CODUL DE PROCEDURA CIVILA din 1 iulie 2010 (**republicat**)(*actualizat*)

(Legea nr. 134/2010 republicata**)

(actualizata pna la data de 10 decembrie 2014*)
EMITENT
PARLAMENTUL

---------**) Republicata n temeiul art. 80 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea n aplicare
a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata n Monitorul Ofi
cial al Romniei, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, dndu-se textelor o noua numero
tare.
Legea nr. 134/2010 a fost publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.
485 din 15 iulie 2010, a fost modificata si completata prin Legea nr. 76/2012 si
rectificata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 542 din 3 august 2012.
Titlul PRELIMINAR Domeniul de reglementare al Codului de procedura civila si pri
ncipiile fundamentale ale procesului civil
Capitolul I Domeniul de reglementare al Codului de procedura civila
Articolul 1
Obiectul si scopul Codului de procedura civila
(1) Codul de procedura civila, denumit n continuare codul, stabileste regulile de
competenta si de judecare a cauzelor civile, precum si cele de executare a hota
rrilor instantelor si a altor titluri executorii, n scopul nfaptuirii justitiei n ma
terie civila.
(2) n nfaptuirea justitiei, instantele judecatoresti ndeplinesc un serviciu de inte
res public, asigurnd respectarea ordinii de drept, a libertatilor fundamentale, a
drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si persoanelor jurid
ice, aplicarea legii si garantarea suprematiei acesteia.
Articolul 2
Aplicabilitatea generala a Codului de procedura civila
(1) Dispozitiile prezentului cod constituie procedura de drept comun n materie ci
vila.
(2) De asemenea, dispozitiile prezentului cod se aplica si n alte materii, n masur
a n care legile care le reglementeaza nu cuprind dispozitii contrare.
Articolul 3
Aplicarea prioritara a tratatelor internationale privitoare la drepturile omului
(1) n materiile reglementate de prezentul cod, dispozitiile privind drepturile si
libertatile persoanelor vor fi interpretate si aplicate n concordanta cu Constit
utia, Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tra
tate la care Romnia este parte.
(2) Daca exista neconcordante ntre pactele si tratatele privitoare la drepturile
fundamentale ale omului, la care Romnia este parte, si prezentul cod, au priorita
te reglementarile internationale, cu exceptia cazului n care prezentul cod contin
e dispozitii mai favorabile.
Articolul 4
Aplicarea prioritara a dreptului Uniunii Europene

n materiile reglementate de prezentul cod, normele obligatorii ale dreptului Uniu

nii Europene se aplica n mod prioritar, indiferent de calitatea sau de statutul p
artilor.
Capitolul II Principiile fundamentale ale procesului civil
Articolul 5
ndatoriri privind primirea si solutionarea cererilor
(1) Judecatorii au ndatorirea sa primeasca si sa solutioneze orice cerere de comp
etenta instantelor judecatoresti, potrivit legii.
(2) Niciun judecator nu poate refuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, est
e neclara sau incompleta.
(3) n cazul n care o pricina nu poate fi solutionata nici n baza legii, nici a uzan
telor, iar n lipsa acestora din urma, nici n baza dispozitiilor legale privitoare
la situatii asemanatoare, ea va trebui judecata n baza principiilor generale ale
dreptului, avnd n vedere toate circumstantele acesteia si tinnd seama de cerintele
echitatii.
(4) Este interzis judecatorului sa stabileasca dispozitii general obligatorii pr
in hotarrile pe care le pronunta n cauzele ce i sunt supuse judecatii.
Articolul 6
Dreptul la un proces echitabil, n termen optim si previzibil
(1) Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale n mod echitabil, n termen
optim si previzibil, de catre o instanta independenta, impartiala si stabilita d
e lege. n acest scop, instanta este datoare sa dispuna toate masurile permise de
lege si sa asigure desfasurarea cu celeritate a judecatii.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica n mod corespunzator si n faza executarii sili
te.
Articolul 7
Legalitatea
(1) Procesul civil se desfasoara n conformitate cu dispozitiile legii.
(2) Judecatorul are ndatorirea de a asigura respectarea dispozitiilor legii privi
nd realizarea drepturilor si ndeplinirea obligatiilor partilor din proces.
Articolul 8
Egalitatea
n procesul civil partilor le este garantata exercitarea drepturilor procesuale, n
mod egal si fara discriminari.
Articolul 9
Dreptul de dispozitie al partilor
(1) Procesul civil poate fi pornit la cererea celui interesat sau, n cazurile anu
me prevazute de lege, la cererea altei persoane, organizatii ori a unei autorita
ti sau institutii publice ori de interes public.
(2) Obiectul si limitele procesului sunt stabilite prin cererile si apararile pa
rtilor.
(3) n conditiile legii, partea poate, dupa caz, renunta la judecarea cererii de c
hemare n judecata sau la nsusi dreptul pretins, poate recunoaste pretentiile parti
i adverse, se poate nvoi cu aceasta pentru a pune capat, n tot sau n parte, procesu
lui, poate renunta la exercitarea cailor de atac ori la executarea unei hotarri.
De asemenea, partea poate dispune de drepturile sale n orice alt mod permis de le
ge.

