Sunteți pe pagina 1din 34
— SBCTRUNEA O CONTINUTUL SI SEMNIFICATIA GRUPELOR TELEGRAMEI 1.1. Grupa M,M.MM, Indica tipul de mesaj sinoptie MjMj - simboluri de identificare a mesajului de observatie: M|M,-simboluri de identificare a unei parti din mesej; M;MiMiM; - se codificz dupa tabela de cod 2582" COD 2582 / _ 2 _ — Forma MM a; I 5 ve = Se ee M simbolica Siatie ferestra | Static pe mare My M12 X-Ext SYNOP A Fara doosebire se FMI3X-SHIP | = BB | noteazaXx | In iclegramele sinoptice transmise de statiile terestre. grapa M|M/M\M, va avea deci, na AAXX. In telegramele transmise de statile costiere sau de pe mare, yrupa M/M;MjM, va ¢ forma BBXX. Eat 1.2. Grupa D.... D Accasta grupa include indicativul de apel al navei. In cazul unei statii situate pe mare, pe latforma de foraj, indicativul de apel al navei este inlocuit prin RIGG. In cazul unei statii situate pe o platforma de extractic a titeiului sou a gazului, indicativul tpel al navei este inlocuit prin indicativul PLAT. In mesajele care provin de la statiile de pe mare, altele decat cele de pe geamanduri, forme dc foraj si platforme de exploatare a titeiului sau gazului si in absenta unui indicativ de Lal navei, in locul fui D...D va fi utilizat cuvéntul SHIP. 13. Grupa Aybynpnyn,”? Se utilizeaza pentru precizares pozitiei geamsndurilor Iunsate pe apa. Simbolurile ax \atoarea semnificatie: Ay - Regiunez OMM jn care a fost amplasata baliza, geamundura sau platforma Se ifice estfel COD 161 Regiunea Zona Regiuneal | Affica Regiunea I | Asia Regiunea lll | America de Sud Regiunea IV | Americade Nord si Centrala | Regiunea V | Pacificul de sud-vest Regiunca VI | Europa Regiunea Vil_| Antarctica i tabelele de cod ca de exemplu 2582, sunt stabilite de eatre OMM inupa D.. D se uilizeaza in forma simbolica FM 13 SHIP. inupe Aibsnaniny, se utilizenza in forma simbolica FM }3 SHIP. \URILE SINOPTICE: FM~ 12 X SYNOP si FM~ 13 X SHIP 21 Thinks 4 SFO SECTHIMER o « Py a & 4 u g bb, - Subdiviziunea zone indieaia prin Ay . Marea Neagra si Marea Mediterana reprezinta subdiviziunes 1; nynyny - tipul si numarul de serie el peamandurii. Grupa YYGGiy Contine informatii asupra datci si orci de observatic precum si asupra unitatilor in care este exprimat vintul. Simbolurile au urmatoarea sernnificatie: YY - Ziua luni in cursul cateia se situeaza ora reala de observatie; GG - Ora reala de observatie rotunjita 1a ora intreaga UTC cea mai apropiata, Daca este vorba de 0 observatie de suprafata, ora reala de observatie este ora citirii baromerrului iy, ~ indica unitatile in care se exprima viteza vantului si se codifica asttel ea neo es COD 1855 en Cifra de cod _| Semnificatia 0 | Viteza vantului estimata [Exprimata in meni 1 _| Viteza vantului masurata_| pe secunda : Viteza vantului estimata : Exprimeta in noduri 4 _| Viteza vantului masurata_| E*P Dofineste pozitia staticl terestre de observatic IL - indicativ regional - defineste zona unde este situata statia do observatie, Indicativul este atribut unei tari sau unui grup de tari sitate in aceeas) regiune. Roménia are indicativul 15. iii- indicativul national al static’. Cifra indicativului national este un aumar compus din wei cifre, atribuit de Centrul Meteorologic National, fiecarei statii de observatie, in limitele indicativulut rogional si s numerclor de tesi cifke care lo sunt elocate, Pentru statile de cbservatie din Romania au fost alocate indicativele cupninse intre 000 si 499, Indicativul regional si indicativul national constituie impreuna indicativul international al statiei (1liii). Indicativele nationale ale statiilor metcorologice in fanc teritoriul Romaniei sunt urmatoarele: aarie 2002 pe — Altitudine Static Altitudine (m) 000 | Darabani 259 Stdnca Stefanesti 7 Sighetul = ae 004 | eomatiel 275 033 | Vilezor Radauti 389) Sacuieni Dorohoi 240) Supurude tos —_|_ ‘Satu Mare 123 Tg Lapus Baia Mare 216 Cotnaci L __ [Gena Sugatag 308 Nusfalau [Botosani 161 Zalan 295 Suceava 350) [Poiana Stampei_| 923 SUNOPTICE: FM ~ 12 X SYNOP si EM—13.X SHIP aan Wiadiae] [Talent | Seale | Ata (m) (m) 073 [TeNeamt 387 204 | Varadia 156 080 [Oradea - 136 Tebea 264 083 | Dej 232 ‘Alba Tula 85 | Bistrita 366] Blaj [088 | Calimani 2022 Baraclt (Retitis) 090 | Tasi 102 Tg.Secniese, 095 | Borod 333 | | Adjud im 099 | Huedin 560 __| Deva 107 | Voplita 687, Sebes Alba 1O8___| Ceahlau Toaea 1807 Fegaras (> too" [Piatra Neamt 360 __| Sfiintu Gheorghe [aT Romar 216, Tulniet 113___[Negresti a 133 Jimbolia (7 THolod’ 163 | [Timisoara 118 | Stane de Vale 1108 | Pattinis 119 | Viadeasa 1800 1836 | Sibiu _ 120 | Cluj Napoca 410 Iniorsura { Buzaului_ 7 123 | Sarnase 309) Lucauti 1776 12, Batos 449 37 [127 Joseni 730 | 265 60 136 _| Chisinew Cris 95 270) _ 123 138 [Dumbravita de 585 | 277 S18 i Cora 7 Turda 47 279___ | Bilealac Pe Tg.Mures 308 | 280 | VEOmu | Bucin 1282 | 282, Poiana Brasov Bacau 1d 234 | ViPentelew Vaslui 116 285 | Bisoca Stet 278 289 | Banloc | 162__| Campeni sor] [209 Caransebes 163 | Baisoara 1360 296 ___| Peirosani 165__| Témaveni I 297 | Obarsia Lotrulut (68 | Odorkei 523 300 | Brasov Ghimbas 170 | Micrcurea Ciue 651 301___| Fundata | 179___| Siria 77 302 | Predeal 182] Gurahont_ 7 307 _| Rm Sarat 184 | Resia Montana 1196 310 | Galati 189 | Dumbraveni 318 314 | Resita 194 | Tg.Ocna 242 31S ViSemenic [197 | Barlag _ 172 316 | Cunt al 199 BS 317 | VeTarcu 200 [Ard _ u6é] [319 | Voinessa 573 ‘ODURILE SINOPTICE: FM ~ 12. X SYNOP si FM ~ 13. X SHIP 2B SECTIUNEA 7 SECTIUNEA 2 SECTIUNEA 3 4 ~ et “ SECTIUNEA-a WEA S sect B Altitudine | | Indicativ Statie ‘Aititudine || Statie im) om) 320 __ | Parang 1548 210__| Dr.Turmu Severin 7 324 ‘Campulung 681 412. Bacles 313 { \ Muscel 325 __| Sinaia 1500 416 __| Stolnici 209) 328 | Patdrlagele 419 | Tita 159 333 | Braila 420 | Bucuresti- 90] | Bancasa | Tulcea 4 221 | Bucuresti- 90 [| Afumati |__ 336 Gorgova 3 422___| Bucuresti-Filaret 82 } 337 | Mahmudia 168 424 | Fundulea oT 338 | Oravita 309 425 | Sloboaia st 340__ | Ty 203 428__| Gura Portitel 2 [sar J Apa Neagra 3 Slatina 172 344__| Polovragi Fetesti 58 [345 _| Moraresti ‘Cemavoda 87 E Rm.Valeea 237] |__ 450 Craiova ___192| 3 Curtea de Arges 448 455 | Videle I 106 L ‘Cémpina 461 460 Calaras: 19 Burau 97 462__| Medgidia 10 Sulina 3 465___| Bailesti 57 Bozoviei 256 