
.f
HH
Cecena
Jcikeria)
autonol11a
cu republica
capita/a Groznji.
--
.'
Cecel.,ia (Republica
de aeeasta
atat mai putine ~anse are sa ca~tige ceva. Cel mai mic insllcces
II va face SfH;iipiarda eumpatu[ definitiv. Apropo. lucrul acesta
Fedcra!Ja
banilor. ~i. Cll cat mai mult "se sealda" in ele, Cll atat mai mult
incepe sa depinda de ele, iar ell cat mai mllit depinde de ele, Cll
'J
in
H9
--~;>--!
~~~t
&iiI
Hili/:
;-",
,...
perceput
ca 0
oa
'- In IIlteriorul
~ pta.' IIlseslzablla
.
can ~CIIn tel Iloastre, Ce-i d rep,t cea mal", mica izbucnire a
'.
paslunl
1or ~I. emo ( iil or lIIn b re~te con~tiinta ~i t4
poate
aJLlI1gela noi deja intr-o forma denaturata sau ~:n~~::::1a
1II1
III
II
fapt
'
'
I:
'I..
"
'
Ei bine , dac-a e "negru," "negru" sa fiIe
- m-am gandlt
.
a~OI
m-a~n apropJat
'
- dealer.
Jueatori
nu
dureze
~I al11 inceput
sa mizez
.
dur ere VIO~enta mi-a strabcitut
pe
ro<;:u",
'(
poate sa
n c IIpa
aceea
tamplel " i .
'
e. 1111venea 0 IJ1formafie
,
tA
90
"In cazl-
ne d ea
A ~a
"
91
--
Ciu
c--+:::::
::.
0:
(]
-i;.e.
O::H-f-<;:
=-==
H9LZ
jucatorii
.1
II
sunt concediati
adica eei de la care elientii dh;;tiga foarte mult sall IlU ca~tiga
aproape Ilimic. Dealerul trebuie sa zambeasca mai des, sa
cOll1unice ell jucatorii,
se ereeze impresia ca. dill clipa ill clipa. vei ca~tiga. Clielltii
lasa cele mai ll1ari Sllme de bani toemai la dealerii de acest tip.
Exista diverse metode pentru a-I ,.clatina" pe dealer. a-I face
incident, jucatorii
vede ca, practic,
nervo~i, iar eu
vietii.
Sa presupullcm di sllecesele ~i insuccesele
92
ei se straduiau
de
.'
~--~I
~+~
~
~~ Ea)f-f-15
;":
=--
H911
~
Timp de vreo 20 de minute dupa intamplarea asta. dealerul
a tot pierdut. Dar, oricat analizam eu mai tarziu orice joc, ma
convingeam de un lucrll: in joclil de dirti ca~tiga cel care ~tje
sa nll se sllpllna pasiuniJor sale. Daca doriti sa va puneti la
il1cercare, exista 0 metoda foarte simpla. Mergeti la cazinou
pentru exact dOlla ore ~i, la expirarea acestora, indiferent de
situatie, parasiti ruleta, masa sau automatul de joc. Daca yeti
izbuti sa va ridicati de 2-3 ori, tara a taragana nici un minut in
plus - puteti juca ~i spera chiar la un ca~tig. Daca insa v-ati
perm is sa ramaneti un pic mai mult, nu luati cu dumneavoastra
la cazinou sume mari ~i a~teptati-va la pierdere - va va fi mai
u~or. In general ins.1 oamenii merg la tripou ca sa-~i faca
necazuri $i sa piarda. Imi amintesc cum 0 pacientii i~i destacea
bratele a nedumerire:
luminitelor,
astazi am
pasionata?
0 intreb eu.
automat $i l-al11 "hral\lf' cateva ceasuri la rand. Aveam sentimentul ca 311tomatul f'sta ar putea oferi azi un ca$tig. Bmsc Ill-a
apucat 0 durere de burta. Am alergat la toaleta $i IlU mi-am lasat
pe scaunul meu paharuJ de plastic. Cand Ill-am Intors, langa automatul mel! era zarva. Sc apropiasera ca~iva in$i, care au hotiirat sa
"hraneasca" pe rand automatlll, a$a cum rncusem eu, $i, pana sa
treaca dOLiaminute, all ca$tigat trei stlte cincizeci de mii de dolari.
- Burta a inceput sa te doara tocmai ca sa nu ca~tigi. - i-am
spus eu - aspiri la un destin fericit. Atunci dind ai necazuri in
viata de toate zilele, e$ti foarte necajita? - am intrebat-o.
95
.. 1;i.
1%If-~,g
-..L-
.-.
~
~
H91l
roo-
mea,
cu sinceritate
insotitoarea
grei la cazinou
am spus eu,
1)6
De ce?
In ios.
'
-It t
Cand
dorinta
~.
'
111
It I \ll1palenJene~te
m-alll
gandlt
ell -
~'
mult pentru Iloi, Cll atat mai putin simtim lumea IIlconJuratoare
.'
veni
yorba,
jueand
la cazinou,
am ajuns- la
ce
conclllzii interesante. Ell
judecam in felulurmiitor:
,,0 d~ta
,
.
~
eaz. inoul inseamna bani, va sa-' Zlca, daca- pie,rd, e pentru ea sunt
de fieeare II1SlleceS c adeo
ata~at d e bal 11" ,yC' I 111a- bllcuram
,
..'
.
ea de el . MI-all1 aranJat
pOSI b I" I'- ta te de a 1113Pllflfica d e at a~ar
.
'
'
'
.
I ~t ura cu tema aceasrugaciul1i pentru orice nel11Ultumlre111eg~
. .
A
."
1--
v '<::
1::1::11'E
~ ~--
Hllll
r~_~~
"
TRIUNGHIUL"
.
I
I
..
haos total".
. .
"Ineep s ii studiez situatia. Pnvmdu-ma - cum I.LlC!
ez, e I zam.
. .?'.
be~te
apar altl COpll.
"{ ." Spuneti-mi, in dimpllllllell
d eocamdata a pare Illoarte
- In camplll dumneavoastra,
,.
'~.absoluta
intr-lIll vlltor nu prea indepartat - II raspund eu,
Privirea
lui devine
mai serioasa.
aceasta
din lIfmatoarele
cauze.
de
99
.-
-~
~ ~ s~f-f-:;::
~
--=
~
'-'
!!!m!
~-
U9ll
r-
d'onllta d e
"
.
dumneavoastra' . ea est e nemalpo-
.
rnenit de ge
J Ioasa ~I, m tllnpul
aetului sexual. toata a
,
~.
rugatl., sa va
rugati. Inu Ita- vreme,
~.
~
~
.
Imaginati-va
.
I/lamte
de
mtalnlre
ea v-ati
-.
despartlt. ca- ea V-a parasit i re'
'.
,~
petate
"Doamne toate sunt
dupa<- VOla
.
' T a pe taate Ie pnlllesc
ell umiJinta ' O'
'
.
nee S-ar
IIltalllpla, imi pastrez illbirea" Ru .~.
.
gatl-va.
numele
iubirii pentru T me sunt gata sa renunt"Doal11ne,in
J
. ,
fe~:eJ~e
sexllale, la femei' laa too:::ec
ele . In
general, Incepand
d'e aZJ. este mal .,'bme sa va rugati ma; de
,s.
Poate ar trebui sa- renunt la ea? - Intreaba
.
omeneasea,
/a placerile
~ ".
II1gnjorat.
-.
r. ::..r
uu.
Ccind va cadea
ell t
Jatu J,
J"'
"
""
"
"
aeeasta
veti
.
',0
lenta Daca va parasltl
- . " sotla ~i
"
P'ecati,Icmela
la '
avea 0 l110arte rapidii. "
aVea
Illoarie
aeeasta
. , vetl.'
100
101
.'
---
!;o
rI
' '
:1'
,I',
I
II
..
-.
0 situatie banala, al zice. ~u lI~sa1-am spus sa nu rupa relatiile
fo - xces de zel in acest
cu ce~
~i:'lt~'r;~;~:si':: :':'~c:~a~~a ~::i :ol11ul1;ce ea As!a
seilS: a
c:'
e, all1cetat-am eetat . lata insa ca aseara ma suna ~I 11mspune
..
I
ce se
ca se sllnte I3r atras de Prima iubita ~i ca nu II1teege
intiimpla.
- V-am SpliS doa r , in cazul dumneavoastra Ill! s-a prod us a
~
,,1
Procesul
de
I'
1'1'
j'l
III'
I,I"
"
A
"" cu aman d olla.
inchidere definitiva a situatiei, pastrati relaflile
e
u~
I~-!I!!!!!
~
HIILl
Ii'
~"e 3i:i go
a:I!-l-..c::
~"'-
I' I
"il,1
"""---1
.
.
singura femele v-ar uClde A~a dar. VI S e a p lica un tratament,
'...
care presupune fiIe. tradare .pgnlre sa II in..losire din partea
.. . .
.
feme II IIIb Ite ~I, ap,01 moartea d umn ea voastra , fie haos total ill
. . ..
.
-
"
ij
\;
"
$i dita vreme
intrebat tanarlii.
.
poate dura acest ..tnung Ii"?
1 . - Ill-a
102
]03
...
---
=00
+.::::
~ -'-' Ej:Q!--<~..<::
-=
~
H9a
..;;;...
~~it:~lta~:i-n~~i,
dintre
a palla se
"
~ell.t~~1a progresa
III bIn I
ell
atat
.'
.
111.
3/ pef/ell
Ioasa
pcntru
el este
0 astfi'
51t lIat/e.
'
'
bat a/annat
-
aCLIm
tallarll/.
el d e
..
.
- I-am
SpliS Cli.
'
"
plifica. orielltarca
.
. f--a veZlca
. .
blll3ra
se formea.
,i lapte.
- De ce trebuie
barbatul.
IIltreaba. barbatul.
memoria"
'
d' In carne,
.
plcallte
, sar ate,
amare,
.-
......--
>-I
!sa
~.. g.
1:Qf--q-..<::
~
u
!!!!!Iii!
UlIll
/'P
este
dorintele
Cat mai putillii. Mierea ell vodca sau coniac este accep-
absurde,
derati totul drept un medicament. Tineti minte: eomportamentul femeii iubite nu se Sllpune logicii, analizei, aprecierii.
~titi, exista 0 parabola indiana, Mirele vine la mireasa lui ~i
bate la u~aei. Ea intreaba:
"Cine e?" "Sunt eu" - zice el, ~i ea
nu-i deschide. Aeeea~i poveste se repeta a doua ~i a treia oara.
A patra oan1, el vine la u~a ~i, la intrebarea ei: .,Cine e?",
raspunde: ,.Tu e.}ti", ~i atunei ea illasa sa intre. De ce proceda
ea in felul acesta? Fiindca il iubea. De ee n-a pleeat el dupa
jl
106
~.
el,
$1 urll.
..
. ~
.
lIn1lhntei III fata el,
. ...
de sentimentul lublfll d-a
.
IIIbita dii na$tere
De pendenta
...
-'
y."
nu dea
II
. .
.
in numele sentllnentu 1UI IUbirii . Jar prin comportamentul
.
apol
Femeia iubita
iratiollale;
pe
De endenta de persoana
.
..
~ A -"..
reprezintiiIlllm3ncarea,
"
ci eforturile dumneavoastrii de autoperfeqiollare.
.'
','.
dind el i-a spus IUbltel sale. "Tu e$tl
.
'.
b0 rlca- Ia p ropriul elf
. - acest raspllns a semnificat renuntarea SIIl1
,
...
~nalldoi.
sale, atuilci
.;;;;
QU
CIIJ
~~~~
-"'
-..
l~91Z
PRINCIPIILE
spre aptitudini. intelect, perfectiune, infatuarea ~i orgoliul dUl11neavoastra sunt exccsive. Asta InSeal11na ea dorinta de a "Imbranci"
iubirea din sufletlll altuia sau din propriu! sutlet se accentueaza.
Dadi veti Intelege acest lueru In adancul inimii, intuitiv, atunci
durerile VOl'trece. Dadi Insa yeti continua 5-0 nedreptatiti pe
femeia iubita, durerile vor patrunde In interior ~i se VOl'transfor~.
i
I
.
.. ~
acumma - dar rmichii. IlUsunt III stare Ilici sa ma indo'I. nici sa
. ma dezd'01. ~1va spun C3 nu am mancat nimic piparat. 11-3111
.. .
. .
-' IlUm-am expus la fri g
baut.
' . Medi CIl SUllt ne d ul11ent!: al1alizele
SUllt b.une, IlU s-a de~scoperit
nimic
deosebit.
Eu ins3 simt ca
f.cmem.
.
autodlstrugere.
..
~
Intrudit
.
vina a
de
!:
105
sim p la neln-
telegcre.
-
Sjm_pl.~. zic~ti?
ncavoastra
tln3nClara?
vreme
situatia
dUIll-
l11aIn afectiuni.
Desigur.
Ilime. Actlm, In ultimii ani, s-a amplificat bruse ata.'}area Intregii omeniri de valorile spirituale. De aceea a devenit mult mai
periculos decat Inainte sa-ti fad un tel din aptitudini, inteleet,
principii ~i scopmi, spiritualitate ~i Ilob!ete.
- Ce vreti sa spuneti? A ti virtuos ~i onest este In zilla de
azi periculos?
- Niciodata
n11e periculos
spiritualitatc,
idealuri, tin
lOX
';(
u
i=lu
T--';;
S.:-: 8a:lE-~..E
t:
~
u
--
H9a
!
-
1'1
I
I
1
!I
imaginati-va:
1
I'
o~sesia
Ilil
omul
se afla
la putere.
Cel
mai
ordinea
banilor
potentialul
~i stabilitatea
ii secatuie~te
In societate.
sutletul,
Cu toate acestea.
diminueaza
la urma~ii
neamului. Sa luam
un alt dirmuitor,
pentru care scopurile, principii Ie, idealurile
constituie obiectivul
principal.
EI supune unui ideal oarecare
tot ce se afla In jurul sau, inclusiv legile, ~i, in numele acestui
ideal, incepe sa distruga atat bunastarea, cat -?i viata altor
oameni, iar In cele din urma .}i pe a sa. Totul se star-?e.}te eu 0
tragedie. De aiei -?i proverbul: "Drumul
spre iad este pavat Cll
bune intentii". Germanii au [abricat stereotipul omului ideal
arianul. '=omuni~tii au facut din "viitorul luminos" un ideal:
Consecin1ele Ie cunoa-?tem cu totii.
- Pai bine, rezulta ca a fi spiritualizat este perieulos?
- Desigur.
Barbatul ma prive-?te uluit.
- Ce fel de idei propagali? Spirilualitalea
daunatoare omului?
~i noble!ea sunl
110
a carlli ascen-
spiritualitate
el introduce
instaureze
~i
dreplale.
Se pare
vltala.
larg, ea se aseamana
necinstiti
important
1
ca aveli
In
Clar
daunator,
reprezinta I1l1numai 0
mare fericire, ci ~i un mare pericol. A-?acum omul care IUI~tie
sa stap3neasd'i. 0 ma~ina modema, teribila alege bicicleta, ca sa
fie mai la adapost de primejdii, tot a~a multi oameni manifesta
Cum se int3mpla
asta la un copil?
Sa presupunem
ca
devin periculoase
-_.~~
"",.~~.~.,,,,,
"",:
~u
'''''
CI
.-"~
Q:lf-~..<::
.
'
degradari i eelor supenoare:
spiritualitatea, Ilobletea oncstit tea.
.~
In fcluJ acesta, se intampJa deseori ca parintii0 c~re' se ~Jng"Jesc
~
.c
doar de ap ftI U d 1111e ~i illtelectul co p ilului s3- 1tra IlSlonne
II1tr-o
.
persoana IInorala.
'
.
.
Plltere . 0 aca- ll10rahtatea ~i ideologia soc' Ie Ct"
a.1I IlU sunt onell.
,
. ... .
tate'
spre lublrea de DUll1llezeu, ci spre idealuri
nllclpll ~I
,
..
