Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Conta Stocurilor
Conta Stocurilor
Lucrare de licenta
Titlul lucrarii: Contabilitatea si gestiunea stocurilor, recunoastere,
evaluare si tratament contabil
Coordonator stiintific:
Student
2008
CUPRINS
1. Capitolul
1.Prezentarea
SA....................................................5
unitatii
SC
MOBISAL
1.1. Scurt
istoric................................................................................................................5
1.2. Profilul
societatii........................................................................................................6
1.3. Structura
organizatorica.............................................................................................6
1.4. Indicatori
analiza...................................................................................................8
de
1.5. Organizarea
contabilitatii.........................................................................................10
2. Capitolul 2.Reglementari privind stocurile n contextul reglementarilor
internationale .................................................................................................................
..20
2.1. Definirea
si
stocurilor .............................................................................20
2.2. Principii
si
reguli
stocurilor.....................................................22
privind
clasificarea
recunoasterea
2.3. Politici
contabile
adoptate
stocurilor......................................................26
la
evaluarea
2.4. Informatii
de
prezentat
financiare............................................................33
situatiile
2.5. Sistemul
documentelor
stocurilor..............................35
utilizat
in
evidenta
operativa
privind
3.1.1. Contabilitatea
si
gestiunea
materialelor.............................39
materiilor
3.1.2. Contabilitatea
si
gestiunea
ambalajelor......................................45
prime
marfurilor
si
3.1.3. Monografie
contabila
stocurile...........................................................49
3.2. Contabilitatea
operatiilor
fabricate...............................................58
privind
privind
produsele
3.2.1. Contabilitatea
si
produselor............................................................58
3.2.2. Contabilitatea
si
gestiunea
executie.............................61
si
gestiunea
produselor
curs
3.2.3. Monografie
contabila
produsele........................................................62
de
privind
3.3. Deprecierea
stocurilor...............................................................................................66
3.3.1. Deprecierea
caracterizare
internationale...................66
viziunea
normelor
privind
deprecierea
4. Capitolul
4.Concluzii
propuneri................................................................................72
si
Bibliografie...........................................................................................................................
.78
Profilul societatii este de productie si desfacere de mobila corp si tapitate, productia realizata fiind compusa
din programul "stil rustic scandinav" cu elemente de sculptura (mobilier pentru dormitoare, sufragerii, camere de zi)
si din mobilier cu finisaje speciale (mobilier pentru sufragerii, camere de zi, cu finisaj mat n natur si n diferite
culori). Productia este realizata n marea majoritate pentru export, pe baza contractelor si a comenzilor clientilor
externi din Olanda, Germania, Marea Britanie.
1.3. STRUCTURA ORGANIZATORIC
Societatea este organizata pe o platforma cu trei ateliere de productie, un atelier mecano-energetic, un grup de
uscare, o centrala termica, parcul pentru utilajele de transport intern si depozitele de cherestea, prefabricate si
produse.
Firma are un capital social subscris si varsat n suma de 50.000 lei, divizat ntr-un numar de 10.000 actiuni cu o
valoare nominala de 5 lei/actiune, detinute de personalul angajat al unitatii.
Activitatea desfasurata de societate se realizeaza cu un numar de 314 angajati, majoritatea fiind muncitori
calificati, personal cu studii superioare si personal cu diferite specializari pe categorii de activitati specifice
prelucrarii lemnului
Situatia creantelor societatii la 31.12.2004 se ridica la valoarea totala de 12441 lei reprezentata prin clienti n suma
de 7076 lei si TVA de ncasat n suma de 5364 lei.
n
ceea
ce
priveste
datoriile
societatii,
acestea
sunt
n
valoare
totala
de
249.378
lei fiind
reprezentate
prin
mprumuturi
bancare
pe
termen
scurt
n
suma
de
173.587 lei si furnizori n suma de 75,790 1ei. Datoriile societatii catre bugetul de
stat si bugetul local sunt n valoare totala de 12.379 lei, din care 6.682 lei-impozit
pe salarii iar 5.697 lei-fonduri speciale.
Firma SC "MOBILSAL" S.A. produce exclusiv pentru export. Datorita calitatii exceptionale si datorita imaginii firmei,
mobila produsa la firma salontana SC "MOBILSAL" S.A. are o larga piata de desfacere si pentru Rusia si
SUA.Produsele realizate sunt de o calitate superioara, satisfacnd toate cerintele si nevoile partenerilor, unde sunt
exportate aceste mobiliere.Totodata modelele pe care le fabrica aceasta firma sunt renumite si datorita design-ului
deosebit.
Unii clienti care importa marfurile produse de aceasta firma prefera produse de uz casnic cu furnire exotice cum ar
fi: nuc American, mahon Mutenye, cu intarzii si finisaj, luciu si mobilier rustic din stejar.Alti clienti importa mobilier
realizat din rasinoase, prin mongolez, brad, molid acestea fiind produse indigene, realizate n exclusivitate pentru
piete de devize convertibile.arile vestice importa programele stil rustic, scandinav cu elemente de sculptura
compus din : dormitoare, sufragerii, camere de zi cu finisaje speciale, sufragerii, camera de zi cu finisaj mat n
natura si n diferite culori.
Firma include contracte ferme cu clienti, acestea fiind respectate ntocmai. Poate si din aceasta cauza firma si-a
format o imagine buna peste granitele tarii.
Unele programe au un anumit termen de garantie. Produsele realizate detin certificate de calitate, prin care se
atesta calitatea produselor.
Datorita realizarilor, firma a investit numeroase sume n modernizarea si echiparea fabricii cu o tehnologie si utilaje
performante. Totodata firma a creat numeroase locuri de munca, asigurnd astfel traiul mai multor familii.
Pentru lansarea unor noi programe mobiliere, firma salontana efectueaza o testare a produselor n legatura directa
cu cerintele pieteii, si participnd la diverse trguri internationale de profil.
Firma dispune de un birou de marketing, care n functie de rezultatele testarii actioneaza asupra proiectului
trimitndu-1 spre fabricare, iar daca rezultatele nu au efectul dorit, biroul executa cercetari, tinnd cont de cerintele
pietei, dupa care o noua testare.
1.4. INDICATORI DE ANALIZ
Cifra de afaceri
Viteza de rotatie =
-----------------------------Stoc mediu
Graficul 1. Evolutia vitezei de rotatie
Tabelul 1.
Nr.
crt
Anii
Cifra de afaceri
Stoc mediu
Viteza
rotatie
deDurata
n
zile a unei
rotatii
2005
2.138.700
2.683.30
7.97040
45.1670
2006
2.627.800
3.291.65
7.98320
45.0946
2007
3.473.300
4.594.321.015
7.559985
47.6191
Se constatata ca n anul 2006 fata de anul 2007 creste ponderea stocurilor si n acelasi timp creste si viteza de
rotatie ceea ce nseamna ca nu se lucreaza benefic avnd n vedere ca la cresterea stocului de la o perioada la
alta ar trebui ca viteza de rotatie sa scada. Faptul ca firma nu lucreaza eficient ne arata si numarul de zile care
scade n anul 2006 fata de anul 2005.
n anul 2007 firma lucreaza mai eficient avnd n 636h73g vedere perioada anterioara, acest lucru fiind aratat de
faptul ca odata cu cresterea stocurilor viteza de rotatie scade ceea ce nseamna ca s-a lucrat eficient cu acelasi
volum de activitate. Eficienta firmei este data si de scaderea numarului de rotatii de la o perioada la alta.
Unele dintre masurile care ar trebui luate pentru accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor ar fi:
n faza de desfacere accelerarea vitezei de rotatie presupune reducerea stocurilor de produse finite
printr-o buna corelare a ritmului de productie cu cel de livrare care se poate realiza primanticiparea
comenzilor cu o acoperire mai buna a programului de fabricatie, asigurarea desfacerii rpin respectarea
clauzelor contractuale, optimizarea relatiilor cu beneficiarii si unitatile de transport, organizarea
compartimentului de livrari, evitarea unor produse fara desfacere asigurata.
Clasa a-3-a
Conturi de stocuri
si
productie n curs de
executie
D
e
c
a
l
a
j
e
l
e
37 Marfuri
38 Ambalaje
39 Provizioane pentru deprecierea stocurilor si
productiei n curs de executie
ntre aprovizionarea si receptia bunurilor; Decalajele ntre
vnzarea si livrarea bunurilor;
o
La organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor poate fi adoptata una din cele doua metode recomandate de
normele de aplicare a Legii contabilitatii.
Conform normelor contabile din tara noastra, n conditiile utilizarii inventarului permanent, unitatile patrimoniale si
pot organiza contabilitatea analitica a stocurilor n functie de specificul activitatii si de necesitatile proprii.
n cazul utilizarii inventarului permanent, conturile de stocuri se debiteaza cu intrarile de bunuri si se crediteaza cu
iesirile din stoc aferente perioadei de gestiune. La sfrsitul exercitiului financiar soldurile conturilor de stocuri sunt
comparate cu stocurile faptice stabilite prin inventariere. Daca exista diferente n plus sau minus la inventar,
acestea se vor regulariza aducndu-se stocurile la nivelul lor real.
n principiu, evaluarea intrarilor n stoc trebuie sa se faca la costul istoric dat de costul efectiv de productie, n cazul
stocurilor provenite din productie proprie, iar iesirile din stoc la costurile la care au fost evaluate la intrare
elementele destocate. Evaluarea iesirilor din stoc se poate face dupa multiple metode dintre care cele mai uzuale
sunt: CMP, FIFO, LIFO.
Reglementarile contabile romnesti dau posibilitatea unitatilor patrimoniale, de a continua practica contabila
anterioara de a evalua att intrarile ct si iesirile din stoc la preturi standard sau prestabilite, denumite si preturi de
nregistrare. Acceptarea continuarii acestei practici a impus instituirea n contabilitatea generala a conturilor de
diferente de pret care sa reflecte distinct:
La iesirea elementelor din stoc, repartizarea diferentelor de pret asupra valorii de nregistrare
a elementelor iesite, cu ajutorul coeficientului K.
stocul initial, de la nceputul lunii, care va fi cel final din luna precedenta si care nu poate fi dect debitor,
intrarile n cursul lunii, pe baza documentelor de intrare, care se vor nregistra n debitul contului,
iesirile din cursul lunii, pe baza documentelor de iesire, vor forma rulajul creditor al contului,
n baza elementelor mentionate: stoc initial, intrari, iesiri - se va stabili n permanenta stocul scriptic al
bunurilor, care vor putea n perioadele de inventariere cu stocurile faptice, din a caror comparare se pot
stabili plusuri sau minusuri la inventar.
conducerea unei contabilitati analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre metodele de contabilitate
analitica.
Metoda inventarului permanent, presupune un volum mai mare de munca, dar asigura o mai riguroasa cunoastere,
n orice moment a marimii stocurilor si un mai bun control al integritatii lor.
E = Si + I - S f
n cazul utilizarii acestei metode, se renunta la utilizarea n cursul lunii a conturilor de stocuri pentru evidentierea
intrarilor si , respectiv, a recalcularii stocurilor scriptice dupa fiecare intrare. Prin urmare conturile de stocuri se
utilizeaza numai la nceputul si sfrsitul lunii, iar intrarile de stocuri, din timpul lunii sunt contabilizate direct n
conturile de cheltuieli corespunzatoare, la cost de achizitie, pret de factura sau pret prestabilit, dupa caz. La
sfrsitul fiecarei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere si se nregistreaza n conturile de stocuri initiale
ale lunii urmatoare si ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la nceputul lunii urmatoare.
Metoda inventarului intermitent consta n:
nregistrarea tuturor intrarilor de stocuri, din cursul unui exercitiu financiar, direct n conturile de cheltuieli
privind consumul acestor stocuri,
destocarea stocului initial reprezentat de soldul contului de stocuri, sub premiza ca acesta s-a consumat
n cursul exercitiului financiar,
restocarea stocului faptic determinat pe baza inventarului de la finele exercitiului financiar, prin
corectarea cheltuielilor privind consumurile de stocuri.
n urma acestei tehnici de nregistrare, conturile de stocuri reflecta marimea reala a acestora, iar conturile de
cheltuieli privind consumurile de stocuri reflecta cheltuielile efective cu aceste consumuri.
Metoda inventarului intermitent poate fi utilizat de unitatile mici si mijlocii, si consta n neurmarirea prin
contabilitatea sintetica a intrarilor si iesirilor de stocuri n cursul perioadelor. Conturile de stocuri se utilizeaza
numai la finele perioadelor de gestiune cnd se debiteaza cu soldurile finale existente la locurile de depozitare
stabilite prin inventariere. Miscarile de stocuri din cursul perioadei nu afecteaza conturile de stocuri, ci direct
conturile de cheltuieli.