469 | Caracal 106 | Baile Herculane 190 470 | Rosioni de Vede 102] | Tg. Logresti 265 475 | Oltenita 1] | Pitesti 316 477__| Platforme Gloria ir Tirgoviste 296 479__| Adamelisi 158] Ploiestt iT] 480__| Constanta By} Si.Gheorghe 1 42 | Calafat el) | Delta | {388 | Moldova Veche 2| [499 | Alexandria | 395__| Dragesani 280) 490__[ Tamu Magurele 402__[ Urziceni 60 401 | Guurgiv _ 405__| Grivita | 50 494 | Bechet [406 [Harsova 38 498__ | Zimmices 408 [Congea 219) 499 | Mangalia _ 3] | 409 [Jurilovea 38 i i a4 CODURILE SINOPTICE: FM ~ 12 X SYNOP si FM ~ (3 X SHIP 1.6. Grupele 99 Laila Qc LoLiLo Le” Indica pozitia statiet de observatie de pe mare 99 - cifrade control Lalas - latitudinea in zeeimi de grade. Cifta cecimilor se obtine impartind numarul minutelor cu 6, fara sa se tina seama de rest. Q, - cuadrantul globului terestru in care se gaseste statia, Se cifteaze dupa tabela urmatoere: COD 3333 (Cifrade cod! Latin ‘ Nord et | | REENWICH NOTA: Dpservatorul va alege cum eodifica Q. in urmatoarele cazuri arevtuinel wdeal vesil este pozitionat pe meridiantl Greenvvich sau pe meridianul de 180° (oLoLo Lo = 0000 sau 1800) jsfera nordica) sau isCera sudica), {Leste pe Fowator (LalaLe = 000): sstica) TyLoboLe « longitudinea in zecimi de grade cifra zevimilor se obtine impertind numaral minutelor cu 6, fara sa se tina seama de rest 3 sau 7 (longitudine ve 7 Aceste geupe se utifizeaza in forma simbolice FM 13-X: SHIP SODURILE SINOPTICE: EM — 12 X SYNOP si FM ~ 13. X SHIP SECTIUNEA 4 \ SECTIUNEA 2) SECHUNEA 3) Aiea a } ECTIUNEAA ¢ Bi sectivnea S SeeTwnea 4 ——____ Accasta grupa este inclusa obligatoriu in ate tipurile de mesaje SYNOP, Semmnificatia mbaluritor folosite in cadrul grupei este urmatoarea - indicator de includere sau de omisiune a datelor privind precipitatiile. Se codifica ipa tabela urmatoare: 7 COD 1819 Titra | Sectiunea in care sunt transmise Situatia grupel ORRRte ecod| __ datele de precipitatii : 0 | Sectiunite1si3__ Grupa este inclusa in ambele sectiuni a 1__|Sectinnea | ___| Grupa este inclusa 2__| Seetiunea 3 Grupa este inclusa 3__| Lipsa'si in sectiunea 1 siin3 | Grupa este omisa deoarece nu au fost precipitati 4 | Cipsasi in sectiunea I si in 3 Grupa este omisa (datele asupra cantitatilor de fe - | precipitatii mu sunt disponibile) _ OTE: 1. In sistemul meteorological Roméniet snsmit ~in sectiunea f (in= 1) ~ in sectiunea 3 (ip= 2) ~in ambele sectiuni | si 3 (ig= 0) ~ Si in sectiunea 5. Includerea dateior de precipilatii in sectiunea 5 nu este evidentiata prin ig. datele asupta cantitatilor de precipitatii se I. Dacu datele de precipitatii ve masoara xi se transmit ovar, atunci: 1 pentru mesajele de Ia orele principale (60, 06, 12, 18 UTC) ig = 0 - au fost precipitatii in ultimele 3 ore, grupa ORRRtg este inclusa in sectiunile in + au fost precipitatii in ultimele 6 s RRig este inclusa awmad in sectiunea 1, ig = 3 - nu au fost precipitalii in ultimele 6 sau 12 ore, grupa 6RRRtg este omisa din w 12 ore, dar nu in ultimele 3 ore, grupa aj 2. peniru mesajele de la orele intermediare (03, 09, 15, 21 UTC) si de fa vizuale (01, 02, 07, 08, 10, 11, 13, 14, 16, 17, 19, 20, 22, 23 UTC) ig= 2 au fost precipitatii in ultima ora (pentru vizuale) sau in ultimele 3 ore (pentru ermediare) grupa 6RRRt cate inclusa in sectiunca 3 ig 3. mu au fost precipitati, in ultima ora (pentru vizuale) sau in ultimele 3 ore (pentru ermediare), srupa GRRRRig este omisa din mesa) DURILE SINOPTIC! FM ~ 12 SVNOP EM—13 X SHIP 2 SECTIUNEA @ aH raed .) zy ised | aaa (ast = lage bog | 32 = he [aa jw. 1 la ig a 4 ties wv : H. Daca datele de precipitatii xe masoara si se transmit la 3 ore, ature: 1. peniru orele principale (00, 06, 12, 18 UTC). in = 0 - eu fost procipitatii in ultimele 3 ore, grupa GRRRte este inclusa in sectiunile Isi 3 in = 1 - au fost precipitalii in ultimele 6 sau 12 ore, dar mu in’ ultimele 3 ore, grupa ORRRig este incluse tumai in sectiunea | ig = 3. - nu au fost procipitatii in ultimele 6 sau 12 ore, grupa 6RRRty este omisa din mesaj 2. pentru mesajele de la orele intermediare (03, 09, 15, 21 UTC) ig> 2 au fost precipitatti in ultimele 3 ore grupa ORRRig este inclusa in seetiunea 3 in= 3 mu au fost preeipitati, in ultimele 3 ore, grupa ORRRRig este omisa din mesa} 3. Peniru mesajele vizuate (01, 02, 04, 05, 07 08, 10, 11, 13, 14, 16, 47, 19, 20, 22, 23 UTC) itatii in ultima ors. Grupa 6RRRRiq este omisa din mesal ig~ 4 - daca au fost precipitatii ia ultima ora, dar nu s-aiu efeciuat mas procipitatii Grupa SRRRta este omisn din mesa i de Vezi paragrajul 2.7 din, Reguli pentru wilizarea codului sinoptic (pag. 15) §, « indicator privind modul de exploatare a staties (cu personal sau automats) precum si al includerti datelor privind timpul in momentul observetiei si pe trecut, Acest indicator se coditica dupa urmatoarea tabela de cod: ___ COD 1860 - Cifea Mod de Situatia grupei 7wwWiW?; sau Twa, Wai Wo |e cod | _exploatare_ 7 - _ 1 | cu personal Grupa este inclusa _ 2__|cupersonal | Grupa este omisa (nu sunt fenomene lnpoctante de sem 3 | eupersonal | Grupa este omisa (nu s-au facut chservatii, datele nu sunt _ | disponibile) _ automata Gnupa este inelusa, folosind tabelele de cod 4677 si 4561 automata Grupa este omisa {ni sunt fenomene imporanie de semmelat) 6 | automata Grupa este omisa (na s-au facut observatii, datele nu sunt - disponibile) [automata _] Grupa este inclusa (Tolosind tabelele de cod 4680 si 4531) 1. se considera ca nu sunt lenomene importante de semnalat, atunci cnd fenomenele din momentul observatiei corespund ciftelor de cod 00, 01, 02 sau 03, iar fenomenelo'pe trecut se codifica cu cifrele 0, 1 sau 2 2, Statiile cu personal care efectueaza observatié clasice asupra fenomenelor (fara scazori pentru determinarea starii vremil) vor folosi numai grupa TwwW;W; sii, va avea valorile 1, 2 sau 3. 