Sisteme de Calcul si Operare REFERAT - X Windows: pg.

Sisteme de Calcul si Operare REFERAT - X Windows: pg. 3

CUPRINS
1.

INTRODUCERE

2.

INITIALIZAREA

3.

INTERFATA KDE

INTERFATA

CONFIGURAREA

ALTE

CU UTILIZATORUL
SISTEMULUI

UTILITARE IMPLEMENTATE IN

1. DESKTOP SWITCHING TOOL

2. TERMINAL EMULATION
3. KDE USER MANAGER
4. DISK MANAGER
5. KFLOPPY
6. NETSCAPE NAVIGATOR
7. FILE MANAGER
8. PROCESS MANAGER
9. MENU EDITOR
10. FIND FILES

4.

BIBLIOGRAFIE

KDE

Sisteme de Calcul si Operare REFERAT - X Windows: pg. 4

1. INTRODUCERE
Interfaa grafic X Windows a aparut ca urmare a necesitii unei
utilizri mult mai simple a sistemelor bazate pe UNIX sau Linux.
X Windows creaza un mediu de utilizare a sistemelor UNIX sau Linux
mult mai intuitiv unde utilizatorul nu mai este nevoit sa foloseasca
comenzi lungi si parametrii pentru a efectua diferite operatii. Dupa cum se
poate deduce si din denumire X Windows este o interfata grafica bazata pe
lucrul cu ferestre. Astfel fiecarei aplicatii pe care utilizatorul o utilizeaza ii
corespunde o fereastra. Exista o foarte mare asemanare structurala intre
interfata grafica a sistemelor de operare dezvoltate de firmele Microsoft
(Windows) sau MacIntosh (MacOS) si cea folosita de X Windows.
Constructorii sistemului X Windows pretind ca au folosit tot ceea ce
era mai bun in toate interfetele grafice existente pe piata si au incercat sa
construiasca una care sa satisfaca in cat mai mare masura necesitatile
utilizatorilor.
In acest moment pe nucleul sistemului X Window exista mai multe
implementari de interfete grafice dezvoltate de diferite firme:
- GNOME
- KDE
- Another Level
- Corel s.a. ,
dintre toate acestea cea mai folosita fiind KDE ( K Desktop
Evironment).
In ultimul timp in intreaga lume din ce in ce mai multi utilizatori
folosesc, chiar si din simpla curiozitate, distributiile gratuite de Linux ale
unor diferite firme (RedHat, Corel ).
Principalul motiv al acestui fenomen, in afara de considerentele
financiare, il constituie usurinta de utilizare a unui sistem UNIX sau Linux
din X Windows. Un alt motiv important este modul in care decurge
instalarea unei distributii gratuite de Linux, totul fiind intuitiv si necesitand
minime cunostinte in domeniu. Un exemplu elocvent il reprezinta
distributia Linux a firmei Corel care se instaleaza aproape singur
necesitand doar alegerea componentelor si a locatiei pe HDD.
Un alt argument pro este posibiliatea de a rula in paralel cu Linux-ul
orice alt sistem de operare folosind ca boot-loader LILO (Linux Loader) sau
cel implicit al sistemului folosit (ex: NT Loader pt. Windows NT/2000).
Astfel utilizatorul nu este obligat sa foloseasca doar Linux-ul ca sistem de
operare si poate pastra sistemele cu care a lucrat pana in prezent. Unul
din motivele pentru care exista in acest moment o expansiune a Linux-ului
la nivel mondial este faptul ca trecerea de la sistemele uzuale de operare
la Linux nu trebuie facuta brusc ci treptat prin invatare pas cu pas a
acestui sistem. La instalarea Linux-ului trebuie tinut cont de faptul ca
unele sisteme de operare rescriu MBR-ul si atunci ordinea de instalare
conteaza si unele nu au boot-loader implementat.

