Sunteți pe pagina 1din 14

Interferena

undelor mecanice

Interferena reprezint fenomenul de suprapunere a dou sau


mai multe unde care se ntlnesc ntr-un punct din spaiu. Pentru
a obine un fenomen de interferen staionar, undele trebuie s
aib aceeai frecven i s fie coerente, adic s aib o diferen
de faz constant. n acest caz, n anumite puncte din spaiu se
vor forma zone cu aceeai valoare a intensitii rezultante numite
franje de interferen. Franjele pot fi de minim sau de maxim, n
funcie de valoarea amplitudinii rezultante.

F
1
F
2

Sistemul din figur se numete dispozitivul lui Young

Dispozitivul lui Young

n 1801, Thomas Young a demonstrat


natura ondulatorie a luminii. Deoarece
nu avea la dispoziie surse de lumin
coerent (lasere), ci numai lumin
solar obinuit, trebuia s inventeze
un mod de a produce dou surse de
lumin coerente, care s poat
interfera.
Dispozitivul cu dou deschideri al lui Young este cel mai vechi
dispozitiv experimental pentru observarea interferenei luminii.
Lumina emis de sursa punctiform S cade pe ecranul A, ce
prezint dou deschideri mici, circulare fantele F1 si F2 egal
deprtate de S. Deschiderile F1 si F2 constituie dou surse de
lumin secundare.

Fenomenul de interferen a fost pus n eviden i studiat cu


mult nainte ca omul s construiasc laserul. Undele coerente se
obin prin mprirea unui fascicul de lumin n mai multe
componente coerente. Dup ce parcurg drumuri diferite,
fasiculele de lumin se suprapun.
Dispozitivele experimentale cu care se obtin surse coerente de
lumina au in majoritate schema de principiu ca dispozitivul lui
Young, adica se separa printr-un sistem convenabil doua fascicule
de lumina dintr-un fascicul initial.

Vom analiza urmatoarele dispozitive:


a)Oglinzile lui Fresnel;
b)Biprisma Fresnel;
c)Oglinda lui Lloyd.

a) Oglinzile lui Fresnel


Dispozitivul numit Oglinzile lui Fresnel utilizeaza drept surse coerente
imaginile virtuale S1 si S2 ale unei surse punctuale S, doua oglinzi
plane O1 si O2, care fac un unghi foarte apropiat de 180. Fasciculele
de lumina reflectate de cele doua oglinzi au o regiune in care se
suprapun si in care are loc interferenta.
Acest domeniu comun, numit si camp de interferenta este cu atat mai
mare cu cat distanta dintre imaginile S1 si S2 in oglinzi este mai mica.
Pentru a observa franjele de interferenfa se aseaza un ecran P in
regiunea comuna.

b) Biprisma Fresnel

Biprisma Fresnel este un dispozitiv analog cu Oglinzile lui Fresnel,


format din doua prisme egale cu unghiul din varf foarte mic (<
1) si cu bazele lipite. Cele doua surse coerente sunt imaginile
unei surse punctiforme in cele doua prisme lipite. Fasciculele de
lumina emergente din prisme au o zona comuna care formeaza
un camp de interferenta. Distanta dintre cele doua surse
coerente S1 si S2 este egala cu cu 2d(n-1)A, unde d este
distanta de la sursa punctiforma S la muchia comuna a prismelor,
iar A, unghiul uneia dintre prisme.

c) Oglinda lui Lloyd

Oglinda lui Lloyd este o oglinda plana in care se formeaza o


imagine virtuala a unei surse punctiforme S asezata foarte
aproape de planul oglinzii. Sursele coerente sunt S si imaginea sa
S1 in oglinda plana. Prin reflexia pe oglinda are loc o modificare a
fazei, astfel ca franja centrala este intunecata.