3. Statiile automate (cu senzori pentna detenminatea starii vremii) folosese in mod obisnuit arapa Tw,w,W,1 Wi si indicatorul i, = 5, 6 ai 7 4. Numai atunci cind o statie automata este destul de sofisticata sivcapabila de a efectua automat observatii conform tabelelor de cod 4677 si 4561 se vor folosi grupa FwwW)W2 si indicatorul ix = 4 ra solului, a bazei norilor cei mai jos! obscrvati h- inaltimes, dease 28 CODURITR SINOPTICE: FM — 12 X SYNOP si FM - 13 X SHIP | sa Acest element se cédifica cu ajutorul urmatoarei tabele de cod _ _€op 1600 Cifra de cod Inaltimea bazei noritor oT Ola 1 30 2 100 2 100 [4 3 | 6 _ 1000 Ja 1500 7 (0 ta 2000 m 8 2000 la 2500 m _| 9 (0 sau mai mal a swat i fimea bazei norului mu cunoscuta seu baza norilor este la un nivel inferior si varfurile le un nivel | __| superior celui al statieh NOTE: [. “Inaltimea deasupra solului” este considerate tatiel jind inaltimea deasupra niveluhui Daca inaltimea detcminata a bazei notilor, coincide cu una dinte limitele de odificare comuna pentru doua cifte de vad succesive, aceasta se codifica cu cifta cea mai mare intre cele doua cifre succesive. De exemplu: 0 inaltime de G00 m se cifreaza ou cifra de cod 5 3. In locul lui h in telegrama se cifreaza inaltimea bazei norilor Ci indiferent de ebulozitatea lor, iar daca norii Cy lipsese, prin h se cifteaza inaltimea bazei norilor Cy. 4. In caaul in care norii C, si Cu lipsese, dar sunt prezenti norii Cy cu conditia ca ebulozitatea lor sa fie egala sau mai mare de o aptims, atunei h ia valoarea 9. 5. Daca statia se gasoste in ceata, intr-o furtuna de nisip sau praf, sau intr-un transport de apada la inalime, dar cerul poate fi Zarit, atunci h se refera la baza cea mai joasa a norului hservat. Daca in conditiile mentionate mei sus corul au poate fi vazut, atunci h se codifica sind. 6. Datorita razei de actiune limitata a echipamentului pentru detectarea inaltimii bazei rrilor, existent in dotarea unei statit aulomate, pentru h, cifrele de cod raportate vor avea una nie urmatoarele semnificetii: a) Inaltimea reala a bazei norului este cuprinsa intre limitele indicate de caire cifra de cod, u 1b) Inaltimea reala 2 bazei norului este mai mare decat limita indicata de cifra de cod, dar poate fi determinata din cauza limitelor instrumentale: u ¢) Nw-sunt nor in pozitii perfect verticale deasupra statici YDURILE SINOPTICE: FM ~ 12 X SYNOP si FM — 13% SHIP 29 SECTIUNI i SECTIUNEA 3 SECTUNEAA | | Sectionea 5 VV - vizibilitatea orizontala, la suprafata solului; se codifica dupa tabela de cod urmatoare: COD 4377 | Cifra de Cifra de | Vizibilitate Cifra Vizibilitatea | cod cod | ainkm de cod in km 00 3,4 L688 18 1 Loo 19 02 ot oF pu se utilizeaza i) > on 7 OL 8 [92 (oa 95 96 oF [98 99 In acest tabel este indicata distanta pana la reperul vizibil si identificabit cel moi indepartet 1, Daca vizibilitatea orizontala nu este aceeasi in toate dircetiile, pria VV se indica vizibilitates cea mai mica 2. Ciftele de cod de 1a 00 la 89'se folosese numai de catre staliile care au posibilitatca de a determina cu precizie vizibilitatea orizontala, pe toate cele § directii principale, pentrs fiecare treapta de vizibilitate a codului 4377, 30 CODURILE SBNDPTICE: FM - (2 X SYNOP Si FM ~ 13 X SHIP [os a SS NG ind ast! toa de zat nor adi sau imy rer Ca 101 van cor 3. Statiile meteorotogice care nu poseda repere sau instrumente speciale pentru terminarea vizibilitatit ca si statiile de pe mare, folosese pentru codificarea vizibilitatii decada - 99 a tabeloi de cod pentru VV. 2.2, Grupa Ndeff Este inclusa obligatoriu in toate mesajele SYNOP. N - nebulozitatea totals a norilor (portiunea din bolta cerului acoperita cu nori, indiferent genul acestora). Se cifteaza conform urmatoarel tabele de cod: COD 2700 ___Gradul de acoperi 0 (cer senin) US sau mai putin insa m cer senin_| 1/10 sau mai putin insa nu cer senin’ 2:8 210-310) | 38 ~~ 4/10 I 48 5/10 - 6/10 i 68 ~FA0-8/10 | 7 7/8 sau mal inult dara 6/9/10 sau mai mult inse nu complet] - . __| acoperit (cer cu spariura) 8 38 0/10 (cerul complet acoperit cu nori) 9 Cer invizibil, sau imposibil de evaluat intinderea si felul norilor din cauze intunericului, cetii, zaperii viscolite. ele. Nu s-a efectuat nici o observatie - Yezi paragratis! 2.7 din “Reguli pensrn utilizarea Codulué Sinoptic “(pag ndica ceea ce vede observatorul in med real in timpul observatiei. ITE: 1. Un cer care pare acoperit cu nosi Altocumulus sau Stratocumulus perlucidus, este icat prin cifta de cod 7 sau o cifra inferioara, deoarece intte elementele componente ale unor fel de nori, se alla intotdeauna spatii goale chiar daca in mod aparent norii respectivi_acopé a bolta verului 2. esie codificat cu 0 daca, prin ceata sau in prezenta alior fenomene ensloage (Furtuni praf, furtuni de nisip sau zapada viscolita, suspensii dense de fum la inaltime, pulberi, etc) se este coral albastra sau se vad sielele, numai daca nu se obser i ‘a nici cea mai mica urma de 3. Cand prin ceata sau in prezenta fenomenclor enumerate mai sus cerul este vizibil, a se observa nor’ al caror gen si nebulozitate se poate uprecia, N se cifreaza ca si cind ceata fenomenele respective nu ar exista 4. Trenele de condensare, lasate de avioane (asemanatoare uneori eu norii) « >rastie repede, nu se codiliva. 5, Trenele de condensare persisicate ca si formatiunile nomese care se formeaza din 2ele de condensare, se codifica ca nori, utilizand cifiele corespunzatoare ale codului pentru sau Cy ese dd - directia adevarata, in zeci de grade, de unde sufla vantul, dedusa dintr-un interval de sninute care prosed momentul observatiei . Daca in decursul acester 10 minute tului prezinta o discontinuitate, sunt retinute pentra a stubili valoarea medic a directiei, numai -acieristicile DURILE SINOPTICE: EM ~ 12 X SYNOP si 3 ot a z 2 z= ie) a a SECTIUNEA 35 WSNEA4 seeTlNEA 5 ° SE datele ulterioare acestei discontinuitati. Aceasta inseamna insa, scurtarea perioadci considerare pentru stabilirea valorii medii e directiei Directia vantului se codifica in decagrade conform unmatonului cod: _ ___cop 087 Directia vantului_| Gifra de cod cam | [| 5-14 0 15-24 | 2 { 23 105-11 “115-124 | 134° 145-154 155-164" 165-1749 355-04" pr 18 175-184? 