Sisteme de Calcul si Operare REFERAT - X Windows: pg. 5

2. INITIALIZAREA
Initializarea unei sesiuni X se face dupa ce utilizatorul s-a logat la
sistem folosind comenzile xinit sau startx.
Comanda xinit initializeaza sistemul X fara a porni o anume interfata
grafica care trebuie specificata ulterior de utilizator.
Comanda de pornire efectiva a unei sesiuni X Windows se face
folosind comanda startx.
Aceasta are sintaxa: startx [[client] options][--[server] options];
De cele mai multe ori comanda startx este folosita fara nici un
parametru.
Toti parametrii necesari initializarii sunt salvati in fisierele .xinitrc si
.xserverrc din directorul utilizatorului. Daca aceste fisiere nu exista atunci
sistemul incarca fisierele cu aceeasi denumire din directorul /etc/xinit/.
Configurarea parametrilor interfetei grafice, rezolutia si adancimea
culorii, se fac folosind comanda Xconfigurator care rescrie parametrii din
fisierele de initializare a sistemului X ale utilizatorului.
In cele mai recente distributii Linux la initializarea sistemului de
operare se intra automat in X Windows. Pentru a lucra in consola
sistemului putem apela Terminal Emulation din X Windows sau putem seta
sistemul sa booteze in mod text.
Ex: pentru RedHat setam boot mode Text iar pentru Corel alegem
din meniul boot-loader-ului optiunea Console only.
Pentru sistemul Linux distribuit de firma Corel nu putem activa X
Windows din consola. Toate setarile de configurare a sistemului grafic,
rezolutie si adancime a culorii, se fac din cadrul sistemului X Windows fara
a fi nevoie ca acesta sa fie repornit (foarte asemanator cu Windows). De
altfel intraga interfata grafica a distributiei Corel Linux se bazeaza pe un
nucleu KDE modificat care este extrem de asemanator cu interfata grafica
a sistemelor Windows ale firmei Microsoft.
In cazul distributiei RedHat daca bootam in mod text putem ulterior
sa initializam X Windows din consola. Schimbarile de rezolutie si adancime
a culorii se fac in afara sistemului X Windows si iau efect la urmatoarea
pornire a acestuia. Sistemul X Windows din distributia RedHat are trei
interfete grafice diferite bazate pe acelasi nucleu de X Windows: GNOME,
KDE, Another Level. In cadrul comenzilor de sistem exista aplicatia
Desktop switching tool care permite utilizatorului sa aleaga interfata
grafica pe care X Windows-ul sa o foloseasca. Pentru schimbarea interfetei
grafice este necesara repornirea sistemului X Windows.
Dintre cele trei interfete grafice existente cel mai folosita este KDE.
Acest lucru se datoreaza in special faptului ca exista foarte multe
site-uri care pun la dispozitia utilizatorilor sursele originale ale interfetei
KDE dar care si accepta si tin evidenta modificarilor facute de diferiti
utilizatori pe care ulterior in cazul in care acestea se dovedesc fiabile si
eficiente sunt introduse in sursa distribuita. In plus toate acestea sunt
gratuite fiind necesar doar accesul la internet.

Sisteme de Calcul si Operare REFERAT - X Windows: pg. 6

3. INTERFATA KDE
KDE ( K Desktop Environment ) este un proiect initializat de Matthias
Ettrich in 1996. Scopul proiectului KDE este acela de a lega confortul unei
interfete grafice moderne cu puterea unui sistem de operare bazat pe
UNIX.
Desi majoritatea celor care folosesc si dezvolta interfata KDE o fac
sub Linux, aceasta functioneaza la fel de bine pe marea majoritate a
sistemelor UNIX existente. Chiar si pentru versiunile mai restrans utilizare
exista posibilitatea modificarii codului astfel incat KDE se poate adapta
aproape pe orice sistem UNIX.
Sistemele pe care KDE a fost testat si pe care acesta functioneaza
fara probleme sunt: Linux, Solaris, FreeBSD, IRIX si HP-UX.
Majoritatea distributiilor Linux au implementata interfata KDE :
RedHat Linux, Corel Linux OS, SuSE Linux, DLD Linux, Caldera OpenLinux,
MkLinux, Linux-Mandrake, Stampede Linux, Linux PPC.
Ultima distributie stabila KDE este 1.1.1. pe care o putem gasi la
site-ul KDE. De asemenea imagini din ultima distributie se gasesc la:
ftp://ftp.kde.org/pub/kde/unstable/CVS/snapshots .