' P
scopun, a t uncI tlcalo~ii .}i llell1crnicii, in mod illevitab l l vor
.
'
IIlcepe sa.-1In'-t
a me pe cei nobili .}ione~ti.
In pnll1l1l rand tre b'ule sa- IIltelegell1 ca spiritual itatea
.
.'
IIltelectul .}I aptitlldillile nu pot constitu' I lIn scop suprem '.
. ..
A mllltltl-va - de fraza rostita d Olla!TI1i .. d e al1l. 111urma: "Fericiti
.
pierderea
celor
materiale,
caci
DU1l1nezeu IlU
'
~i
tot eeea ce a luat na!,'tere candva, iubirea este eea care rall1ane.
Cand acest lucru va fi simtit de fieeare. atunci, in locul decli.
nului, Oll1enirea va cunoa~te un proces de lntlorire !,'icreatie.
Pana atunci lnsa noii nascuti prezinta tot ll1ai des dereglari
psihiee, un inteleet rudimental', memorie tot mai slaba. Este
cel~'. saracl.cll
dllhul, ca a lor este imparatia Cerurilor".
'
-
Pnn urmare.
ticalosul
~i llemernicuL
illcapabilul
A
'
H' nstos
,
. EI exp I'lea ll1ereu ca-' splntllalita-
"SalvatoI'll I omenirii"
.
~
ka IlU poate eonstitul
supremul
'
scop Nu
.
In amp 1atar spullca el
.
ca- IIIb'Irea de Dumllezcu rcprezinta porullca suprema ~I nll
~
tA
I J2
--=-=
---I'-
~o
a,dolla
u~
lI9a
...,
'T"-;:;
':"<
B<
2Su
ij&
t:I<
--
u~
=
.H9l('."
"""J-
STERILITATEA
i
I'
r
.
Am ineeput sa- dlctez acest capitol ;;i imediat mi-am adus
.
k este pe cale sa Ilasca
aminte ca" m aeeas Iii clipii, la New Y.or,
.
II
I
se Prelungea $i eu ."
\
una dilltre paclen t e Ie mele . Trava III
.
t ..j sa inlatme toate
.
transl'nlsesem sa- se intoarea . 111trecu. . 'f
otnva propnel Persoane , impotnva
~
supararile
sorti!
. .
indreptate
lI11p
$1 Impotnva.
mlllute.
.
erona Ca. Demnitatea .umana,
- Avet! 0 scara a valonlor
..
umane, toate a cestea sunt Illlllunate,
dimcnsillnca persona rtatll
I.
. - A
A
.
~
tradictie cu lumea
.
inconluratoare.
.
re ele
.
111 ca
C cat sunt mal. Ilumeroase functiile cclule!, cu
11
'.
.
. a org allismulul. Aceasta
atat mai illalt este gra d lII de .evo Iutle
~ .
la a celulei ramane pc
.
se int3mpla - atat~ ttmp cat vOlllta persona
se
produce
0
II1Chistare in propna
.
plallul doL Daca 1I1sa
emnatatea celulel
riile
programe,
illS
personalitate,
111 prop
~
114
f-01:!
115
I.
I
..:..;c..
u
~
~f-<f-<-=
~
u
care
Ii potenteaza
intelectul,
I.
I
ell-I,
aptitudinile,
cum
sunt
~i masura
spiritualitatea,
- Cum vine asta? Sa se desparta de viata 111numele iubirii? - IlUse dumerea ea.
- Totul este foarte simplu. Daca ar fi in perieol de moarte
eopilul dumneavoastra, v-ati sacrifica pentru salvarea lui?
vointa,
- Desigur.
sunt proportionale
cu viteza cu care
viata, el se dezicea
dura ~i despotica.
de spiritualitate
lar i'~
pentru
r ]6
I.1
Mi-au
fost extirpate
trompele
iii!!
H!ll.l
--
--
uterine
117
II'>'
rn-n
~E-!-~
Qu
T-I
,I,
!
'I
,
,
i,'
I I'
in pofida fecundarii
artifieiale,
de aceea copilul s-a nascut, ~i s-a nascut curat. Cli toate acestea, aspiratia dumneavoastra catre Dumnezeu ~i dorinta de a
acumula ~i a pastra In sliflet iubirea s-au dovedit a fi insuficiente. De aceea nll ati invins tendinta de a vedea In valorile lImane
un sens al vietii. "Murdaria" IlU a trecut la copiii dumneavoastra, dar s-a Intors ~i a C3zut asupra dumneavoastra. A yeti
un Inceput de tumoare la liter.
~
poate fi schimbata?
IIX
~'
-=
-~-
H9a
!'""
--
f-
QU
I!-~l
H9L~
-1"""'
Mi-am
l3sat
l11-all1. deP
urma
darit ahora",
Actiunile
"
din precedenta
. .
L uall-va
vaLia ceea ce ati
cstc
11'
'01 contlnU3m
$-0
I!
.
~I "IIlcearca sa-i de
IIi
120
.~
'
.
LCnl]H!:raJuJa rczis{.\t
,- '. hi oeadcl. germane in anij 1941 - ]944.
..
elOIC
pacientlll
ca Ilu-mi pot tine In frau emotiile negative. lritarea, ca ~i supararea, este 0 forma de asasinare. ~i In acea clipa mi-au aparut
ncnorociriloL
. - a Illcrs la acea t . . .
Atunci ea a sUllatope
vecll1a.
s a ~I a IIlvltat-o
In apartamentul sau . I-a distra s cu ceva atentia dupa c
are a
.
UCIS-O.I-a dezmembrat cadavrlll ~i a Ince p ut s~-i 'fi ar ba carnea
~
declan~area
Oar' . Cli t oate acestea, copilul a Illllrit. $i iata ca au trecut calc. .. Od ata- fcmeia. care era de'
~ ~ . ~
va< de cenl!.
,
.la 0 b a t ral1]ca, d escopera
III amp t-ator 111apartamciltul
sau cartelel e d ]n
',
't'
tlillpul razbOlll
-'
.
.
.
.
- - Illci Ull cuvanl, ea mer g e Ia vecma de ailer
IlIl. Fara
0 0 Illoara -
ca, pentru
mell IlU reu~ea sa Inteleaga ceva, iar cu ullele lucruri Illl era de
"
rczulta
;I!
sporita,
'
s[lvar~il11 de sut
'" 11111
. e.<;il
de on . 111sllbcon~tient.
Aceasta reZQnanta atrage actiuni similare. De aceea . dadi' atl rostlt. A
111urma
.
A
cuiva un blcstem , vetl. contll1ua
111subcon~tient sa
ros t Itl acest
.
blestem oricarei persoane care v-a in tors spatel e .II1CUSIV
I
pro'
.'
prll 1or dumneavoastra
copii P"
aZlare s-a ~strecurat 0 notita
despre 0 crima Infioriitoare ~ar:lsn
- petrecut II1tr-un apartament
'
.
din Sankt-P..ctersburg. Poveslea
a Ince put In tlmpul
blocadei
A
sanatatea ~i bunastarea
A .
sute de cercLiri. S,avar.<;illl d 0 fapta oarecare
!I
cxistenta, ne dctermina
F ap ta noastra- este ca
la care pornesc 111toate pIeart'l zeci " ~[
noastre au 0 pal1icuJaritate
acestei
ramane indiferent. Dad\ nu transmitem iubire, atullci transmitelll dezaprobare, suparare sau iritare. Am cercetat planul
subtil, ca sa vad dH de des sutletul, prin intermediul emotiilor,
vine in atingere ell lumea? S-a dovedit ca subcon~tielltul
nostru interactioneaza emotional1:u
Ilimea inconjuratoare de
circa 750 de ori pe secunda, revarsand iubire sall ura.
A ne transforma pe noi In~ine ~i propriul nostru ('/.( cstc
posibil doar ridicandu-ne
deasupra lui. Acest lucru i se
121
~~-~~
Qu
~"o.
t:Ol-~.E
1
r",-~
t:
~ =
1I9LZ
,~'~
-.. ......
.
dumneavoastra- persona I ~I de pe urma~i. Pana IlUyeti invata sa
.
.
fi
va patrun d etl d e IIIbire ~i sa 0 acumulati in suflet, totul va I
tara rost.
'f
imi
amintesc
cum
- legatura
- care exista
descopar
..
oo.
.
anatatea
acesteJa
sau cea a co p iilor sai. Cand .erau mICI, COpIII
. .
s.
nici
mel se IInboInaveau deseori ~i niei medlcamentele,
~
pe care I-am
me d ."ICIInu Ie erau de vreun ajutor. Primullucru
. A.
A
Irile
inteles a fost ca- atat proprll"I e me Ie necazufl, cat ~I necaZl
.
- fee-
. .
~tle
ai lasat balta pictllra ~1al I11ceput sa te ocupi de DlIl11nezeu
~.
. - ceasta
<
ve cina era ocupata de un cuplu, care avea 0 fetlta. ~
c.
d e o boala g rava de pie Ie, Fetita parea a avea varsta de
SUlerea
.~te tipete
cinci ani. in fiecare no~pte, pri.n SOI~Il, ea
t:c~:~il~il~te. 'Peste
infioratoare . Nu mai eXlsta 0 sll1gura noap
. .
.
cateva Zl1e d u pa ce-i V3ZlIsem, fetita era cat pe-aci sa plara.
I' A napa
ora" la Marea Neagra In Federat.ia Rusa, in tinl1tul
Krasnodar, pe tannul nord-estlc a 1 golfului Anapa. Statiune
balncoclimaterica.
~
"'i
123
QU
:Q~~f
!!!!i!I!!!
LIsa
~.
rochiei
Cum?
.
...
- Am sa stall de vorba Cll mama feti t.el d oar cl.ncl
mlllllte,
.
~I fata IlU va mai tipa prin som 11,va d evelll IllUIt mal calma .
T.
.
e vel oeupa ~l de vindecarea ei?
- Tre.- Nu ma voi atinge de ea ~i IlU este neeesar so- vad.
A.
llllJe doar sa stau de v or b-a cateva
A
mlllute cu maidl-sa .
.
Peste cateva are, mama fetei s-a aproplat. de mille.
.
in camer:'L amandoi Iuam
- I'oe, a pnvesc in oehi.
,
.,
Ajllll~i
ncavoastra
ute camera, I3r dumii veti. ce re III gan d .lertare lui D umnezcu pentru
A
faptul cii ati ucis iubirea in propriul suflet ~i in sufletlll cop ilului nenascut.
Cand, peste 3 minute, am intrat in camera, am vazut di aura
femeii ~i-a recapatat aspectlll normal.
- Puteti pleca, va urez toate cele bune - i-am spus.
Cuplul a mai petrecut in sanatoriu inca opt zile. in tot acest
timp, fetita a strigat prin somn doar 0 singura data, dar s-a
potolit imediat. Purtarea i s-a sehimbat, ea a devenit mutt mai
blanda. Dupa aceasta Intamplare, sotia mea a Indeplinit ceea ee
am rugat-o mai inainte sa faca. Incepand de atunci, ;>1COpl1i
no~tri au incetat sa se mai Imbolnaveasca.
Cand ccrcetezi In planul subtil, constati di afectiuni complet diferite pot avea aceea~i sursa. M-a surprins foarte mult sa
atlu ea sterilitatea ;;i cancerul au aceea~i cauza. ~i iata ca in
fata mea sta 0 pacienta, careia ii explic originea sterilitatii ei.
- Cand 0 persoana nu estc in stare sa accepte faptul de a fi
pierdut ceva ;;i provoaca in acest fel 0 izbucnire de agresivitate, inseamna ca sutletul ii este ata~at de anumite valori.
Valorile pot fi matcriale ~i spirituale. lata un strat din valorile
spirituale - desenez un cerculet - acestea sunt relatiile. lata al
doilea strat - ~i desenez aHituri un alt cerculet. Acestea sunt
aptitudinile, intelectuL perfectillnea. Ata~area de ele genereaza
aroganta, trufie.
- Sub ele desenez un cere mare.
- La baza valorilor spirituale, a aptitudinilor ;;i a intelectului sta contactul eu viitorul. 1 se realizeaza prin intermediul
spiritualitatii, nobletei, principiilor, visurilor, speranteloL idealurilor. Ata~area de viitor genereaza incapacitatea de a accepta
I
124
125
~"
2iu
.. ii.
tJ::n-~.E
--
;5
HQll
--.
prabu~irea sperantelor
Omul se cramponeaza
traiasca cu ziua de azi, idealizeaza totul in jur. Oar, intrudit lumea nu poate fi ideala, nemultumirea fata de ea cre~te pennanent. Contactul Cll viitorul sta la baza relatiilor spiritualizate, a
aptitudinilor
~i intelectului,
este de 80-90%,
126
l11a
adresez pacientei. Sectorul bani lor este "inchis" pe 40%. Ata~area s-a prod us prin llemultul11ireafatAde sine, fata de situatia
financiara. Relatiile sunt "Inchise" pe 60%. Aptitudinile ~i
intelectul - pe 3-5%, vointa - pe 3%. Doar un singur parametru depa~e~te pragul fatal. insa el este cel mai important.
Ati fost de prea l11ulteori suparata pe sine ~i pe soartii, iar la
nivelul subeon~tientului toate acestea inseamna suparare pe
Dumnezeu. Faptul de a fi mereu necajita pe lumea inconjuratoare, pe cei apropiati, pe sine putea cauza cancerulla san.
in locul acestei boli, v-ati ales cu sterilitatea. Propria soarta
nefericita vi se parea 0 otrava, pe cand ea nu era altceva dedt
un remediu pretios. Parcurgeti din nou, imaginal', intreaga
viata, reactionand la toate episoadele acesteia cu 0 singura
emotie, cea a iubirii. Lasati la 0 parte cerintele trupului ~i ale
spiritului. Toate clipele de fericire ~i necaz nu sunt dedit
127
'I
I
....
--~
~-==~f-~.E G
t:lu
i~9Ll
-.!.
~~:<.:t.;.~
I-
impaca
dragi, survenita. ca
12X
I
I
I
--~
~u
s..
't
~~f-01:
!!!I!!!!!!!!I!!
===:::0:
H9J.l
._~
ii
, I
Pacienta plcaca, iar eu imi amintesc de 0 illtamplare ciudata, care mi-a demonstrat eiit de important este ca femeia sa
depllna eforturi pentru propria armonizare.
Ofereal11 consliitatii
asta In foarte
SCLIrt
la nivelul subcon~tientului,
citeasca
caseta video cu
inregistrarea conferintei.
~ Nici 0 ~al1sa - da din mana femeia - este de profesie
l11il~tar~i nll crede in astfel de lucruri, a~a ca nu va citi cartile.
Imi desfac mainile a neputinta.
- in acest caz nl! va pot ajuta Cll nimic. Pregatiti-I moral
~i, peste diteva Ililli, ar fi bine sa se prezinte la un control
medical.
Femeia izbucne~te in plans.
barbatului de sufletul
tlilui.
intreaba ea.
uo
dependenta
personalitiitii
COl11un.
de cant i-
Su
~E-~f
~
care IlU
intelectul
cu 0 paeienta.
ghidul
exagera,
cu toate
acestea,
'
cre~terii, ea
In Orient
11
precepte etico-religioase
~i juridice ale
pe Coran, SIIfIIW ~i fIqh. Pe ling~ pres.
indatoriri religioase ale musulmanilor,
civil, penal ~i procesual. Este considerat
de baza ale ideologiei musulmane.
====
r-
ll9ll
u~
132
133
FI..i:i.
3... ....
iJ:!E-!-<.E
QU
--
~
is
~
H9l<:
1"""""".........
m_1!"'"
I.
RUGACIUNEA
lucru este s~
nu ma opresc. La un moment dat am fast cuprins de ~ u~oar~
.
Avansez
important
1113simteam
Cll aceasta
.
.