Articolul 10
Obligatiile partilor n desfasurarea procesului
(1) Partile au obligatia sa ndeplineasca actele de procedura n conditiile, ordinea
si termenele stabilite de lege sau de judecator, sa si probeze pretentiile si ap
ararile, sa contribuie la desfasurarea fara ntrziere a procesului, urmarind, tot a
stfel, finalizarea acestuia.
(2) Daca o parte detine un mijloc de proba, judecatorul poate, la cererea celeil
alte parti sau din oficiu, sa dispuna nfatisarea acestuia, sub sanctiunea platii
unei amenzi judiciare.
Articolul 11
Obligatiile tertilor n desfasurarea procesului
Orice persoana este obligata, n conditiile legii, sa sprijine realizarea justitie
i. Cel care, fara motiv legitim, se sustrage de la ndeplinirea acestei obligatii
poate fi constrns sa o execute sub sanctiunea platii unei amenzi judiciare si, da
ca este cazul, a unor daune-interese.
Articolul 12
Buna-credinta
(1) Drepturile procesuale trebuie exercitate cu buna-credinta, potrivit scopului
n vederea caruia au fost recunoscute de lege si fara a se ncalca drepturile proce
suale ale altei parti.
(2) Partea care si exercita drepturile procesuale n mod abuziv raspunde pentru pre
judiciile materiale si morale cauzate. Ea va putea fi obligata, potrivit legii,
si la plata unei amenzi judiciare.
(3) De asemenea, partea care nu si ndeplineste cu buna-credinta obligatiile proces
uale raspunde potrivit alin. (2).
Articolul 13
Dreptul la aparare
(1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) Partile au dreptul, n tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, dupa c
az, asistate n conditiile legii. n recurs, cererile si concluziile partilor nu pot
fi formulate si sustinute dect prin avocat sau, dupa caz, consilier juridic, cu
exceptia situatiei n care partea sau mandatarul acesteia, sot ori ruda pna la grad
ul al doilea inclusiv, este licentiata n drept*).
(3) Partilor li se asigura posibilitatea de a participa la toate fazele de desfa
surare a procesului. Ele pot sa ia cunostinta de cuprinsul dosarului, sa propuna
probe, sa si faca aparari, sa si prezinte sustinerile n scris si oral si sa exerci
te caile legale de atac, cu respectarea conditiilor prevazute de lege.
(4) Instanta poate dispune nfatisarea n persoana a partilor, chiar atunci cnd acest
ea sunt reprezentate.
Articolul 14
Contradictorialitatea
(1) Instanta nu poate hotar asupra unei cereri dect dupa citarea sau nfatisarea par
tilor, daca legea nu prevede altfel.
(2) Partile trebuie sa si faca cunoscute reciproc si n timp util, direct sau prin
intermediul instantei, dupa caz, motivele de fapt si de drept pe care si ntemeiaza
pretentiile si apararile, precum si mijloacele de proba de care nteleg sa se fol
oseasca, astfel nct fiecare dintre ele sa si poata organiza apararea.
(3) Partile au obligatia de a expune situatia de fapt la care se refera pretenti
ile si apararile lor n mod corect si complet, fara a denatura sau omite faptele c
are le sunt cunoscute. Partile au obligatia de a expune un punct de vedere propr
iu fata de afirmatiile partii adverse cu privire la mprejurari de fapt relevante n

cauza.
(4) Partile au dreptul de a discuta si argumenta orice chestiune de fapt sau de
drept invocata n cursul procesului de catre orice participant la proces, inclusiv
de catre instanta din oficiu.
(5) Instanta este obligata, n orice proces, sa supuna discutiei partilor toate ce
rerile, exceptiile si mprejurarile de fapt sau de drept invocate.
(6) Instanta si va ntemeia hotarrea numai pe motive de fapt si de drept, pe explica
tii sau pe mijloace de proba care au fost supuse, n prealabil, dezbaterii contrad
ictorii.
Articolul 15
Oralitatea
Procesele se dezbat oral, cu exceptia cazului n care legea dispune altfel sau cnd
partile solicita expres instantei ca judecata sa se faca numai pe baza actelor d
epuse la dosar.
Articolul 16
Nemijlocirea
Probele se administreaza de catre instanta care judeca procesul, cu exceptia caz
urilor n care legea stabileste altfel.
Articolul 17
Publicitatea
Sedintele de judecata sunt publice, n afara de cazurile prevazute de lege.
Articolul 18
Limba desfasurarii procesului
(1) Procesul civil se desfasoara n limba romna.
(2) Cetatenii romni apartinnd minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime n li
mba materna n fata instantelor de judecata, n conditiile legii.
(3) Cetatenii straini si apatrizii care nu nteleg sau nu vorbesc limba romna au dr
eptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi n in
stanta si de a pune concluzii, prin traducator autorizat, daca legea nu prevede
altfel.
(4) Cererile si actele procedurale se ntocmesc numai n limba romna.
Articolul 19
Continuitatea
Judecatorul nvestit cu solutionarea cauzei nu poate fi nlocuit pe durata procesulu
i dect pentru motive temeinice, n conditiile legii.
Articolul 20
Respectarea principiilor fundamentale
Judecatorul are ndatorirea sa asigure respectarea si sa respecte el nsusi principi
ile fundamentale ale procesului civil, sub sanctiunile prevazute de lege.
Articolul 21
ncercarea de mpacare a partilor
(1) Judecatorul va recomanda partilor solutionarea amiabila a litigiului prin me
diere, potrivit legii speciale.
(2) n tot cursul procesului, judecatorul va ncerca mpacarea partilor, dndu-le ndrumar
ile necesare, potrivit legii.