Metode de obtinere a interferentei


Exista numeroase metode si dispozitive pentru a
se pune in evidenta fenomenul de interferenta (bilentila
Billet, dispozitivul lui Michelson, interferometrul FabryPerot, oglinda Lloyd, dispozitivul lui Young, lama cu fete
plan-paralele etc).
Metoda divizarii frontului de unda a fost propusa
de Thomas Young. Prin aceasta metoda se pot obtine
unde coerente. Fanta din ecranul se realizeaza in scopul
obtinerii unei surse punctiforme. In urma divizarii
frontului de unda provenit de la sursa S' se obtin sursele
si coerente, care se mai numesc si izvoare virtuale
coerente, deoarece nu sunt surse primare. In domeniul
de suprapunere al undelor provenite de la ursele si se
obtine fenomenul de interferenta.
Consideram cele doua unde, liniar polarizate pe
aceeasi directie de vibratie, provenind de la sursa de
lumina S, trecand apoi prin cele doua fante facute in
ecranul E. Fantele sunt identice si dispuse simetric fata
de directia normala pe ecran SO', astfel ca , devenind
doua surse S1 si S2 de la care undele se propaga spre
ecranul E', unde se produce interferenta. Conditia de
coerenta este indeplinita deoarece SS1=SS2, astfel ca
fazele sunt identice.

Metoda divizarii amplitudinii prezinta


avantajul ca pot fi utilzate surse de
lumina intinse (fig.19). Fasciculul de
lumina poate fi divizat cu ajutorul
uneia sau mai multor suprafete
reflectante, prin care o parte din
intensitatea luminii se reflecta, iar
alta parte se transmite. Consideram o
lama foarte subtire cu fete planparalele, si o sursa de lumina foarte
indepartata care trimite un fascicul
practic paralel pe lama.

In realitate pe lama se obtin


mai multe unde, datorita
reflexiei multiple, insa
intensitatea acestora
descreste foarte repede, astfel
ca se poate neglija contributia
lor la figura de interferenta. O
figura clara de interferenta se
obtine numai pentru o
grosime a lamei suficient de
mica.

In concluzie, s-a obtinut


urmatorul rezultat: distanta
unghiulara dintre doua
maxime consecutive este
invers proportional cu
grosimea lamei.

Schema dispozitivului Young:

Deoarece radiaiile
emise de F1 i F2
provin de la aceeai
surs, ele sunt radiaii
coerente.
Radiaiile se suprapun
n zona haurat din
figur:

Dintre aplicatiile cele mai importante ale interferentei amintim


urmatoarele:
Filtrele interferentiale se folosesc in aplicatii stiintifice sau practice
unde este nevoie sa filtram lumina, astfel ca sa ramana dintr-un
spectru de banda larga un domeniu spectral de numai cateva zeci de
ngstromi, se folosesc filtrele interferentiale. Acestea constau in mai
multe straturi dielectrice foarte subtiri, depuse unul peste altul, si in
cazul utilizarii a cateva zeci de straturi alternative din sulfura de zinc
si creolit, s-a reusit obtinerea unei monocromaticitati de 1,5, cu o
transmisie de 15%.
Orice camp de interferenta este caracterizat prin existenta unor
puncte care oscileaza cu amplitudini diferite.
Interferenta este stationara in punctele din campul de interferenta
(amplitudinea ramane constanta in timp) daca sursele de unde sunt
coerente (diferenta dintre faza se mentine constanta in timp). Noua
unda este formata din ventre si noduri care nu se deplaseaza in timp
si se numeste unda stationara. Punctele cu amplitudine maxima de
oscilatie se numesc ventre iar cele cu amplitudine minima noduri.

Amplitudinea rezultant observat n punctul P va fi :

A2 A12 A22 2 A1 A2 cos


SITUAII PARTICULARE
1. Interferen constructiv

x 2k 2k cos 1 A A1 A2
2
(amplitudine maxim, maxim de interferen)

Fie P un punct din cmpul de interferen


P
x1
S1

x2

t x1
y1 A1 sin 2

T
t x2
y2 A2 sin 2

T

S2
Diferena de faz ntre cele dou unde care ajung n P este:

2
2 1
x constant

unde x este diferena de drum

x x2 x1

Starea de oscilaie a punctului P va fi dat de

y y1 y2

2. Interferen distructiv

x 2k 1

2k 1 cos 1 A A1 A2
2

(amplitudine minim, minim de interferen)


Punctele din zona de interferen
pentru care diferena de drum este
un multiplu impar de semiunde
oscileaz cu amplitudine minim

Dac A1 = A2

A=0