.
t
DUITInezeu insa nll mi-a ofent reve Ia t13. De aceea a tre bUI
~
I
sa- I11cep de Jos Sunt 0 fire l11uneitoare. lar temperamentu
'
..
t
f"
ITIeU indolent de la natura, nu tn-a lasat Sa-Ill] Iros~sc ar~ ros.
,.
~
'.
~
~t"
t
t
mal
sus
~] mal
pllten \e, <;':'
',.1. 1]1 tot i ace..tl
'i al11, Ill-am "tara . 0
.
i -" I-tu
SlIS, pOrllll1 d de la valorile ul11ane cele mai simple. nsa, 111a ~cra.mporan
" d e ram p onarile de primele trepte, ma expllneam
.
'I
de urmatoarele. Sil11tind acest penco, I ell lI1al11tal11
.
~;~C:ld
din temelii, la fiecare doua luni, intreg slStemdu:,
l11-a111gan I .
"Dare ce se va intampla dadi Ifla opresc?" '
135
~
Qu
"~ ...
3..
"-
i:tIF-<F-<.E
~..
t
Caci, In cazul acesta, vor ramane nelnchise cele mai ample
valori umane, ceea ce poate genera 0 agresivitate de cel mai
Il1alt grad. Am decis sa nu Illai starui cu analizele, ci sa merg
Illai depal1e.
Atul1ci cand mi s-a stabilit diagnosticul: cancer plus Illetastaze, la Illceput am intrat In panica, dar apoi mi-am alllintit 0
veche poveste. La vikingi exista obiceiul ca luptatorii
tacuti
pomind
136
~
L ~9Ll
~.'--
--
t:
c.
u-
ulliversale: ea fUllctioneaza
independent
Acela~i
mei: "Sistemul
....-
QU
..:.:1:1.
CQf-~.E
u
~,-.
!!!!!!!!!!!
nllil
--
de 200 de
!
~
~i In Incarnarile
loziei.
dumneavoastra
se remardi
tema suseeptibilitatii
In neal1lul
~i a ge-
,...-
QU
.;.;i:i.
..,,,,,
1%11-1-:2
--
t:
~ ~
lfea
r--
- i-am
ma
~i, ill
viata este sa aCLImulezi iubire pelltru Dumnezeu :;;ipentru lumea ineonjuf<ltoare. Pe viitor, el trebuie sa :;;tie ca nimeni 11lI-1
va trada niciodata, Illl-J va jigni :;;iIlll-I va necaji. Dumllezeu e
lase supararea sa patrunda in adanc, ca IlU se ellvine sa 0 pastreze l1lult timp in sutlet, ill caz contrar, el se va imbolnavi.
din cea mai buna. Plii bine, cand am dat sa deschid gura sa-i
zic ceva, el a in:;;fiicat ciocanul :;;ia facut tandari toat3 faianta
din baie. Apoi a dat fuga la vitrina ~i a facut-o praf:;;i pe asla.
- Ai nevoie de un barbat sanatos sau de vitrina intreaga?-
140
mccrca, efectuJ insa cste zero. ~i, dupa cat se pare, situatia este
grava.
'
am "i'ntrebat-o eu.
Ea oftcaza.
- Bine, am sa incerc 5-0 las maoimoale.
141
0-
QU
~~~f
Eii
1
L ~9LG"
se intorcea
142
I
I
I
I,
I!'
Ii
I
1
\.
,
idealuri, principii, spiritualitate, noblete ~i nu admiteati tradarea, jignirea, cearta, nedreptatca. in acela~i spirit v-ati edllcat ~i
fiica. AClllll ea face prilllii pa~i in viata, acolo unde se va
hotari viitorlll ei ~i unde va fi supllsa incercarii de rupere a
relatiilor, contlictuilli, tradarii, jignirii. Ea a ratat deja proba,
inainte ca aceasta sa inceapa. lar tatal ei simte di, rupand
relatiile de familie, ii poate salva fiicei sale viata. insa incapacitatea dumneavoastra de a intelege coreet situatia creata ~i
deelan~area programului de autodistrugere IlU i-au pennis
fetitei sa treaca nici macar de aeeasta variallta, u~urata, a
il1c~rdirii. in acest moment, obiectivlIl principal ar trebui sa-I
constituie salvarea vietii fiicei dumlleavoastra ~i I1l1Il1toarcerea acasa a sotuilli. Primullucru care trebuie fiicut este sa InUiturati orice regret 111legatura eu ce s-a InHimplat, precum ~i
nemultumirea fata de situatia creata. Amintiti-va Intreaga viata, mai ales perioada de pana la eonceptie ~i perioada sarcinii.
~i inlaturati orice pretentie fata de oricare barbat. Explicati-i
toate acestca fiicei dumneavoastra. La urma lIfmelor, lasati-o sa
urmareasea Inregistrarea video a cOllferintelor mele. Eliberati-va
in acest moment de toate problemele, pastrati in suflet doar
iubirea de Dumnezeu. Este ~ansa dumneavoastra, Illcercati 5-0
valorificati.
Aceas~a indilllplare i-o relatez paeientei eu care stau de
yorba la telefon.
- Cazlil dumneavoastra este similar - Ii spun - ~i fiica dumneavoastra poate muri. Ea a ratat deja incercarea care ii fusese
menita, ~i asta inca inainte de start. Aici insa lucrurile sunt ceva
mai complicate, caci la mijloc se aflii, In fond, karma dUl11neavoastra personala. Slinteti. in principiu, 0 persoana relativ pllr3. In
]43
QU
'oF=:;1i
~~~,g
intcrioara determina
$i soarta fiieei,
iar sistemul
144
de Divinitate. Abia
Inconjuratoare
sau al propri-
ll9ll
I~
earaeterul
~ =-
u~
r-
s-;
OE..i:i."'-';:
ClU
~~~.E
---=
!II!!!!!!IIB
;;;;;;;;;;;;;;;
L ~9a-
P'~
--"""
ARTELE
MARTI
ALE
"
146
~:
I
'~:
I ;
'.
147
.~
QU
'9''';::
':":
~E-~.E
i:i.
- -m;;;;;
u~
1
ll9ll
F--~~~"
--1"1"
t'
1\.
f
fizice ~i spirituale
J
.~
sistemul,
s-o inving.
Aplicat la artele martiale, acest model ar arata cam in felu~
ansamblu.
14X
--
--~~-~
ClU
~f-~f
F"";:;...,..,.
r~lg~mi.nte Ileobi~nuita. "Noi 3m observat efl elevii no~tri prezlI1ta simptome asemanatoare. Mai intai i intai, este vorba de
sporirea cruzimii, de 0 dorint<1 permanenta de demol1strare a
fortei in practica. Poate ca tocmai acest lucru a dus indirect la
,I
"
.1
I'
I
I
cre~terea brusea a nllmarului de aeeidentari din timpul antrenamentelor. Am observat ea In familiile elevilor no~tri au Inceput
sa se InUimple mai freevent ncnoroeiri. Deoeamdata,
nu
reu~im sa Imbunatatim situatia. Noi Intelegem ce ne Impiedica.
Principala dificultate 0 reprezinta Jipsa unci teorii a artelor
marfiale. Ne dam seama ca, In ~colile de arte martiale, ideea de
moralitate trebuie sa fie eon~tieI1Ui, nu spontana. Noi Insa IlU
avem 0 conceptie a karate-ului. N-ati putea sa ne ajutati?"
Nici eu nu aveam 0 concept ie, mic Illsa Imi place foarte
mult sa improvizez, de aeeea am Incercat sa sintetizez aeeasta
conceptie
mcle'?"
destula atentie.
"Sa judecam logic. Din punctul de vederc al sistemului
meu, ~eolile voastre sunt bolnave. Sporirea agresivitatii con~tiI
numarul accidentiirilor,
.(
V
150
I
I
II!!!!!!!!!!!
==n9/.l
re~ede. Capacitatea de a veJea structurile karmice imi per111Iteasa economisesc sute de ani. Daca m-a~ fi bazat pe
analiza evellimentelor reale .}ia~ fi tras concluziile ~i formulat
cOllceptiile In consecinta, mi-ar fi trebuit, probabil, vreo opt
sute de ani. Experienta extrasenzoriala 1113ajuta sa fae fata
.
problemei mult mai repede.
~
'-'
151
Qu
-..
t:
~ ~ it ~
I!!!!!!!!!
~
i:OE-E-,.,E::;
1
L~gll
l""':.~
--,...-
naturali
spirite
~i zei 0 reprczentau
"oamcni
galldirii, trebuia
mulHi vreme
sa il1teleag~ ca
Parghiile spiritufizice. Principala
illtelcs urma~ii lui. ~i. chiar daca palla in prezent filozofii din
lumea Intreaga spun ca DU11lnezeu este fie ratiullca suprema,
fie ideea, vointa sau legea suprema, Cll doua mii de ani in urma
152
na~te tatul. Din el ies ~i 111el se Intorc taate. Asta este ceea cc
demal1stralumii.prin
purtarea sa, ultimul mesia ~i asta au
supenon
lor, erau
la randul
~i
titudinilor ~i a inteleetului
Speranta, scopul, principilii.
dedit "inteligenta". Cel care
principii elevate realiza mai
maret",
ai unci asemcnca
aptitudinile
ell sutlet
l'
,i
--~
cu
~'t-;
IXIE--E--,E
'-
'II
II
I
i'!
154
1I9/.Z
I
,f
!!i!i!!!!!
~m~
..:.:i:i.
I%IE-~.E ~
QU
~.~_._.._t~
H9L~
-p-
de dorinte ~i de vointa. Dorintele noastre. de regula, sunt discrete. Dorinta apare, se realizeaza ~i dispare. Eu-I nostru,
~i
CLiAbsolutul.
De
in
156
~-
deplin3. Mentinerea
oului
Ciu
~-
~.. jj- ~
u
i:tIE-<E-<..<::
H9L~
n
momentalla a mi~dirii. Principalul III artele martiale il reprezinta Ill! lovitura, atacul ~i apararea, ci detectarea ~i controlul
mi~dirii sau situatiei, fie de la Ineeput, fie chiar Inainte de
prodlleerea
pcricolul?
160
!
';
.
va 1on 1e uman e (prl" 1 P ost izolare Purtare binevoitoare ~i
"
".
0 cOl1 ce p( ie des p re lume carecta, rugaciuni) - toate
bl aJll1a,
. ..
. ~
acestea contribuie
artele martiale.
11farmarea
,....
25u
~E-~~ ~
u
--
H9lZ
",,~
p-
\i
~;,
JI,-
RECEPTAREA
NOlI
INFORMATII
I'
vrut sa se Impaee Cll tradarea, nedreptatea, prabll~irea idealurilor ~i a sperantelor. ~titi de ee. de Illulte ori, omul prefera sa
moara, dedit sa se impace ell prabu~irea l110ralitatii ~i idealuri-
,
I
la ego-ul colectiv
mai moral este omu\' ell atat mai ampla este eonectarea, care Ii
poate relilli IlU Ilumai pe toti oamenii la nivelul omenirii, ci ~i
civilizatiile
la toate.
'
Ridic receptoruI ~i 0 rog pe doarnna sa-mi a'mll1teasca~ problema cu care venise la mine.
- Duml1eavoastra ati. SpliS di sotlll meu ar putea rnuri spline' pac/ellta. A~ vrea sa ~tiu care este situ atla lu I acurn
'
E'.xamll1ez de la dlstanta
campul
sotuilli
ei
'
~.
~I vad ca tabloul
. - Aceasta Inseamna ea
dumlleavoastra este pe cale sa se "IIlchlda.
162
importante au fost
prin intermediullor,
iar la copii
morala.
pret, la Ineeput,
pe moralitate
mama
~i idealuri.
pe
163
- -....
Qu
~'i~
i:tIf-<f-,E
trallmatizeaza sufletele viitorilor dumneavoastra copii. $i dumneavoastra, ~i sotului dumneavoastra v-a fast blocata posibilitatea de a avea copii. Intrudit, la viitorii dumneavoastra copii,
atat caliHitile, cat ~i defectele se amplifica Inzecit, orientarea
incorecta pe care i-ati trallsmis-o sotului distruge sufletele
copiilor dumneavoastra, IlUIe permite sa vina pe lume, de aiei
bii:~atlll de injosirea
f
}
sterilitatea
me Ie
~i sterilitatea.
Copii sal1ato~ina~te acea femeie, la care sentimentul iubirii
nu se eontope~te eu 1110ralitatea.onestitatea, principiile, aptitudinile sau banii. lubirea poate fi imorala ~i va trai, dar
moralitatea tara iubire nu va trai. Ma adresez din nou doamnei
ell care vorbesc la telefon:
Cand
0 sa vii rugati,
va puteti
ruga
in fclul
Ufmator:
164
i!!!
H9LZ
-~
i~bir~, dev.ine un tidilos -?i un netrebnic, pentru a putea supravletu!. Adldi, el poate slipravietui numai in conditiile unci
.
relluntari permancnte la spiritualitate.
dumneavoastra,
t:
c..
G
]65
~..::::
0 8,..:..; i:i.
~
25u
~r=C:::ij
;:
;:;:
-=-
U9lZ
y
garantez
concret,
Cll dite
ei se va schimba.
procente
Ea
se va ameliora
sitllatia
II
I
"II
ia cllvantul
procurorul,
apai
avocatlli. la judecata
ILii Dumnezeu,
mai intai, vorbe~te avocatu!. lertarea porne~te de la intelegerea faptului ca propriul eu
este secLindar. Acuzarea porne~te de la premisa ca acesta - eu-I
omenesc
este primar. Va rog sa mergeti ~i sa va ganditi 0
judecata
oamenilor,
mai
de minute.
Dupa
cum
~i mai
felul
intai,
imi amintesc
mell
Dimi-
Am programare
- Mi se pare ca femeia aceasta, chiar daca a zambit vreodata, a taCllt-o nllmai In vietile allterioare. Peste trei ore Insa In
vocabularul ei a aparut expresia "scuzati-ma", zambe~te, galldirea e la fel de !impede, dar ochii i-au devenit bla-a-a-a-anzi intoneaza el - nll mai e tanc, e precum 0 limllzina, ~i inca una
impodobita pentru nunta, acoperita de fiori - i~i descrie el
senzatiile.
]67
~
ClU
i:JC: .:.:;i:i,
~E-~.E
r-'
.",
--
.,~"
~
u
1I9lG"
-"""
In t03111113
anului 1996 am avut la New Yark
0 discutie
Cli 0
pacientiL
ea mestec nisip. Am
pregatit.
- Aveti dreptate - dau eu dill cap afirmativ. Pregatirea
sufletului are loe prin durere, prin distrugerea stabilitatii
valorilor umane. Ne Indreptam cu mai Illulta u~urinta spre
illbire ~i spre DUl1lneZell, atullci cand trecem prin chinuri
spirituale ;;i fizice, care ne ajuta sa inteJegem caracteruJ
iluzoriu al valorilor Ulllalle ~i caracteruJ real al iubirii de
Dumnezeu. Pe de alta parte. cartile meJe SUllt greu de citit
pentru multi ~i din cauza autellticitatii !1ia Inaltei concelltratii a
16M
- avea cancer.
- Cel care trebuie sa moara sunteti dumneavoastra- ii zic
QU
~~~f
l""""a.-
._~
brusca
a tuturor
proceselor,
octombrie
pun destinul
pazitor
nenorocirilor
.
Aceste fapte m-au ajutat sa inteleg de ce cartea mea n-a
avut nici un ecou in Occident. Nici o'editura n-a consirntit sii-mi
publice cartile, atunci cand adeptii investigatiilor me Ie au dus
- Toate computerele
pot primi bagajul.
reactia cititorilor de limbii englezii la aceasta carte. imi amintesc cum peroram, intr-o discutie ell 0 cuno~tilltii de a mea,
despre atentia pe care ar trebui s-o manifeste America fata de
/70
La 'inceputul
lui ,noiembrie
1996.
din aeroport.
- Care e povestea? Ce s-a 'intamplat?
la Incercare.
1996.
adidi
aceasta este
~
U91.G'
prive~te,
QCJ
~.. i:i. ~
t:O!-~.E
~
lI9ll
F'-"-~~i:;-
.
g rantii
.