Tehnica aplicarii inventarului intermitent difera la stocurile procurate din afara unitatii fata de cele provenite din
productia proprie si anume:
a) pentru stocurile aprovizionate din afara unitatii se parcurg urmatoarele etape:
se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a reveni asupra
conturilor de cheltuieli, unde au fost nregistrate la nceput;
achizitiile de bunuri efectuate de la furnizori se nregistreaza direct asupra conturilor de
cheltuieli;
10
Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de cheltuieli reflecta bunurile consumate n timpul perioadei,
calculate dupa relatia:
se storneaza stocurile initiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a anula veniturile
constituite cu acestea la finele perioadei precedente;
pe masura vnzarii stocurile se vor nregistra asupra conturilor de venituri, fara sa fie nevoie
destocarea lor;
la finele perioadei se inventariaza bunurile obtinute din productie proprie, inclusiv cele provenite
din perioada precedenta, dar nevnduta, si se nregistreaza asupra conturilor de venituri din
productia stocata.
Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de venituri reflecta bunurile produse n unitate, calculate dupa
relatia:
de achizitie pentru bunurile achizitionate din afara unitatii si respectiv a preturilor de productie
pentru bunurile obtinute din productie proprie;
Metoda inventarului intermitent ar aduce simplificari n munca de contabilitate, daca inventarierile faptice ar fi
efectuate anual si nu lunar. Ea nu permite, nsa, un control riguros al gestionarii si al asigurarii integritatii lor.
Organizarea contabilitatii analitice a stocurilor, se realizeaza la ntreprinderile mari si mijlocii, care folosesc metoda
inventarului permanent pentru contabilitatea sintetica a stocurilor. Contabilitatea analitica a stocurilor trebuie astfel
organizata nct sa permita cunoasterea acestora cantitativ si valoric pe fiecare loc de depozitare n parte si pe
feluri de materiale, produse marfuri
Contabilitatea analitica este o evidenta completa, ntruct se foloseste att etalonul valoric ct si etalonul cantitativ,
spre deosebire de evidenta operativa a depozitelor, care utilizeaza numai etalonul cantitativ.
11
Contabilitatea analitica se poate tine n functie de specificul activitatii si necesitatile proprii ale ntreprinderii, dupa
una din urmatoarele metode:
Cantitativ-valorica;
Operativ-cantitativa;
Global valorica.
Indiferent de metoda de lucru adoptata, contabilitatea analitica trebuie sa asigure o concordanta deplina cu
contabilitatea sintetica.
Documentele de intrare si iesire se nregistreaza mai nti cantitativ n fisele de magazie, care se tin
la locurile de depozitare;
Dupa prelucrarea datelor din documente, materialele se nregistreaza cantitativ si valoric n fisele de
conturi analitice, deschise pe feluri de materiale si pe locuri de depozitare;
Verificarea concordantei dintre datele nregistrate n conturile sintetice si cele analitice de materii si materiale se
realizeaza la sfrsitul lunii prin compararea datelor nregistrate n fisele de magazie cu cele din fisele de cont
analitic din contabilitate si ntocmirea balantelor de verificare a conturilor analitice.
Documentele justificative sunt nregistrate de gestionar n fisele de magazie, stabilind stocul dupa
fiecare operatie;
Serviciul contabil, verifica periodic nregistrarile facute n fisele de magazie si preia documentele
respective, mpreuna cu borderourile ntocmite de gestionar, care sunt centralizate pe grupe de
materiale si pe conturi corespondente
Totalurile stabilite se nscriu n "Situatia de miscari", ntocmita separat pentru intrari si pentru iesiri.
12
La sfrsitul fiecarei luni se totalizeaza situatiile si se stabilesc doua categorii de totaluri, pe gestionari
si pe grupe de materiale, att la intrari ct si la iesiri, iar stocurile din fisele de magazie se nscriu n
Registrul stocurilor si se nmultesc cu pretul lor. Existentele fizice nscrise n acest registru trebuie sa
concorde cu stocul stabilit prin fisele de magazie, iar soldurile pe grupe si gestiuni cu valorile din
Situatia de miscari lunara, care trebuie sa concorde cu contabilitatea sintetica.
Metoda global-valorica
n cazul utilizarii acestei metode, evidenta se tine numai valoric, att la nivelul gestiunii, ct si n contabilitate, iar
periodic se face controlul concordantei nregistrarilor din evidenta lor.
Potrivit acestei metode, fisele de magazie sunt nlocuite cu Registru de gestiune, n care zilnic sunt nregistrate
valoric intrarile si iesirile, pe baza documentelor justificative si se stabileste soldul la sfrsitul zilei. Raportul de
gestiune se ntocmeste zilnic, iar, mpreuna cu documentele justificative, sunt transmise la compartimentul de
contabilitate.
La serviciul de contabilitate se verifica legalitatea si realitatea documentelor nscris n raportul de gestiune,
preturile, precum si evaluarea mpreuna cu celelalte calcule, astfel ca dupa ce se constata corecta si legala lor
alcatuire le vizeaza si le nregistreaza n fisa contabila analitica tinuta pentru fiecare gestiune n parte.
Controlul concordantei nregistrarilor din evidenta gestiunii, cu cea din contabilitate se face periodic, prin
confruntarea soldurilor din raportul de gestiune eu soldurile din fisa contabila analitica.
13
lucrarile n curs de executie, produse sau servicii care au atins un stadiu intermediar de fabricatie.
Conform IAS 2 stocurile sunt definite ca toate activele obtinute n scopul revnzarii pentru desfasurarea normala a
activitatii, inclusiv terenurile si alte mijloace fixe. Un activ achizitionat n alte scopuri dect vnzarea n
desfasurarea normala a activitatii nu devine stoc n baza unei decizii ulterioare de vnzare a acestuia. 1
n principiu stocurile sunt clasificate n bilant conform naturii si destinatiei lor sau a ordinii cronologice n care apar,
n cadrul ciclului de exploatare.
O buna gestiune a stocurilor solicita ca: natura bunurilor sa fie indicata cu precizie; intrarea n stoc sa fie
nregistrata n momentul transferului de proprietate; evaluarea intrarilor si iesirilor de bunuri n si din stoc sa fie
definita cu exactitate si sa ramna invariabila.
Natura bunurilor stocate este definita printr-o nomenclatura interna ntreprinderii si trebuie sa fie armonizata cu o
nomenclatura macroeconomica a produselor si activitatilor.
n modelul bilantier din tara noastra, sunt individualizate urmatoarele categorii de
bunuri:
materiile prime participa direct la fabricarea produselor si se regasesc n produsul finit integral
sau partial, fie n starea lor intiala, fie transformata
materiale de natura obiectelor de inventar reprezinta bunuri cu o valoare mai mica dect
limita prevazuta de lege, pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu,
sau o durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora
(echipamentul de protectie, echipamentul de lucru, mbracamintea speciala, mecanismele,
dispozitivele, verificatoarele, aparatele de masura si control, matritele folosite la executarea
anumitor produse si alte obiecte similare). In tarile cu sisteme contabile evoluate, categoria de
obiecte de inventar nu este contabilizata si prezentata n categoria stocurilor. Criteriile precise de
delimitare ntre imobilzarii, stocuri si cheltuieli fac ca bunurile de natura obiectelor de inventar, deci
bunuri de valoare mica si al caror consum este destul de rapid sa fie considerat ca integral
consumate n exercitiul lor n serviciu.
14
semifabricatele sunt
produsele finite sunt produsele care au parcurs toate fazele procesului de fabricatie si au fost
animalele: post care se refera la animalele nascute sau cele tinere de orice fel, cele crescute si
folosite pentru reprodutie, cele puse la ngrasat pentru a fi valorificate, cele crescute pentru
productia de lna, lapte si blana, precum si coloniile de albine.
ambalajele sunt
este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat sa intre sau sa iasa n sau din ntreprindere
elementul are un cost sau o valoare, care poate fi evaluata n mod credibil.
Conceptul de probabilitate se refera la gradul de certitudine sau de incertitudine n realizarea unor beneficii viitoare
asociate unui element. In acest context, evaluarea acestui grad se face n functie de informatiile disponibile, n
momentul ntocmirii situatiilor financiare.
15
Un element de activ, respectiv de stoc, nu se recunoaste n bilant daca este imposibil ca acesta sa genereze
beneficii economice viitoare pentru ntreprindere.Recunoasterea unui activ, respectiv a unui element de stoc n
bilant sau n contul de profit si piedere este legata de existenta unui cost sau a unei valori ce trebuie determinata
credibil. Recunoasterea presupune, n aceste conditii, estimarea unui cost sau a unei valori. Daca aceste estimari
sunt rationale, adica rezonabile, atunci ele nu influenteaza credibilitatea informatiilor contabile si a situatiilor
financiare.
Stocurile sunt recunoscute ca si active, deoarece acestea au ncorporate beneficii economice viitoare.
Beneficiile economice viitoare reprezinta potentialul stocurilor de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de
numerar si echivalentele n numerar catre ntreprindere. Acest potential poate fi unul productiv, fiind parte a
activitatii de exploatare a ntreprinderii.
Stocurile reprezinta active, respectiv active de natura activelor curente.
Un activ este un activ curent cnd se asteapta ca, n perioada urmatoare, acesta sa fie realizat, adica urmeaza sa
fie vndut sau consumat n cursul normal al ciclului de exploatare.
Sintetiznd, recunoasterea unui activ, respectiv a unui activ curent de natura stocurilor este procesul includerii n
bilant a elementelor de stoc, n conditiile n care se respecta simultan prevederile de utilitate, ceea ce reda
capacitatea acestora de a genera sau diminua beneficii economice viitoare si de cuantificare monetara, adica li se
pot atasa valori ce pot fi estimate n mod credibil.
n acest context, obiectivul fundamental enuntat, cuantificarea costului stocurilor n momentul recunoasterii
activului, determina o serie de probleme ce fac subiectul abordarilor n standard.
se
bazeaza pe conceptele, conventiile si principiile privind recunoasterea initiala, ulterioara si prezentarea stocurilor la
nivelul situatiilor financiare. Totodata precizeaza metodele de evaluare agregate si recomandate de Standard,
grupndu-le n tratamente de baza si alternative.
Principiile contabile sunt o modalitate de concretizare a obiectivului contabilitatii, adica furnizeaza informatii utile
pentru fundamentarea deciziilor economice si asigura reprezentarea unei imagini fidele. Realizarea imaginii fidele
are la baza o serie de principii: independenta exercitiilor, consecventa prezentarii, pragul de semnificatie si
cumulare, compensarea, prudenta, continuitatea activitatii. Acestea au drept scop reprezentarea fidela a
tranzactiilor si evenimentelor desfasurate la nivelul unei ntreprinderi.
Independenta exercitiilor implica nregistrarea n contabilitate a operatiilor n momentul n care ele au loc, fara a se
tine cont de data decontarii, aceasta n conditiile decuparii activitatii la nivelul exercitiului contabil.
Asigurarea independentei exercitiilor contabile, respectiv delimitarea exercitiului curent de exercitiile anterioare si
urmatoare presupune recunoasterea elementelor de stocuri n bilant, recunoasterea veniturilor si cheltuielilor
16
generate de stocuri ca elemente ale contului de profit si pierdere, corectarea cheltuielior cu veniturile si luarea n
considerare a evenimentelor ulterioare nchiderii exercitiului.
Consecventa prezentarii se refera la aceeasi clasificare si prezentare a elementelor n situatiile financiare de la un
exercitiu la altul, pe considerente de comparabilitate a informatiilor prezentate, implicit a celor legate de stocuri.
Consecventa prezentarii presupune asigurarea continuitatii n ceea ce priveste aplicarea regulilor si procedeelor
contabile, evaluarea activelor, implicit a stocurilor, dar si a conectarii cheltuielilor si veniturilor generate de acestea,
prezentarea situatiei patrimoniale a rezultatelor si a notelor n aceeasi structura.
Pragul de semnificatie si cumulare presupune ca orice element semnificativ trebuie prezentat separat n situatiile
financiare, n timp ce valorile nesemnificative trebuie cumulate cu valorile generate de aceeasi natura si functie.
Compensarea implicit necompensarea. S-a impus aceasta asociere deoarece n contextul IAS 2 nu se regasesc
situatii de compensare, ele facnd obiectul tranzactiilor cu active imobilizate, inclusiv investitii financiare.
Potrivit principiului necompensarii, nu se pot compensa active cu datorii si cheltuieli cu venituri dect n cazurile
mentionate expres de IAS 1. Respectarea acestui principiu se impune n tranzactiile cu stocuri, deoarece
realizarea compensarii fie la nivelul contului de profit si pierdere, fie n bilant micsoreaza capacitatea utilizatorilor
de informatii de a ntelege tranzactiile realizate si de a evalua viitoarele fluxuri de numerar ale ntreprinderii.
17
Recunoasterea ulterioara a oricarei reduceri a valorii stocului pna la valoarea realizabila neta si conditiile utilizarii
acestei valori.
Conservarea costului determinat la recunoasterea initiala si prezentarea regulilor de evaluare a stocului la sfrsitul
exercitiului.
2.3 POLITICI CONTABILE ADOPTATE LA EVALUAREA STOCURILOR
Stocurile trebuie evaluate la cea mai mica valoarea dintre cost si valoarea neta de
realizare.
a) Costul stocurilor se refera la costurile de achizitie, costurile de transformare si alte costuri angajate pentru
a aduce bunurile n locul si n starea n care ele se gasesc.
pretul de cumparare
taxele vamale si alte taxe (altele dect taxele recuperabile ulterior de ntreprindere de la
administratia fiscala)
Cum taxa pe valoarea adaugata este n mod normal recuperabila, cea mai mare parte dintre stocuri sunt evaluate
n afara taxelor. Stocurile ntreprinderii pentru care taxa nu este deductibila sunt evaluate incluznd n cost TVA.