99 variabila saa din | toate directiile Codul 0877 se foloseste numai de catre statiile meteorologice dotate cu instrumente (anemometre, anemografe, senzori de vant), care permit determinarea directici vanoslui ou cizia data de acest cod. Stetifle meteorologice dotate numai cu giruete, care nu permit determinarea directici vantului in decagrade, ciffeaca directia vantalui (dd) dupa unmatorul tabel: {Gira de cod | Directia yantului_ | [Gifts de cou Directia vintulut calm 20 SSV _NNE NE ENE. E __ESE i SE | SSE | 8 J ff - vileza mijlocie a vantului in m/s determinata in intervalul de 10 sinute, ce precede observatia curenta, Daca in decursul acestor 10 minute, vit numai datele ulterioare acestei discontinuitati sunt cetinute pentru stabilirea valoriler medii ale vantulai previnta 9 di continuitate, vitezei vantului, cea ce inseamna, insa scurtarca perioadei de observare. URILE SINOPTI FM 12 X SYNOP si FM-13 X SH ei vantuli, Statiile metecrologice dotate cu instrumente inregistratoare si senzori ai vit ‘olosese indicatiile acestora pentru determinarea vitezei medii in intervalul de 10 minute, Statiile care nu poseda instruments inregistratoure, ci numai giruete, determina vitez: fintului conform “Instructiunilor pentru statiile si posturile metecralogice” In fipsa instrumentelor, vitezs vantului va fi apreciata dupa specificatiile date, in scaca 3eaufort, Valoarea estimata, exprimata in cifte ale searii Beaufort, este convertita in mis, olosind vitezele echivaleme ale vantului mentionate in scara Beaufor. Daca in intervalal de 10 minute care precede observatia, elegrama sinoptiea respectiva se introduce grupra speciala 910! Tn cazurile cand viteza vintului determinata la girueta, depaseste 40 nvs, fara a se putea tabili valoarea exacta a vitezei vantului, fF se codifica 88. Statiile automate transmit cifa de cod 8, cand viteza vintuluj atinge limita de masurare a senzorulul. Daca traductorul poate masura nai mult de 99 m’s, in sectiumea t se introduce grupe OOF. Gatul sufla in rafale, in vOTA: ~ Viteza aparenta a vancului, mesurata la bordul unet nave aflate in mers, trebuie sa fie orectata in functic de directia si viteza navei, pentru a obtine o vitezs reala a vantulut, care ‘ebuie mentionata in mesaj, Corestia poate fi lacuta cu ajutorul paralelogramului vitezei sau cu jutoru! unor tabele speciale. 2. rupa Ls,TTT Aceasta grupa contine informatii despre temperatura acmului si este inclusa in mesaje oti e-céte ori dispunem de date (informatii) despre temperatura, daca nu exista indicatii contrare gull particulare 1- cifa de control. semnul temperaturii sau indicator pentru umezeala relativa, se codifica dupa tadela de __ Cop 3845 I Semnul temperatarii Temperatura pozitiva sau egele cu zero mporatura negativ Se introduce umezeala relativa TYT - temperature serului in momentul observatiei, annual sau este dat de 5, xprimata in zecimi de grade Celsius. vemple Temperatura in grade Celsius Codtificat ior 10102 -30.8°C 1308 OTE: 1, Nayele auxiliare indica temperatura in grade Cels aT 2. Daca nu dispun de asifel de date, din csuza anor defvetiuni temporare ale strumentelor, statiile automate programate pentru a transmite aceasta grupa o omit complet sau elud in mesajul lor sub forma 1// inttegi, folosind gs YDURILE SINOPTICE: EM~12 X SYNOP si FM- % SECTIUNEA 2 A 3) NUNE, SEC SECTIUNEA S ° SECTIUNEA-4 TTT, Q9UUU) Contine date asupra temperaturié punctului de roua sau amezelii relative a aeralui 2- ciftade comrol. Sn seminul temperatusii sau indicator pentru umezcale relativa, se coditica dupa tabela de cod 3845, In cazul in care, in locul temperaturii punctului de roua, in grupa se transmite umezeala relativa, sq se codifica Ta eTe- temperatura punctului de roua, in zecimi de UUU - umezezla relativa a aerului, in procente, prima cifra find zero in afara cazului unei umeveli relative egale cu 100%. Grupa este inclusa in mesaj ori de eéte ori este disponibile, daca nu exisia alte indicatii sau reguli particulare, ade Celsius Exemple. Temperatura punctafui de rows in grade Celsius Codificat 38 20038 213 21213 Grupa 29UUU inlocuieste grupa 2s,T,TyTy dace temperatura punetului de roua nu este disponibila si daca wmiditatea relativa a aeruluj este mesurata. NOTE: 1. Se recomanda includerea temperaturit punctului de roa in mesajele de observatii sinoptice de suprefate (si nu temperatura punctului de inghct), daca tensiunea veporilor de apa : este inferioaca tensiunii vaporilor de apa saturati la 0°C: 2. Daca nu putem da decat o valoare estimativa, in °C intregi, a punctului de roua, cadificam cu 25,TTO. 3. Daca nu dispunem de astfel de date din cauza un lor, statiile automate programate pentru a wrensmite punctului de roua o omit complet sau o includ in mesajul lor de 0 Gefectiuni temporare ale aceasta grupa temperatura ervatic sub forma 2/7) 4. Folosires grupei 29UUU in locul grupei 2s)TyPuTs trebuie strict Himitata la cazurile in care nu putem determina temperature punctului de roua. 2.5. Grupa 3Po Po PoPo " 3 - cifra de control Py Pp Po Pa - reprozinta presiunea atmosforica la nivelul statici, exprimata in zecimi de hectopascali (de milibari) adica presiunea atmosferica citita la burometru si corectata pentru O°C, omitiind cite miilor din valoarea presiunii Exempte: Prosiunea la nivelul statiei exprimata in hectopaseali (= milibari) Codificat 1013.2 30132 908.7 39987 753.6 37536 a 8 co CODURILE SINOPTICE: FM ~ 12 X SYNOP ¢ FM — 13 x SIITP wri, NOTA: - Daca nu sunt disponibile ca urmare a unei defectiuni temporare a insirumentelor, statiile automate: programate pentru a transmite aveasta grupa o omit complet sou o includ in mesajele lor de observatie sub forma 3/ 2.6. Grupa 4PPPP (4ashhh) Grupa 4PPPP se transmite ori de cite ori se poate determina (calcula) cu o precizie satisfacatoare, presiunea azmosfotica Ja nivelul mediu al marif, Se cransmite in mod similar ca si presiunea la nivelul statiei, in zecimi de heetopascali (de milibari) cmitind cifta miilor din valoarea presiuni, Presiunea le nivelul mediu al marii, in hectopaseali (= milivari) Codificat 1032, 40321 9) 49826 Q statie meteorologica care nu poate indica cu © precizie satisfacatoare presiunea la nivelul mediu al matii, va indica, conform unui acord regional, geopotentialul unei suprafete standard convenite, In acest eaz, grupa 4PPPP este inlocuita cu grupa daybhh. Tn Roméaia statiile cu altitudine mai mare sau egala cu 500 m transmit copotentialul Alegerea nivelului standard pentru caleularee gcopotentialului se va face in conformitate cu hotararile de codificare ale Asociatiei regionale Conform rezolutici 28 a Asociatici Regionals a VI-a Europa, din care face patte si tara noastra, alegerea nivctului standard pentru ciftarea geopotentialului in conformitate