.
USOJOIlIcare
l'
IOCLIlsera peste hotare chiar zece sau dOLliizeci r
.
.
I,
es tau f<ata- de cartJ/e
meIe acela~i interes ca ~i d e am man 1-'
omellesc.
..
oamenll care
locuiau In Rusia.
lllsa
luefu.
Ill! 51111t q
'{
'.
IInnezeu,
~
al:eea
n-am de gand
sa ma schimb"
- -n-o IIltele
.. g
'
se aseamana celul care '
dec Iara: "Bantuie viforul, IllI vad nimi
'
de
~i a
'
- A-ti cOllvillge sutletuJ di iubirea est.
.
.
e mal Illlportanta
d eca~t once este 0 mundi foarte diticilfi d
.
, e aceea Ill! trebllle sa
.
d Isperatl.
"
.
cuJcat.I Ia pamant
~I inghetati
.
a spiritualitatii
jmi
~i a idealurilor,
a moralitatii
~
Acum II1sa pe II1treg Palluintu! se de
.
- t . "vlforul"
c. de oamenl, dupa toate probabi!itatil Z1an.ule
~i
astle!
.
.
.
. e ,VOl . IiI d III ce 111ce
"
n1<11putll1i.
sa
i,
",'
.~
",
- pal:icnta m3 prive~te
- Va rog.
- De ce Ilu-mi pot face cruce la biscrica?
- Deoarece crucea reprezinH'i simbolul renuntarii Ja toate
valorile umalle 111Ilumele iubirii de Oumllezell. Palla aClll11
insa dumneavoastra
n-ati putllt face ~i nici Il-ati dorit Iucrul
acesta. DlIlllneavoastra - ii explic eu doamnei - slillteti ata~ata
172
173
-~
QU
'ij.e.
i:OE-E-.'C
..
H911
-""
PERSONALITATEA
SOCIETATEA
~I
IUCfUI acesta este numit diavolisl11.lncercati mai intai sa reduceti importanta propriului ell prin post, foame, exercitii respiratorii, Illllilca fizidi ~i oboseaHi, prin limitarea dorintelor.
illcercati, de ascmenca, sa va fugati acasa, in genullchi, acesta
este un simbol al umilirii ego-ului.
Cand va irnprcunati maillile, ell palmcle lipite. Ilicrul acesta
inseamna umilirea aptitudinilor dUlTIneavoastra.
Cand atingeti podeau3 ell fruntea in timpul rugaciunii,
aceasta reprezinta urnilirea con~tiilltei dumneavoastra. Dar, va
rag, tilleti millte un lucru simplu: rugandu-va, dumneavoastra
va umiliti prapriul
de propriul exo, de vointa ~i dorinte - una la Imina; de principii, scopuri, idealuri - delia la mana; in al treilea rand - de
trufie, adidi neacceptarea
elf ~i va indepfu1ati
de valorile
umane,
,,'-
:!!: 81
=u
~~ ]'
I%I ~..<::
~ -~
,
F
H9lt
"
in vietile anterioare,
I"'"'
nivellil
con~tiil1tei ei ~i, in
mod corespUllzator, al moralei, eticii,
moralitatii. ei , a rIDS t
extrem de inal1. Illtreaga
omen ire i se parea josnica,
"
cufundata
in pacate ~i nedemna de iubire. Oispretul pIin de dezgllst
fata
de lIll vecin nevrednic se transform a treptat in dis
.
p retul
,
fat,a
d
intrcaga omen ire, Oar, intrucat a purta pica, a dispretui. ae
condamna pe cineva inseamna a-i dori in
,
tai' 1alInna~ii ceilli care dispretllie~te ~i condamlla doresc Il10art
deja ea,moartea
intregii ollleniri ~i cauta mijloace tehnice de realizarc a acestui
dczjd~rat: Cand pro~entul unor astfel de ~ameni va aringe un
an unlit IlIvel, omcllIrea nu va mai ti viabila
,
t este este
mal.
mare anvergura unei persona/irati, cu atat Cli
mai carapid
~
un
egoism uria~. M-am lIitat sa vad unde ~i-a trait acest am viata a
176
177
~-~-~-:!!I
QU =
~~-ii
1:01-1-..0:::
l""'"'i..':--
I'
iiii
HQll
conceperea
;1,
- N-o impiedicati pe fiica dumneavoastra sa fie egoista i-am spus acestui pacient. Femeia se oriellteazli mai rnuh spre
cele materiale, iar barbatul spre cele spirituale. Daca fiica
dumneaveastra s-ar fi nascut baiat, ar fi murit, deoarece orientarea ei spre valorile spirituale elevate este mult rnai puternica
decat spre sentimentul iubirii. Fetita are un comportament
egoist? - intreb eu.
- Sunt uluit - raspunde barbatul - dar tocmai aceasta e
situatia. Ea nu permite ni"":lanuisa-i ia jucariile, sa intre pe teritoriul ei, nu imparte nimic cu altii. Dar, nu va suparati, eu
totu~i n-am inteles ce ati spus. Reiese ca trebuie sa-i incurajez
egoismul?
- Nu; numai ca dumneavoastra ati fi incercat sa-i frangeti
egoismul eu forta, sau sa-i schimbati convingerile, pe care
1e-ati fi inlocuit, fire:jte, cu opusul lor, altruismul sau eolectivismul. De aceea, rezultatul ar fi fost tragic, atat pentru ea, cat:ji
pentru cei din jur. Egolsmul peate fi invins nu prin colectivism, ci
prin iubirea de Dumnezeu. Con~tiinta individualista, egoista,
lipsita de iubire, aduce lumii prejudicii tot mai mari. Aceasta
este tendinta capitalismului. Dar con=1tiintacolectivista este :ji
179
In
--
~
C
i:5u
~~~!
S!!!!
H9J.l
-<--
P'
filozofiei
cand
~i cliiturii.
con~tiinta
altceva,
iata aceasta
serviciile
zecelea
dind
la 0 intelegere
va fi deja 0 adevarata
speciale
nu vor
salva
A~adar,
catastroru.
VOl'
situa~ia.
ueiga~
lupta trebuie
ar
al.unspre-
dusa nu impotnva
liner
ale psihologiei
In 1995,
-
intrebat eu.
- Ei, toate restaurantele
parea de ciudat.
la inceput,
apoi orientarea
hipertrofiata
;;i ei se avanta,
lucrul
spre
acesta Ie purifica
propriul
ef:o
IRO
Devine
mistuie
terori~tii
Atunci
.ora:
aparea terori~ti, al caror singur scop va fi nilllicirea unui
sau a omenirii, pentru simplul motiv ca acestea nu trebUie sa
oamenii
sufletul.
ill cepe
sa-i
apoi spre
restallrantul
turnant
de
la
din
- am
sa zicem. le~am
mi-au raspuns prietenii. La
Brighton,
etajul
patruzeei
al
hotelului
~~
-
:r-a
~u
f2-ii~
Q:lf-f-.c:
fa::
:5
-~
"
'
I..
I.
Iii,;'
, I
I
Iii
L191(:"
~-~;i...;~
r'II
,
.
reeizie
moartea
pre~edll1telul
Nostradamus a prezls cu P
.
dlnd va fl UCISfratele
Jobn Kennedy. A tost ''" d 'Icat termenul
.
.
.
.
Ll
Potrivit informatiel fUn11zate de Nostradamus,
acestUla, R0bert
I
I
adevaratul
uciga~ al pre~edintelui
nu v~ fiparl~:tat.
O~~ar:~es:
'
'
- 'b'
Prec ;z;a Predict;e; s-a dovedil Ileajleplal de malta. EI ~ne,
dupa Noslradamus, in anul 1998 oraju I New York va dlsparea
?
de pe fata pamanlului. Ce credeti des pre aceasla,
Eu ridic din umeri,
..'
- Ch'lar daca imi va fi ingaduit sa vad vlltorul unul grup
mare de oamelll, nu- mi va fi Permis sa fac cunoscut lueru\
,
am prez::
acesta. Pacientii mei confirma adesea faptul ,ea tot ~e.
I , O ar, eand vad viitorul unul om ~I I-I aduc
eu s-a IInp I1111
I d 'lea
lar,
~
I,
I::
I,
direct la institutiile
la asemenea
'
II
"
'I
I.
"
'
";aa fat~1 de
"
.'
0 cale eorecta spre Dumnezeu ~I spre
O Cer
evenllnente ~I' sa-I
I'
J:: atunci cand totul se confinna. omul depun,e mal
IUb Ire, AsI II,el,
.
UI g ru p
I
"
l1lulte efortun ca sa- se se h'I~l.be Deoarece con~tlln,a un
,
'
-,:f,
:t-
'
r
a lor 111
fa pt se poate intarnpla, pur ~i simplu, ea vl~ua lzare
'
I re
detaliu sa nu fie pefiTIlSa,0 e aceea, eu ma onentez exae s P
,
IX2
I,
I'
A fost
.
.
,
L"\Kennedy, Robert (1925 - 1968) - om pO\!llCamenc, 111, I'wtele lui
"\
LF. Kennedy, senator democrat, arlizan
a politicii de inlegrare
rasialfi, A fost asasinat.
,
183
Su
~ g.
i:CIF-F-.:::
~ &iii
H9/Z
",.
se pot
De ce credeti a~a?
Nu demult, patru clarvazatori
au vorbit la 0 emisiu~le
televizatii despre faptul cii, panii in 1999, New Yark-ul va dlsparea de pe fata pi'umlntului.
in ianuarie
la New York.
sa aflu ca am dereglari psihice. insa psihiatrii ~i bioenergoterapcutii la care am fost mi-au spus ca sunt absolut sanatoasa".
unele probleme.
]X4
.'
'.
.
Prevestlte asemenecl
De ee toerna! N e W Yor k-ului Ii sunt
~
'
..'
cataclisme?
De ce inrautatirea
telefon'!
{',
.1f"""'I
Q{.,.)
~ a.
CQf-or-1:
1L
~P:~-~
"""""--
pe 0 idee abstracta.
prabll~irea energetica.
Dar ce a vazut ea? Energetica sau evenimentele reaIe? M-am
gandit ca problema poate ti solutionata in felul urmator. Daca
politici.
amintindu-mi
diteva
Nostradamus,
persoane
la
'2 illnie
mi-au
povestit
1993 trebuie
ca.
potrivit
allului
lui
sa se prabu~easca un
,,,,.
t~
de profetiile
se
ea America
este
14 Gornaciov,
Mihail Scrghcicvici
(n. 1931) - om politic sov!ctic.
Secretar general al peus
(1985 - 1991). pre~edint~ ex~cutl~. al
URSS (] 990 - ] 991). Initiatorul unor reforme econ0l11lce ~] poiltlce
(glasnost,
I~ Eltin
pre~edi]~te
186
fotoliul celuilaltl~
~i
Fiindca
a Uniunii Sovietice,
de existenta
Raspunsul
14 depindea
ulterioara
importante
unuia dintre ei
New York-ului
Fotoliul
dezvoltarea
'"'
-.. r-
brusca a energeticii New York-ului in vara anului 1997, preCUIll ~i evellimelltele fizice pe depJill reale care vor urma dupa
excelenta.
;;;;;;;;;
HQll
inchis.
~.
perestroika).
Boris
Premiul
Nikolaievici
ales al Federatiei
None!
pcntru
(n. 1931)
Ruse (199]-
pace (I??O).
om politic
rus. Pril11ul
1999).
IX7
QU
~~~l
-,
'
este
carte
'
mai Periculoasa
"
'(
fapte agravante,
'
't,
, mal cu seam a,
de problemele materiale, oamenii se odihnesc toata viata
,.
"
destinzandu-se dupa orientarea rig idi'i Spre val on Ie spmtua
, e,
'
situatia funesta.
'
Daca nazuinta
'
'
'
'
'
'
gandirea
colectivista
devi-
~
ran?url. Treptat, totul a prins sa se limpezeasca.
h~ A]~lerica, 0 tara destul de primitiva pc plan spiritual,
loclilesc In general cei care <;:i-autrait vi ata a11(
'
- 111RUSia,
enoara
India sat! Tibet. Fara a citi carti, , ocu p and u se
,
'
'
'
'
'
asemenea
'
IXX
!E5ii
HQlZ
."~"'.~~
dOlla dumneavoastnl
:<,.
.-
iSu
uQ.
>DE-~.z
~ -!!!!!!!i!
u
L1911
'"
deoarece ea este
de bUllurile materiale
diideau un rezultat
exec lent.
Rusia insa era ata;;ata atat de cele spirituale, cat ;;i de cele
materiale, din exterior. De aceea, Rusia cadea treptat dill
democratic in despotism ~i, illtrucat Rusia este mai aproape de
Orient, In cele din urma, invingea despotismul, adica prioritatea
l
I
II,
Novgorod
- ora~ in Federa!ia Rusa, Ja nord de lacul limen. Unul
dintre cele mai straJucite centre ale civiliza!iei ruse~ti din secolul
XIII. Capitala republicii fcudale Novgorod (1136 - 1478), intrat in
componen!a statului centralizat rus in 1478. Oevastat in 1570 de Ivan
cel Groaznic.
17
Alexandru 1/ (1818 - 1881) -impara! al Rusie; (1855 - 1881). A
realizat diteva mari reforme (agrara, in administratie ~i armata).
Promotor al unei politici externe de expansiune ~i interventie. A fost
asasi nat.
I~
Stolirin, Piotr Arkadicvici (/862 - 19/1)
19
NEP
(Novaja
Ekonomiceskaja
fo/itika)
politica economica
Sovnarhoz-uri
(Sovetv Nomdno}!,o Hoziojstva)
- organe de
autoadministrare
econom(ca [ocala la nivelul republicilor unionale,
carora N.S.Hru~ciov
le-a transferat
in 1957 dreptul de decizie
economidi, anterior 0 prerogativa a ministerelor centrale de la
om politicrevolutiei
!'Us. A
dirijat, ca prim-ministru ~i ministru de Interne, -reprimarea
ruse din 1905
1907. A propus 0 reforma agrara, care prevedea
improprieH'irirea taranilor, precum ~i dreptul de vanzare ~i cumparare
a pfunantului (1906 ). A fost asasinat de eseri.
-
Moscova,
21
e~ec a grab
it procesul de destramare
drui
190
~
-f.
.."
-~
191
--
,....
:010II-.-'-
""U
aH~~t
.. ~-.,;r-
,u9lG"
Petru
In,
despotica se
cu cultura ~i
America
pc drumul
strabatllt
eu atatea
- Bine - alll spus eu. In decursul a trei vieti ati locllit III
India ~i ati fost atat de preocupat de spirit, Ineat cOI1~tiinta ~i
moralitatea dUllll1eavoastra au Inceput sa se degradeze. Urlllatoarele trei vieti le-ati trait III Africa ~i erati gata sa-I ucideti pe
oricine pentru bani ~i bunuri materia Ie; In campul dUl11neavoastra vad, In plan subtil, cinci decese. Moartea acestor cinci
oameni are legatura cu dUl11neavoastra. in aceasta viata nu vi
22 Petru 1 (eel Mare) (1672-1725)
- tar (1682-1721)
~i imparat al
Rusiei (1721-1725), remarcabil militar ~i om politic, ctitorul Rusiei
moderne. A reformat cu autoritate despotica administratia, economia,
armata. A intemeiat ora~ul St. Peterburg (1703), capitala Rusiei din
1712.