Articolul 22
Rolul judecatorului n aflarea adevarului
(1) Judecatorul solutioneaza litigiul conform regulilor de drept care i sunt apli
cabile.
(2) Judecatorul are ndatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a
preveni orice greseala privind aflarea adevarului n cauza, pe baza stabilirii fa
ptelor si prin aplicarea corecta a legii, n scopul pronuntarii unei hotarri temein
ice si legale. n acest scop, cu privire la situatia de fapt si motivarea n drept p
e care partile le invoca, judecatorul este n drept sa le ceara sa prezinte explic
atii, oral sau n scris, sa puna n dezbaterea acestora orice mprejurari de fapt sau
de drept, chiar daca nu sunt mentionate n cerere sau n ntmpinare, sa dispuna adminis
trarea probelor pe care le considera necesare, precum si alte masuri prevazute d
e lege, chiar daca partile se mpotrivesc.
(3) Judecatorul poate dispune introducerea n cauza a altor persoane, n conditiile
legii. Persoanele astfel introduse n cauza vor avea posibilitatea, dupa caz, de a
renunta la judecata sau la dreptul pretins, de a achiesa la pretentiile reclama
ntului ori de a pune capat procesului printr-o tranzactie.
(4) Judecatorul da sau restabileste calificarea juridica a actelor si faptelor d
eduse judecatii, chiar daca partile le-au dat o alta denumire. n acest caz judeca
torul este obligat sa puna n discutia partilor calificarea juridica exacta.
(5) Cu toate acestea, judecatorul nu poate schimba denumirea sau temeiul juridic
n cazul n care partile, n virtutea unui acord expres privind drepturi de care, pot
rivit legii, pot dispune, au stabilit calificarea juridica si motivele de drept
asupra carora au nteles sa limiteze dezbaterile, daca astfel nu se ncalca drepturi
le sau interesele legitime ale altora.
(6) Judecatorul trebuie sa se pronunte asupra a tot ceea ce s-a cerut, fara nsa a
depasi limitele nvestirii, n afara de cazurile n care legea ar dispune altfel.
(7) Ori de cte ori legea i rezerva judecatorului puterea de apreciere sau i cere sa
tina seama de toate circumstantele cauzei, judecatorul va tine seama, ntre altel
e, de principiile generale ale dreptului, de cerintele echitatii si de buna-cred
inta.
Articolul 23
Respectul cuvenit justitiei
(1) Cei prezenti la sedinta de judecata sunt datori sa manifeste respectul cuven
it fata de instanta si sa nu tulbure buna desfasurare a sedintei de judecata.
(2) Presedintele vegheaza ca ordinea si solemnitatea sedintei sa fie respectate,
putnd lua n acest scop orice masura prevazuta de lege.
Capitolul III Aplicarea legii de procedura civila
Articolul 24
Legea aplicabila proceselor noi
Dispozitiile legii noi de procedura se aplica numai proceselor si executarilor s
ilite ncepute dupa intrarea acesteia n vigoare.
Articolul 25
Legea aplicabila proceselor n curs
(1) Procesele n curs de judecata, precum si executarile silite ncepute sub legea v
eche ramn supuse acelei legi.
(2) Procesele n curs de judecata la data schimbarii competentei instantelor legal
nvestite vor continua sa fie judecate de acele instante, potrivit legii sub care
au nceput. n caz de trimitere spre rejudecare, dispozitiile legale privitoare la
competenta, n vigoare la data cnd a nceput procesul, ramn aplicabile.
(3) n cazul n care instanta nvestita este desfiintata, dosarele se vor trimite din

oficiu instantei competente potrivit legii noi. Dispozitiile alin. (1) ramn aplic
abile.
Articolul 26
Legea aplicabila mijloacelor de proba
(1) Legea care guverneaza conditiile de admisibilitate si puterea doveditoare a
probelor preconstituite si a prezumtiilor legale este cea n vigoare la data produ
cerii ori, dupa caz, a savrsirii faptelor juridice care fac obiectul probatiunii.
(2) Administrarea probelor se face potrivit legii n vigoare la data administrarii
lor.
Articolul 27
Legea aplicabila hotarrilor
Hotarrile ramn supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea s
ub care a nceput procesul.
Articolul 28
Teritorialitatea legii de procedura
(1) Dispozitiile legii de procedura se aplica tuturor proceselor care se judeca
de catre instantele romne, sub rezerva unor dispozitii legale contrare.
(2) n cazul raporturilor procesuale cu element de extraneitate, determinarea legi
i de procedura aplicabile se face potrivit normelor cuprinse n cartea a VII-a.
Cartea I Dispozitii generale
Titlul I Actiunea civila
Articolul 29
Notiune
Actiunea civila este ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pentru p
rotectia dreptului subiectiv pretins de catre una dintre parti sau a unei alte s
ituatii juridice, precum si pentru asigurarea apararii partilor n proces.
Articolul 30
Cereri n justitie
(1) Oricine are o pretentie mpotriva unei alte persoane ori urmareste solutionare
a n justitie a unei situatii juridice are dreptul sa faca o cerere naintea instant
ei competente.
(2) Cererile n justitie sunt principale, accesorii, aditionale si incidentale.
(3) Cererea principala este cererea introductiva de instanta. Ea poate cuprinde
att capete de cerere principale, ct si capete de cerere accesorii.
(4) Cererile accesorii sunt acele cereri a caror solutionare depinde de solutia
data unui capat de cerere principal.
(5) Constituie cerere aditionala acea cerere prin care o parte modifica pretenti
ile sale anterioare.
(6) Cererile incidentale sunt cele formulate n cadrul unui proces aflat n curs de
desfasurare.
Articolul 31
Aparari
Apararile formulate n justitie pot fi de fond sau procedurale.