cu altitudinea sialici, se face in modul urmator izohar Nivelulde | 4- citra de control; a3 ~ indicator al “suprafetei izobarice” standard al carei geopotential esie transmis in nesaj, Se coditica conform tabelei de cod 0264 revizuita: _ COD 0264 | Citra | Nivelul zobaric standard la care este raportat geopotentialul de cod __theetopascatiy - 1000 mb 925 mb_ 500 mb i 700 mb | 850 mb hhh - reprezinta geopotentislul “suprafetei izobarice” standatd indicata prin as, exprimat 1 metri geopotentiali, omiténd cifra miilor ODURILE SINOPTICE: FM 12 X SYNOP si FM—13 X SHIP 5 Ad TIUMNEA 2) SECTIUN! SE SeCTiuWeA SECTHINEA-4 Exenple: an “Suprafata izobaric: | Geopotentialul in ~— standard in hectopaseali | rietri geopotentia | Cdificar 1483 483 3047 47047 | 841 42841 I 5360 45560 NOTA: ~ Statiile aflate pe mare care transmit mesoje SHIP vor folosi in exclusivitate 4PPPP upa 2.7. Grupa Sappp Aceasta gnapa este rezervats codificarii tendintei barometrice din ultimele trei ore ce proced! ora de observatie. Daca mu exista alte indicatii convenite prin acorduri reeionale, erupa Sappp se include de fiecare data cand tondinta barometrica din ultimele trei ore este disponibile, Semnificatia simbolurlor este urmatoarea 5 - citra de control a - caracteristi tendintei borometrice in timpul celor trei ore care preved ora de observatie. Se codlifica dupa tabela de cod 0200 Cop 0200 Sema |Wifra de] C ‘aracteristica tendintei barometrice in timpul celor 3 ore care reced | cod ‘ora de obseryatie __| ws y_ /is-erestere, apot in seadere: prestunce atmosierica este acceasi au mal \ | Imare decat cu 3 ore mai inainte. __ _ 7 1__ [fmerestere, apo stationaray sau in erestere, apol : {in crestere mai lenta | Presiunes atmosferica este we lin crestere (uniforma sau neuniforma) mai ridicata decét cu 3 ore |) [in scadere sau stationara, apoi in eresiere, saul mal inaiate MEZA * _|in crestore apoi in crestere mai rapida _ | [i= 4 |“ Stationara: presiunea atmosferica este aceeasi ca Si mai inainie eu 3 ore. ; _ |inscadere, apoi in erestere; presiunea atmosferica este aceeasi sau mai mical vv 7 cu3oremaiinainte | . ¢ | iscedere, apot stutionara; sau in scadete apoi uA in seadere mai lenta Presiunea otmosferica este aN In scadere (umforma sau neuniforma) __ | mai scazuta decét ou 3 ore | inscadere apoi in seadere mairepida | _ NOTA: automata “a” este ~ In mesajele de observatie ce provin de la o statie meteorologic: codificat cu 2 daca tendinta este in orestere, cu 7 daca aceasta este in scadere si cu 4 dace presiunea nu s-2 modificat in ultimele 3 ore. ppp - valoarea totala a tendintei barometrice calculata din presiunife 1a nivelul statici de presiune la nivelul statiei) in cursul eelor trei ore care preced ora de observatic, In tendinta se insorie in ecimi de hectopascali (= milibari). 26 CODURILE SINOPTICE: FM~12X SYNOP si FM ~ 13 SHIP. Fx In cu re Exe mil pre cop emple: Presiunea in momentul observatiei este cu 10.2 inby mai mare devét cu te ore mai inainte: locul lui ppp se trece 102, Presiunea in momentul observatiei este cu 6,3 mb mei joasa decat tei ore thai inainte, In locul lui ppp se va trece 063. Daca valoarea tendintei baromewice este determinata in milimetri si zevimi, pentru asformarea ei in zecimi de mb, se foloseste urmaterul tabel: Milimetri Zecimi de milimetri a ott 27 3. [9 i 00] Ot | 3 | 0. {2 3] 15] 16] 17 28 27| 28) 29] a1 39) 4oj 41} 43] 44 52 | | 53] 55 | 36) 57 i 6s | 67] 68) 69! 71 | 80] 81) 83) Ra 93/95) 96) 97 | 100 | 101 107) 108 | 109] 111} 112 | 113] 115] | j 120) 121) 123] tag] tas) 127] 128 133] 135 | 136) 137] 139) 140] 14L ampli Tendinta barometrica este evaluata la 9.7 mm. Valoarea corespunzatoare in zecimi de ibari care se transmite in locul literclor ppp este (29, Grupa 6RRRte Contine date asupra precipitatiilor cazute Ja statie in intervalul de 6 sau 12 ore care cede momentul observatiei. 6 - cifta de cod RRR - cantitatca de precipitetii cazuta in cursul perioadei indicate prin te. Se codifica form urmatoarci tabele de ood: COD 3590 Cifradecod | Cantitati de precipitatii Cifrade | Cantitati de precipitadi | _ I mm cod mm | (000 nu se foloseste | 990 umne (picaturi) 001 1 oor | Onl 02 2 992, 02 an3 3 3 0.3 904 04 | 995 05 096 06 . | 997 0,7 988 938 998 08 989 989 sau mai mult 999 09 _ URILE SINOPTICE: FM - 12. SYNOP si FM~ 13 X SHIP 3 ) SECTIUNEA SEGHUNER 2 © a z Es 5 a a wn “< a z a i t te - durata perioadei de refecinta pentru cantitetea de precipitatii cazute in intervalul care precede ora de observatie. cop 4019 Cifra de cod ‘Semnificatia [Cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 6 ore ICantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 12 ore ICantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 18 ore |Cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 24 ore |Cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 1 ora |Cantitatca de precipitatii cazuta in intervalul de 2 ore |Cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 3 ore ICantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 9 ore |Cantitatea de precipitatii cazuta in intervalul de 15 ore loo mau RUKH NOTE: L.te= se utilizeaza in mesajole SYNOP de la orele 06 si 12 UTC, in grupa 6RRRte din sectiunea 1 t= 2 se uli sectiunea 1 tg = 5: se ulilizeaza in mesajele SYNOP viauale de la orele 01, 02, 04, 05, 07, 08, 10, 11, 13, 14, 16, 17, 19, 20, 22, 23 UTC in grupa 6RRRtp din sectiunea 3. in = 7 se utilizeaza in mesajele SYNOP de la orele standard principale si de la orele standard intermediare, in grupa 6RRRts din sectiunea 3. izeaza in mesajele SYNOP de la orcle 06 si 18 UTC in grupa 6RRRtx din 2. Dace in schimbul intemational de date de precipitatii sunt cerute cantitatile de precipitatii la orele standard principale pe ultimele 6, 12, 18 si 24 de ore, atunci grupa 6RRRta va fi incluse in sectiunea 1 3. Daca in schimbul regional de date ce precipitatii sunt cerute cantitatile de precipitatii pe.ultimele 3 ore, sav alte perioade, grupa 6RRRtx va § inclusa in sectiunea 4, Grupa 6RRRtp se omite din mesajul de observatie in urmatoerele situatii: a, nu au fost precipitatii in perioade considerata (ig = 3) &, cantitatea de precipitatii nu 4 fost masurata (nu este necesar conform programului sa se masoare si sa se transmita cantitatea de precipitatii le ora respectiva) sau cantitatea de precipitatii nu este cunoscuta, desi mesajul respectiv trebuia sa indice datele asupra precipitatiilo: (ix ~ 4). ¢, cantitetile de precipitatii masurabile, provenite din ceata, bruma topita, roua, chiciura, polei, nu se includ in grupa ORRRtR « 5, Cantitatile mici de precipitaiii, sub 0,2 Vm’, care nu sunt inregistrate de traductorul stetiei automate, sc includ in mesaje cu cifrele de cod 990. 