192
- Am sa va povestesc 0 asemenea inU'implare - in cepe domol vindecatorul. Cu zece ani Inuflna In-am indragostit nebul1e~te de 0 fata ~i am cerut-o 111casatorie. Ea a acceptat. Imi ami~tesc ziua I1lll1tii. Ea era l11inllnata III rochia ei alba ca neaua. III
acea zi, mireasa mea In-a in~elat ell altul ~i a fugit cu el. Peste
cfttiva ani, ea ~i-a mcut din nou aparitia. Mi-a eerut indelung
ie~are ~i ne-am impaeat. Ea mi-a prezentat un proiect foarte
ademenitor ~i mi-a propus sa-mi adue ~i eu contriblltia, mai
bille zis, eontributia era numai din partea mea, din partea ei
venea doar propunerea. Am adunat toti banii pe care Ii aveal11.
al11 il11prul11l1tat~i de la prieteni. Mai pe scurt. am stnlns cei
100.000 de dolari de care era nevoie. Ea a disparut Cll bani cu
tot. pentrll a doua oara, ~i nu s-a mai inters.
Amandoi z[ilnbil11.
- Vedeti ee noroc ati avut - ii spun. Cine ar putea salva
sutJetul ullui barhat. daca IlU0 femeie?
~ Fiinclea veni vorba. sa va spun eeva dcspre bani - a
adaugat
vindecatorul
ingandurat.
Metoda
mea de tratament
IlJ3
r-
=u
..:.:;i:>.,
CQ ~.E
u
-'
I'
U9Ll
-,....
.!;>i
III
III
,
se Imbolnavesc.
- lata despre ce cste yorba - raspund eu. Valorile Ul11ane
Incep de la dorintelc, viata noastra, de la ceea ce numim l~n
II
194
- m-a Intrebat
un lucru ciudat?
i,I
II
--
{1':
, '~
I i
I
I
"destin fericit". Cat timp omul are necazuri, el este mai putll1
ata~at de valorile ulllane. Prin urmare, agresivitatea din sl~bcon~tientul lui este , mai scazuHi, iar orientarea lui spre iublre
- -tos. lndatii.
'
este mai puternica. In mod corespunzator,
e I es t e sana
ce sc Implinesc toate dorintelc, ata~area de valorile umane la
brusc proportii. iar In subcon~tient se declan$eaza agresivita:
tea. Blocajul se produce mai Intai la nivelul parintilor, daca
orientarea lor incorecta i-a ancorat de valorile lImane. Nu nu.
.
-. .
mai copiii depllld, sub rap011 karmic. d e parmtl. Daca- su fletnl
.
copilului este curat, pentru "murdaria" transmisa de parintl va
pliiti nu el, ci ei. De aceea, bunastarea dobandita
tara probleme
este foarte periculoasa.
=.-I
<=>u
~~ g.
~F-F-..c
p'C:-:'~":
--
Ll9/.l
--"'"
De curand, 0 pacienta mi-a povestit cum tot apartamentul ei
a fost complet jefuit, In momentul cand ea avea deja biletul
pentru New York. 0 aha femeie ~i-a pierdut viata sub rotile
lInui autobllz Cll cateva zile Inainte de plecare, ~ Intampl~re
absolut enigmatica, inexplicabiJa. Destinul unora se naruie
complet Inainte de plecarea In America. Motivul e simplu:
scopurile, dorintele, sperantele lor de fericire intra in rezonanta cu programele analoage ale Statelor Unite. Se produce amp/iticarea Jor brusca, urmata de prabu~ire. Ei bine, din 1994
Illcoace, America a Inceput sa ,Jraga" cu putere Illtreaga lume
spre va/mile umane, adica spre 0 viata fericita, Implinirea
dorintelor, realizarea scopurilm ~i obiectivelor. Prin urmare,
pentru .ca omenirea sa nu piara, In America trebuie sa illceapa
0 narulre a vietii prospere, 0 prabu~ire a dorintelor ~i a sperantelor. Lucrul acesta se poate manifesta prin Inrautatirea
situatiei ecol1omice, agravarea starii sallatatii, atat fizice, cat ~i
psihice, mai Cll seama la noii-nascuti, prin sterilitate, atelltate
teroriste, calamitati naturale etc. Oar, intrucat America este
tara emigrantilor, iar liderul ei energetic este New York-ul
unde sosesc initiaJ toti emigrantii, cele mai multe problem~
val' fi, probabiL pe teritoriuJ New York-ului. Cu cat va fi
America mai pregatita sa adopte acea nOlla conceptie despre
Ilime care ia Ila~tere In RlIsia, cu atat mai u~or Ii va fi sa
invinga dificulHitile care 0 a-?teapta.
1UB1RE
$1
MORALA
196
197
QU
n;,.
IJ:H-.~.E
acestea, el trebuie sa aibii copii. Insa, dacii moralitatea ~i idealurile vor fi puse mai presus dedlt iubirea, el se va alege, eel mai
eu, ci sistemulmeu
Barbm:ul masiv din fata Illea ma prive~te, in spatele ochelarilor i se citc.';'te a.';'teptarea.
ell toate
19S
De ce?
a legilor divine in
insa di
.
~
I
I
!
ele VOl'fi mereu pe locul doi, iar atunci dind se VQf cioeni ell
iubirea, vor trebui de fiecare data sa cedeze.
Cli cat mai riglifOs i!;ii orienteaza preotlll elloria~ii ditrc
idealuri, moralitate:;i cinste, ClI atat mai mult Ii se aseamana el
Da, dumneavoastra
litatea ~i spiritualitatea
merge
deram vicios dintru incepllt ~i. de multe orL am vrut sa-mi pun
r-
-=- =
n911
F'~'-:""-~""
~
U
de Dumnezeu
pamante~ti
~i spirituale.
raspllnde preotlii.
I
!
!
QU
~~~t
U9lG"
"'I!I'f"'~
I
!
II
III
in viata anlerioara.
de aceasta incereare, de aeeea v-a fost data din nOli. Oar, intru-
cilntece de dragoste
din
ce ziceti
de Apostolii
- Ma doare-n
Vladimir
Semionovici
(1938-1980)
actor, poet ~i
cantaret rus. Canteee care se inscriu in traditia romantei ruse
ora~ene~ti. Versuri Jiriee, in care eomicul burlese ~i verva satirica se
impletcsc eu ironia amara ~jeu un tragism sra~ietor.
200
Atllnci
pentru a-Iurma
2.\
ei ~i eopiii. caci,
Am sa va pun 0 ultima
intrebare
atunci dati-mi
Se a$terne tacerea.
reiall
ineep sa se slistina
oficiala.
notiunea
reeiproc.
de ,.OulTInezeu"
~i cea de ,.reincarnare"
vor
batll!. Spuneti-mi
dar, sufletul
-.......
--
este Ilemuritor?
afirmatia
201
I,
Ii
I
I-
trn-;!-<=:
L
I
"I
Observ nedumerirea
parte gandul.
p-
SITUATIILE
CRITICE
ori vad In plan subtil cum are loc fOfmarea sufletului viitorului
copil. atunci cand un barbat ~i 0 temeie se iubesc. Cu cat mai
Imi amintesc cum, In sitllatii critice, adoptam inluitiv un
comportament corect. Tin minte 0 Intamplare, care s-a petrecllt
putille contacte sexuale au loc. cu atat mai activii este dezvoltarea acestui suflet. Acest proces de formare poate dura 1,2,3
vieti, poate chiar mai mull. Se Intampla uneori ca barbatul ~i
femeia sa se Intalneasca ~i, Hira sa-~i dea seama, sa se raneasca
reciproc In toate valorile umane, astfel Indit 0 relatie sexuala
la diteva
sute de
,','
202
u
l(9l~
- Din punetul meu de vedere, este 0 mare eroare sa eredem ca mai exista ~i altceva ve~nic In afara de Dumnezeu.
QU
Ciu
>%)~~f
~
u
--
--=====-=
H9lZ
---,...-
'II
ma aflam,
eare
e1
desprinde.
A treia oara
sedi-
se intindea
un povarni!;i
204
Am apucat cu mana
cat mai multe erengi, am tras de ele !;iiam constatat ca, de binc
de rau, rezista. Am lnceput sa cobol' lin. cu grija, aga!andu-ma
de manunehiurile de crengi. Aproximativ cincizeci de metri
i-am parcurs doar eu ajutorulmainilor.
Apoi panta a devenit eeva mai dulce ~i am inceput sa simt 0
oareeare stabilitate sub picioare. Coborarea a durat patm ceasuri.
Trei ore ~i jumatate n-am seos nici un euvant. Simtcam ca.
daca Ie voi raspunde prietcnilor mei, eon~tiinta mea se va
205
",
~-,--,-~
ng. "
~
CIII'
ClU
CQf-<~.I::
P'-,,",~
U9lZ
,..-
mul de traversare.
cobor.
Nedumeriti,
Ill-au intrebat
inca 0 data.
De de parte, tra-
cilldata.
sllte de metri,
cateva
stancii.
inchidea
in cele din
ea s-a zdrobit
ei. probabil,
astfcl
indit
dent.
de ele $i a devenit
depen-
Cativa prieteni s-au dus sa pescuiasca. All oprit ma~ina l;:1nga lac, ~i-au Illat eehipamentul de pescuit ~i au pa~it pe suprafata inghetata. S-au indepartat cam la 0 suta de metri de
mal, cand s-a starn it vantul, apoi a Ineepllt sa viscoleasca, a~a
ca ei au luat-o inapoi spre mal. dar pe un alt drum. Au ajuns
intr-un loe ell gheata subtire, care, dintr-o data, s-a spart. Trei
dintre ei au cazut in apa. Doi au putut fi sco~i, pe al treilea Illsa
I1U I-au putut gasi. a fost atras sub gheatii. L-am cautat un
sfert de ora - l111ipovestea
ellnoscutul
tineam
~i mcrgeti
eu mine.
EI striga de suh
Apostollil Petru, care mcrsese pc ape. pana a-I cllprinde spaima. Atullci cand frica. regretliL neeazurile ne fac sa depindem
de IUlllea illconjuratoare. senzatia de zoor ne parase~te nu
numai sutletul. ci ~i trupul.
206
---
207
~
I,
i
=u
~:~
CCf-~.E
I
H9a
,I
I
suprema,
~ --i'i: -=-=
-<:
u
~
'"
i!!iu
..-
t;'
t:rIf-q.-,..o;:
u
F-"-:"--.:r-~
-------.
lI9/Z
--------
--- .-
mi Se
vreodata sa
sa invinga
2-1
'
extrauterina
Cli
I..
~
'~.
,'1:
~i ne e teama ca nu va rezista
pan
a la
operatie.
pacientei.
'
'
'
210
211
I
I
r-
..QU
..it
I%IE-<~.J::
-,
-"or-'
"
Cuminte,
212
doetorita
a dezlegat
f
~
.~
garoul.
J"(
>.'
scoata acul din vena. Ea a smuls tubu!, acul il1sa a ramas infipt.
r
'",,"<
~'''"" Aerlll a illeeput sa pAtrunda Cll un ~uierat in vena. Asistentele
:;;i doctorita au inmarmurit, privind cum acul inghite eu un
~~
~uierat aerul. Un sunet galgait urca prin vena de la cot In sus.
Femeile continuau sa priveasdi nemi:;;cate cum aerul se ridica
pana la ulllar ~i se apropie de clavicula. Am Inteles ca trebuie
sa fac ceva.
--==
".-.
--
U9lG'
II
II
Credeti ca 0 sa mar?
I
,1
'Q~
~~~1
"1
~
!!i!ii!!!
I
I
.L
--
r~'~';.;~
H9ll
';~-
.~.
dintr-un
,I;
borcan atlat
mai jos,
dUl11neavoastra, teoretic,
la un metru
distanta...
sincera cu dumneavoastra
Am sa fi~1
sangele dumneavoastra,
am folosit altul.
chirurgicala
ea a supravie-
mi s-a
Ca urmare a tuturor
nenorocirilor
ce mi s-au intamplat,
Prima - in situatii
critice
trebuie
intrebi:
.,Ce va lIfma,
cele ee se inUimpla
'loi
trebuie
excluse:
rell~ioare
evaluarea
si-
interzis sa tc
sa sllpravietuiesc?"
intrevazuta
actillnea
In
unei vointe
supreme.
A dOlla - nici 0 nenorocire
~i niei 0 incereare
nu sunt date
eunosc acest
clicton: "Dumnezeu
nu ne trimite
incercari
In orice
menit
sa dez'lolte palierele
un aspect constructiv,
un graunte
superioare
se dovedqte
de~i. lIneori,
este dificil
a fi
sa-l
cuprins
criticc.
manifestari
indirecte
ale aspiratiei
eafre
e necesar sa te
puteri".
prezent
puteri:
pozitiv,
'I
Teama
a~ fi zis di
Vedeti
de
totul ea pe 0 purificare
majore in situatiile
critice este sa
214
,.....
""-:::0
Qu
~~"t S.
~f-<f-<.z
--
;:
n:
-<
u
1
LI9ll
-II""'
receptarea
A-I
PE
vorbe~ti
inti pari
dreptul
(Ca
AJUTA
ALTII
se produce
la nivelul
con~tiintei.
Cand Insa Ie
familii de cunoscuti
insa, din
II,
":
t
~
dind s-a Intors, a gasit-o botita rau de tot In spate. Atunei i-am
explicat prillcipiile sistemului dumneavoastra ~i I-am indemnat
\
\
starllitor
doua zi am intrat intr-o farmacie ~i. eand dau sa ies, vad cum 0
aha l11a~ina se izbe~te de l11a~ina mea, parcaHi aeolo, iar 10vitura vine exact in partea dill spate. La inceput pardi all dat
toti draeii in mine. apoi mi-al1l dat seal1la di ilL!e vorba de 0
simpla. eoincidenta. Am inteles ca am atras, Intr-un anul1le fel.
problel1lcle acelui nepol. Este posibil a;>aceva?
217
---~
~u
..
ij go
a:lE-E-..s:::
f"}':...~
-".-
- acordati-i per-
consecinta, nu yeti sliporta sa fiti jignit sau ignorat drept raspuns. Cand yeti avea ca punct de pornire sentimentul de iubire,
ajutorul dUlllncavoastra
III
chiar dumneavoastra.
I,
iubirea de oameni,
iubirii
I'
I
"murdaria" aJtuia.
Dadi insa vii bazati pe spiritualitate, moralitate
ideaJuri,0
atullci apare un fel de depcndenta ~i, respeetiv, este ~iposibila
redirectionare
cand
11,1
I
I'
21 H
de a acorda sprijin.
Ajut3nd, Ill! trebuie sa va a~teptati la gratitudine,
plan material, nici pe eel spiritual.
Imi llltemeiez
~
H91l
--
t:
u~
.~
'"
nici pe
-~
~.~
Qu
CCI!-!-..<:: U
F"\:...~
Hllil
,.-
Cum se
privire suspicioasa.
~ Chiar n-ai remarcat
IDEALURILE
deosebirea
ratele dirti?
- La ce deosebire te referi? Sta scris: Lazarev. Am cLlmparat aha, pe care scria Lazorev, mi s-a spus ca e 0 gre~eala de
tipar.
.1
Tineam
nici bioenergoterapeutii
pseudodiscipoli
aura", ci efectuea-
manifestat
ell
;;1are
partial
~i prezentand-o
eii in tara noastra s-a instalat un haos ahsolut. dar, chiar a~a. sa
nu te atinga nimic dill toate cate se Illtampla?
(',
"t,
"
.
]
nl.$'"
- nu~e, genertc dat noilor imbogatiti din Rusia
. .
stsOCI3IISta,
provel1ltl,
III
general.
din medii interlope .$i lip
l:o
siti. de 0
ell ltUra elementara.
modificand-o
metoda, sau, eel putin, s-o imite. Pe seam a Illuncii tale se vor
I'
- dupa ce ti-a
mi-am
mea
.
toate cele ;;apte volume - a ZIS
ea Cli voce
. .
mtata
at ate a aiureli sunt ill.?irate aeola, mai ales in ultil nel ~
.
.
.
A pOI 3m reu~lt sa obtin 0 pro g ram are la el pal
-' b me,
ITII-a
"
'
mdrugat tot fellli de prostii ;oiIn-a tapat de 500 de dolari.
-
cunoscuta
Am citit
- m-a Illtrebat
Spune-mi
'
C".It~am
dll~,,~!' Cartea a atras atentia lIllei doal11l1e din tagma
"nallor rU;;1 ~', care nl! ~i-a putut ascunde nedumerirea:
-'--' "Noij
220
221
I
I
!