Reducerile comerciale, rabaturi comerciale, remize si alte elemente similare sunt deduse
din costul de achizitie. Pentru reducerile financiare, n general motivate de o plata
anticipata (sconturile de decontare si o alta solutie de ncadrare), solutia retinuta trebuie
sa fie coerenta cu cea adoptata pentru contabilizarea cumpararilor .
Costul de achizitie poate sa includa diferente de curs direct atribuibile achizitiei stocurilor. Marimea lor este limitata
prin prevederile normei IAS 21 "Efectele variatiilor cursurilor straine". Aceste diferente de curs sunt limiate la cele
care provin dintr-o devalorizare sau o depreciere puternica a monedei, mpotriva careia nu exista nici un mijloc
practic de asigurare, care afecteaza datoriile care nu pot fi decontate si care survin cu ocazia achizitionarii recente
a stocurilor.
IASC insista asupra distinctiei ntre cheltuielile fixe si cheltuielile variabile. Primele ramn relativ constante,
indiferent care este volumul productiei, este vorba, n mod esential de amortizari si de cheltuieli de mentinere a
cladirilor si instalatiilor de productie. Celelalte variaza n functie de volumul productiei, ca de exemplu consumurile
directe de materiale si de manopera.
18
Obligatia de a include o cota parte din cheltuielile indirecte de productie interzice, n principiu, limitarea valorii
stocurilor numai la costurile directe sau variabile. Ca atare, ntreprinderile a caror contabilitate de gestiune se
bazeaza pe calculul costurilor partiale nu pot, n mod normal, sa utilizeze aceste costuri pentru evaluarea stocurilor
n bilant.
Afectarea cheltuielior generale fixe de productie costurilor de transformare este bazata pe capacitatea normala a
instalatiilor de productie. Capacitatea normala este productia medie ce se asteapta sa se realizeze pe un anumit
numar de exercitii sau de sezoane, n circumstante normale, tinnd cont de pierderea de capacitate ce rezulta din
ntretinerea planificata. Este posibil sa se retina nivelul real de productie, daca acesta este mai apropiat de
capacitatea normala de productie. Marimea cheltuielior generale fixe afectate fiecarei unitatii produse nu este
majorata ca urmare a unei scaderi de productie sau a unui utilaj de productie neutilizat. Cheltuielile generale
neafectate sunt contabilizate.
n perioada de productie anormal de ridicata, marimea cheltuielior generale fixe afectate fiecarei unitati produse
este astfel diminuata nct stocurile sa nu fie evaluate la o marime superioara costului lor. Cheltuielile generale
variabile de productie sunt afectate fiecarei unitati produse, pe baza utilizarii efective, a instalatiilor de productie.
Alte costuri
Celelalte costuri nu sunt incluse n costul stocurilor dect n masura n care ele sunt angajate pentru a aduce
stocurile la locul si n starea n care ele se gasesc. De exemplu, poate sa fie adecvat sa se includa n costul
stocurilor alte cheltuieli generale dect cele de productie sau costurile de conceptie aferente unor produse
destinate unor clienti speciali.
Norma IAS 2 ofera exemple de costuri excluse din costul stocurilor si contabilizate la cheltuielile exercitiului n
cursul careia acestea sunt angajate:
costurile de stocaj, exceptnd situatia cnd aceste costuri sunt necesare procesului de
productie, n mod prealabil, la o noua etapa a productiei;
cheltuielile de comercializare
n circumstante limitate, costurile mprumuturilor sunt incluse n costurile stocurilor. Aceste circumstante sunt
identificate n cealalta metoda autorizata a normei IAS 23.
a) evaluarea produselor legate si a subproduselor
Unele procese de productie conduc la fabricarea simultana a mai multor produse sau la un produs principal si
unul sau mai multe subproduse.
Atunci cnd aceste produse nu sunt identificabile separat, costurile de transformare trebuie sa fie repartizate ntre
aceste produse n functie de o regula logica si permanenta, bazata, de exemplu, pe valoarea comerciala a
fiecaruia dintre ele
b)costul stocurilor unui prestator de servicii
19
Costul stocurilor unui prestator de servicii se compune, n principal, din manopera si alte cheltuieli de personal,
direct angajate pentru furnizarea serviciului, inclusiv personalul de supervizare si cheltuielile generale atribuibile.
Manopera si celelalte costuri, relative si la personalul administrativ general nu sunt incluse, dar sunt contabilizate
la cheltuielile exercitiului n cursul caruia ele au fost angajate.
Tehnicile de evaluare a costului stocurilor, precum metoda costului standard sau metoda pretului de vnzare cu
amanuntul pot fi utilizate, din ratiuni practice, daca aceste metode conduc la rezultate apropiate de cost. Costurile
standard tin de nivelurile normale de utilizare a materiilor prime si furniturilor, a manoperei, de eficienta si de
capacitate. Ele sunt n mod regulat reexaminate si, daca este cazul, revizuite, tinnd cont de conditiile actuale.
Metoda pretului de vnzare este utilizata, adesea, n activitatea de distributie cu amanuntul, pentru evaluarea
stocurilor formate din cantitati mari de articole cu o rotatie rapida, care au marje similare si pentru care nu este
posibil sa se utilizeze alte metode privind evaluarea costurilor. Costul stocurilor este determinat prin deducerea din
valoarea de vnzare a stocurilor a procentajului adecvat de marja bruta. Procentajul utilizat tine cont de stocurile
care au fost marcate sub pretul lor initial de vnzare. Adesea, este aplicat un procentaj mediu pentru fiecare raion.
20
Metoda costului mediu ponderat tine cont de toate intrarile si de toate iesirile exercitiului. El poate sa fie calculat
periodic sau cu ocazia receptiei fiecarei noi livrari, n functie de situatia particulara a ntreprinderi
Metoda LIFO presupune ca elementele stocului care au fost achizitionate sau fabricate ultimele sunt vndute
primele si, ca atare, elementele care ramn n stoc la sfrsitul exercitiului sunt primele cumparate sau primele
fabricate. Este metoda preferata de ntreprinderi n perioadele de crestere a preturilor, deoarece aceasta
modalitate de evaluare conduce la cresterea valorii consumurilor, iesirilor si la micsorarea valorii stocurilor finale.
Atunci cnd costul stocurilor este determinat cu ajutorul metodei LIFO, ca tratament alternativ, situatiile financiare
trebuie sa contina informatii suplimentare, care sa prezinte diferenta dintre valoarea stocurilor specificata n bilant
si una dintre urmatoarele valori: valoarea cea mai mica dintre valoarea determinata folosind metoda LIFO si
valoarea realizabila neta; valoarea cea mai mica dintre costul curent la data bilantului si valoarea realizabila neta.
Textele nu precizeaza conditiile de utilizare a cestor dieferite metode autorizate. Ele indica numai faptul ca metoda
de retinut este cea care permite sa se reflecte cel mai bine venitul perioadei.
Totusi, la acest nivel, consideratiile de ordin fiscal nu sunt neutre. Astfel pentru administratia fiscala americana,
daca o ntreprindere recurge, n contabilitate, la metoda LIFO, ea este obligata sa o utilizeze si din punct de vedere
fiscal. ntr-o perioada de crestere a preturilor si de stocuri care nu se micsoreaza, se va obtine un rezultat mai mic,
ceea ce conduce la o reducere a impozitului.
Totodata se poate mentiona ca numeroase ntreprinderi ce aplica metoda LIFO furnizeaza n raportul anual o
informare privind diferentele rezultate ca urmare a folosiri metodelor FIFO si LIFO, ceea ce permite analistilor,
daca este cazul, sa retrateze rezultatul.
Practicile n diferite tari dezvoltate ale lumii sunt diverse si cu justificari variate. Astfel, ntreprinderile britanice
prefera utilizarea metodei FIFO, deoarece ea corespunde cel mai bine fluxurilor reale de epuizare a stocurilor.
ntreprinderile americane prefera metoda LIFO, deorece aceasta masoara fluxurile costurilor ct mai aproape de
realitate, acesta metoda fiind admisa de administratia fiscala americana. Organismul international de normalizare,
n contextul proiectului sau de reducere a optiunilor, vizase interzicerea metodei LIFO deoarece ea nu este cu
adevarat compatibila cu principiul costurilor istorice. Totusi, pentru a se asigura comparabilitatea ntre cele doua
referentiale international recunoscute (international si american), s-a renuntat la eliminarea metodei LIFO. n
Franta, metoda LIFO nu poate fi utilizata, din motive fiscale, pentru ntocmirea situatiilor financiare individuale, dar,
n mod logic, utilizarea ei este permisa n cazul situatiilor financiare consolidate. Se cunoaste ca Directiva a IV -a
prevede cele trei metode, fara sa exprime vreo preferinta privind utilizarea unei metode sau alta.
21
n mod normal, valoarea neta de realizare trebuie sa fie determinata separat pentru fiecare articol. Totusi, pot fi
realizate regrupari de elemente asemanatoare sau care au legatura ntre ele. Este cazul elementelor care apartin
aceleiasi linii de produse, ce au scopuri sau utilizari asemanatoare, fabricate si comercializate n aceeasi zona
geografica si care nu pot fi evaluate separat de celelate elemente ale aceleasi linii de produse.
n unele circumstante, se ntlneste situatia n care costul stocurilor sa nu fie recuperabil, daca aceste elemente au
fost deteriorate, daca ele au devenit complet sau partial demodate sau daca pretul lor de vnzare a suportat o
reducere. De asemenea, costul stocurilor poate sa nu fie recuperabil, n conditiile n care costurile estimate,
necesare pentru a realiza vnzarea au crescut.
Practica de depreciere a stocurilor sub nivelul costului, pentru a le aduce la valoarea lor neta de realizare, este
adaptata principiului conform caruia activele nu trebuie sa figureze la o valoare mai mare dect cea care se
asteapta sa fie obtinuta din vnzarea lor sau din utilizarea lor.
Estimarile valorii nete de realizare sunt fundamentate pe elementele probante cele mai fiabile, disponibile la data
la care sunt efectuate respectivele operatii. Aceste estimari tin cont de fluctuatiile de preturi sau de costuri direct
legate de evenimentele care survin dupa nchiderea exercitiului, n masura n care astfel de evenimente confirma
conditiile existente la sfrsitul exercitiului.
Estimarile valorii nete de realizare iau n considerare scopul pentru care stocurile sunt detinute. De exemplu,
valoarea neta de realizare a cantitatilor detinute n stocuri, pentru realizarea contractelor ferme de vnzare sau de
servicii, este bazata pe pretul specificat n contract. n situatia n care cantitatile specificate n contract sunt mai
mici dect cantitatile detinute n stoc, valoarea neta de realizare a cantitatilor excedentare este bazata pe preturile
generale de vnzare. Pierderile eventuale din contracte de vnzare ferme care depasesc cantitatile detinute n
stoc, ct si pierderile eventuale din contracte de cumparare ferme sunt tratate n conformitate cu norma IAS 10
"Eventualitati si evenimente ce survin dupa nchiderea exercitiului".
Cu ocazia fiecarui exercitiu urmator, este efectuata o evaluare noua a valorii nete de realizare. Atunci cnd
circumstantele care justifica evaluarea stocurilor sub nivelul costului nu mai exista, valoarea deprecierii trebuie sa
fie reluata, astfel nct noua valoare contabila sa fie cea mai mica valoare dintre cost si valoarea neta de realizare
revizuita. Acesta este cazul atunci cnd un element al stocurilor care este contabilizat la valoarea neta de
realizare, deoarece pretul sau de vnzare a scazut, este nca disponibil cu ocazia unui exercitiu ulterior si pretul
sau de vnzare a crescut.
2.4. INFORMAII DE PREZENTAT N SITUAIILE FINANCIARE
Situatiile financiare trebuie sa prezinte informatii relevante, credibile, inteligibile si comparabile cu privire la evolutia
stocurilor n decursul perioadei contabile. Aceste informatii vor avea n vedere:
22
Prezentarea n notele explicative a unor informatii suplimentare referitoare la stocuri este necesara utilizatorilor.
ntruct n celelalte componente ale situatiilor financiare care fac referire la stocuri sau sunt influentate de fluxul
stocurilor (bilant, cont de profit si piedere, situatia fluxurilor de trezorerie), informatiile sunt prezentate doar valoric,
fara a se face o prezentare cantitativa si de multe ori grupat, acestea sunt insuficiente pentru a obtine o imagine
ct mai completa referitor la activitatea unei ntreprinderi, drept pentru care trebuie prezentate informatii detaliate
n notele explicative.
Rationamentul dupa care se stabileste daca o informatie trebuie sau nu sa fie prezenta n situatiile financiare se
bazeaza pe caracterul semnificativ al stocurilor, pe functia si importanta pe care o au stocurile n cadrul
ntreprinderi.