6. In cazul statiilor meteorologice de pe mare, sau a navelor = far care folosese codul SHIP, folosirea acestei grupe este reglementata prin instructiuni regionale sau nationale. In cazul stetiilor meteorologice de pe navele in mars si care executa observatii (masuratori) asupre precipitatiilor, aceasta grupa se include in fiecare mesaj de observatie SHIP. Regulile de codificare a termenilor grupei ORRRtg [a slatiile meteorologice de pe mere sia navelor = far sunt accleasi ca sila statiile terestre. 38 CODURILE SINOPTICE: FM—12 X SYNOP si EM —13 X SHIP | 2.9. Grupa TwwWW2sau Tw,w,WaiWar Caracterizeaza starea timpului in momentul observatiei si in intervalul de timp care precede observatia, la care se refera mesajul. Aceasia grupa nu se include in mesaj deeat in cazul in care observam fenomene de o importanta ozrecare {relativa) in momentul observatiei, pe trecut sau in ambele cazuri. Statiile automate fara tcaductor de timp prezent vor transmite grupa 7wwW)W2 \d ww conform tabelei de cod 4677 iar W; si Ws codificate conform tabelei de cod 4561, Statiile automate cu traductor de timp prezent vor transinite grupa Twsw,W,i Wa Si vor codifice w,w, conform tabelei de cod 4680 iar W,,W,> vor fi codificate conform tabelei de cod 4531 cod Cifrole 00, 01, (2, 03 din tabela de cod pentru ww si cifrele 0,1 si 2 din tabele de cod peniru W) si W, sunt considerate ca reprezinta fenomene meteorologice fara importanta Aceasta grupa este omisa daca, atat in momentul observatiei, cit si pe trecat —nu dispunem, ée informatii (nu s-av facut observatii) san daca — observatiile au fost facute dar fenomencle observate au fost fara importanta Indicativul i, de la inceputul mesajului arata daca aceasta grupa este omisa si din ce notiv 7 cifra de control ww - starea fimpului in momentul observatiei, sau in cursul orei precedente, transmisa de satre o static cu personal. NOTE: |. La eodificarea literelor simboliee ww prin “momentul observatiel” se intelege nervalul de timp care incepe cu 10 minute inainte de momentul citirii barometrului si se termina nmomentul citirii barometrului. 2. Prin “ora precedenta” se intelege intervalul de timp care incepe cu o ora inainte de nomental citirii barometrului si se termina cv 10 minute inainte de momentul citiri darometrului Penint endificarca literelor simmbolice ww se foloseste: Semnifica Fara precipitatit la jomentul observatie Fara precipitatii,ceata,ceata inghetala (cu exceptia ciftelor de ead 11 si 12),furtuna de nisip sau de praftransport de zapada la sol ori lal inaltime.la statie in momentul observatiei sau ora precedenta.exceptand eifrele de cod 09 si 17 (99 [Exoltia norilor nu a Tost observata sau [O™ leccasta cvolutic nu a putut fi urmarita |Norii, in ansamblu, in risipire, sau devin| at : [Schimbarea caracteristica a ILipsa fenomene|! hmnai putin grosi arii cerului in cursul orci] {eu exceptia 92 [Stree cerului, in ansamblu, nu sap joe fotometeorilor | °° |schimbat i 93 [Nori in fommare sau pe cale de a se L _ [EY ldezvolte _ SODURILE SINOPTICE: FM— 12 X SYNOP st FM — 13 X SHUP. 30 SECTIUNEA 2 SECTIUMEA 3/ SECTUNEA:4 SecTIUNEA 5 |sau incendii de padure,fumuri industriale sau cenusa vulcanica jPacla ____ —— Praf in suspensie in acr, generalizat, dar neraspandit de vant Ta sialic sau in apropierea ei,in momentul observatici 06 sau fum Paola, prat, nisio| 6. | [Prafsau nisip rascolit de vant Ja statie sau ip apropierea acesteia, in |momentul observatiei, fara vartejuri ce prat p bine dezvoltate si fara a se observa furtuni de praf sau de nisip; sau stropi de val la statie, 4 statii pe mace _ IVartejur de praf sau de nisip bine devvoltate Ta static sau in apropierea lacesteia, in cursul orei precedente sau in momentul observatiei fara Hfurtuna de praf sau de nisip _ Furtuna de praf sau de nisi observata la statie in ora precedenta sau in mpul vizual al statiei iu moments in cezul un 10 [Aer cetos: Strat subtive de ceala sau de cata TI linghotata la statie, euro grosime care sa _ nu depaseasca 2 m de la prafate torestra, in cazul statiei de [> mnai mul saw mal putin luscat sau 10 metri fa statiile de pe mare [continuu. 13 [Pulgere, nu se aude tunetul _ 14 [Precipitatii in cfmpal vizual,care nu ating solul sau suprefata merit Precipitatit in cémpul vizual, care ating solul sau suprafata marii, dat la Idistanta de static (adica aprociate la mai mult de 5 km de static) Precipitatii in cémpul vizual.care ating solul sau suprafata mari, Ta mal putin de 3 km de siatie,dar nu chiar la stati Graj.dar neinsotit de precipitatii in momentul observatiei 8 Vijetie La slate sau in cémpui | vizual al acesteia in [g| Tremba(e} pe uscat sau pe mare;nort de [cursul o7ei precedente sau in tornada sau picaturi de apa lmomentul odservatiei Precipitatii, cedente, dar nu in momentul observatie! ‘ata,ceata inghetata sau oraj la static in cursulorel Burnita (care nu ingheata) sau zapada grauntoasa | | Ploaie (care nu inghe: Precipitatii care nu sunt Ninsoare sub forma de aversa (e) Lapavita sau granule de gheata [Burnita sau ploaie care ingheata 7 lAversa(e) de ploaie [Aversa(e) de ninsoare sau lapovita | lAversa(e) de grindina,mazariche moale, mazariche tare sau aversa ide plonic si grindina, mazariche moale sau mazariche tare 28 |Ceata sau ceata inghetata_ 40 28 {Oraj (cu sau fara preeipitatif) CODURILE SINOPTICE: FM ~ 12 X SYNOP si FM - 13. X SHIP $a [Citra de coa ____ Semnificatia ww 30-39 [Furtuna de praf seu de nisip, transport de zapada la sol sau la inaliime 30 T-a slabitin eursul orei | precedente <_| 51 famine cepa dis, lta sn shiner apres [_ lmoderata jus | " [a incepat oni s-a intenalficat — _ : _— ____lin cursut orei precedente 33 - a slabit in cursul orei Jeena [precedente 34 [Fortuna de praf sau de nisip, violenta” fares himbari apreciabile in _ *| ¥ ‘cursul orei precedente