Articolul 32
Conditii de exercitare a actiunii civile
(1) Orice cerere poate fi formulata si sustinuta numai daca autorul acesteia:
a) are capacitate procesuala, n conditiile legii;
b) are calitate procesuala;
c) formuleaza o pretentie;
d) justifica un interes.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica, n mod corespunzator, si n cazul apararilor.
Articolul 33
Interesul de a actiona
Interesul trebuie sa fie determinat, legitim, personal, nascut si actual. Cu toa
te acestea, chiar daca interesul nu este nascut si actual, se poate formula o ce
rere cu scopul de a preveni ncalcarea unui drept subiectiv amenintat sau pentru a
prentmpina producerea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara.
Articolul 34
Realizarea drepturilor afectate de un termen
(1) Cererea pentru predarea unui bun la mplinirea termenului contractual poate fi
facuta chiar nainte de mplinirea acestui termen.
(2) Se poate, de asemenea, cere, nainte de termen, executarea la termen a obligat
iei de ntretinere sau a altei prestatii periodice.
(3) Pot fi ncuviintate, nainte de mplinirea termenului, si alte cereri pentru execu
tarea la termen a unor obligatii, ori de cte ori se va constata ca acestea pot pr
entmpina o paguba nsemnata pe care reclamantul ar ncerca-o daca ar astepta mplinirea
termenului.
Articolul 35
Constatarea existentei sau inexistentei unui drept
Cel care are interes poate sa ceara constatarea existentei sau inexistentei unui
drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului
pe orice alta cale prevazuta de lege.
Articolul 36
Calitatea procesuala
Calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si subiectele raportul
ui juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecatii. Existenta sau inexi
stenta drepturilor si a obligatiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Articolul 37
Legitimarea procesuala a altor persoane
n cazurile si conditiile prevazute exclusiv prin lege, se pot introduce cereri sa
u se pot formula aparari si de persoane, organizatii, institutii sau autoritati,
care, fara a justifica un interes personal, actioneaza pentru apararea drepturi
lor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate n situatii speciale sau, du
pa caz, n scopul ocrotirii unui interes de grup ori general.
Articolul 38
Transmiterea calitatii procesuale
Calitatea de parte se poate transmite legal sau conventional, ca urmare a transm
isiunii, n conditiile legii, a drepturilor ori situatiilor juridice deduse judeca
tii.

Articolul 39
Situatia procesuala a nstrainatorului si a succesorilor sai
(1) Daca n cursul procesului dreptul litigios este transmis prin acte ntre vii cu
titlu particular, judecata va continua ntre partile initiale. Daca nsa transferul
este facut, n conditiile legii, prin acte cu titlu particular pentru cauza de moa
rte, judecata va continua cu succesorul universal ori cu titlu universal al auto
rului, dupa caz.
(2) n toate cazurile, succesorul cu titlu particular este obligat sa intervina n c
auza, daca are cunostinta de existenta procesului, sau poate sa fie introdus n ca
uza, la cerere ori din oficiu. n acest caz, instanta va decide, dupa mprejurari si
tinnd seama de pozitia celorlalte parti, daca nstrainatorul sau succesorul univer
sal ori cu titlu universal al acestuia va ramne sau, dupa caz, va fi scos din pro
ces. Daca nstrainatorul sau, dupa caz, succesorul universal ori cu titlu universa
l al acestuia este scos din proces, judecata va continua numai cu succesorul cu
titlu particular care va lua procedura n starea n care se afla la momentul la care
acesta a intervenit sau a fost introdus n cauza.
(3) Hotarrea pronuntata contra nstrainatorului sau succesorului universal ori cu t
itlu universal al acestuia, dupa caz, va produce de drept efecte si contra succe
sorului cu titlu particular si va fi ntotdeauna opozabila acestuia din urma, cu e
xceptia cazurilor n care a dobndit dreptul cu buna-credinta si nu mai poate fi evi
ns, potrivit legii, de catre adevaratul titular.
Articolul 40
Sanctiunea ncalcarii conditiilor de exercitare a actiunii civile
(1) Cererile facute de o persoana care nu are capacitate procesuala sunt nule sa
u, dupa caz, anulabile. De asemenea, n cazul lipsei calitatii procesuale sau a in
teresului, instanta va respinge cererea ori apararea formulata ca fiind facuta d
e o persoana sau mpotriva unei persoane fara calitate ori ca lipsita de interes,
dupa caz.
(2) ncalcarea dispozitiilor prezentului titlu poate, de asemenea, atrage aplicare
a si a altor sanctiuni prevazute de lege, iar cel care a suferit un prejudiciu a
re dreptul de a fi despagubit, potrivit dreptului comun.
Titlul II Participantii la procesul civil
Capitolul I Judecatorul. Incompatibilitatea
Articolul 41
Cazuri de incompatibilitate absoluta
(1) Judecatorul care a pronuntat o ncheiere interlocutorie sau o hotarre prin care
s-a solutionat cauza nu poate judeca aceeasi pricina n apel, recurs, contestatie
n anulare sau revizuire si nici dupa trimiterea spre rejudecare.
(2) De asemenea, nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert,
arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat-asistent sau mediator n a
ceeasi cauza.
Articolul 42
Alte cazuri de incompatibilitate absoluta
(1) Judecatorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca n urmatoarele situati
i:
1. cnd si-a exprimat anterior parerea cu privire la solutie n cauza pe care a fost
desemnat sa o judece. Punerea n discutia partilor, din oficiu, a unor chestiuni
de fapt sau de drept, potrivit art. 14 alin. (4) si (5), nu l face pe judecator i
ncompatibil;