Informatiile ce vizeaza valorile contabile ale diferitelor categorii de stocuri, ct si marimea variatiilor acestor active
sunt utile destinatarilor situatiilor financiare. Clasificarile obisnuite ale stocurilor sunt: marfurile, furniturile de
productie, materiile prime, lucrarile n curs si produsele finite. Stocurile unei prestari de servicii pot sa fie
desemnate, pur si simplu, prin termenul lucrarii n curs.
n cazul n care costul stocurilor este determinat cu ajutorul metodei LIFO, ntreprinderea trebuie sa indice si
diferenta ntre valoarea stocurilor ce figureaza n bilant si:
fie valoarea ce rezulta din aplicarea valorii minimale, dintre costul mediu ponderat, metoda FIFO si
valorea realizabila neta;
fie cea mai mica valoare dintre costul actual la data nchiderii si valoarea neta de realizare.
Costul stocurilor contabilizat la cheltuielile exercitiului se compune din costurile anterior cuprinse n evaluarea
elementelor de stocuri vndute si a cheltuielior generale de productie neafectate si din costurile de productie ale
stocurilor de o marime anormala.
Particularitatile fiecarei ntreprinderi pot sa justifice, de asemenea, includerea altor stocuri precum costurile de
distribuire.
Unele ntreprinderi adopta un format diferit pentru contul de profit si pierdere care conduce la prezentarea altor
valori dect costul stocurilor contabilizat la cheltuieli n cursul exercitiului. In functie de acest format diferit, o
ntreprindere mentioneaza marimea costurilor de explotare, aplicabile veniturilor, clasificate dupa natura. In acest
caz, ntreprinderea mentioaneaza costurile contabilizate la cheltuieli, referitoare la materii prime si materiale
consumabile, manopera si alte costuri de exploatare ct si marimea variatiei nete a stocurilor, la nivelul exercitiului
n cauza.
O depreciere a valorii nete de realizare poate sa fie de o semnificatie, de o incidenta sau de o natura astfel nct
aceasta sa impuna furnizarea de informatii conform normei IAS 8.
2.5 SISTEMUL DOCUMENTELOR UTILIZAT N EVIDENA OPERATIV A STOCURILOR
n cadrul ntreprinderii, stocurile ocazioneaza numeroase operatii care pot fi grupate dupa continutul lor n operatii
de aprovizionare si conservare, operatii de eliberare din depozite, inventariere.
23
Intrarea n patrimoniu
Achizitie:
Vnzare:
factura
factura
borderou de vnzare
Productie:
Consum:
rapoarte de productie
bon de consum
Aport:
Minus la inventar :
proces verbal de predare primire
Donatie:
lista de inventariere
Date le terti:
proces verbal de donatie
Plus la inventar:
liste de inventariere
Revenite la terti:
Factura
Formular cu regim special, serveste ca: document pe baza caruia se ntocmeste instrumentul de decontare a
produselor si marfurilor livrate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate; document de nsotire a marfii pe
timpul transportului; document justificativ de nregistrare n contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.
Se ntocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, n trei exemplare, n momentul livrarii bunurilor,
constituind, pe lnga functia de intrare-iesire din gestiune, pe cea de act justificativ pentru decontarea (ncasareaplata) contravalorii bunurilor sau serviciilor consemnate.
Avizul de nsotire
Formular cu regim special, serveste ca document de nsotire a marfii pe timpul transportului; document ce sta la
baza ntocmirii facturii; dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, la
24
aceleasi unitatii; document de primire n gestiunea cumparatorului sau n gestiunea primitoare din cadrul aceleasi
unitatii.
Se ntocmeste n trei exemplare de catre unitatile care nu au posibilitatea ntocmirii facturii n momentul livrarii
produselor, marfurilor si altor valori materiale, datorita unor conditii obiective si cu totul exceptionale, facndu-se
obtiunea urmeaza factura.
Se emite, pe masura livrarii, de catre compartimentul desfacere, care semneaza pentru ntocmire.
Pe avizul de nsotire a marfii, pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terti sau pentru vnzare n regim
de consignatie, se face mentiunea "pentru prelucare la terti" sau "pentru vnzare n regim de consignatie", dupa
caz.
In celelalte situatii dect cele prevazute mai sus se face mentiunea cauzei pentru care s-a ntocmit avizul de
nsotire a marfii si nu factura.
Bon de predare transfer restituire folosit pentru predarea la magazie a stocurilor (produse, semifabricate,
etc) obtinute prin productie proprie sau pentru transmiterea bunurilor de la un loc de depozitare la altul n cadrul
aceleasi unitati. Nu serveste ca document pe timpul transportului.
Serveste ca document de predare la magazie a produselor finite, a materialelor refolosibile, a semifabricatelor
rezultate din productie; document justifiactiv pentru ncarcarea n gestiune; document justificativ de nregistrare n
evidenta magaziei si n contabilitate; sursa de date pentru urmarirea realizarii productiei; sursa de date pentru
calculul si plata salariilor; dispozitie de transfer a valorilor materiale; dispozitie de restituire la magazie a valorilor
materiale ne folosite; document justificativ pentru scaderea din gestiunea predatorului si de ncarcare n
gestiuneea primitorului. Se ntocmeste n doua exemplare pe masura predarii la magazie a produselor, a
materialelor refolosibile, a semifabricatelor de catre sectii, ateliere; pe masura ce se efectueaza transferuri, de
catre organul care dispune transferul; pe masura restituiri la magazie a valorilor materiale.
25
Materiile prime sunt reprezentate prin bunuri , care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc n
produsul finit integral sau partial, n stare initiala sau transformata.
materiale consumabile (furniturile) reprezinta bunurile care participa sau ajuta indirect procesul de
exploatare fara a se regasi de regula n produsul rezultat sub forma de materiale auxiliare, combustibili,
piese de schimb, seminte, furaje, etc.
materiale de natura obiectelor de inventar, cuprind bunuri de mica valoare sau de scurta durata destinate
utilizarii repetate n mai multe cicluri de fabricatie
nregistrarea n contabilitate a mijloacelor materiale se face la valoarea de achizitie, de productie sau la valoarea
de piata, dupa caz. Aceasta nseamna ca n conditiile liberalizarii si negocierii preturilor, un rol important revine si
modului de reflectare n contabilitate a valorii elementelor natural - cantitative de mijloace circulante.
Cantitatile de materiale intrate n urma proceselor de aprovizionare sunt evaluate la pretul de cumparare sau de
facturare. Daca ele se procura din import atunci pretul de facturare se suplimenteaza cu o serie de taxe. Dar
pentru acest proces se mai efectueaza o serie de cheltuieli specifice de transport - aprovizionare (taxe vamale,
comisioane, perisabilitati pe timpul transportului) care trebuie si ele calculate si urmarite separat pentru ca
mpreuna pretul de cumparare sa permita ajungerea la pretul de aprovizionare (pretul total efectiv).
n cazul materialelor obtinute evaluarea se va face la nivelul costului efectiv n doua etape, si anume: n timpul lunii
costul prestabilit prin norme care se recorecteaza si la sfrsitul lunii ca diferenta dintre totalul costurilor efective si
cele antecalculate. O problema este evaluarea iesirilor care pot proveni dintr-o multitudine de intrari cu preturi
diferite. Astfel evaluarea consumurilor trebuie sa se faca la un anume pret, sau ntr-o forma care sa permita
stabilirea contravalorii stocului final ct mai corect, si diversele influente conjuncturale de consumuri si de preturi
sa fie transferate integral asupra perioadei de gestiune care se ncheie. Este deci posibil sa folosim un pret mediu
de aprovizionare sau un pret mediu de consum care trebuie recorectate cu o cota din cheltuielile de transport
-aprovizionare pe baza principiului directiei proportionalitatii sau aceste cheltuieli pot fi imputate direct costurilor de
26
exploatare. Dar mergnd din medie n medie, n conditiile unei variatii sensibile a preturilor de facturare de la o
perioada la alta n cazul cheltuielilor de transport - aprovizionare se poate sa ne ndepartam de valoarea reala a
stocurilor. De aceea, cel putin la finele perioadei de bilant, este necesara inventarierea si evaluarea mijloacelor
circulante materiale aflate n stoc. Evaluarea n conditiile liberalizarii si a fluctuatiilor preturilor, are scopul de a
aduce valoarea activelor ct mai aproape de valoarea lor reala, iar a pasivelor n stare sa contina si coeficientii
asiguratori necesari prentmpinarii riscului.
Pentru contabilitatea sintetica a intrarilor si iesirilor de materii prime si materiale se folosesc conturile din grupa 30
"Stocuri de materii prime si materiale", respectiv conturile sintetice de gradul I: 301 "Materii prime"; 302 "Materiale
cfonsumabile" si 308 " Diferente de pret la materii prime si materiale". Continutul si functiunea acestor conturi sunt
influentate de metodele de contabilitate a stocurilor folosite - metoda "inventarului permanent" sau cea a
"inventarului intermitent" - ca si de pretul de nregistrare folosit.
Contul de materii prime evidentiaza existenta si miscarea stocurilor de materii prime care participa n procesul de
fabricatie sau exploatare fara a se regasi, de regula, n produsul finit, integral sau partial, fie n starea lor initiala, fie
transformata, precum si cele necesare procesului de circulatie aflate n patrimoniul ntreprinderii.
n sfera acestor active circulante materiale se nscrie o gama larga de elemente care se diferentiaza n anumite
limite prin caracteristicile comportamentale cum sunt: materiale auxiliare, combustibil, piese de schimb, seminte,
materiale de plantat, furaje, materiale de ambalat si altele.
Contul 301 " Materiale consumabile" functioneaza n mod similar cu contul 300 " Materii prime".
In cazul aplicarii inventarului intermitent, n contul de materii prime si materiale se nregistreaza valoarea la pret de
nregistrare a materiilor prime si materiale intrate n gestiunea unitatii (achizitionate de la furnizori, aduse ca aport
n natura la capital, constatate plusuri la inventar etc) precum ti pretul de inregistrare a materiilor prime si materiale
iesite din gestiune (incluse pe cheltuielile exercitiului, retragerea aportului de capital, lipsuri de inventar si
perisabilitati, date spre prelucrare la terti etc).
Contul 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale", tine evidenta diferentelor dintre pretul standard si pretul
efectiv de cumparare sau pentru evidentierea celorlalte componente ale costului de achizitie(taxe vamale,
transport, manipulare, comisioane si alte taxe nedeductibile).
Materiile prime au o importanta deosebita n procesul tehnologic de obtinere al unui produs. De calitatea, structura
si proprietatile lor depind in mod hotartor atributele pe care si le vor insusi produsele a caror fabricare este
mijlocita de acestea.
Materiile prime reprezinta punctul de plecare al oricarei industrii, fundamentul pe care se dezvolta orice ramura
industriala. Marea problema cu care se confrunta nsa industria, n acest sens este raritatea, caracterul limitat al
majoritatilor materii prime.
In desfasurarea procesului de aprovizionare a ntreprinderii pot intervenii situatii n care materiile prime si
materialele receptionate de catre cumparator la sediul furnizorului sa ramna, datorita lipsei de spatii de depozitare
sau a mijloacelor de transport, temporar n depozitele furnizorului pna cnd se creaza conditii pentru expediere.
Bunurile achizitionate fiind receptionate devin proprietate a cumparatorului si trebuie achitate furnizorului astfel ca
se creaza obligatia de plata fara ca bunurile sa fie n depozitele ntreprinderii.
Anumite materiale, prin structura si compozitia lor, cer, prin normele de receptie calitativa, sa se faca analize de
laborator care dureaza mai multe zile astfel ca loturile sosite n ultimele zile ale exercitiului (lunii) nu se pot
receptiona si preda depozitelor la sfrsitul perioadei.
27
In unele situatii anumite materiale sunt eliberate din depozite n afara ntreprinderii, fara a fi vndute ele
continund sa ramna n patrimoniul ntreprinderii care le retine, astfel:
materialele trimise la alte unitati cu scopul de a fi prelucrate dupa cerintele productiei cnd ntreprinderea
care le detine nu dispune de utilajele necesare sau organizarea prelucrarii nu este economica, dat fiind
volumul mai redus si ntmplator al acestora (carton, etichete, documente, otel, fonta, bronz expediate
pentru confectionarea unor piese de schimb la ntreprinderi specializate sau care dispun de utilaje
necesare acestor prelucrari).
materialele aflate n custodie pentru prezentarea n standuri, la expozitii sau vnzare la o anumita data.
Materiile prime si materialele sunt achizitionate n vederea prelucrarii si ncorporarii n produse finite sau pentru
consumul lor n alte activitati. Exista situatii n care unele cantitati de materii prime si materiale devin disponibile si
ele se valorifica prin vnzare catre terti, fara a fi prelucrate. Prin decizia de vnzare se schimba destinatia data
initiala acelor bunuri. Este necesar sa se delimiteze, prin redistribuire, trecerea lor n categoria marfurilor, categorie
definita prin bunuri achizitionate n scopul revnzarii n aceiasi stare. Ca urmare contabilitatea va nregistra iesirea
acestor valori din gestiunea si contabilitatea materiilor prime si materialelor si trecerea n gestiunea marfurilor.