ae ‘a inceput ori s-a intensilival Ia 2 _ _ cursul orei precedente 36 [Transport de zapada, slab sau moderat [1 Seneralin straturile joase pe . z m da sol, sub: | 37 [anspor de zaps, pueme——_—nvloehi : : ai lobservetorului) _ i, , ; in general.la inaltime (mai 38 Transport de zapade, sab say moderate i 39 | tsneport de zapada, patermic(au 56S |, 1 observatoralul) L [daca ninge) _| ww 40-49 |Ceata sau ceata inghetala in momentul observatiel Ceata sau ceata inghetata la distanta, in momentul obsery vatici, care se 40 |intinde la un nivel mai sus decat ociiul o _ precedente nu a fost ceata la static “eala sau Ceata inghetsta in bancurl : i __ 42 [Ceata sau ceata inghetata cu cer vizibil_| _ 43 |Ceata sau ceaia inghetata ca cer invizibil] preced _—_ 44 |Ceata sau ceaia inghetata ca cer vizibil_| - fara schimbant 45 |Ceata sou ceata inghetata cu cer invizibil|*Meciabile in cursul ore _ #8 shine 9 precedente - 46 |Ceata sav ceala inghetata ca cer vizibil_|- a inceput sau & devenit 47 |Ceata sau ceata inghetata cu cer invizibil| 4 B04 in cursul ore! _ precedents - 48 |Ceata care depune chiviura, cerul find vizibil __ | ___49 /Ceata care depune chiciusa, conul fiind invizibil | ww = 50-99 [Precipitatii ta statie in momental observaties ww = 50-59 Burita : __51 [Bumita care na ingheara, continua lobservatiei slaba ia momentul Rumite care nu ingheata, intermitenta itenta _|- moderata in momentul |Bumita eare mii Burnita care mu ingheat cata, inte a,continua —__lobservatigi 54 [Bumita care nu ingheata, intermitenta |- puternica @ensa) in | [Bumite carenu ingheata, continua |momentul odservatiei cata, slaba (depune polei) 55 _ 36 [Bumita care ingh |Bumita care ingheata, moderata sau puternica (densa)(depune pol ‘DURILE SINOPTIC: Er EM SECTIUNEA 2 SECTIUNEA 37 SeCTIVNEA 5 SECTIUNEA 4 _Cifra de cod 58. Burnita si ploaie, slaba 59) [Burnita si ploaic, modera [Ploaie 60 2 61 |- slaba in momentul lobservatici . |- moderata in momentul Ploaie care nu inghi [Ploaic care nu inghcata, intermit Ploaie care au ingheats, continus lobservatiei __ Pioaie care au ingheata, intermitenta __|- putemnica in momentul loaie care nu ingheata, continue observaticy Ploaie care ingheata, slaba (depune polei) (ie care ingheata, moderata sau putemnica (depune polei) Ploaie nita) si ninsoare (Iapovite), slaba_ Ploaie (sau burnita) si ninsoare (lapovits), moderata sau puternica ww )_|Precipitatii solide, nu sub forma de aversa - Ninsoare intermitenta _ ___-slaba in momentul 71 [Ninsoare continue observatiel 72 [Ninsoare intermitenta ~ moderata in momentul [Ninsoure continue lobservatiet Ninsoare intermitenta | putemica in momentul 5 [Ninsare contin lobscrvatici [Ace de gheata (cu sau fara ceata) [Ninsoare grauntoasa (cu sau fara ta) ate, izolate (cu sau fara ceata) (Granule de gheata Precipitatii sub forma de aversa, sau precipiialil insotite de or (dupa un oraj Aversa(e) de ploaie, slaba() [Aversa(e) de ploaie, moderata(e) sau putemica(e) violenta(e) [Aversa(c) de lapovita. slaba(e) Aversa(e) de lapovita, moderata(e) sau puicmicate) ‘Aversa(e) de ninsoate, slaba(e) | ‘Aversa(e) de ninsoare, moderata(e) sau puternica (e) Aversa de mazariche meale — saul- slaba(e) imazariche tare cu sau fara ploaie or Napovita |-moderate(e) sau puternica (e)) 90) ) |Aversa(e) de grindina cu sau Fara ploaie |- slaba(e) lori lapovita, neinsotite de unete | moderata(e) sau puternica(e)) Ploaic slaba in moment | abservatici | Ploaic maderata san puternica in | ora) in eursul ref imomentul observatie’ { é \Ninsoare sau lapovita on grindina precedente, dae mu iy pierce ee eae momeatal observatiei Imazariche tare sau mazariche moale, [slaba in momentul observatiei CODURILE SINOPTICE: FM ~ 12. SYNOP siFM 13 X SHIE 0 ne ac de me ap co ee Hoey Semmnificatia [Ninsoare sau lapovita, on grindina, | Sau lapov tt @ - ofaj in cursul — ore rmezariche tare sau mazariche moale, 2 4 > |precedente, der au in jmoderate sau puternice in momentu lmomentu observatiei -_ lobservatici “eves [Oraj slab sau moderat, fara grindina, os Mazariche tare sau mazariche moale, dar | jou plosie, ninsoare sau lapovita in - lmomentul observatici [Oraj slab sau moderat eu grindina, | 96 Imazariohe tare sau mazarie ‘momentul observatict - | ‘Oraj puternie, fare grindina, mazariche | tare sau mazariche moale, dar cu ploaie, | oraj in momentul observatici |ninsoare sau ou lapovita in momentul observatici | ne moale in |Oraj cu furtuna de praf sav de nisip ta imomentul observatic: | | \Oraj puternic cu grindina, mazariche 99 |tare sau mazariche moale in momentul | 9g OTE: 1. Daca in perioada Ie care se raporteaza mesajul sinoptic de a o anumita ora de sservatie s-a produs mai mult de un tip de vreme, se va selecta pentru grupa Tw WW cifra de 26 ova mai mare. In sectiunea 3 s¢ vor raporta alte tipuri de vreme, flosind grupele 960 ww sau D1 wr, repetate de atétea ori edt este necesar, 2. Tn grupa TwwW,W face exceplie cifra de cod ww=17, care va avea intdictate fata de frels de la 20 1a 49. 3. In codificerea lut 01, 02 si 03 mu se tine seama doar de amploarea vari dulozitatii, oi mai ules de cvolutia sistemelor noroase 4. ww - 0M, OL si 02 pot fi utilizete, cand cerul este scain in momentul observatiei. In est caz, aceste sermnificatii sunt interpretate dupa cum urmeaza: a) 00 se foloseste cand conditiile anterioare nu sunt cunoscute: 5) 01 se foloseste efind novi s-au risipit in ora precedenta; ©) 02 se foloseste cnd cerul s-a mentinut fot timpul senin in cursul orei precedente. d feromenul nm se datoreste, prezentei in acr a picaturilor de apa, se alege o cifia a se Line seama de VV. 5. Ciffra de cod 05 se foloseste atunci cind vizibilitatea sie redusa de litometeori, 7. Folosires cifrelor de cod 07 si 09 nu este legata de enumite praguri de vizibilitare 8. ww = 10 se foloseste aumai daca vizibilitatea atinge sau depaseste 1000 m, dar este ti mica de 10 km. Aceasta specificatie se refera mumai la eazul in care in aer exista picaturi de rsau cristale de gheata in suspensie. 