Interfata cu utilizatorul

Sisteme de Calcul si Operare REFERAT - X Windows: pg. 7

KDE dispune de o interfata grafica asemantoare celor consacrate in

domeniu, astfel ca regasim multe din elementele deja cunoscute din alte
sisteme (Fig. 1).

F I G . 1: D E S K T O P - U L

INTERFETEI

KDE

Se poate observa taskbar-ul din partea superioara a ecranului precum

si bara de start si shortcut-uri din partea de jos foarte asemanatoare ( ca
functii ) cu ultimele versiuni MS Windows.
Diferit de MS Windows sunt Desktop-urile virtuale de care KDE
dispune, utilizatorul avand posibilitatea de a avea de la 2 pana la 8 ecrane
desktop intr-o singura sesiune de lucru.

Sisteme de Calcul si Operare REFERAT - X Windows: pg. 8

Exista multe instrumente de configurare a comunicarii utilizatorsistem care sunt integrate in KDE Control Center.

FIG. 2: KDE CONTROL CENTER

De aici se poate indica felul de afisare si comportare a ferestrelor si a

desktop-ului se pot afla informatii despre echiparea hardware a
computerului, se pot seta mouse-ul si tastatura astfel incat sa corespunda
cat mai bine dorintelor si necesitatilor utilizatorului, s.a.
O facilitate interesanta o reprezinta capacitatea de a schimba limba
pe care o foloseste sistemul in comunicarea cu utilizatorul. Exista
posibilitatea de a alege trei limbi, in ordinea preferintelor, pe care sistemul
sa incerce sa le foloseasca.
Obs: la distributia RedHat setarea limbii primare in Romana a
schimbat denumirea majoritatii ferestrelor si meniurilor dar nu afisa
caracterele , , , , corect folosind codul ASCII corespunzator
asociat tipului de caracter folosit de sistem. Aceasta setare a functionat
doar pentru aplicatiile care sunt inplicit dezvoltate sub interfata KDE
celelalte ramanand setate pe limba engleza.
Exista o foarte mare asemanare intre KDE Control Center si
binecunoscutul Control Panel din sistemele MS Windows. O foarte mare
parte a functiilor se gasesc in ambele variante de centre de configurare. In
cazul in care in sistem exista o placa de sunet compatibila cu sistemul
UNIX folosit exita posibilitatea asocierii unor sunete tuturor evenimentelor
care au loc la un moment dat in sistem. Totusi nu exista o foarte buna
adaptabilitate a interfetei la persoanele cu deficiente de auz, vedere sau
invaliditati motrice cum putem gasi sub MS Windows.

Sisteme de Calcul si Operare REFERAT - X Windows: pg. 9

Sectiunea Aplications configureaza browser-ul de web, managerul de

logare la sistem (in cazul in care sistemul boot-eaza in mod grafic),
managerul de fisiere si bara de start.
La
-

nivelul tab-ului Desktop pot fi configurate:

culoarea de fond;
tipul marginilor folosite de ferestre;
culorile atribuite ferestrelor si a componentelor acestora in functie
de starea in care se afla;
tipul si dimensiunea caracterelor folosite de sistem pentru a
comunica cu utilizatorul;
icon-urile afisate pe desktop;
setarile pentru controlul consumului de energie;
alegerea unei anumite teme pentru interfata ( in stilul celor
implementate in ultimele versiuni MS Windows );
limba in care sistemul comunica cu utilizatorul ( in limita in care
respectiva limba a fost implementata si aplicatiile rulate sunt
dezvoltate sub KDE );
alegerea si configurarea screensaver-ului;
stilul de afisare si comportare a ferestrelor;