Obiectele de inventar sunt bunuri materiale asimilate activelor circulante, cu o valoare mai mica dect limita legala
stabilita pentru a putea fi considerate mijloace fixe, indiferent de valoarea lor de serviciu sau cu o durata mai mica
de un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora (echipamentul de protectie,
echipamentul de lucru, mbracamintea speciala, mecanismele, dispozitivele, verificatoarele, aparatele de masura
si control, matritele folosite la executarea anumitor produse si alte obiecte similare). Clasificarea obiectelor de
inventar:
Obiecte de inventar de uz general, care se folosesc la mai multe produse, lucrari, servicii a caror valoare
se include n cheltuieli, fie integral la darea lor n folosinta, fie ntr-o perioada de cel putin trei ani.
Obiecte de inventar cu destinatie speciala din care fac parte: scule, dispozitive si verificatoare cu
destinatie speciala(SDV-uri), aparate de masura si control(AMC-uri) ce se folosesc fie la fabricarea
anumitor produse n serie sau n masa, fie la fabricarea anumitor comenzi individuale. Valoarea lor se
includ pe cheltuieli pe toata durata participarii la fabricarea produselor n cauza, prin intermediul unor
cote de uzura stabilite pe unitatea de produs fabricat.
Echipamentul de protectie care se utilizeaza pentru protejarea sanatatii corporale a personalului din
unitate. Valoarea lui se include pe cheltuieli fie integral, la darea n folosinta, fie esalonat n intervalul
duratei normale de serviciu, dar care nu trebuie sa depaseasca trei ani.
Echipamentul de lucru, numit si echipamentul de uzura, care cuprinde acel echipament care se distribuie
muncitorilor de la locurile de munca unde se impune utilizarea unui anumit fel de echipament sau unde
mbracamintea proprie ar fi expusa unei uzuri premature.
28
feronerii: balamale pentru usi, sild pentru chei, chei, broasca aplicata, zavor pentru inchidere
S.C. "FERONERIA PROD" SA. Arad, jud. Arad - feronerie pentru mobilier.
29
marfuri aflate n depozite cu ridicata destinate vnzarii catre potentalii beneficiari in loturi mari
marfuri aflate n unitatile cu amanuntul destinate desfacerii n cantitati mici catre consumatorii individuali
Dupa sursa de provenienta marfurile pot proveni de la furnizor sau din diverse stocuri ale unitatii (materii prime,
materiale, obiecte de inventar, produse finite) destinate vnzarii cu amanuntul. Evidenta marfurilor se tine la cost
de achizitie, iar unele unitati pot tine evidenta la pret standard.
Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata de mai multi factori. Un prim factor l reprezinta forma
circulatiei: cu ridicata (en gross) sau cu amanuntul (en detail). n cazul circulatiei marfurilor en-gross, vnzarea se
face pe baza de documente, ncasarea urmnd a se realiza ulterior, prin virament. n cazul circulatiei en detail,
vnzarea se face, de regula, cu plata imediata, n numerar.
Un alt factor de influenta l constituie metoda de contabilitate a stocurilor folosita: inventarul permanent sau
inventarul intermitent. n cazul inventarului permanent, contul de marfuri este folosit pe masura ce au loc operatiuni
cu marfuri, evidentiind toate intrarile si iesirile, astfel nct, n orice moment, acest cont indica valoarea marfurilor n
stoc, permitnd controlul gestionar, daca n acest scop se efectueaza si invenatrierea faptica a stocurilor. n cazul
inventarului intermitent contul de marfuri intevine numai la sfrsitul lunii, cnd pe baza inventarului faptic se
determina valoarea marfurilor n stoc, diminundu-se cheltuielile cu marfuri, nregistrate la un cont anume, destinat
acestui scop, cu ocazia intrarilor de marfuri. La nceputul exercitiului urmator intervine din nou contul de marfuri n
care se inregistreaza valoarea stocului initial fiind preluata din nou de contul de cheltuieli privind marfurile.
30
Metoda de contabilitate analitica a stocurilor de marfuri - evidenta cantativ-valorica pe feluri de marfuri sau
evidenta global valorica la nivel de gestiune - influenteaza de asemenea, organizarea contabilitatii sintetice a
marfurilor, prin preturile diferite utilizate ca preturi de nregistrare a marfurilor. Astefl n cazul n care evidenta
analitica se tine cantitativ- valoric, se poate utiliza ca pret de nregistrare pretul de cumparare a marfurilor sau
costul de achizitie, n schimb n cazul care evidenta analitica se tine global-valoric, la nivelul gestiunii (asa cum se
procedeaza n comertul cu amanuntul), pentru nregistrare se utilizeaza pretul cu amanuntul, inclusiv TVA.
Potrivit regulamentului de aplicare a legii contabilitatii, marfurile la fel ca si celelalte categorii de bunuri materiale, la
intrarea n patrimoniu, n speta, n depozitele en-gross trebuie sa se evalueze si sa se nregistreze n contabilitate
la costul de achizitie format din pretul de cumparare si cheltuielile accesorii de aprovizionare (cheltuieli de
transport, de ncarcare-descarcare, prime de asigurare, comisioane, TVA si alte taxe nerecuperabile, etc).
n cazul inventarului permanent modalitatile de nregistrare a starii si miscarii marfurilor sunt: la cost de achizitie, la
pret de vnzare si la pret de vnzare cu TVA.
Potrivit metodei evaluarii si nregistrarii marfurilor la cost de achizitie evaluarea stocurilor si miscarii marfurilor se
face la cost de achizitie fluctuant pentru aceleasi marfuri, motiv pentru care se calculeaza costul de achizitie al
marfurilor vndute potrivit metodei cost mediu ponderat sau FIFO.
n contul de marfuri potrivit acestei metode se nregistreaza intrarile de marfuri la pret de nregistrare prin
cumparare, aport n natura, aduse de la terti, plus de inventar, primite cu titlu gratuit, la care se adauga adaosul
comercial si TVA neexigibila daca nregistrarea se face la pret cu amanuntul. Iesirile din gestiune a marfurilor se
face prin vnzare, minus la inventar, retrageri de aport.
Potrivit metodei evaluarii si nregistrarii marfurilor la pret de vnzare evaluarea stocurilor, intrarilor si iesirilor de
marfuri se face la pret de vnzare care este format din cost de achizitie la care se adauga marja bruta. Marfurile
intrate n gestiune se nregistreaza la pretul de vnzare al lor, iar iesirile din patrimoniu al marfurilor se
nregistreaza la pret de vnzare.
Diferentele de pret aparute la marfuri sunt nregistrate n contul 378 "Diferente de pret la marfuri" care reflecta
marja aferenta marfurilor.
Daca ntreprinderea practica un coeficient de adaos, denumit marja bruta aferenta iesirilor, se calculeaza la fiecare
iesire aplicnd coeficientul redus, determinat prin procedeul sutei majorate, la pretul de vnzare al marfii iesite.
% marja bruta*100
Rabat comercial = _________________
100+ % marja bruta
Daca ntreprinderea practica coeficienti pe feluri de marfa, marja aferenta iesirilor se caculeaza la sfrsitul
perioadei pe baza coeficientului de repartizare K.
31
Potrivit metodei evaluarii si nregistrarii marfurilor la pret de vnzare inclusiv TVA n cazul n care evidenta analitica
se tine dupa metoda cantitativ-valorica, se poate utiliza ca pret de nregistrare pretul de cumparare al marfurilor, n
schimb, n cazul n care evidenta analitica a marfurilor se tine global- valoric, la nivelul gestiunii, pentru nregistrare
se utilizeaza pretul cu amanuntul (pret de vnzare inclusiv TVA).
Pretul cu amanuntul cu TVA = Cost de achizitie + Adaos comercial + TVA neexigibila
Adaos comercial = Costul de achizitie x Cota de adaos comercial (%)
TVA neexigibila = (Costul de achizitie + Adaos comercial) x 19%
Deoarece n practica sunt mai multe cote de adaos comercial, n practica este dificil de a urmari vnzarile pe
fiecare cota procentuala.
Din acest motiv, teoria contabila vine n sprijinul societatilor de distributie, prin calculul unui adaos comercial mediu
aferent stocurilor de marfuri intrate n patrimoniul unitatii, cu ajutorul unui coeficient de repartizare a diferentelor de
pret, determinat astfel :
Stocurile de ambalaje sunt bunuri de natura activelor circulante ce ndeplinesc functia de ambalaje destinate
protectiei marfurilor pe timpul prezentarii, vnzarii, transportului si depozitarii. Ele sunt bunuri fungibile,
neidentificabile unitate cu unitate, rezultate din productie proprie sau achizitionate de la terti.
Clasificarea ambalajelor dupa modul de participare la circuitul economic cuprinde urmatoarele categorii:
a) ambalaje recuperabile pe care furnizorul se angajeaza sa le recupereze de la terti (sticle, borcane,
navete plastic, lazi, butoaie etc)
b) ambalaje nerecuperabile vndute clientilor odata cu marfa si incluse n pretul marfurilor (hrtie de
ambalat, pungii, cutii carton, sfoara etc.)
c)
ambalaje mixte care n anumite conditii pot fi recuperabile, iar n altele nerecuperabile.
32
Normele contabile din tara noastra prevad atunci cnd anumite bunuri ndeplinesc functia de ambalaje sa fie
contabilizate nu ca ambalaje ci ca o forma particulara de stocuri, astfel:
ambalaje de tipul materialelor de natura obiectelor de inventar folosite n interiorul unitatii patrimoniale
sunt nregistrate ca materiale de natura obiectelor de inventar
ambalaje si materiale de ambalat obtinute din productie proprie spre a fi vndute sunt nregistrate ca
produse finite
materiale de ambalat care nu se pot gestiona ca ambalaje se nregistreaza ca alte materiale consumabile
Contabilitatea sintetica a ambalajelor se tine cu ajutorul contului 381 "Ambalaje". Ambalajele intrate in gestiune
prin achizitionare de la furnizori, avansuri de trezorerie, aport n natura, aduse de la terti, nerestituite furnizorilor,
plusuri la inventar, obtinute din productie proprie sau cu titlu gratuit sunt nregistrate la pret de imtegistrare. In cazul
ambalajelor iesite din gestiune prin retragerea aportului n natura, vndute, lipsuri de inventar, trimise la clienti,
pierderi din calamitati sunt nregistrate la pretul de nregistrare n momentul iesirilor.
Daca nregistrarea ambalajelor se face la pretul standard , atunci se utilizeaza si contul 308 "Diferente de pret la
ambalaje", n care se nregistreaza diferenta ntre pretul prestabilit si costul de achizitie.
n cazul n care ambalajele recuperabile nu sunt vndute propriu-zis o data cu marfa, sunt restituite furnizorului
dupa un anumit timp. Pretul ambalajului este trecut n factura de vnzare n mod distinct, fara TVA daca ambalajele
sunt deteriorate sau clientul doreste sa le cumpere, aceasta prefacturare se transforma ntr-o operatie de vnzare
de ambalaje pentru care se ntocmeste o factura complementara n care este inclus si TVA.
Fiscal, ambalajele n regim de restituire se factureaza si se supun TVA la livrare urmnd ca la restituire suma
impozabila sa fie redusa corespunzator.
Materiale folosite la ambalaj:
folie nylon (pentru infasurarea elementelor de mobilier din interiorul cutiei de carton)
401 "Furnizori"
33
301"Materii prime"
22,38
18,81
4426"TVA deductibila"
3,57
1.1. La data de 07.02.2008 pe baza bonului de consum se elibereaza din gestiune, pentru consum, 21 mc de
cherestea din rasinoase.
Intrari
02.03.07
06.03.07
07.03.07
Iesiri
-
Stoc
Pret
347
57 -
- 21
Si+Vi
CMP = ______ =
qs+qi
Valoare
320
111.040
330
18.810
321
6.741
111.040 + 18.810
________________ = 321
347+57
K= 321* 21=6741
1.2. Determinarea diferentelor de pret aferente materiilor prime iesite din gestiune.
(Si+Rd) Ct 308
K = _______________
1.701,43+480
=
(Si+Rd) Ct 301
___________________ = 0,012812
151.450,73+18.810
2. La data de 02.03.2007- societatea are n stoc 24mc panouri din rasinoase (materie prima) la cost de achizitie
15.01lei/mc.
2.1.n data de 08.03.200 8 societatea se aprovizioneaza de la SC Robei SA Bucuresti cu 12mc de panouri din
rasinoase la cost de achizitie de 1.525 lei/mc, cheltuieli de transport 1120 lei, T.V.A. 19%.
34
401 "Furnizori"
23.110
18.300
1.120
4426"TVA deductibila"
3.690
2.2 La data de 13.02.2008 pe baza bonului de consum se elibereaza din gestiune, pentru consum, 7mc
de panouri din rasinoase.
Intrari
02.03.07
Iesiri
Stoc
Pret
- -
24
Valoare
1.501
36.024
06.03.O7
12
1.525
18.300
07.03.07
1509
10.563
Si+Vi
CMP = ______ =
qs+qi
36.024+18.300
________________ = 1.509
24+12
K= 1.509*7=10.563
10.563
(Si+Rd) Ct 308
K = _______________
1.701,43+1.120
=
(Si+Rd) Ct 301
___________________ = 0,016621
151.450,73+18.300
35
prime si materiale
3.Pe baza extrasului de cont primit de la banca si a dispozitiei de plata, se nregistreaza plata sumei catre
furnizorul de materii prime, SC Fortius SRL Rogojel, emitndu-se fila CEC seria AB
401'Furnizori"
5.