2. cnd exista mprejurari care fac justificata temerea ca el, sotul sau, ascendenti
i ori descendentii lor sau afinii lor, dupa caz, au un interes n legatura cu pric
ina care se judeca;
3. cnd este sot, ruda sau afin pna la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori
reprezentantul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori cu sora sotului
uneia dintre aceste persoane;
4. cnd sotul sau fostul sau sot este ruda ori afin pna la gradul al patrulea inclu
siv cu vreuna dintre parti;
5. daca el, sotul sau rudele lor pna la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lo
r, dupa caz, sunt parti ntr-un proces care se judeca la instanta la care una dint
re parti este judecator;
6. daca ntre el, sotul sau ori rudele lor pna la gradul al patrulea inclusiv sau a
finii lor, dupa caz, si una dintre parti a existat un proces penal cu cel mult 5
ani nainte de a fi desemnat sa judece pricina. n cazul plngerilor penale formulate
de parti n cursul procesului, judecatorul devine incompatibil numai n situatia pu
nerii n miscare a actiunii penale mpotriva sa;
7. daca este tutore sau curator al uneia dintre parti;
8. daca el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au primit daruri sau pro
misiuni de daruri ori alte avantaje de la una dintre parti;
9. daca el, sotul sau ori una dintre rudele lor pna la gradul al patrulea inclusi
v sau afinii lor, dupa caz, se afla n relatii de dusmanie cu una dintre parti, so
tul ori rudele acesteia pna la gradul al patrulea inclusiv;
10. daca, atunci cnd este nvestit cu solutionarea unei cai de atac, sotul sau o ru
da a sa pna la gradul al patrulea inclusiv a participat, ca judecator sau procuro
r, la judecarea aceleiasi pricini naintea altei instante;
11. daca este sot sau ruda pna la gradul al patrulea inclusiv sau afin, dupa caz,
cu un alt membru al completului de judecata;
12. daca sotul, o ruda ori un afin al sau pna la gradul al patrulea inclusiv a re
prezentat sau asistat partea n aceeasi pricina naintea altei instante;
13. atunci cnd exista alte elemente care nasc n mod ntemeiat ndoieli cu privire la i
mpartialitatea sa.
(2) Dispozitiile alin. (1) privitoare la sot se aplica si n cazul concubinilor.
Articolul 43
Abtinerea
(1) nainte de primul termen de judecata grefierul de sedinta va verifica, pe baza
dosarului cauzei, daca judecatorul acesteia se afla n vreunul dintre cazurile de
incompatibilitate prevazute la art. 41 si, cnd este cazul, va ntocmi un referat c
orespunzator.
(2) Judecatorul care stie ca exista un motiv de incompatibilitate n privinta sa e
ste obligat sa se abtina de la judecarea pricinii.
(3) Declaratia de abtinere se face n scris de ndata ce judecatorul a cunoscut exis
tenta cazului de incompatibilitate sau verbal n sedinta, fiind consemnata n ncheier
e.
Articolul 44
Recuzarea
(1) Judecatorul aflat ntr-o situatie de incompatibilitate poate fi recuzat de ori
care dintre parti nainte de nceperea oricarei dezbateri.
(2) Cnd motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte do
ar dupa nceperea dezbaterilor, aceasta trebuie sa solicite recuzarea de ndata ce a
cestea i sunt cunoscute.
Articolul 45
Invocarea incompatibilitatii absolute
n cazurile prevazute la art. 41, judecatorul nu poate participa la judecata, chia
r daca nu s-a abtinut ori nu a fost recuzat. Neregularitatea poate fi invocata n

orice stare a pricinii.