-~
r'
--
:!:'I
~u
~jj
CCf-f-..o::
prollloveze! Cu cat mai multi adcpti voi avea, ClI atat mai bine.
~i
povestesc
ambele
directii.
,
Dar
hai mai
bine
exterioara
pe
sa-ti,
0 istorioara.
~
G
~--
usa
-II""'
F:.~
trcbui
if
ascunsa a vietii ~i
~i mai frullloasa ne
:~,
ramane. Cu
i,r
,
.
:5"""11
QU
,'>.'-~~
.
..:.:sCOr-~.c
1_-
$EDINTELE
CD PACIENTII
in ordine, pcntru a fi pe deplin pregatiti de ~edinta propriuzisa. Pc urma vom avea 0 midi prelegere. 0 ~edinta 111grup.
dupa care veti intra la mine cate unlil. pcntru ~edintele
individllale.
Dumneavoastra
0 sa va expuneti
problemele,
iar
minute,
mea slipra-
~ Eiii
H9LZ
"""-'~
I,
I::
!P'
-~
;1~~g.
j:Qf-f-,.o::
"''';:::
~u
1
Fr.::..~sa se roage,
el descoperii ca rugaciunea
putere.
existii ~i cele
I.
I'
II
indreptata
226
I
'I,
r
I,
"
11
r
-==-
;::
it
u<
~
,HlIll
r."'"
.!:-;
~u
P'"':
~f-~f
II
Am con~tielltizat
I'
,I,.
I!',
'I
I
II
I' I
I
,I
I',
prin noiembrie
H9J.l
,~
'I;I
'
--
~
u
111-
,>
- Nora mea se simte mai bine - mi-a zis ea. Mai poate fi
ajutata
~i cu altceva?
.
- Nora dumneavoastra, de felul ei, este 0 persoana obi~nuita sa vada doar ceea ce e rau in oameni ~i sa-i judece, nu-i a~a?
y,:
'<
moment de ezitare.
22X
229
~-.
::;
iSu
-' ":"'-""-
1:li
~~~.E
'"
deocamdata.
230
~
a:
u
-U9lZ
e..:..: i:i.
23]
),
I
,..-
"~-.
:s-;
iSu
~f--~f
procente
caz, sa va vindecati,
villdecare
va fi doar 0
consecinta. Corpul fizic, viata, dorintele ~i con~tiinta, luate impreuna, constituie eu-I nostru omenesc. Daca va rugati pentru a
dumneavoastra
tea, idealurile,
1
I
I
i'
obiectivele,
visurile
$i sperantele.
a eapa-
principiile,
valori
noble-
pe mai mult de 0 suta de procente, atllnci avem de-a face fie ell
aptitudinile, inte-
~i cu Dumnez~u.
in eele ce unneaza, voi trece in revista, pe scurt, =?irul
valorilor umane. Primul nivel este constituit din valorile
materiale. Neputinta de a accepta pierderea lor este 0 dovada a
cramponari i de aceste valori, fapt ce da na~tere agresivitiitii.
Apar regretele, frica, invidia, supararea, refuzul de a mai trai.
Cu cat mai puternic se manifestii agresivitatea, cu atat mai
strat -
~i va yeti insal1ato~i.
Daca insa vii rugati pentru realizarea obiectivclor, pentru
implinirea dorintelor ~i pentru insanato~ire, prin aceasta nu
'ii'
I
!II
"\)
I
232
-.....
1~glZ
....
insa aceasta
~
c
233
~---~
~ojj-
ClU
~E-E-..o::
~
u
!!!!!!!!!!!!!!!
~
1
L ~\lll
alizam nici lIna din marile noastre dorinte. iar urma!?ilor no~tri
Ie va fi reprimata capacitatea
volitiva.
descumpanirea:
~ i-am
iocetul
spus.
Acest
Ilicru i I-ati transmis fiului dumneavoastra, insa la scara Inzecita, !?i, pentru a-i fi salvat sutletul, el a fost lipsit de scopuri,
sterilitate.
Mai departe. Daca se "Illchide" soarta, rezulta ca am fost
prea nesatistacllti de propria soarta sall de soarta celor
provocata de
viata
normala.
Am sa va mai povestesc inca 0 data despre acel drum pe
care I-am parcllrs in cautarea originii bolii ~i a semnificatiei ei.
",4.
~,
234
!?i-a l11arturisit
dispretuiesc
persoanele
imorale, neoneste ~i inechitabile,
atllnci l11aatlll pe drlll11ul cel mai scurt spre moarte, cancer sall
0 pacienta
)'.
235
.-:'1
QU
1:Qf-~f
--
~
u
;;;;;;;!!
1
usa
F-?:;:"'~~
p-
Ma aflam
afectate,
mcdicii
II declarau
iar, peste 0
jUlllatate de an, perS03n3 in cauza 1113diuta sa-mi spulla ca, la
un examcn medical recent. diagnosticul pus de mine CLI~ase
IUlli in mma s-a confirmat sutii la suta. Atullci 3m inteles ca
saniitos,
corespunziitoare,
eu atat mai rapida este schimbarea in rau a sortii ;;i a caracterului. In uncle cazuri, am vazut cum deformarile de camp
revin destul de rapid 1a starea lor illitiala ;;i al11hotarat sa merg
mai departe Cll cercetarile, ca sa stabilesc ce anume genereaza
J
'I
a campului
~
,"
236
karmice, in felul
important, am ajuns la concluzia efi afeqiunea incepe la nivelu] dimpu]ui ~i, abia mai tarziu, organul respectiv se Imbolna-
mea, aparate
carc, 0 data pe an, sa "scuture" structurile de
[I
karmice",
237
QU
~f-~t
de sute
umane, Cll
23X
!!!!!!!II
.HSlZ
dim sufletul. lar sufletul poate fi eel mai bine vindecat prin
iubire. rugaciullc ~i pocailltfl. Ii spuneam pacientului: "lata. in
cutare ~i cutare moment, dumneavoastra ati unlt, iata cand 3ti
~
6
I,
!I
...~
~!L;s. ~~
-~.~
iSu
i:OE-<E-<.E
,111-
aSLIpra
sitllatiei
se conecteaza 111acela~i timp. 0 conditie sine qua non.
111
dezvoltarea sentimentului
de iubire II constituie e~ecul
'{
t emporar al controJului asupra situatiei, diminuarea periodica
a
atractiei sexuale ~i a impulsuilli
co gnitiv , leg at de S . .
PI fltu-
III
armo .
OIOS
se dezvolta, In cele ce urmeaza . functiile
, de bazii ale on1l1I Ul,.
Blocarea periodica a tuturor functiiJor
de baza sau restran g
.
erca
lor permite aspiratiei cfltre cauza primordiala sa se amplifice
iar iubirii sa fie mentill uta .'?iacumulata III suflet de asemenea'
astfel de cazuri, mai importanta
iubirea
cu atat mai
Cand bolnavul
medicament
a organismului.
nu-I ajuta
la
.
de astm
~i nic'
'{
un
remedierea sitllatiei
- ~IIo arte
, . i se Jeaga
tantei propriului
i'll.
Mi-am
Infii~at
240
.
Qza.
Cll natura, nu sa luptam CLi
stare, Ineetasem
-=-
L~9a
m~ 0-
de
ea. Atunci mi-am seos prosopul .'?i,din acel moment, Il-am mai
taeut crize de astm.
Imi amintesc de 0 alUi Intamplare. Omul avea inima foarte
bolnava. inghitea cam la treizeei .'?i~ase de pastile pe zi, Insa
efectul era foarte slab, a~a Incat starea lui se inrautatea pe zi ce
trecea. Medicii i-au propus sa-l opereze. Data interventiei chi-
lui acasa ~i. eand colo. apare ca din senin sotul. ~i iata, sta
nostrLl pitit In spatele draperiilor ~i abia daca mai
sufia, mai bine zis, incearca sa respire lin ~i delicat. Ei bine,
a~a procedam .'?ieu povestea fostul boillav. ACUI1.1.i.l1in:a
mea este absolut sanatoasa, all confifillat-o ~i medicI!, cat
amorezul
lClE:-,-<}. ii::
";S"1,
<=>u
~::I
0>....
Q:J ,-<1-..<::
u-<
1
p-~:;:..~
H9lG"
~
""
I
intati~are binevoitoare
fusese candva cardiac.
ca
banui ceva, inspre blandete. iubire .'li DUl11nezeu, ca sa inceapa procesuJ de insanato.'lire, pe dilld. temandu-se. regretand.
pe fetele pacientilor
ii
:t
~,
242
~i nepoti,
agresivitatea,
copii
daca
Ill! sunteti
ca iubirea de
pentru
Nu va rllgati
I.
I
.-e"""I
~u
(i(''''';:::,~
..:.:8~
comportament,
provoaca
agresivitatii.
MORALITATEA
I.
II
evidente
In
I.
II
,I
interventiei chirurgicale.
eu ceva?
poate fi ajutat
Examinez campul barbatului. Agresivitatea din subcoll~tient constitllie 2000 de unitati ~i este Indreptata Impotriva
femeilor. Am remarcat existenta ata~arilor de relatii, de moralitate ~i idealuri, de spiritualitate ~i noblete.
- in viata precedentii, sotlll dumneavoastra va diviniza
i-am SpliS - acest Iucru va putea cauza moartea ~i. pelltru a
slIpravietui. ati Inceput sa-I In$elati In dreapta ~i In stanga.
Atunei. in sufletul lui s-a aprins ura Impotriva dllmneavoastra
~i consecintele au fost deplorabile
e
"
Ii
pentru amandoi.
determinat
- a zis
('-
~i IlU ceea ce era sadit de Dlimnezeli. Ferneia II apropie pe barbat de Dumnezeu atullei eand illbe;-te la el, Inainte de toate, eeea
ce-i nepieritor, grauntele Divin. Daca Insa femeia 11adora, In
, primul rand, pentru puterea lui financiara, sau pentru inteligenta, sau pentru moralitate, atunci, prin aceasta, ea "tintuie~te"
sufletul barbatului de aeeste valori. Drept urmare, el fie nll Ie
poate avea, fie, posedandu-Ie, se Imbolnave~te gray sau moare.
Doamna m3 prive~te cercetator.
- Reiese ca adevarata
nirnic?
"'"
244
f::
~
Hila
{~~
I"
~-'=
245
--
-I
.=
~u =
<l>t:::
i:Qf-<f-..<::
""'''
u~
~
=
H9a
-~-....
-..if
"1!
- Atunci IlU va inteleg. Intotdeauna Illi-a fost absolut illdiferent dadi sotul mcu e bogat sau sarac, prost sau de~tept,
norocos sau IlU. Care este atullci cauza?
astfel de cazuri este mai bine sa renuIlta111 la moralitate .;;iidealuri, dedit la iubire. Omul111oral, spiritual :;;icumsecade
Ii explic Cll
- i-ati fi trecut cu vederea gesturi]e stupide :;;ie:;;ecurile. Sentimentele dUlllncavoastra nu sunt legate de bani, aptitudini sau
-
Destul pentru astazi. puteti pleca. Ciind 0 sa va prezentati ]a .;;edinla Ufmatoare, vom vedea ce ati reu:;;it sa obtineti
dumneavoastra .;;icum s-a descurcat sotul dutnneavoastra.
~i va fi 0 realitate.
246
poate
iubirii, ~i
..
","u
~~~f
I::
~
-=
I!!!!!!!!!
--
L~9ll
f
viitorul, adica spiritualitatea,
idealurilc.
Acestea formeaza doua straturi de valori spirituale.
ED -L
COLECTIV
intelectul, perfeqiunea.
[a gandul
ca sistemul
functioneaza deloc.
Apoi perioada de panidi
tatonarea ~i valorificarea
functioneaza
~i disperare
. ruperea
~i Incepe
relatiilor,
24K
treptat dependenta
Insanato~irea.
de vointa
~i dorintele
proprii.
survine
-(~
)i
trupului
prima
ten-
dorinta
249
.~
~u
:::::
;:: =:-
~~~EE:
~
<:: i'5
1
~;;"~~
U9ll
-"~
transmiterea ditre fiica, al carei viitor este deja inch is; nivelul
este, practic, eu 50% mai inalt decat eel mortal. prin urmare,
aptitudinile ;;i
de deformare,
deformeaza
1
Ii
I
II
I
Ii
Amplificarea
trasatLirilor de caracterjosnice.
3.
4.
Debilitarea intelectului.
Tulburari psihice.
I.
2.
psihiee.
sterililate sau lipsa copiilor (In astfel de eazuri, copiii sunt lipsiti de vitalitate). Prin urmare, starea psihicului va continua sa
se inrauHiteasca. Mai departe e posibila moal1ea.
Acum inteleg de ce poate avea mama cancer la san.
Eu verific informatiile
obtinute
-Du.
~
voastra?
Da, mi se intampla.
psihicului
fiieei,
momentul
eand
concret
ar putea
al prabu;;irii
surveni
moartea,
250
2S J
~i.
",.,
.,
.~
","u
"''':::
:;J -;;;;.
I:QE-<E-<-<::
;:::
~u
-p;::
H9a
,.
Intervine 0 pauza.
nu mai sunt esentiale. Principalul II reprezinta eforturile Indreptate spre propria transformare.
0 data ce a existat 0 sugestie, aceasta Iltl mai este considerata 0 Incercare serioasa. lata, daca eu nu v-a~ fi spus nimic
victorie.
de 0
pacienta: viid ca, In adancul sufletlilui, I~i iube~te satul ~i ca
divortul Ii poate aduce, In cel mai bun caz, 0 boala grea, Insa
ambitiile Ii Impaienjenesc ochii.
acest
lucru,
totu~i voi
~i la cOI1~tiinta. s-o padisc~ti. Astfel, punctele forte ale sistemuilli meu devin punctele lui slabc. Prin urmare, sistemul
meu, dezvoltandu-se. trebllie sa rellunte la sine. adica sa puna
252
nu?
pmiea
sa recunoa~teti
1{
~
:?:/
iii.
cOIl~tiinta,
253
--
.!:-;
--
3.. - ~
i:Q.-q-..c
1=..:.:ii
","u
1
H91l
f.
4..
gandurilor.
sentimentelor,
va pocai. rugati-va, ~i. peste 0 vreme, dadi vom incepe sa comunicam, yeti ti in stare sa ma intelegeti.
lenta a
IlU merge. e nevoie de altccva ~i, pe masura ce ele Illli imparta~esc problemclc lor. se ive~te trcptat ~i solutia. imi ridic
mainile eu palmele indreptate sprc cle.
, - Gata, de ajuns - zic. Va rog. ascultati-Illa. Pentru a fi
fcricit $i sanatos, omul trebllie sa traiasca, mai intai, pentru
iubirea de DumnezclI. ~i abia apoi pentru toate celelalte valori
umane. Dumncavoastra ati trait pentru moralitate. onestitate.
principii, idealuri. ~i nu pentru iubirca de Dumnezeu. ele au
254
La Incepllt,
,
eu l1-am aeordat
acestui
fapt 0 importan1a
.!:-;
","u
:.~
~~~f
HIILl
.""
--
E5!
mai
Din
~."...
256
.-=m
Qu
P..1i,
aI~~.E
H9/.l
F".:..~
SI KACIAELIAN
posibile catastrofe ~i cataelisme. Am tinut de m.uhe ori eonferinte in diverse ora~e. nicaieri Insa agresivitatea subcon~tienta
17
t:
~ ~
1<)
',
#:
,
"
'
Vladivostok
- ora~ in Federatia Rusa, in Extremul Orient, port la
Marca Japonici.
JO
. .
Kamceatka - peninsula in nord-estul partii asiatice a Federatlel
Ruse, margin ita. de Oceanul Pacific. Marea Bering ~i Marea Ohotsk.
Regiune cu ghetarL vulcani, gheizere. izvoare terrnale.