175,56
n data de 26.03.2008 societatea trimite spre prelucrare la terti 9mc cherestea brad (din cauza unor defectiuni
survenite n sala de masini a societatii): 9mc x 321=2.889 lei
351"Materii si materiale la
2.889
terti"
4.1 n data de 27.03.2008-se aduce materia prima prelucrata de la terti.
301"Materii prime"
2.889
351 "Materii si
materiale la terti
4.2 Conform facturii primite se nregistreaza costul prelucrarii materiei prime n valoare de 1.74 lei, TVA 19%.
401 "Furnizori"
207,06
301"Materii prime"
174
4426"TVA deductibila"
33,06
5. n data de 25.03.2008 societatea achita din contul de disponibil la banca n lei, contravaloarea furnizorului de
panouri din rasinoase SC Robei SA Bucuresti, cu ordin de plata
401 "Furnizori"
23.110
6. n data de 13.03.2008 casieria societatii acorda soferului unitatii un avans spre decontare n suma de 1.500 lei
n vederea deplasarii la Timisoara pentru achizitionarea unor rulmenti necesari masinilor de frezat din cadrul
societatii
542"Avansuri de trezorerie"
1.500
1.500
6.1 n data de 02.03.2008 stocul la piese de schimb era de 12bucati rulmenti 6210, la cost de achizitie de 216
lei/buc.
36
La data de 13.03.2008 se cumpara 4bucati rulmenti 6210 (pentru masinile de frezat), la pret de achizitie de
231lei/buc, TVA 19%.
401 "Furnizori"
==
1.099,56
3024"Piese de schimb"
924
4426"TVA deductibila"
175,56
401 "Furnizori"
542"Avansuri de trezorerie"
1.099,56
6.3 La ntoarcerea soferului din deplasare, n 14.02.2008 se restituie casieriei suma necheltuita n valoare de
398,42 lei.
=5
542"Casa n lei"
398,42
398,42
6.4 n data de 15.02.2008 se elibereaza n consum pe baza bonului de consum 11 bucati rulmenti 6210.
Intrari
Iesiri
02.03.07-
Stoc
12
Pret
Valoare
216
2.592
13.03.07
231
924
15.03.07
11
220
2.420
Si+Vi
CMP = ______ =
qs+qi
2.592+924
________________ = 220
12+4
K= 220*11=2.420
2.420
7. n data de 02.03.2007 stocul de materiale auxiliare al societatii era de 117kg vopsea grund, cost de achizitie de
11 .60 lei/kg.
37
7.1.n data de 14.03.2008 societatea achizitioneaza pe baza de factura fiscala, de la SC Dragustin SRL Salonta,
27kg vopsea grund la pret de achizitie de 11,60 lei/kg, TVA 19%.
401 "Furnizori"
373,35
313,74
59,61
7.2. In data de 15.02.2008 se elibereaza din gestiune pe baza de bon de consum 22kg vopsea grund necesare
fluxului de productie
Intrari
02.03.07-
Iesiri
Stoc
Pret
Valoare
117
11,59
1.356,03
14.03.07
27 -
15.03.07
11, 6 2
22
Si+Vi
CMP = ______ =
313,74
11,60
255,20
1.356,03+313,74
________________ = 11,60
qs+qi
117+27
K= 11,60*22=255,20
8. n data de 02.03.2008 societatea avea n stoc 2151itri combustibil lichid (motorina), cost de achizitie 3,95
lei/litru
8.1 n data de 20.03.2008 societatea cumpara de la SNP Petrom SA Salonta 241itri motorina la pret de achizitie de
3,98 lei/litru, TVA 19%.
%
3022"Combustibil"
401 "Furnizori"
1.138,68
956,88
38
4426"TVA deductibila"
181,80
9. n baza contractului de sponsorizare ncheiat ntre SC Mobilsal SA si Asociatia Sportiva Shotokan Salonta,
societatea sponsorizeaza clubul sportiv cu 2mc de cherestea din rasinoase (pentru reamenajarea salii de
antrenamente): 2mc x 321lei/mc = 642 lei.
6582"Cheltuieli privind
6.42
donatii si subventii"
10 . n data de 03.03.2008 societatea nregistreaza vnzace de produse, n valoare de 2 lei prin magazin propriu:
371 "Marfuri"
642
11. n data de 03.03.2008 se nregistreaza obtinerea de ambalaje, pentru protectia marfurilor din productie proprie
de forma cutiilor de scanduri:
381 "Ambalaje"
642
411 "Clienti"
642
13. n data de 16.03.2007 se ncaseaza contravaloarea dulapurilor vandute prin contul de disponibil din banca:
411 "Clienti"
642
14. n data de 17.03.2007 se nregistreaza consumul de ambalaje necesar pentru ambalarea produselor, pe baza
bonului de consum
381 "Ambalaje"
12.347
15.n data de 22.03.2008 societatea vinde marfuri unui client caruia i acorda un rabat pentru defecte de calitate de
6%, remiza pentru fidelitatea clientului 10% si scont de decontare pentru plata nainte de scadenta de 2 %.
8.567
Valoarea bruta a marfurilor vndute Rabat
1(8.567* 6 % )
514
Remiza 2 (8.052* 10 % )
8.052 805,20
39
Net comercial
7.246,80144,93
Scont decontare (* 2 %)
Net financiar
7.101,87
TVA deductibil
1.349,35
Total factura
8.451,22
411 "Clienti"
8.451.22
din
vnzarea
7.101,87
1.349,35
411 "Clienti"
144,93
16. Societatea
4111 "Clienti"
67.500
401 "Furnizori"
62.100
704
"Venituri
din
5.400
lucrari executate si
servicii prestate"
17.
n data de 17.03.2008 se nregistreaza ncasarea clientului extern, prin disponibilul din banca n valuta
4111 "Clienti"
67.500
valuta"
18. Se nregistreaza scaderea din gestiune a marfurilor vndute
Cont
Sold
debitor
initial
Sold initial
Rulaj
Rulaj
creditor
debitor
creditor
40
371
58.965
378
87.856
Si378+Rc378
Kr = _______________
105.257
254.657
87.856+0
=
Si371+Rd371
___________________ = 0,212406
158.965+254.657
371 "Marfuri"
105.257
81.550,44
marfurile"
378 "Diferente de pret la
22.357,21
marfuri"
4428 "TVA neexigibila"
1.349,35
341"Semifabricate".
41
345"Produse finite".
346"Produse reziduale".
Dupa ce au fost obtinute si stocate, produsele fabricate sunt vndute catre terte persoane (clienti), veniturile
obtinute ncadrndu-se n categoria veniturilor generatede activitatea de baza, fiind legate n mod direct de profilul
principal de activitate al agentilor economici. Sunt considerate deci venituri din activitatea de exploatare,
reprezentnd cea mai mare pondere n totalul acestora.
Produsele fabricate sunt destinate vnzarii, ceea ce presupune un flux material al acestora, prezentat n figura
urmatoare:
PRODUCTIE
STOCARI
VANZARI
nregistrarea n contabilitate a operatiunilor de obtinere, stocare si vnzare a produselor se poate realiza n functie
de tipul de inventar utilizat si anume, inventar permanent sau inventar intermitent.
n cazul utilizarii inventarului permanent, toate operatiile privind intrarea de produse finite se nregistreaza la
costuri de productie efective sau la preturi prestabilite (standard), n contul 345"Produse finite".
a. nregistrarea
productie efective.
contabilitate
produselor
finite
cazul
utilizarii
costurilor
de
Aceasta varianta este utilizata mai rar, deoarece presupune cunoasterea costurilor de productie
efective a produselor n timpul lunii, n momentul obtinerii lor.
b. nregistrarea
prestabilite (standard).
contabilitate
produselor
finite
cazul
utilizarii
preturilor
De regula, costurile de productie efective se determina la sfrsitul perioadei de gestiune (cu ajutorul contabilitatii
de gestiune), deci pentru produsele finite obtinute n cursul perioadei de gestiune, nu se cunoaste costul de
productie efectiv n momentul obtinerii lor din procesul de productie, fiind necesara nregistrarea lor la preturi
prestabilite (standard). La sfrsitul perioadei se vor calcula diferentele dintre costurile de productie efective si
preturile prestabilite, care se vor nregistra n conturile de diferente.
n cazul utilizarii inventarului intermitent, se schimba functia conturilor de stocuri, acestea functionnd doar la
nceputul si sfrsitul perioadei de gestiune. Daca conturile de produse prezinta sold la nceputul exercitiului
financiar, se considera ca aceste produse existente n stoc sunt destinate vnzarii n perioada de gestiune si se
nregistreaza destocarea sau iesirea din gestiune prin contul 711 "Variatia stocurilor"
n timpul perioadei de gestiune, obtinerea de produse nu se nregistreaza n conturile de produse, considerndu-se
ca acestea sunt destinate vnzarii n aceeasi perioada si nu stocarii. La sfrsitul perioadei de gestiune se
stabileste prin inventariere stocul de produse finite existente n depozit, care se va nregistra n contul 711 "Variatia
stocurilor"
nregistrarea n contabilitate a operatiunilor de obtinere, stocare si vnzare a produselor se poate realiza n functie
de tipul de inventar utilizat si anume, inventar permanent sau inventar intermitent.
42
Montarea n produse se face n flux continuu, n linii de montare, n care se folosesc repere din lemn masiv,
panouri si rame, rezultate din procesul de fabricatie, precum si alte repere si subansambluri, procurate prin
cooperarea n productie (sertare, accesorii si feronerii, materiale pentru tapiterie etc.)
ntr-un proces de fabricatie modern, sectiile de prelucrari mecanice ale reperelor din lemn masiv lipsesc, acestea
procurndu-se prin cooperarea de la unitati de productie specializate. La fel se procedeaza si cu panourile din
PAL, PFL, placaj, furnire, componente de sertare etc.
Se poate organiza astfel o productie diversificata de mobila, pentru mobilarea camerelor de zi, camerelor de
dormit, tineret etc.
Ca urmare a practicarii pe scara larga a cooperarii si specializarii n productie, procesul de fabricatie la o mobila
corp cuprinde urmatoarele tehnologii (procese tehnologice): calibrarea panourilor la grosime, furniruirea,
prelucrarea mecanica a panourilor, pregatirea pentru finisare si finisarea, asamblarea, receptia si ambalarea.
Tehnologia de prelucrare se desfasoara n flux continuu, folosind liniile de prelucrare semiautomate
si automate.
Procesul de productie pentru reperele si subansamblele produsului "Dulap cu 3 usi Hacienda" cuprinde
urmatoarele faze.
Croit masive: se ia materia prima din uscatorie si se croieste dupa dimensiunile stabilite n fisa de croire,
iar aceste repere croite la dimensiuni brute trec la rindeluire pe cele patru fete. De aici urmeaza croirea
(dimensionarea) la dimensiunile nete. Reperele din care se executa tabliile dulapurilor se trec la masinile
de frezat panouri, iar apoi la calibrarea grosimii. Toate aceste repere urmeaza fluxul tehnologic din
sectorul II -prelucrari macanice- unde se executa profilarea, gaurirea si montarea de proba.
Urmatoarea faza prin care trec aceste repere este slefuirea cu o granulatie dura, umectarea (se sterg
reperele cu fase umede pentru a ridica fibra lemnului,iar la urmatoarea slefuire aceasta se taie) si n final
slefuirea cu o granulatie fina.
Urmatoarea faza prin care trec produsele se executa n sectorul montaj-finisaj (sectorul V.a), unde se
aplica baituirea si lacuirea precum si feroneria aferenta fiecarui reper.
Montarea finala si retusul dupa lacuire se executa n sectorul V.b si reprezinta una dintre ultimele si cele
mai importante faze de fabricatie.
-n ultima faza a procesului de productie se executa ambalarea produselor n vederea livrarii acestora
catre clienti
43
Determinarea productiei neterminate se face prin inventariere la sfrsitul perioadei de gestiune (lunii), iar
evaluarea si nregistrarea se face la cost de productie.
n practica contabila romneasca normele recomanda determinarea valorii productiei n curs de executie fie prin
inventarierea productiei neterminate la finele perioadei, prin metode tehnice de constare a stadiului sau gradului de
efectuare a operatiilor tehnologice, fie prin metoda contabila, valoarea productiei n curs de executie fiind egala cu
dieferenta ntre totalul cheltuielilor de productie obtinute, n cel de-al doilea caz fiind obligatorie inventarierea
productiei n curs la finele exercitiului.
Stocurile de productie n curs de executie nu sunt nscrise direct n contul de rezultate ci doar diferenta ntre stocul
final si stocul initial aferente acestor stocuri.
n fapt, productia n curs de executie se caracterizeaza, din punct de vedere contabil n cheltuieli. Cu ocazia
ntocmirii bilantului contabil se impune "stocarea" cheltuielilor aferente productiei neterminate, n vederea oglindirii
acestora n contul de bilant patrimonial. n consecinta conturile de stocuri de productie n curs de executie au o
existenta efemera, ele utilizndu-se numai pentru a "stoca" cheltuielile aferente productiei neterminate n ultima zi
a exercitiului financiar expirabil, urmnd ca ele sa se nchida prin articole contabile inverse n prima zi a exercitiului
financiar urmator.