Articolul 46
Judecatorii care pot fi recuzati
Pot fi recuzati numai judecatorii care fac parte din completul de judecata carui
a pricina i-a fost repartizata pentru solutionare.
Articolul 47
Cererea de recuzare. Conditii
(1) Cererea de recuzare se poate face verbal n sedinta sau n scris pentru fiecare
judecator n parte, aratndu-se cazul de incompatibilitate si probele de care partea
ntelege sa se foloseasca.
(2) Este inadmisibila cererea n care se invoca alte motive dect cele prevazute la
art. 41 si 42.
(3) Sunt, de asemenea, inadmisibile cererea de recuzare privitoare la alti judec
atori dect cei prevazuti la art. 46, precum si cererea ndreptata mpotriva aceluiasi
judecator pentru acelasi motiv de incompatibilitate.
(4) Nerespectarea conditiilor prezentului articol atrage inadmisibilitatea cerer
ii de recuzare. n acest caz, inadmisibilitatea se constata chiar de completul n fa
ta caruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judecatorului recuza
t.
Articolul 48
Abtinerea judecatorului recuzat
(1) Judecatorul mpotriva caruia este formulata o cerere de recuzare poate declara
ca se abtine.
(2) Declaratia de abtinere se solutioneaza cu prioritate.
(3) n caz de admitere a declaratiei de abtinere, cererea de recuzare, indiferent
de motivul acesteia, va fi respinsa, prin aceeasi ncheiere, ca ramasa fara obiect
.
(4) n cazul n care declaratia de abtinere se respinge, prin aceeasi ncheiere instan
ta se va pronunta si asupra cererii de recuzare.
Articolul 49
Starea cauzei pna la solutionarea cererii
(1) Pna la solutionarea declaratiei de abtinere nu se va face niciun act de proce
dura n cauza.
(2) Formularea unei cereri de recuzare nu determina suspendarea judecatii. Cu to
ate acestea, pronuntarea solutiei n cauza nu poate avea loc dect dupa solutionarea
cererii de recuzare.
Articolul 50
Compunerea completului de judecata
(1) Abtinerea sau recuzarea se solutioneaza de un alt complet al instantei respe
ctive, n compunerea caruia nu poate intra judecatorul recuzat sau care a declarat
ca se abtine. Dispozitiile art. 47 alin. (4) ramn aplicabile.
(2) Cnd, din pricina abtinerii sau recuzarii, nu se poate alcatui completul de ju
decata, cererea se judeca de instanta ierarhic superioara.
Articolul 51
Procedura de solutionare a abtinerii sau a recuzarii
(1) Instanta hotaraste de ndata, n camera de consiliu, fara prezenta partilor si a
scultndu-l pe judecatorul recuzat sau care a declarat ca se abtine, numai daca ap
reciaza ca este necesar. n aceleasi conditii, instanta va putea asculta si partil

e.
(2) n cazul n care la acelasi termen s-au formulat cereri de recuzare si de abtine
re pentru motive diferite, acestea vor fi judecate mpreuna.
(3) Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare.
(4) n cazul admiterii abtinerii sau recuzarii ntemeiate pe dispozitiile art. 42 al
in. (1) pct. 11, instanta va stabili care dintre judecatori nu va lua parte la j
udecarea pricinii.
(5) Abtinerea sau recuzarea se solutioneaza printr-o ncheiere care se pronunta n s
edinta publica.
(6) Daca abtinerea sau, dupa caz, recuzarea a fost admisa, judecatorul se va ret
rage de la judecarea pricinii. n acest caz, ncheierea va arata n ce masura actele nd
eplinite de judecator urmeaza sa fie pastrate.
Articolul 52
Procedura de solutionare de catre instanta superioara
(1) Instanta superioara nvestita cu judecarea abtinerii sau recuzarii n situatia p
revazuta la art. 50 alin. (2) va dispune, n caz de admitere a cererii, trimiterea
pricinii la o alta instanta de acelasi grad din circumscriptia sa.
(2) Daca cererea este respinsa, pricina se napoiaza instantei inferioare.
Articolul 53
Cai de atac
(1) ncheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacata numai de parti, od
ata cu hotarrea prin care s-a solutionat cauza. Cnd aceasta din urma hotarre este d
efinitiva, ncheierea va putea fi atacata cu recurs, la instanta ierarhic superioa
ra, n termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotarri.
(2) ncheierea prin care s-a ncuviintat sau s-a respins abtinerea, cea prin care sa ncuviintat recuzarea, precum si ncheierea prin care s-a respins recuzarea n cazul
prevazut la art. 48 alin. (3) nu sunt supuse niciunei cai de atac.
(3) n cazul prevazut la alin. (1), daca instanta de apel constata ca recuzarea a
fost n mod gresit respinsa, reface toate actele de procedura si, daca apreciaza c
a este necesar, dovezile administrate la prima instanta. Cnd instanta de recurs c
onstata ca recuzarea a fost gresit respinsa, ea va casa hotarrea, dispunnd trimite
rea cauzei spre rejudecare la instanta de apel sau, atunci cnd calea de atac a ap
elului este suprimata, la prima instanta.
Articolul 54
Incompatibilitatea altor participanti
Dispozitiile prezentului capitol se aplica n mod corespunzator si procurorilor, m
agistratilor-asistenti, asistentilor judiciari si grefierilor.
Capitolul II Partile
Articolul 55
Enumerare
Sunt parti reclamantul si prtul, precum si, n conditiile legii, tertele persoane ca
re intervin voluntar sau fortat n proces.
Sectiunea 1 Folosinta si exercitiul drepturilor procedurale
Articolul 56
Capacitatea procesuala de folosinta
(1) Poate fi parte n judecata orice persoana care are folosinta drepturilor civil