~
't
259
~u
pe; ~~
~E-E-1::
~ ~---=
1
H9J.l
culoasa. Dar de ce tocmai Extremul Orient? Ce anume determinil cauza? Mil ridic palla la planul subtil ~i caut, pe Pamant
sau In afara lui, locul care provoaca aceasta situatie periculoasa. ~i 11gasesc. Tibet. Himalaya. Treptat. totul Imi devine clar.
Regiunea care se intinde ca 0 fa~ie Ingusta de la Kamceatka
pana la Japonia este puternic coneetahi la Tibet, Himalaya - la
la Chicago,
agre-
la conferinta mea va fi la
me Ie? In acest caz, pot pune capat, daca Illi zilelor me Ie,
cercetarilor mele cu siguranta". I-am rugat sa ridice mana pe
cei care nl! citisera deloc dirtile me Ie ~i vellisera pelltru prima
Imensa
agres~vitate din subcon~tientul salii era provocatii de aha cauza. Intrucat in a treia mea carte ramasese desehisa tema
- ora;; in Federatia
\I
ritmul, va fi diu.
in ul-
autonome
,~~
,'.
26]
260
-s-I
""u
~"'-,
,,'.
----
C~
262
c~"ii. "''''''''
~f-~,g
.-'I
hotaniri
colective
~i recomandari
iubirii,
aceasta
Pe langa
particularitate:
ea 0
spirituallilui
~i a l11aterialului este
263
~e
~-
Hsa
P'
01 ~~
'P-
~u
PQI-I-..<::
r
I,
timpului este mai mare dedit ill alte locuri. Intnind aeola, omul
i:;d schimba caracteristicile temporale. Uneori, aceasta compri-
mai intai de
sistellllli dUlllneavoastra
situ-
ell
cand vi s-au priibu~it destinul ~i dorintele, ideallirile, speran(elc ~i cele mai sfinte senti mente umane, iar dumneavoastra nu
0 jumatatc
In timp ce meditam.
peisajul
tiona aceasta? iti sta milltea ill loc: am sa vin foarte cllrand in
264
~~~~H9/.l
~~
_,2
Nanai
popor
~i
t
.\~
reeensamant
al unul
265
,-
.~
'I
.. 'it
i:Of-o~.E
1'1
II
:11'
ce numim "diavolism",
umilit ~i infnlnt. Pictorul a izbutit sa Invinga tendinta periculoasa in creatiile sale, dar n-a reu~it 5-0 biruie in sufletul sau.
Spiritualitatea,
idealurile $i aptitudinile lui cre~teau tot mai
- Desigur.
Apropo, influenta acestei figurine se aseamanii cu influenta
exercitaUi de tablourile
luri. Astfel de cramponari
,I
I
,i:I
.1
aptitudini. spiritualitate
$i idea-
erau un mod
mult, iar iubirea ranuillea tot mai mult in urma lor. de aceea
fiul lui s-a nascut cu buza de iepure, ceea ce reprezinta
II
HII/.l
.::e.....-
I'
'" ~
QU
266
33 Vruhcl,
Mihail Alcksandrovici
(I R5~1910) - piclar rus,
reprezentant de seamS. al simbolismului ~i al 111i~cariiAn nouvcau
din Rusia. Tab]nurilc lui, exprcsic a unci viziuni obscsivc asupra
lumii, reprezinta proiec!ii ale unui univers oniric, marcat de speran!e
~i angoase.
34 Lermontov, Mihai1 lurievici (1814-]841)
- poet, prozator $i
dramaturg rlls. Poczia sa, rod al unei sensibiliUi!i romanticc, se
caracterizeaza
printr-o elaborare formaJa rcmarcabila. Poelmll sau
DCIIIOfIllIreprezinta 0 a1egorie a spiritului superior, suprauman, care
aspira sa se integreze. prin iubire, conditiei umane obi$nuite, spre a
putea invinge singuratatea abso1uUi.
267
---~
~u
-V""-':5<&".,
~~~
~E-<E-<..<::
o- - ~ ~
Hila
idealurile sale.
- EI a fost, probabil,
faCLItfa!a?
careia nu i-a
ili
['
'.,'
i
I
I
explic: "Comprimarea
26~
desfigureaza ehiplli. fie I~i pierde darul de a erea. ClI dit mai
inalt este potentialul spiritual al pictoruilli, ell atat mai mare
este durerea pe care 0 resimte el in urma prabw;drii acestuia.
Dadi, vazand talentul uria~ al eopiJuJui lor, parintii se gandese
numai la eariera ~i aptitudini,
II
Vizita la I11l1zellcontinua.
II
--
.~ar
QU
~ ~~ &
I%I~I-..<::
1
obiect.
'I
"I
atllnci
cand
de pilda. 0 tamburina.
luam
emotiile
de cult,
lar daca
in mana
un asemenea
generate
de aceasta ati-
sensul
Rezultatul.
din muzeu.
spre malul
I
I
Trebuia
sa parcurgem
pana la locul
ei, ca sa ne duca la
Trece 0 jumatate
i
'I
1,1
'I
II
Himalaya
- zona Tibetului.
Acum
!
III
spre divinatie, ~amanism ~i alte practici. Eu ~tiam ea, prin intermediul unui desen, poate fi influentata sallatatea, lumea inconjurfttoare, illsa, nu ~tiu cum, nu-mi
dadusem seama ca ~i viitorul poate fi influentat. Dar intluenta
exercitata asupra prezentului prin intermediul viitorului este de
sute de ori mai puternica.
intre timp ne-am apropiat ineet de 0 alta piatra. pe care era
reprezentata 0 masea ~i mai ciudata: ni~te oehi jl1len~i bulbucati ~i 0 gura minuscula. invatatoarea ITI-aprivit intens, cu 0
curiozitate deloe ascunsa:
- Nimeni l1-a putut explica nici maear eu aproximatie
pentru ce a fost cioplit ill piatra acest chip in relief. Dumneavoastra ati putea?
271
270
I!!!I!!!!!!!!!
n9ll
~
u
.!:-,
","U
:," -'-""]'''~
~~-;
.. ,CC-,~
1:I:If-<E-.E
.f~
reprezinta
lar chipul
sc amplifica
mortilor,
ci ~i 0 posibilitate
de tratare
annonizat
sc de piasa in viitor,
restabilea
putcrile
doua,
Invingand
~i acesta
cea
mai
se
grea
boala.
sutletul
depa~ea posibilitatile
boinavlllui.
~amalllllui,
Cli
cat
mai
In loelll
acela m-am
por:lenit
a~a.
mei
este 0
fiint{\ vie, insa nu una umana. In mod evident, este portretul
stilizata
a trupului,
iar spiritele
nu au trupuri.
Aceasta
unui extraterestru.
vartej
amplifica
aetiunea
exercitata
lata Inca
0 imagine
aSlIpra viitorului.
Uncle
am explicat eu.
a ulllli
vartej
m-au
chemat
I, . cuno~tintele mele - accasta illsa se afla in interiorlilunei silue~ te care rcprezinta un eerb. De ambele parti ale eerbului se atla
i;J
intr-o
tille-o tot
!:
If
era
Fiindca
'.~
~al11;l1l
grava
a evenimcllUn
~i-l puteall
a bolilor.
ell 0
ITIliZeU
ritua-
sa citese
la
~i rudele moartc.
eanteeelor ~i dansurilor
Ie examinasem
~i illlbradiminte
obtinute
la sufletele
de exersare a conecUirii
lIn instrument
p-
partea ei:
de vreo
H9il
'
dOLia imagini.
des-
Numai
ca nimeni
nll poate
intelege
273
272
. ._
'~~
carei tamburina
~ ~-
,;;-;
,,~tig.
QU
1%1
0::
1
H9LZ
II
I,
i'
I
i:'
spre imen-
I',
I:
Iii
'
I'
274
a lumii
incolljuratoare
reprezentau
rezultatlll
275
--
","u
~ i:i
~f-<f-<.E
--
u~
1
H9il
oamenilor
periculoasa.
rezerve de pe$te din lume. in anii ce vin, In raul acesta IlU vor
mai intra pe$ti ca sa-$i depllna icrele. Insa, nici chiar ill ziarele
locale, n-am vazut macar 0 singura nota illformativa In lega-
Incat nu Illai sunt nici icre, nici pe$te. Poate 0 sa gasim vreo
cativa la pescari.
I'
~i Cll dita
il
II
t~
ma gandeam
II
276
277
- -
,:;
Qu
~~~
~E-E-1::
--
1
H91~
1
I
II
I
I
'I
Ii
}:
279
---~
~u
~ij;;'
Q:a...~..<::
!!!!!!!!!!!I!!
H91.Z
-"'"'
Pentru
care
iubirea
repede
III fiecare
suflet
oamenii
pe oamenii,
zi, trebuie
~i s-o
spore~ti.
sa-ti
animalele
pastrezi
Numai
de-ar
~i plantele
111 fieee
clipa
intelege
mai
acest lucru".
CU
in Illcrul
de afectiuni,
unei allumite
LUCRUL
PACIENTII
f
,j
"
111pri-
vinta acestor valori, el, III n10d sigur, va fi sanatos. Aeest lucru
mi-I confirma ~i practica, dar numai \a Inceput. Apoi a ie~it la
suprafata un amanllnt alarmant: ata~area de dorinte disparea,
Insa ata~area de moralitate, principii, idealuri ~i spiritualitate
IlU se lasa inliiturata in nici un fel. Se contura 0 situatie
ciudata: veriga intennediara se dovedea a fi mai imp<H1anta
dedit cea primara! Piirea ciudat ~i lipsit de logica. Reie~ea ca
1S1
QU
CI<:~~~
"''"''"'..
Ii
yorba
situatie?
eticii
~i idealurilor
in IUl11eaoamenilor
lucrurile
stau
adica "spiritualitate",
"noblete",
unic, pe cand
~i "ideal",
vietii,
dezvolHirii
toate,
ne duce la concluzia
una care-I identifica
zeaza ca fiinta
rand, pe om de animal,
ceea ce
umane:
intelectul,
aptitudinile,
individ.
morale se dovede~te
decat conservarea
vietii.
eticii
la cerceti'irile
la 0
profanarea
multoI'
valori.
mele.
sa
moralitati,
a eticii
oamenilor
Astfel
interuma-
;;i a aptitudinilor
;;i moralei
nivellil
fiecarui
este determinat
normelor,
~i al preceptelor
crearea
noului
colectiva,
care
va face
moralei
~i
inscrise
in
popoarele
de etica,
posibila
la subcon;;tientul
de illbire,
masllra,
care va
fiedirui
cod
care lInifica
va
1110rala ~i con;;tiinta
unificarea
intregii
unificat al omenirii.
ol11eniri.
fiecare
posibilitati,
care va depa:;;i de sute de ori llivelul actual. AsHizi omenirea se
atla in pragul
definitivarii
con:;;tiintei colective la scara
planetara. Aceasta nOlla valoare umana Ie depa~e~te de sute de
individ
~i
de greu sa
al principiilor ~i idealurilor
:1,
2X2
tllturor
permite
Conectandu-se
~i analiza, am ajuns
dar ii va fi deosebit
comune
situatia:
relatiilor
munca de confruntare
nivellil
Prin intermedilll
grllpurile de oameni,
tara iubire.
ale con~tiintei.
gan-
referitoare
interperso-
a intelectului
Gradul de evolutie
un
In continuare,
eon~tiilltei,
neconceput
a fi intotdeauna
colectiva
;;i a
aeeasta
rationaUi. Intrucat
a eticii
Cum se explica
se dovede~te
colective,
alciituiesc
11deosebesc, in primul
sa treaca
general-umane,
oamenilor.
idealurilor
evoluata
"l11oralitate"
con;;tiinta
produs al activitatii
"intelect"
de prabu;;irea
1/
de baza
ale con~tiintei.
I!
structurilor
-~H9a
t.
t:
:5
2~3
--~---:=;
6u
"'-.;;
~!3~ E~E-f-..<::
-V~".;:...''; ,..,--- -.
I" i
",..
sexliaHi s-a srar~it Cll SIDA, deci Illl se mai poate cauta
salvarea ~i supravietllirea In simpla abdicare de la formele
superioare de morala. Este perm is doar sa Ie Invingem, sa ne
ridicam deasupra lor, iar pentru aeeasta e nevoie, mai intai de
toate, sa Intelegcm ~i sa simJim ca nll putcm face din ele un
scop suprem ~i 0 fericire suprema.
Pacientei care ~ede In fata mea Ii spun, privind-o in ochi:
lllcercati sa va rugati In felul urmator: "Doamne, in numele
iubirii de Tine, sunt gata sa renunt la onestitate, corectitudine,
la moralitate ~i idealuri, la spiritllalitate ~i dreptate, la ratillne
~i aptitudini, la con~tiinta, dorinte ~i la viatii".)$i mai adaug:
"Iubirea tara moralitate poate exista, pe dind moralitatea tara
iubire - nu".
Nu ma oprese din lucrul meu cu pacienrii. Ca individ,
inevitabil, voi parasi Il1tr-o buna zi aceasta IUl11e,Insa trebuie
sa ramana in urma mea un sistem Inchegat, care sa vindece
singur, mai binc zis, sa-i 3;jute ol11ului sa se vindece, sa-i
creeze conditii pentru a~a ceva. In stadiul actuaL toate bohle,
mai exact cauzele lor, SUllt in viziunea mea, Impartite 111doua
categorii. Ata~area de dorillte
lUlU la mana; de moralitate,
-
spiritualitate,
idealuri
doi; de aptitudini,
perfectiune,
intelect
- trei. Tema care apare aici este cea a trufiei. A doua categorie
0 constituie dorintele, spiritualitatea
~i idealurile, relatiile
interumalle. Tema geloziei.
E adevarat ca, ~i illtr-un caz, ~i in altuL totul poate fi
Illlaturat, $i atunci ram aile veriga cea mai ampliL care se
constituie din contactul cu viitorul ~i din valorile con~tiintei
colective, iar acestea. deseori, depa~esc sfera umanului. Cei ce
,.
I' .'
2X5
284
I
i,I
oil
-~H9a
"'."~
t:
c,
C
--'---:e-1s
QU
~ ~-'-'
aH-~.E
t:
~ !!!!!!
1
H9lG"
~.
ll1i-atl Cltlt toate cele trei ci:irti parcurg cea mai mare parte din
acest drum. Apoi. 1l1tr-o singura ~edinta, ei parcurg ceea ce am
aflat de cunind, astfel ca la urma ramane 0 singura valoare
ca savant.
logica,
II
urmati sistemul meu, atunei va trebui sa dati la 0 parte eon~tiinta, pastrand doar iubirea. Atata timp cat va temeti, aveti
indoieli. trasati planuri. n-o sa va vindeeati.
In aceasta clipa,
dind va simtiti sutletul patruns de iubire, lepadati-va eon;;tiillta, ea nu face dedit sa va impiedice. Pe unna 0 sa v-a reeapfltati. dar, de atunci incolo. dumneavoastra yeti aeorda iubirii
primul ]oc, ~i abia dupa aceea yeti analiza. in aceasta consU'i
adevarata desfatare a vietii ;;i adevarata fericire ;;i de aici vine,
pana ]a unn3. ~i sanatatea".
[I
II
286
287
~;
~u
IXIE--E--.E
~...,~ .=-
I>;;:,;~
$i intelectul,
relatiile, bunurile
materiII
Vointa ~i dorin-
2XX
I
1
Ii
fie 0 afectiune
tele sunt inchise pe 800%. A trebuit deci sa-i fie blocata orice
posibilitate de a avea relatii cu femeile, sa-i fie distruse toate
planurile, sperantele de viitor ~i sa-i fie sllprimate din temelii
!.
--
~
.
'-'
H91.Z
.
",..