Potrivit Planului de conturi general, contabilitatea stocurilor de productie n curs de executie se realizeaza cu
ajutorul urmatoarelor conturi din grupa 33"Productia n curs de executie".
.
Cu ajutorul contului 331"Produse n curs de executie" se tine evidenta stocurilor de produse n curs de
executie existente la sfrsitul perioadei, dupa continutul economic fiind un cont de active circulante, care nu a
parcurs toate stadiile de prelucrare, nefiind terminate la finele perioadei de gestiune.
Produsele n curs de executie obtinute, la sfrsitul peroadei stabilite pe baza de inventar sunt nregistrate la cost
de productie ele vor iesi din gestiune la nceputul perioadei urmatoare.
n concordanta cu principiul independentei exercitiilor financiare, fluxurile contabile privind destocarea \ restocarea
intermitenta a productie n curs de executie genereaza urmatoarele fluxuri contabile:
stocarea la sfrsitul perioadei de referinta, de regula la sfrsitul excercitiului expirabil, a productiei n curs
de executie determinata pe baza de inventarefizice.
44
125.400
Pretul de productie standard a fost determinat pe baza antecalculatiei de pret, efectuate de societate n momentul
lansarii comenzii (celor 100 bucati dulapuri) n productie
Antecalculul de pret a fost realizat asupra unei bucati din comanda respectiva, prin aceasta urmarindu-se
ncorporarea tuturor cheltuielilor necesare obtinerii productiei celor 100 bucati dulapuri.
n data de 25.31.2007 pe baza bonului de predare se nregistreaza intrarea produselor finite (100 bucati dulapuri
"Dulap cu 3 usi Hacienda") obtinute din productie proprie, n gestiunea unitatii, la pretul de nregistrare de
1.254 lei.
innd cont de faptul ca produsele obtinute sunt destinate exportului, vom lua n considerare cursul de schimb al
valutei cu care se opereaza produsele pe piata externa (cursul de schimb al monedei EURO din data n care a fost
nregistrata intrarea produselor n gestiunea unitatii si n contabilitate), stabilindu-se astfel pretul unitar n valuta al
produselor.
EURO
la
25.01.2008
3.48
lei/EURO.
________________________________________________________
- Pret in valuta al unui produs: 1254/3.48 = 360,34 EURO
1.2 La data de 28.03.2007 n cadrul compartimentului pregatire-programare-lansare din cadrul societatii, se
determina costul efectiv de productie al unui produs, n valoare totala de 1174 lei/bucata, prin nsumarea tuturor
cheltuielilor efectuate n decursul lunii, aferente obtinerii produselor (cheltuieli materiale, salariale, cheltuieli
comune ale sectiei, de desfacere).
Vom determina n continuare diferenta de pret dintre pretul prestabilit (standard) si costul efectiv de productie.
-Valoarea
la
pret
standard
1000
- valoarea la cost de productie 1000 buc*1174=117.400 lei
buc*1254=125.400
lei
________________________________________________________
- Diferenta de pret aferenta intrarilor in gestiune 8000 lei
Diferenta de pret aferenta intrarilor n gestiune este favorabila deoarece pretul prestabilit (standard) este mai mare
dect costul efectiv de productie si va fi nregistrata n contabilitate astfel:
711 "Variatia
8000
stocurilor"
1.3. n data de 29.03.2008 societatea vinde produsele obtinute din productie proprie, pe
baza comenzii lansate de firma TIMGRO din Olanda, la pretul de vnzare de 124.690
45
-cantitate livrata
100 buc
3,35 lei/EURO
________________________________________________________
- valoarea totala a produselor n valuta 36.034 EURO
- valoarea totala a produselor n lei
120.713,90 lei
411 "Clienti"
120.713,90
finite"
Cheltuielile de transport precum si asigurarea bunurilor pe timpul transportului sunt suportate n totalitate de
beneficiar, societatea fiind raspunzatoare de integritatea produselor pna n momentul ncarcarii acestora n
mijloacele de transport si a efectuarii controlului vamal din punctul vamal teritorial Salonta.
1.4 Societatea descarca gestiunea pentru produsele finite vndute, astfel:
100 bucati dulapuri x 1254lei/buc. = 125.400 lei
711"Variatia
345"Produse finite"
125.400
stocurilor"
Concomitent se determina diferenta de pret aferenta iesirilor din gestiune cu ajutorul coeficientului de repartizare
(K), care se determina prin formula:
145,56
174.609,93
46
8000
125.400
145,56+8000
K = ___________________ = 0.027150
174.609,93+125.400
n continuare aplicam coeficientul de repartizare K asupra descarcarii de gestiune la pretul standard (prestabilit),
astfel: 0.027150*125.400=3.404,61
Aceasta suma reprezinta diferenta de pret aferenta iesirilor de produse din gestiunea societatii, diferenta care n
aceasta situatie este favorabila si care va fi nregistrata n contabilitate astfel:
71 l"Variatia stocurilor"
348"Diferente de
3.404,61
pret la produse"
2. n data de 30.03.2008 societatea MOBILSAL ncaseaza contravaloarea facturii din 29.01.2008, n valoare totala
de 36.034 EURO, prin contul de disponibil la banca n valuta, la cursul de schimb de 3,60 lei/EURO.
1.207,90 lei
3,60 lei/EURO
129722,40 lei
___________________________________________________________________
- diferente curs favorabile
- valoarea totala a produselor n lei
5124"Conturi la banci n =
3,48 EURO*(3.60-3.35)=
9008,5
120.713,90 lei
%
129.722,24
valuta"
411 "Clienti"
765"Venituri din diferente de
1.2071,90
9.008,5
curs valutar"
3.3 DEPRECIEREA STOCURILOR
3.3.1 Deprecierea - caracterizare n viziunea normelor internationale
47
Un provizion ar trebui recunoscut numai cnd ntreprinderea are o obligatie curenta generata de un eveniment
anterior este probabil; ca o iesire de resurse care sa afecteze beneficiile economice sa fie necesara pentru a onora
obligatia respectiva si poate fi realizata o buna estimare a valorii obligatiei
Conditiile de risc si incertitudine n care sunt gestionate stocurile de bunuri impun ca masura de prevenire crearea
unor provizii la dispozitia ntreprinderii, pentru acoperirea eventualelor pierderi prin depreciere. Aceste provizii se
constituie la sfrsitul fiecarui an, urmnd a fi utilizate n anul urmator la constatarea deprecierii.
Provizioanele sunt obligatii reale, nsa se refera la sume sau momente incerte, ceea ce le confera si semnificatia
de obligatii estimate.
La nchiderea exercitiului valoarea de intrare a stocurilor si productiei n curs de executie se compara cu valoarea
actuala fiind retinuta pentru nregistrarea n contabilitate numai situatia n care valoarea de intrare este superioara
valorii actuale, diferenta impunnd constituirea unui provizion pentru deprecierea stocurilor si productiei n curs de
executie. 6
Determinarea valorii bilantiere se face n mod separat penrtu fiecare categorie de stocuri si productie n curs de
executie, constituindu-se daca este cazul, provizioane distincte pentru deprecierea materiilor prime, materialelor
consumabile, obiectelor de inventar, productiei n curs de executie, produselor, stocurile aflate la terti, animalelor,
marfurilor.
Natura economica si tehnica contabila a acestor provizioane este similara cu cea a celorlalte provizioane pentru
deprecierea bunurilor.
Constituirea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor se face pe calea autofinantarii, adica prin includerea unor
cote parti n cheltuielile de exploatare.
In principiu la nchiderea exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii, valoarea de intrare n gestiune a stocurilor si
productiei n curs de executie se compara cu valoarea de inventar a acestora. Valoarea de inventar este data de
pretul pietei si de utilitatea bunurilor respective.
Daca valoarea de intrare este mai mare dect valoarea de inventar, aceasta se nregistreaza n contabilitate, iar
pentru diferenta dintre valoarea contabila de intrare si valoarea de inventar firma poate constitui un provizion.
n afara provizioanelor pentru deprecierea stocurilor se pot constitui si provizioane reglementate n baza unor
dispozitii legale exprese, deocamdata neexistente n tara noastra. Legislatia si practica contabila franceza
opereaza cu doua tipuri de asemenea provizioane si anume: provizioane pentru cresterea de pret si provizioane
pentru fluctuatii de curs, fiind interzis cumulul acestor doua provizioane.
Tehnica de nregistrare contabila este asemanatoare cu a celorlalte provizioane reglementate.
Provizionaele pentru majorarea preturilor au fost instituite pentru a permite ntreprinderilor sa deduca din bazele de
impozitare o fractiune din beneficiile afectate pentru reconstituirea stocurilor, n caz de crestere importanta de
preturi.
Textele legale franceze prevad ca atunci cnd pentru un material sau pentru un produs dat se constata, pe
parcursul unei perioade care nu poate depasi doua exercitii succesive, o crestere de preturi superioara procentului
de 10%, ntreprinderea este ndreptatita sa constituie un provizion corespunzator fractiunii care depaseste limita
de 10%.
48
Provizioanele pentru fluctuatii de cursuri. Legislatia franceza admite, ca n cazul materialelor achizitionate pe
teritoriul national si pentru care preturile sunt strns legate de variatia preturilor internationale sau n cazul n care
ntreprinderea executa prima transformare a materialelor achizitionate pe pietele internationale, sa se constituie
provizioane pentru fluctuatii de cursuri.
Marimea cheltuielior anuale cu aceste provizioane este limitata de marimea beneficiului exercitiului considerat.
Asa cum se subliniaza n literatura de specialitate, notiunea de provizioane pentru deprecierea stocurilor comporta
o dubla interpretare.
interpretare economica, potrivit careia aceste provizioane reprezinta o cheltuiala la constituire sau
majorare, respectiv un venit la diminuare sau anulare.
interpretare contabila, pe baza careia provizioanele pentru deprecierea stocurilor constituie o modalitate
de rectificare a valorii acestor elemente patrimoniale de valoarea lor bruta la valoarea neta.
Ca tehnici practica franceza utilizeaza doua metode: metoda generala si metoda crearii si anularii globale a
provizioanelor.
Metoda generala consta n crearea si cresterea provizoanelor nregistrndu-se totodata o crestere a cheltuielilor, si
diminuarea sau anularea lor, prin virarea partiala sau totala a acestora la venituri din provizioane; metoda poate fi
aplicata pe categorii de stocuri sau pe ansamblu.
Normalizatorii contabili romni recomanda delimitarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si productiei n
curs de executie pe feluri de provizioane.
3..3.2. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si a productiei n curs de executie
Provizioanele pentru fluctuatii de cursuri, ca si cele pentru cresterea preturilor sunt constituite n legatura cu
renoirea stocurilor deja existente si au caracter de provizioane reglementate. Provizioanele pentru fluctuatii de
curs valutar se deosebesc de provizioanele constituite pentru pierderi din schimb valutar, care sunt provizioane
pentru riscuri si cheltuieli create ca urmare a constatarii unor pierderi latente rezultate din conversia unor elemente
patrimoniale respectiv creante si datorii evaluate n devize.
Pentru deprecierea stocurilor de marfuri, materii prime si materiale, materiale de natura obiectelor de inventar,
produse si alte bunuri materiale, precum si a productiei n curs de executie, de regula, la finele exercitiului
financiar, cu ocazia inventarierii, se constituie provizioane pe seama cheltuielilor.
n perioada urmatoare la finele fiecarui exercitiu financiar sau la iesirea din patrimoniu a bunurilor respective,
provizioanele constituite se suplimenteaza, se diminueaza sau se anuleaza astfel:
n cazul n care deprecierea constatata este superioara provizionului constituit, diferenta se deduce
din provizionul constituit si se nregistreaza la venituri
cu ocazia anularii unui provizion, la iesirea din patrimoniu a stocurilor, provizioanele constituite se
nregistreaza la venituri
49
Metoda anularii si crearii globale a provizioanelor: provizioanele aferente stocurilor initiale sunt anulate prin virarea
lor la venituri iar provizioanele corespunzatoare stocurilor finale sunt create prin majorarea concomitenta a
cheltuielilor.
Cheltuielile ocazionate de constituirea si suplimentarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si productiei n
curs de executie sunt nregistrate n contul 6814 "Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea
activelor circulante"
Diminuarile si anularile de provizioane aferente stocurilor si productiei n curs de executie constau n virarea
acestora, partiala sau totala, la venituri si sunt registrate an contul 7814 "Venituri din provizioane pentru
deprecierea activelor circulante".
3.3.3 Monografie contabila privind deprecierea stocurilor
1. La sfarsitul lunii, o data cu ocazia inventarierii, comisia pentru inventariere constata stocuri de materii prime care
au suferit o depreciere reversibila. Pentru deprecierea stocurilor de materii prime s-au constituit provizioane de
10.000 lei, pe seama cheltuielilor de exploatare.