e.
(2) Cu toate acestea, pot sta n judecata asociatiile, societatile sau alte entita
ti fara personalitate juridica, daca sunt constituite potrivit legii.
(3) Lipsa capacitatii procesuale de folosinta poate fi invocata n orice stare a p
rocesului. Actele de procedura ndeplinite de cel care nu are capacitate de folosi
nta sunt lovite de nulitate absoluta.
Articolul 57
Capacitatea procesuala de exercitiu
(1) Cel care are calitatea de parte si poate exercita drepturile procedurale n num
e propriu sau prin reprezentant, cu exceptia cazurilor n care legea prevede altfe
l.
(2) Partea care nu are exercitiul drepturilor procedurale nu poate sta n judecata
dect daca este reprezentata, asistata ori autorizata n conditiile prevazute de le
gile sau, dupa caz, de statutele care i reglementeaza capacitatea ori modul de or
ganizare.
(3) Lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata n
orice stare a procesului.
(4) Actele de procedura ndeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor proc
edurale sunt anulabile. Reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia va pute
a nsa confirma toate sau numai o parte din aceste acte.
(5) Cnd instanta constata ca actul de procedura a fost ndeplinit de o parte lipsit
a de capacitate de exercitiu va acorda un termen pentru confirmarea lui. Daca ac
tul nu este confirmat, se va dispune anularea lui.
(6) Dispozitiile alin. (5) se aplica n mod corespunzator si persoanelor cu capaci
tate de exercitiu restrnsa.
Articolul 58
Curatela speciala
(1) n caz de urgenta, daca persoana fizica lipsita de capacitatea de exercitiu a
drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanta, la cererea partii intere
sate, va numi un curator special, care sa o reprezinte pna la numirea reprezentan
tului legal, potrivit legii. De asemenea, instanta va numi un curator special n c
az de conflict de interese ntre reprezentantul legal si cel reprezentat sau cnd o
persoana juridica ori o entitate dintre cele prevazute la art. 56 alin. (2), che
mata sa stea n judecata, nu are reprezentant.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica n mod corespunzator si persoanelor cu capaci
tate de exercitiu restrnsa.
(3) Numirea acestor curatori se va face de instanta care judeca procesul, dintre
avocatii anume desemnati n acest scop de barou pentru fiecare instanta judecator
easca. Curatorul special are toate drepturile si obligatiile prevazute de lege p
entru reprezentantul legal.
(4) Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixeaza de instanta, pr
in ncheiere, stabilindu-se totodata si modalitatea de plata. La cererea curatorul
ui, odata cu ncetarea calitatii sale, tinndu-se seama de activitatea desfasurata,
remuneratia va putea fi majorata.
Sectiunea a 2-a Persoanele care sunt mpreuna reclamante sau prte
Articolul 59
Conditii de existenta
Mai multe persoane pot fi mpreuna reclamante sau prte daca obiectul procesului este
un drept ori o obligatie comuna, daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi
cauza ori daca ntre ele exista o strnsa legatura.
Articolul 60

Regimul juridic al coparticiparii procesuale

(1) Actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau prti
nu le pot profita celorlalti si nici nu i pot prejudicia.
(2) Cu toate acestea, daca prin natura raportului juridic sau n temeiul unei disp
ozitii a legii, efectele hotarrii se ntind asupra tuturor reclamantilor ori prtilor,
actele de procedura ndeplinite numai de unii dintre ei sau termenele ncuviintate
numai unora dintre ei pentru ndeplinirea actelor de procedura profita si celorlal
ti. Cnd actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti, s
e va tine seama de actele cele mai favorabile.
(3) Reclamantii sau prtii care nu s-au nfatisat ori nu au ndeplinit un act de proced
ura n termen vor continua totusi sa fie citati, daca, potrivit legii, nu au terme
nul n cunostinta. Dispozitiile art. 202 sunt aplicabile.
Sectiunea a 3-a Alte persoane care pot lua parte la judecata
1. Interventia voluntara
Articolul 61
Forme
(1) Oricine are interes poate interveni ntr-un proces care se judeca ntre partile
originare.
(2) Interventia este principala, cnd intervenientul pretinde pentru sine, n tot sa
u n parte, dreptul dedus judecatii sau un drept strns legat de acesta.
(3) Interventia este accesorie, cnd sprijina numai apararea uneia dintre parti.
Articolul 62
Interventia principala
(1) Cererea de interventie principala va fi facuta n forma prevazuta pentru cerer
ea de chemare n judecata.
(2) Cererea poate fi facuta numai n fata primei instante, nainte de nchiderea dezba
terilor n fond.
(3) Cu acordul expres al partilor, interventia principala se poate face si n inst
anta de apel.
Articolul 63
Interventia accesorie
(1) Cererea de interventie accesorie va fi facuta n scris si va cuprinde elemente
le prevazute la art. 148 alin. (1), care se va aplica n mod corespunzator.
(2) Interventia accesorie poate fi facuta pna la nchiderea dezbaterilor, n tot curs
ul judecatii, chiar si n caile extraordinare de atac.
Articolul 64
Procedura de judecata. Cai de atac
(1) Instanta va comunica partilor cererea de interventie si copii de pe nscrisuri
le care o nsotesc.
(2) Dupa ascultarea intervenientului si a partilor, instanta se va pronunta asup
ra admisibilitatii n principiu a interventiei, printr-o ncheiere motivata.
(3) ncheierea de admitere n principiu nu se poate ataca dect odata cu fondul.
(4) ncheierea de respingere ca inadmisibila a cererii de interventie poate fi ata
cata n termen de 5 zile, care curge de la pronuntare pentru partea prezenta, resp
ectiv de la comunicare pentru partea lipsa. Calea de atac este numai apelul, dac
a ncheierea a fost data n prima instanta, respectiv numai recursul la instanta ier
arhic superioara, n cazul n care ncheierea a fost pronuntata n apel. Dosarul se naint
eaza, n copie certificata pentru conformitate cu originalul, instantei competente
sa solutioneze calea de atac n 24 de ore de la expirarea termenului. ntmpinarea nu