In sectiunea Information se pot afla informatii tehnice despre

platforma pe care ruleaza sistemul, cum ar fi: tipul si viteza procesorului,
informatii despre resursele de sistem folosite de diferitele module
existente (IRQ, DMA), consumul de memorie interna fizica si logica in acel
moment, felul in care este partitionat HDD, adaptoarele SCSI, configuratia
sistemului audio, configuratia X Server-ului.
Dispozitivele
de intrare
se pot configura din submeniul
Input Devices. Optiunile de configurare pentru tastatura si mouse sunt
aproape identice cu cele din MS Windows. Exista setari pentru timpul de
asteptare pentru repetare, frecventa de repetare, viteza de deplasare a
mouse-ului pe ecran, configurarea unei tastaturi intr-o anumita limba s.a.
In cazul in care utilizatorul foloseste in mai mare masura tastatura
decat mouse-ul pentru a da anumite comenzi sistemului exista
posibilitatea de configura combinatii de taste care sa execute anumite
comenzi.
Configurarea se face din sectiunea Keyboard Shortcut si combinatiile
sunt impartite in doua categorii : Globale si Standard. Combinatiile de
taste care exista implicit in sistem imediat dupa ce acesta a fost instalat
sunt:
Globale
Alt
Alt
Alt
Alt

+
+
+
+

F1
F2
F3
F4

Pop up system menu

Execute command
Window operation menu
Close window

Sisteme de Calcul si Operare REFERAT - X Windows: pg. 10

Ctrl + Esc
Ctrl + Alt + Esc
Ctrl + F 18

Task manager
Kill window mode
Switch desktop 1..8

Standard
F1
Ctrl + C
Ctrl + X
Ctrl + V
Ctrl + End
Ctrl + Home
Ctrl + F
Ctrl + Ins
Ctrl + N
Ctrl + O
Ctrl + W
Ctrl + P
Ctrl + Q
Ctrl + R
Ctrl + S
Ctrl + Z
PgUp
PgDown

HELP
Copy
Cut
Paste
End
Home
Find
Insert
New
Open
Close
Print
Quit
Replace
Save
Undo
Prior
Next

Utilizatorul poate configura oricum doreste aceste combinatii de taste

si le poate salva, daca doreste, in anumite scheme de configuratie.
In meniul Sound se configureaza difuzorul implicit existent in sistem
precum (volum, ton, durata ) si schema de asociere a evenimentelor din
sistem unor semnale sonore.
In sectiunea de configurare a comportamentului ferestrelor Window
Behaviour exista cinci submeniuri:
- Advanced: modul de comutare intre programele din acelasi
desktop si intre desktop-uri;
- Buttons: existenta si localizarea butoanelor de control a ferestrelor
(minimizare, maximizare, inchidere, meniu sistem, sticky);
- Mouse: configuratia butoanelor mouse-ului;
- Properties: afisare,ordonare, focus, animatie, continut;
- Title Bar: aliniament si mod de afisare.

Configurarea sistemului ( LinuxConf )

In afara de programele utilitare de configurare a interfetei grafice

X Windows are si programe care pot configura sistemul mult mai simplu
decat s-ar face in mod text.

Sisteme de Calcul si Operare REFERAT - X Windows: pg. 11

Astfel comenzile lungi si pline de parametrii care ar trebui sa fie date

la consola sistemului sunt inlocuite de simple bifari si click-uri de mouse.
LinuxConf este un utilitar care inglobeaza toate functiile de
configurare a sistemului, reunite astfel incat utilizatorul sa poata modifica
aproape orice parametru de functionare a acestuia.

LinuxConf este impartit in doua module: config si control.

a) CONFIG contine partea de configurare a sistemului

Networking seteaza toti parametrii necesari conectarii unei satii de

lucru la o retea de calculatoare. De aici se configureaza atat partea
de hardware ( parametrii de functionare a adaptorului de retea ) cat
si cea de software ( legarea la domeniu, definirea protocoalelor
folosite );