.!::"
~u
~jj jj.
a:n-I-~
1
H9LZ
--,-
in
iar sentimentul
mama
unel
retite
gray
imi
amintesc
cum
29]
.~
<:ow
So
IE-oE-o..;::
--
'-'
H9lZ
-
zis - Illoralitatea ~i idealurilc mai raman inca pentru dumneavoastra mai importante deeM iubirea. Nici pana acum nu v-ati
deta~at sutlete~te ~i IlU i-ati iertat pe cci care v-au injosit ~i v-au
jignit l1loralitatea, del11nitatea ~i idealurile. Dumncavoastra
continuati sa va Invinovatiti semenii, neizbutind sa intelegeti
,Jascist" ~i Cll aspect "socialist". Aspectul "fascist" se manifesta atunei cand accentul se pune pe un destin ferieit, adiea pe
intercscle trupului. in cazul dat sunt de l11entionat ata~arile dc
este
~i idealuri, aptitudini ~i intc]eel. Fetita suferea de ambele aceste forme. Nici macaI' flU era necesara 0 cercetare rnai amanun-
era pc
il
I
I
II
II,
,I
I
I,
ca ~i dumneavoastra
sunteti
de transformare
]auntrica s-a declan~at.
Accasta
0 schimbarc
interioara
~i in sufletul
fetitei, ea
abi~nu-
inta .~i v-ati trezit, din nou, prizoniera propriei cOI1~tiinte, ati
inceput sa depindeti de planuri ~i sperante. lar, atata timp cat
depindeti
inseamna
~i sub 0
Exista 0 proteina special a, alfa-fetoproteina, a carei eantitate crescuta poate semnala, eu mult Inainte de aparitia lInor
anumite simptome, ea III ficat Incepe un proces periculos. La 0
persoana sanatoasa, cantitatea de alfa.fetoproteina se ridica, in
medic, la !5 unitati. La fetita, acest indiciu era de 10000 de
unitiiti.
Dupa prima ~edinta. alfa-fetoproteina
maica-sa. Dumneavoastra
de propria
con~tiinta,
schimbarea
iubirii
launtrica
la eOIl~tiillta,
ce va inconjoara,
la
de Dumnezeu. in clipa in
IlU se
fata de cei
i,I
"
2lJl
292
I;
r---
.=-=
Qu
.~
3.. i:i
-
~!-!-..E
Ll9ll
de trei minute,
am
a propriului
mi s-a oferit
felll!
Vera Petrovna.
oeazia de a va transmite
licarit
lucru:
diagnosticului
sa 1111dezvalui
consultatii
~i examinari
prill diverse
manua!a.
Oiagnosticele
In mai
care
incepand
is-au
pus
ell crizele
au fost
jaksoniene
dintre
eele
(epileptiforme),
mai
asupra
(sall criza).
suferind.
speranta de a primi un
0 oarecare
respective
111
CLI totullntamplator,
diferite,
204
Tarasova
acesta, mi-a
I:
Ma l1umesc
alergatura pe la medici-de
slItlet.
de dcpa~ire a situatici
--
~
is
totul
Nata~a
a avut pentru
acestei
.\6
Riga - capitala
in Marea Baltica.
Letoniei,
port
pe raul
Daugava,
la varsarea
acestuia
205
,..-
..~
~u
7i
IE-E-.E
~ ~-
1
!lOll
mai inainte vreun stres saLi vreo durere de cap etc., care sa
anunte, in vrcull fel, Ilcnorocirea. Era 0 dimineata ca oricare
aha. Mergeam
la climparatllri,
dind, deodatii...
ea a apucat
dilatat. Neurochirurgul
a rcnuntat la cazulnostru.
Pe II martie
medic-~ef al spitalului
regional,
in persoana
lui II
Dupa clim
literatura de specialitate.
111zona
296
Am studii de biolog-chimist,
m-am interesat,
am consultat
IlU
estc
estc
r I
u_--"..
.-...-11':1
""U
~~g.
a:lE-E-..<::
~
1I9ll
--r
l11aca, privit de 13distanta, cazul nostru nl! este, poate, cel mai
difici\. Insft. va rag sa ma credeti, slillteti ultima noastra
dLlmneavoastra (aiei mft
sperantft. Sunt la corent Cll metoda
repet), dar a-ti schimba radical caracterul nu e 0 treaba de-o zi,
iar copiltll continua sa sufere. Cc-i de faCtlt? Va rog. dati-mi
un raspuns. A5 fi venit ell lnsallli la dUl11neavoastra, dar.
financial', Illl-mi pot perlllite sa acopar nici macar costul
299
29X
.S""1s
QU
Eo
~E-<E-<.E
--
1
1I9/Z
r-
de cheltuielile
pentru cazare.
dezllodamantul
speranta
in ajutorul
dumneavoastra,
con;;tiintei se poate
$i dimilluare a capacitii-
300
i'
in viata actuala,
.-e-1!
QU
~~ E-
IXIE-oE-o1::
--,-
lI9LZ
sale preeedente,
fata a acumulat
in sub-
302
l
a-i salva pe alllandoi, de aici ~i eenu~a materializata, ~i
viziullile de co~mar, ~i ehinurile fetei. Insa tanara nu a fost in
stare sa gaseasca drumul cel drept, niei parintii nu au putut-o
ajuta in acest sens. Astfel ea dublul a illchis sufletul fiului ei,
protejandu-I de agresivitate.
tit in autodistrugere. in subcon~tientul saLl, fata simtea: CLifiecare clipa traita, ea illcearca tot Illai mull sa-~i ucida fiul.
Sinuciderea a pus capat acestui sentiment de lira.
Privite in profunzime, aceste doua istorii sunt aproape
identice, la suprafata insa, CLi siguranta, fiecare dilltre ele
reprezinta 0 suferil1ta ~i 0 tragedie aparte. Oar m-am decis sa
nu-i spun, deocamdata, ace lei mame, care mi-a scris scrisoarea, ca fiica ei, in vietile precedente, l1-a reu~it sa treaca proba,
ea, gravida fiind, ea ~i-a dispretuit sotuL ca fiul ei, de fiecare
data, murea.
Cand am sunat-o pentru prima data, i-am spus sa se roage.
Nu i-am oferit explicatii
unei dinamici
pozitive
decat
303
.~
""u
c.-.
~~
I%H-f-o.E
1
~.,.-
tl9LZ
::...
'!
""
.~
.--,....
fata de
l11ulte pretcntii
Dumnezcu,
pc
situatia creata, pe soartiL Mai ales acestea din unna sunt foarte
IlUmcroasc. Altceva: rugati-va I1U1l1iITIaipcntru dlllllneavoastra
~i pentru fiica, ci !j>ipentru viitorii nepoti. Oar, pentru inceput,
- Vom vedea
- zic eu $i inchid.
Peste trei zile ii dau iara~i telefon.
Catc crize
pe zi arc acum
fiica
304
- Patru-cinci-
raspunde
femeia.
I
I
bolnave poate ti aflat citind toate cartile mele, dar mai ales
volumul palm.
Ridic receptoru] ~i formez nUmarLlI.
-~
~ :: . t:
an...'::" ~
""u
1
--
H9Lt
CUM
SE
NA$TE
UN
TOAST
Hinkali
mancare traditionala georgiana, un fel de coltllna~i cu
carne de berbec condimentata, care se servesc fierbinti ca gustare la
Vin.
-
40
Abhazia
307
.-==
~u
--
~"ijg. ~
!!!!!!!!!!!!I!I
=
J:Df-f-..<:: ,]
1
HSLZ
...,.
--
grup de ghizi, Intr-o regiune dincolo de Suhurni41, lntr-o deplasare de creatie. Vrma sa coborlm In grata Abrskila,
una
din
traditionala
abhaza,
Impletita
din nuiele,
care se nume~te
tara a se preciza
"Idei Ie sunt
In cap". imi
in biroul de
"in aceasta
tara exista forte care doresc sa starpeasca partidul comunist ~i
pe toti comuni~tii". Atunci ghidul, care ~edea alaturi de mine
~i pe care-I consideram 0 persoanii foarte inteligenta, intrucat
anume lui i'se Incredintau toate excursiile cu academicienii, a
mormiiit pe nea~teptate: ,Ji vcr starpi pe comuni~ti, dar va
ramane poporul". De groaza, am simtit cum ma trec fiorii.
41
308
galldea la sine. el se gandea la ceilalti, cl dorea ca toti oamenii, chiar ~i cei pe care nu-i cUllo~tea, sa fie fericiti. ill aceea~i
clipa, aceste simple cLlvillte s-au transformat,
pentru mine, In
309
,...
.~
QU
-----
~ii;;'
13:H-f--,=
.. : - -.~.~
{
1
-
"Vedem cum, zi de zi, se construiesc case ~i se inalta biserici noi ~i vedem cum sunt distrllse easele ~i se prabu~ese
biserieile, cum au loc eataclisme ~i razboaie. Sa inchinam deci
pentru acel laca~ sfiint care va dainui chiar ~i atunei cfmd
aSLIpranoastra se vor abate razboaiele ~i eataclismele, acel
laca~ s3nt care se na~te in sufletul nostru atunci dind ne adllnam imprellna, cand ne imparta~im unul altuia iubirea, cand se
leaga intre noi prietenia, cand ne uram reeiproc numai bine".
Stau in restaurantul de la subsol. Localul are tavanele joase
~i nu este prea spatios. Treeand pe langa mine, proprietarul imi
zambe~te eu ealdura. Ne eunoa~tem dill vedere, Ill! sllnt pentru
prima data aiei. Prietenii a~teapta de la mine un toast. Acum va
trebui sa simt tot ceea ce se petrece in sufletul meu ~i sa traduc
aceste sentimente in ellvinte. Cli cat mai mliita illbire vor
ellprinde ele, eu atat mai frumos ~i mai surprinzator va fi toastlll: ,Jmaginati-va ca ati facut cuno~tinta eu 0 preafrumoasa
doamna. Sufletul dumneavoastra tanje~te dupa ea, simtiti cum
va dau laerimile de ferieire ~i, cand va ganditi la ea, va
vibreaza tot trupul, iar sufletul va este patruns de fiorul unei
tainice ~i inefabile frumuseti. Simtiti di nu mai slinteti eel de
odinioara, ca sufletul devine tot mai bun ~i mai frumos. Va
ganditi atunei: este chiar iubirea, iat-o. Dar nu este deeM jumMate din iubire. lar acum, imaginati-va ca femeia iubita v-a
jignit sall v-a tradat, sau s-a purtat intr-un mod josnic. Dadi
yeti reu~i sa ramaneti la acelea~i sentirnente de inceput, atllnci
yeti ~ti Clleertitudine ca aceasta este adevarata iubire. Cunoa~terea autentidi a lumii ineepe nu 0 data cu trairea bucuriei ~i a
sllferintei, ei ell puterea de a treee dincolo de ele. Doar eel care
310
-=
-
--
I!!!!!!!!!!II!!
tl9LZ
.~
I"'"'
IS~;
i5u
i:Of-f-.E
~
<5
=-=
1I9LZ
unei fiori: unele fiori sunt bogate ill polen, $i atunci albinuta,
care coboara
din nectarul
- ~j au lasat-o pe fericire sa
intre. Tot 3$a, in eea de-a doua casa. nu era decat un lac, a$a di
ramas sa stca in tinda. Prima a piiriisit casa iubirea, apoi sanatatea, la urma a plecat ~i fericirea. In cea dc-a doua casa, langa
vatra a fast Hisata sanatatea, caci, tara sanatate, ce rost mai all
,...
:112
313
~ .
--~
iSu
[2jjg.
--
;;;;;
IXIE-!-..<:: u
H9LZ
-~---
pictor
aceasta
profesionist,
~i,
drept
dar
urmare,
nu
am
nu
gasit
mi-am
nici
timp,
valorificat
nici
nici
meu ma lua la
puteri
unul
pentru
dintre
ori, unchiul
va intampla abia peste vreo patru luni. Dar, cine ~tie, poate
chiar in iulie...
~tiu di, dupa aparitia celei de-a patra ciirti, va trebui sii-mi
iau cateva luni de vacan~ii. Ce va urma dupa aceea, nu pot sii
rost,
toate
fast unicul ca~tig cu care m-am ales. Sunt, intr-adevar, impresionante. in ultimul timp iosa ma atrage mai mult sa hoinaresc
tara ~inta prin padure, sa scormonesc dupa ciuperci. Universul
II
,..-
~
<=>u
iH~1'
aH-~1:i
-=
=-=
~ -
1
---
lI9LZ
r..-
INCHEIERE
CUPRINS
Cei care au citit aceasta carte III manuscris all test de parere ca
am abordat In ea un stH mult mai personal. A~a 0 fi. Oar
informatia continuta III carte este atat. de importanta, Incat am
decis sa ma till cat mai aproape de stilul relatarilor reporterice.}ti:
cum am primit aceasta informatie, care au fost circumstantele .}i
cc a urmat. A trebuit sa parcurg 0 cale lunga, care poate fr
rezumata Il1tr-o singura fram: "Ignorarea faptului ca ie.}irea In
viitor se reaJizeaza IlLInUlllai prin scopuri, planuri .}iobiective, ci
.}i prin spiritualitate, moraJitate $i etica, putea sa ma coste viata.
Sa, mai mult, IIIjoc erall pllse ~i vietile altor oameni." Am Illteles
diteva adevaruri, care m-au ajutat sa devin un 0111mai fericit. Inca
de pe cand eram copi!, am aspirat, In primul rand, la
perfeqionarea
calitatilor
mele intelectuale,
la cliltivarea
aptitudinilor, la 0 evolutie personala .}i la Clll10a~terea lumii
Illcol~juratoarc- dar s-a dovedit di atingerea acestor obiective estc
de neCOIlCepLlttara 0 profunda schimbare interioara .}i tara
ajutorul acordat altar oameni. Cand am Inteles acest lucru .'?ial11
Inceput sa actionez In consecinta, abia atLinci am simtit Cli adevarat ceca ce noi. oamenii. Ilumim "fericirc". Le dorcsc tuturor cititori lor mei sa ajunga sa SinHa, la fel ca mine, adevarata fericire.
,:
'fiiffia...
..,..,-::::
,,\10'-
316
......
"GH. ASACHI"
\
Catre cititori
Introducere
V iitorul
7
9
24
Noile valori
56
Cazinoul
77
"Triunghiul"...99
Principiile
I08
Sterilitatea
115
Rugaciunea
135
AI1ele martiale
I46
Receptarea noii informarii
162
Personalitatea ~i societatea
175
lubire.}i mm-ala
I97
Situatiilc critice
A-i ajuta pe altii
Idea luri Ie
203
2J6
220
~ediJltelc cu paciclltii
Moral itatea
Eu-] colectiv
224
.244
248
Sikaciael ian
258
Lucrul Cll pacicntii
28!
Cum se Ila~tc Ull toaS1
307
Incheiere.. ...m~.:::,.".;.:.~3
J6
.~
'1":::::
""u
F".:..~~:.
l%If-f-o;;:
Editura
Dharana:
...
EdifuTa face eforturi pemru a organiza ill IUlla octombrie 0
conferin/a a domnului Lazarev la Bucure$ti, Cei care doresc
sa sus!ina acest proiect sunt ruga/i sa ne contocleze la:
bWiUioc@/H.:net.ro sau la tel: 02/.337.24.24.
cartea intCii
SISTEMUL AUTOREGLARII
CAMPURILOR
cartea a doua
KARMA PURA
cartea a treia
IUBIREA
cortea a patra
PRIVIRE iN VIITOR
cartea a cincea
RASPUNSURILAiNTREBARI
cartea a ~asea
TREPTE CATRE DIVINITATE
cartea a ~aptea
TRANSCENDEREA FERICIRII
cortea a opta
DIALOGURI
-~
-
,..'''''
seria de autor
il9lZ
!~+-:_~
La
Dragi cititori,
~;; 8- ~
In curand:
carlea a noua ~i cartea a zecea,
In care autorul incheie sistemul, ~i primele trei suplimente
video La "Diagnosticarea karmei".
Alteaparitii:
EU $1 VALERlU POPA - CANCERUL, BOALA INCURABILA
(autor Petre Anca)
~
iN ACTE E$Tl
VIU
- valum
de paezii
-valum de paezii
II
I