este obligatorie. Apelul sau, dupa caz, recursul se judeca n termen de cel mult
10 zile de la nregistrare. Judecarea cererii principale se suspenda pna la solutio
narea caii de atac exercitate mpotriva ncheierii de respingere ca inadmisibila a c
ererii de interventie.
Articolul 65
Situatia intervenientului
(1) Intervenientul devine parte n proces numai dupa admiterea n principiu a cereri
i sale.
(2) Intervenientul va prelua procedura n starea n care se afla n momentul admiterii
interventiei, dar va putea solicita administrarea de probe prin cererea de inte
rventie sau cel mai trziu pna la primul termen de judecata ulterior admiterii cere
rii de interventie. Actele de procedura ulterioare vor fi ndeplinite si fata de e
l.
(3) n cazul interventiei principale, dupa admiterea n principiu, instanta va stabi
li un termen n care trebuie depusa ntmpinarea.
Articolul 66
Judecarea cererii de interventie principala
(1) Interventia principala se judeca odata cu cererea principala.
(2) Cnd judecarea cererii principale ar fi ntrziata prin cererea de interventie, in
stanta poate dispune disjungerea ei pentru a fi judecata separat, n afara de cazu
l n care intervenientul pretinde pentru sine, n tot sau n parte, nsusi dreptul dedus
judecatii. n caz de disjungere, instanta ramne n toate cazurile competenta sa solu
tioneze cererea de interventie.
(3) Nu se va dispune disjungerea nici atunci cnd judecarea cererii de interventie
ar fi ntrziata de cererea principala.
(4) Interventia principala va fi judecata chiar daca judecarea cererii principal
e s-a stins prin unul dintre modurile prevazute de lege.
Articolul 67
Judecarea cererii de interventie accesorie
(1) Judecarea cererii de interventie accesorie nu poate fi disjunsa de judecarea
cererii principale, iar instanta este obligata sa se pronunte asupra acesteia p
rin aceeasi hotarre, odata cu fondul.
(2) Intervenientul accesoriu poate sa savrseasca numai actele de procedura care n
u contravin interesului partii n favoarea careia a intervenit.
(3) Dupa admiterea n principiu, intervenientul accesoriu poate sa renunte la jude
carea cererii de interventie doar cu acordul partii pentru care a intervenit.
(4) Calea de atac exercitata de intervenientul accesoriu se socoteste neavenita
daca partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renuntat la
calea de atac exercitata ori aceasta a fost anulata, perimata sau respinsa fara
a fi cercetata n fond.
2. Interventia fortata
I. Chemarea n judecata a altei persoane
Articolul 68
Formularea cererii. Termene
(1) Oricare dintre parti poate sa cheme n judecata o alta persoana care ar putea
sa pretinda, pe calea unei cereri separate, aceleasi drepturi ca si reclamantul.
(2) Cererea facuta de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel
mai trziu pna la terminarea cercetarii procesului naintea primei instante.
(3) Cererea facuta de prt se va depune n termenul prevazut pentru depunerea ntmpinari
i naintea primei instante, iar daca ntmpinarea nu este obligatorie, cel mai trziu la
primul termen de judecata.

Articolul 69
Comunicarea cererii
(1) Cererea va fi motivata si, mpreuna cu nscrisurile care o nsotesc, se va comunic
a att celui chemat n judecata, ct si partii potrivnice.
(2) La exemplarul cererii destinat tertului se vor alatura copii de pe cererea d
e chemare n judecata, ntmpinare si de pe nscrisurile de la dosar.
(3) Dispozitiile art. 64 si 65 se aplica n mod corespunzator.
Articolul 70
Pozitia tertului n proces
Cel chemat n judecata dobndeste pozitia procesuala de reclamant, iar hotarrea si pro
duce efectele si n privinta sa.
Articolul 71
Scoaterea prtului din proces
(1) n cazul prevazut la art. 70, cnd prtul, chemat n judecata pentru o datorie baneas
ca, recunoaste datoria si declara ca vrea sa o execute fata de cel caruia i va fi
stabilit dreptul pe cale judecatoreasca, el va fi scos din proces, daca a conse
mnat la dispozitia instantei suma datorata.
(2) Tot astfel, prtul, chemat n judecata pentru predarea unui bun sau a folosintei
acestuia, va fi scos din proces daca declara ca va preda bunul celui al carui dr
ept va fi stabilit prin hotarre judecatoreasca. Bunul n litigiu va fi pus sub sech
estru judiciar de catre instanta nvestita cu judecarea cauzei, dispozitiile art.
971 si urmatoarele fiind aplicabile.
(3) n aceste cazuri, judecata va continua numai ntre reclamant si tertul chemat n j
udecata. Hotarrea se va comunica si prtului, caruia i este opozabila.
II. Chemarea n garantie
Articolul 72
Conditii
(1) Partea interesata poate sa cheme n garantie o terta persoana, mpotriva careia
ar putea sa se ndrepte cu o cerere separata n garantie sau n despagubiri.
(2) n aceleasi conditii, cel chemat n garantie poate sa cheme n garantie o alta per
soana.
Articolul 73
Formularea cererii. Termene
(1) Cererea va fi facuta n forma prevazuta pentru cererea de chemare n judecata.
(2) Cererea facuta de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel
mai trziu pna la terminarea cercetarii procesului naintea primei instante.
(3) Cererea facuta de prt se va depune n termenul prevazut pentru depunerea ntmpinari
i naintea primei instante, iar daca ntmpinarea nu este obligatorie, cel mai trziu la
primul termen de judecata.
Articolul 74
Procedura de judecata
(1) Instanta va comunica celui chemat n garantie cererea si copii de pe nscrisuril
e ce o nsotesc, precum si copii de pe cererea de chemare n judecata, ntmpinare si de
pe nscrisurile de la dosar.
(2) Dispozitiile art. 64 si art. 65 alin. (1) si (2) se aplica n mod corespunzato
r.