User Accounts tine evidenta utilizatorilor, a grupurilor, a conturilor

de mail, a politicilor de sistem. De aici se pot adauga sau sterge
utilizatori, se pot schimba parolele si sprivilegiile acordate
utilizatorilor.
File System tine evidenta partitiilor existente pe HDD (UNIX sau
NON-UNIX) a unitatilor floppy si CD-ROM existente in sistem.De aici
se pot monta partitii NON-UNIX ( FAT, HPFS, s.a.) existente pe HDD
si care se pot ulterior accesa din UNIX. Daca se copiaza fisiere de pe
o partitie UNIX pe una NON-UNIX sau invers conversia datelor se
poate face in mod text ( caracter cu caracter), binar (octet cu octet)

Sisteme de Calcul si Operare REFERAT - X Windows: pg. 12

sau in mod automat sistemul recunoscand tipul de fisier care este

copiat.Tot de aici se configureaza partitia de memorie swap a
sistemului sau gradul maxim de umplere a unei anumite partitii.

Boot Mode configureaza modul in care sistemul booteaza. Boot

loader-ul LILO (Linux Loader) se poate instala fie in MBR daca se
doreste ca acesta sa fie boot loader global sau, daca in sistem exista
deja un boot loader instalat, se instaleaza LILO pe primul sector al
partitiei de boot si se configureaza celalalt boot loader sa buteze de
pe aceasta.

Exemplu: daca se doreste utilizarea lui NT_Loader ca boot manager

global trebuie instalat LILO in primul sector al partitiei de boot si apoi
facuta o imagine a acestuia pe partitia de NT pe care sa o incarce
NT_Loader. Comanda de copiere a sectorului de boot este:
dd if=/dev/hdaX bs=512 count=1 of=/dev/hdaY/bootsect.lin
- unde X este partitia de boot LINUX si Y este partitia pe care este
instalat NT_Loader ( aceasta trebuie in prealabil sa fie montata );
Obs: distributia Corel Linux nu ofera posibilitatea de a instala LILO in
alta locatie decat MBR si ofera o interfata in mod grafic cu meniu de
unde utilizatorul alege sistemul de operare pe care doreste sa il
incarce.
Obs: daca LILO a fost instalat in MBR dar nu au fost recunoscute
celelalte partitii de pe care se doreste bootarea trebuie editat fisierul
liloconf din directorul /etc si adaugate urmatoarele linii:
Exemplu:
other=/dev/hda1 ( sau alta partitie )
label=WindowsNT ( numele sistemului de operare )
Pentru a verifica daca inregistrarea a fost facuta se da comanda lilo la
consola sistemului. Pentru a sterge LILO din MBR trebuie data
comanda: fdisk /mbr (Windows) sau fdisk /newmbr (OS2).
Tot de aici se poate configura sistemul sa se initializeze in mod grafic
sau in mod text. Daca sistemul este initializat in mod grafic el porneste X
Windows automat si afiseaza o fereastra de login asemanatoare celei din
MS Windows NT.
b) CONTROL
Partea de control din LinuxConf contine cinci sectiuni principale:
- Control Panel;
- Control Files & Systems;
- Logs;

Sisteme de Calcul si Operare REFERAT - X Windows: pg. 13

Date & Time;

Features.

Fiecare din aceste sectiuni ofera setari si informatii de control al

sistemului dar care nu il afecteaza esential.
Obs: utilitarul LinuxConf nu este accesibil decat pentru
pentru utilizatori cu drepturi speciale

root

sau

Alte utilitare implementate in KDE

In afara de utilitarele de configurare a interfetei grafice si a sistemului

exista si utilitare care ofera utilizatorului o serie de alte facilitati din cele
mai variate categorii:

1. Desktop Switching Tool

Acest
utilitar
permite
utilizatorului sa aleaga interfata
grafica pe care X Windows sa o
foloseasca. Pentru schimbarea
interfetei este necesara repornirea
serverului
X.
Daca
sistemul
porneste in mod grafic in fereastra
de login se poate alege interfata
grafica
pentru
pornirea
X
Windows. Setarea unei anumite
interfete grafice se poate face
definitiv sau doar pentru sesiunea
respectiva de lucru.