6841=391
10.000
2. Aceste provizioane nu s-au folosit pana la sfarsitul anului, deci se anuleaza, constituind realizarea unor venituri.
391=7814
10.000
20.000
4. La sfarsitul anului se constata ca provizionul constituit nu a fost stabilit corespunzator , putandu-se utiliza
urmatoarele situatii:
a) se diminueaza provizionul constituit la nceputul anului cu suma de 5.000 lei
397 "Provizioane pt
deprecierea
provizioane pt
marfurilor"
deprecierea activelor
5.000
circulante"
b) se anuleaza provizionul constituit si se constituie un nou provizion
anulare
397 "Provizioane pt
deprecierea
20.000
provizioane pt
50
marfurilor"
deprecierea activelor
circulante"
constituire
6814
"cheluieli
de =
exploatare
privind
provizioanele
pentru
deprecierea
activelor
circulante
397
"Provizioane
pentru
deprecierea marfurilor"
15.000
6814 "Cheltuieli de
394 "Provizioane pt
exploatare privind
8.000
deprecierea
produselor"
provizioanele pt
deprecierea activelor
circulante"
6. Se suplimenteaza provizionul constituit cu suma de 1.000
393 "Provizioane pt
deprecierea
provizioane pt
productiei n curs de
deprecierea activelor
executie"
circulante"
1.000
baza legii
nr. 15
si
31
din
1990 ncepnd
din
23
noiembrie
1990,
sectia
Mobila
51
culori). Productia este realizata n marea majoritate pentru export, pe baza contractelor si a comenzilor clientilor
externi din Olanda, Germania, Marea Britanie.
Firma SC "MOBILSAL" S.A. produce exclusiv pentru export. Datorita calitatii exceptionale si datorita imaginii
firmei, mobila produsa la firma salontana SC "MOBILSAL" S.A. are o larga piata de desfacere si pentru Rusia si
SUA.
Produsele realizate sunt de o calitate superioara, satisfacnd toate cerintele si nevoile partenerilor, unde sunt
exportate aceste mobiliere.
Totodata modelele pe care le fabrica aceasta firma sunt renumite si datorita design-ului deosebit.
Stocurile reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor care intevin n cadrul ciclului de exploatare, fie pentru a fi
vndute n aceeasi stare sau la terminarea procesului de productie, fie pentru a fi consumate cu ocazia primei
utilizari.
Stocurile sunt active detinute pentru a fi vndute n cursul normal al activitatii; n curs de productie, pentru o
astfel de vnzare; sub forma de materii prime sau furnituri care trebuie sa fie consumate n procesul de prestare
de servicii.
Conform IAS 2 stocurile sunt definite ca toate activele obtinute n scopul revnzarii pentru desfasurarea
normala a activitatii, inclusiv terenurile si alte mijlooace fixe. Un activ achizitionat n alte scopuri dect vnzarea
n desfasurarea normala a activitatii nu devine stoc n baza unei decizii ulterioare de vnzare a acestuia.
n modelul bilantier din tara noastra, sunt individualizate urmatoarele categorii de bunuri:
materiale consumabile participa sau ajuta la desfasurarea procesului de productie sau, n general,
de exploatare, fara a se regasi, de regula, n produsul finit.
aprovizionare, trimise spre prelucrare la terti, aflate n custodie sau consignatie la terti. n fapt ele sunt
stocuri de materii si materiale, de obiecte de inventar, de produse, de animale, de marfuri si de ambalaje,
care patrimonial apartin ntreprinderii, dar fizic se gasesc la terti sau sunt n curs de aprivizionare.
Semifabricatele sunt produsele al caror proces tehnologic a fost terminat pentru o faza de fabricatie
si care vor continua procesul de fabricatie n alte sectii, pentru parcurgerea celorlalte faze, sau vor fi
vndute tertilor
52
Animalele: post
Marfurile sunt acele care au fost achizitionate pentru a fi revndute n aceeasi stare sau dupa ce au
care se refera la animalele nascute sau cele tinere de orice fel, cele crescute si
folosite pentru reprodutie, cele puse la ngrasat pentru a fi valorificate, cele crescute pentru productia de
lna, lapte si blana, precum si coloniile de albine.
Ambalajele sunt bunurile necesare pentru protectia materialelor si marfurilor pe timpul transportului si
depozitarii sau pentru o ct mai buna prezentare comerciala a acestora.
Recunosterea, masurarea si evaluarea stocurilor este determinarea valorii la care acestea vor fi recunoscute n
bilant si vor influenta contul de profit si pierdere, oferind o altenativa acelor tratamente contabile care, prin
cresterea si descresterea valorii stocului, determinate de acestea, ajusteaza profiturile n concordanta cu ceea ce
este avantajos pentru conducere.
Stocurile trebuie evaluate la cea mai mica valoarea dintre cost si valoarea neta de
realizare.
a)Costul
stocurilor se refera la costurile de achizitie, costurile
alte costuri angajate pentru a aduce bunurile n locul si n starea n care ele se gasesc.
de
transformare
si
pretul de cumparare
taxele vamale si alte taxe (altele dect taxele recuperabile ulterior de ntreprindere de la administratia
fiscala)
cheltuielile de transport, de manipulare si alte costuri direct imputabile achizitiei de marfuri, materiale si
servicii
Alte costuri
Celelalte costuri nu sunt incluse n costul stocurilor dect n masura n care ele sunt angajate pentru a duce
stocurile la locul si n starea n care ele se gasesc
53
La nchiderea exercitiului, stocurile trebuie sa fie evaluate la costul lor sau la valoarea lor realizabila neta, daca
aceasta din urma este mai mica.
Estimarea valorii realizabile nete trebuie sa tina cont de destinatia elementului considerat. Astfel, elementele care
fac parte din clauzele unui contract de vnzare sau de prestare de servicii deja ncheiat, trebuie sa fie evaluate n
functie de pretul stipulat n contract.
La organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor poate fi adoptata una din cele doua metode recomandate de
normele de aplicare a Legii contabilitatii
Cantitativ-valorica;
Operativ-cantitativa;
Global valorica.
Metoda global-valorica
n cazul utilizarii acestei metode, evidenta se tine numai valoric, att la nivelul gestiunii, ct si n contabilitate, iar
periodic se face controlul concordantei nregistrarilor din evidenta lor.
Contabilitatea materiilor prime si materiale
nregistrarea n contabilitate a mijloacelor materiale se face la valoarea de achizitie, de productie sau la valoarea
de piata, dupa caz.
54
Cantitatile de materiale intrate n urma proceselor de aprovizionare sunt evaluate la pretul de cumparare sau de
facturare. Daca ele se procura din import atunci pretul de facturare se suplimenteaza cu o serie de taxe. n cazul
materialelor obtinute evaluarea se va face la nivelul costului efectiv n doua etape, si anume: n timpul lunii costul
prestabilit prin norme care se recorecteaza si la sfrsitul lunii ca diferenta dintre totalul costurilor efective si cele
antecalculate.
Materiile prime cu care se aprovizioneaza firma nsumeaza mari cantitati. Stocurile de materii prime si materiale se
asigura n general prin aprovizionarea de la furnizori din tara si de peste hotare, prin productie proprie si prin aport.
Exista situatii cnd unele dintre aceste materiale pot fi vndute, fiind excedentare, trecnd n categoria marfurilor,
unele sunt trimise spre prelucrare la terti, altele sunt n custodie, situatia normala fiind cea a consumului, cnd
materiile prime si materialele se scot din gestiunea stocurilor, incluzndu-se n cheltuielile productiei de baza
directe sau indirecte.
Contabilitatea si gestiunea marfurilor si ambalajelor.
Marfurile reprezinta ansamblul bunurilor economice cumparate de unitatile patrimoniale n vederea desfacerii lor
catre consumatorii finali, precum si produsele finite obtinute, vndute prin magazinele proprii de desfacere cu
amanuntul.
Dupa destinatia si locul de gestionare marfurile se mpart n urmatoarele categorii:
marfuri aflate n depozite cu ridicata destinate vnzarii catre potentalii beneficiari n loturi mari
marfuri aflate n unitatile cu amanuntul destinate desfacerii n cantitati mici catre consumatorii individuali
Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata de mai multi factori. Un prim factor l reprezinta forma
circulatiei: cu ridicata (en gross) sau cu amanuntul (en detail). Un alt factor de influenta l constituie metoda de
contabilitate a stocurilor folosita: inventarul permanent sau inventarul intermiten
Majoritatea marfurilor fabricate de SC.MOBILSAL sunt destinate exportului.
Stocurile de ambalaje sunt bunuri de natura activelor circulante ce ndeplinesc functia de ambalaje destinate
protectiei marfurilor pe timpul prezentarii, vnzarii, transportului si depozitarii. Contabilitatea produselor
Produsele finite reprezinta bunurile care au parcurs n ntregime fazele procesului de productie urmnd a fi
depozitate n vederea livrarii lor catre clienti.
Produsele reziduale sunt reprezentate de rebuturi, materiale recuperabile sau deseuri, care urmeaza a fi
valorificate, n aceasta stare, catre terti.
Semifabricatele reprezinta bunuri al caror proces de productie s-a ncheiat (terminat) ntr-o sectie sau faza de
fabricatie si care urmeaza sa-si continue procesul tehnologic n alte sectii sau faze de fabricatie, sau urmeaza sa
fie livrate tertilor. Montarea n produse se face n flux continuu, n linii de montare, n care se folosesc repere din
lemn masiv, panouri si rame, rezultate din procesul de fabricatie, precum si alte repere si subansambluri, procurate
prin cooperarea n productie (sertare, accesorii si feronerii, materiale pentru tapiterie etc.)
55
ntr-un proces de fabricatie modern, sectiile de prelucrari mecanice ale reperelor din lemn masiv lipsesc, acestea
procurndu-se prin cooperarea de la unitati de productie specializate. La fel se procedeaza si cu panourile din
PAL, PFL, placaj, furnire, componente de sertare etc.
Se poate organiza astfel o productie diversificata de mobila, pentru mobilarea camerelor de zi, camerelor de
dormit, tineret etc.
Ca urmare a practicarii pe scara larga a cooperarii si specializarii n productie, procesul de fabricatie la o mobila
corp cuprinde urmatoarele tehnologii (procese tehnologice): calibrarea panourilor la grosime, furniruirea,
prelucrarea mecanica a panourilor, pregatirea pentru finisare si finisarea, asamblarea, receptia si ambalarea.
Tehnologia de prelucrare se desfasoara n flux continuu, folosind liniile de prelucrare semiautomate
si automate.
Stocurile de productie n curs de executie reprezinta productia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de
fabricatie prevazute n procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau
necomplete n ntregime.
Determinarea productiei neterminate se face prin inventariere la sfrsitul perioadei de gestiune (lunii), iar
evaluarea si nregistrarea se face la cost de productie.
Un provizion ar trebui recunoscut numai cnd ntreprinderea are o obligatie curenta generata de un eveniment
anterior este probabil; ca o iesire de resurse care sa afecteze beneficiile economice sa fie necesara pentru a onora
obligatia respectiva si poate fi realizata o buna estimare a valorii obligatiei
Provizioanele sunt obligatii reale, nsa se refera la sume sau momente incerte, ceea ce le confera si semnificatia
de obligatii estimate.
La nchiderea exercitiului valoarea de intrare a stocurilor si productiei n curs de executie se compara cu valoarea
actuala fiind retinuta pentru nregistrarea n contabilitate numai situatia n care valoarea de intrare este superioara
valorii actuale, diferenta impunnd constituirea unui provizion pentru deprecierea stocurilor si productiei n curs de
executie.
BIBLIOGRAFIE
Cretoiu, Gh.& Bucur I.(2003), Contabilitate.Fundamentele si noul cadru juridic, Editura All Beck, Bucuresti
Feleaga, N (2002), Sisteme contabile comparate, vol. 1 si 2, Editura Economica, Bucuresti
Feleaga N.& Malciu L. (2002), Politici si optiuni contabile, Editura Economica, Bucuresti
Feleaga N.& Ionascu I. (2002), Contabilitate financiara, vol. II, Editura Economica, Bucuresti
Matis, D. & Pop, A (2008), Contabilitate financiara, Editura Alma Mater Cluj Napoca
Matis, D (2005), Bazele contabilitatii, aspecte teoretice si practice, Editura Alma Mater Cluj Napoca
Ristea Mihai (2004), Contabilitate financiara, pag 159, Editura Universitara Bucuresti
Ristea Mihai (2002), Optiuni si metode contabile de intreprindere , Editura Tribuna Economica, Bucuresti
XXX - OMFP 1752 din 17.11.2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele
europene, publicat in MO nr.1080 din 30.11.2005
XXX - OMFP 1753 din 22.11.2004 pentru aprobarea normei privind organizarea si efectuarea inventarierii
elementelor de activ si pasiv, publicat in MO nr.11174 din 13.12.2004
XXX - Ordinul 94/2001 privind intreprinderile mari. Pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu
Directiva a VI a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele internationale de contabilitate
56
XXX - Ordinul 306/2002, privind intreprinderile mici si mijlocii. Pentru aprobarea Reglementarilor contabile
simplificate, armonizate cu directivele europene
57