2. Terminal Emulation
Similar cu MS-DOS Prompt din
MS
Windows,
aceta
ofera
utilizatorului posibilitatea de a lucra
la consola sistemului din cadrul X
Windows fara a fi nevoie sa treaca la
o interfata grafica in mod text.
Exista
posibilitatea
alegerii
caracterelor folosite precum si a
memorarii unui anumit numar de
linii specificat de utilizator.
3. KDE User Manager
Un utilitar extrem de folosit care se aseamana extrem de mult cu cel
implementat de Microsoft in Windows NT este KDE User Manager.

Sisteme de Calcul si Operare REFERAT - X Windows: pg. 14

Acesta se aseamana cu fratele sau din NT fiind implementat aceleasi

functii de configurare a acesului utilizatorilor la sistem. La fel ca in NT se
pot defini grupuri ale utilizatorilor folosite in special pentru o mai buna
configurare a drepturilor de acces.

4. Disk Manager
Este un utilitar care tine
evidenta dispozitivelor din
sistem a starii acestora la
un moment dat si a tipului
lor.
Are optiuni de
mount/unmount iar pentru
floppy exista si optiunea de
formatare. Formatarea se
poate face in sistem MSDOS sau ext2. CD-ROMurile sunt montate in
formatul standard iso9660.

5. Kfloppy
Un alt utilitar folosit pentru
formata
floppy-disk-uri
este

Sisteme de Calcul si Operare REFERAT - X Windows: pg. 15

Kfloppy. Acesta nu isi ia informatiile de la sistemul de operare si

utilizatorul trebuie sa specifice tipul de floppy-disk ( 3,5 sau 5,25 ), driveul utilizat (A sau B ) si tipul acestuia DD sau HD . Si in acest caz
formatarea se poate face in format MS-DOS sau ext2. Ca si utilitarul din
MS Windows formatarea se poate face full sau quick.

6. Netscape Navigator
Pentru a naviga pe internet Linux are implementata o versiune de
Netscape Navigator care se aseamana din toate punctele de vedere cu cea
care este distribuita pentru platformele MS Windows.

In afara de Navigator sunt implementate si celelalte module din

Netscape existente sub MS Windows: Comunicator, Messenger,
In afara acesta exista o foarte mare varietate de programe pentru
folosirea internetului atat pentru posta electronica precum si pentru
conexiuni ftp.

7. File Manager
Pentru navigarea in cadrul
sistemului exista utilitarul File
Manager care este o copie
fidela a modului de explorare a
HDD sub MS Windows.
Se
pot
remarca
directoarele standard existente
sub orice sistem UNIX. Exista
si unele diferente: directorul

Sisteme de Calcul si Operare REFERAT - X Windows: pg. 16

/boot este locul unde este montata partitia de boot iar administratorul are
directorul in radacina si nu in directorul /home ca toti ceilalti utilizatori.

8. Process Manager

Fiind o clona de UNIX Linux are un foarte bun control asupra

proceselor ce au loc la un moment dat in sistem.
Acest utilitar permite afisarea proceselor din sistem in functie de
anumite criterii specificate de utilizator. Acesta poate foarte usor sa
porneasca sau sa opreasca un anumit proces.
Aici se pot observa si resursele pe care sistemul le are la dispozitie
intr-un anumit moment.

9. Menu Editor
Utilizatorul
poate
configura
meniul de start in functie de propriile
dorinte sau poate construi pe baza
acestuia sau manual un meniu care
sa ii satisfaca nevoile cat mai bine.
Utilitarul este usor de utilizat si
extrem de intuitiv.
Toate link-urile din meniu sunt
tinute de sistemul de operare in
directorul : /var/other/applink/

Sisteme de Calcul si Operare REFERAT - X Windows: pg. 17

Toate meniurile definite de un anumit utilizator sunt apoi inserate in

paragraful PERSONAL din meniul principal.

10. Find Files

Utilitarul de cautare a fisierelor pe HDD este identic cu cel implementat
sub MS Windows.

4. BIBLIOGRAFIE
RED HAT LINUX 6.1 ONLINE HELP;
LINUX MAN PAGES;
KDE HELP CENTER;
INTERNET:

www.redhat.org

www.linux.org

www.kde.org www.corellinux.com .

www.x.org