9. Pentru ww = £1 sau 12, vizibilifatea aparenta este sub 1000 m. DURILE SINOPTICE: FM —12 X SYNOP si FM — 13 X SHIP SECTIUNEA-@ sectivnsa 5 10. In cazul lui ww = 18, s-a convenit sa se tina seama de urmatoarele criterii pentru a codifica linia de gren (instabilitate): #) daca viteza véntului esie masurata; 0 crestere brusca a vitezei vantului de cel putin & metti pe secunca (16 noduri) viteza atingdnd 11 metri pe secunda (22 noduti) sau mai mult sf cresterea sa se mentina cel putin un minut: b) daca utilizam seara Beaufort in estimerea vitezei vintului: 0 crestere brusca a vitezel vantului de cel putin trei grade pe scara Beaufort, viteza vantului atingénd tatia 6 sau mai mult si se mentine ce! putin un mini. TL, Decada 20 - 29 nu se utilizeaza niciodata daca avem precipitatii in momentul ‘observatie. Daca ww = 28 vizibilitatea a fost mai mica de 1000 m. Accasta precizare valabila numai in cazul in care vizibilitatea s-a redus ca umare a prezentel, in cer, a picaturilor de apa sau a cristatclor'de gheata, 12. In codifiearea mesajelor snoptice se considera ca avem oraj la slatie din momentul in Cure aucim prinul inet, fie ca vedem sa nu falgere, sau daca se produc sau nu precipitalii la static, Se semnalenza oraj in momentul observatiei daca am auzit tunete in timpul perioadel normale de observatie ce precede ora citiri barometrului, Se considera ca orajul a incetat atunci si sfarsit este considera efectiv dace nici un alt tunet mu se aude cand s-a auzit ubimul tunet, in urmatoarele 15 minute. se Face numai atunci cind in momental ww viseolita de catre int Atunci cfind zapada viscolita sau transport de zapada sunt insotite si de ninsoare, peatra WW Se folasesc cifrele de cad din decadcle 70 - 90. In ambele enzuti se iniroduce obligatotiu stupa 9298;S's, im sectiunea 3. Pentru ciftele de cod 38 si 39 este posibil sa ninga 13. In ceea ce priveste ww = 36, 37, utilizarea | ol mai inainte este spalberata observatiei mu ninge, ci zapade cazuta pe 14. Pentru ww = 42 la 49, vizibilitatea este mai mica decat 1000 m. In cazul in care ww = 40 sau 41, vizibilitates aparenta prin bancuri de ceata care ingheata este inferioara lui 1000 m. Ciltele 40 - 47 sunt folosite atunci cand vizibilitatea este redusa prin prezenta picatutilor de apa sau a eristalelor de gheata, iar cifrele de cod 48 sau 49, cand aceasta reducere se datoroste, in Principal prezentei picaturilor de apa la statie™ din tabela de cod 4677, inseam: 15. In ceea ce priveste precipitatile, expresia ‘in punciul unde se efectueaza, normal, ohservaliile”, nui, fara se, Precipitatiile care 15. Precipitatiile sunt caracterizate ca intermitente cand ele nu au fost cot intrerupere, in ora precedenta, fara a avea totusi caracteristicile une! av incep in momentul observatici se considera @ aven caracter continu 17. Pentru determinarea intensitaii precipitatiilor, se are in vedere intensitatea lor din momentul observatici 18. Cifrele de cod. 80 - 90 nu sunt utilizate decat in cazurile in care precipitatiile au caracter de aversa si daca acestea se produc in momentul observatiei. Aversele sunt produse de Hori convectivi. Aversele sunt caracterizate prin inceput si sférsit bruse si prin varia de ineasitate rapide si mari, Picaturile de apa si particulele solide care ead sub forma de aversa sunt in general mai mari decét ccle care cad din alte precipitatil. Intre averse pulem avea inseninari ale cerulul, cu exceptia cazurilor in care intre intervalele dintre norii care dau averse se afla noi stratiformi 19.Daca in momentul observatiet sau in cursul orei precedente s-au observat previpitati sub forma de averse sau oraje, insotite de grindisa, in telegrama respectiva se introduce grupa 932 RR in sectiunea 3. 44 CODURILE SINOPTICE: EM —12.X SYNOP stEM— 2X SHIP a in | aw de cont 20, Daca in mementul ‘observatiei, ninsoarea, ploaia sau burnita sunt insotite de ceata, unei prin ww se indica respectiv ninsoarea, ploaia sau bumita, iar in telegrama se introduce in od obligatoriu gropa 960 ww, in sectiunea 3 21, Daca in momentul observatiei se observa depunere de polei sau chiciura, in telegrama ctiunea 3 se introduce grapa 927867. 22, In ceea ce priveste cifra de cod 98. esie la latitudines observatorului sa aprecieze daca fost sau nu precipitatii WoWor starea timpului in momentul observatici, sau in cursul orei precedente, transmisa catre o static automata, cu traductor de timp prevent _____ cop 4680 {fra de cod | Semn 00 Nu sunt fenomene semnificative _ Norii in ansambhi in risipire, sau devin putin gros, in ultima ora Starea cerului, in ansamblu nu s-a schirmbat pe percursul uluumei ore Nort in dezvolta pe parcursul ultimel ore Pacla sau fam, sau pra! in suspensie in acr, vizibilitatea mai mare sau egala ea 1000 x Pacla sau ium, sau prafia suspensie in aer, viz “Rozervate nu se utilize Aer ceios ‘Ace de ghea | Fulger la distanta Rezervate - nu se utilizeaza [Niele Rezervale - nu se utilizeaza — frele de cod 20-26 sunt utilizate pentru raportarea precipitaliilor, cet (si Worajelor la staili in timpul orei precedente, dar au in momentul observaliei icatie rmare sau pe cale dea. itatea mei mica de 1000 m 20, Ceata _ _ _t PRECIPIFATIT =e | 22 “Bumita (care nu ingheata] sau zapada grauntoasa _ i B Ploaie (care nu inghoata) 7 = __24 Ninsoare __ __| 25 __| Bumita care ingheata sau ploaie care ingheata _ 26 Oraj (cu sau fara previpitutii) | ae ‘Spulbetase sau transport de zapada sau de nisip, vizibilitatea este mai mare sau —_| egala de 1000 m _ _ - Spulberare sau transport de zapada sau de nisip, viz bilitatea este mai mica de . __|1600 m _ _ = _ _ 30 CEATA _ am | 3 Ceata sau ceata inghetata - in bancuri _ | 32 | Ceata sau cesta inghotata care s-a subtiat in cursul orci procedente 33 Ceata sau ceata inghetata, fara schimbari aprecishile in cursul orei precedente 34 Ceata sau ceata inghetata care a inceput sau a devenit mai groasa in cursul orei | ___| precedente _ | RILE SINOPTICE: FM — (2X SYNOP si BM —13 X SHIP 45 SECTIUNEA 2 EA 3? SECTIUN S#CTIUNEA S SECTISNEA-a “Semnifiecatie Preopitat slabe Su moderate [ Precipitatti puiemice _ Precipitatii lichide, slabe sau’ b Precipitatii lichide, putemice Precipitatii solide, slabe sau moderate Precipitaiii solide, pateraice Prceipitatii care ingheata, slabe sau moderate _ Precipitatii care ingheata puteenice Rezervat - nv se utilizeaza | RNITA Bumita, care nv ingheata, slaba Bumita, care nu ingheata, moderata urniva, cate pu inghesta, puteraica | Burnita, care ingheata, sleba Bumila, care ingheata, moderata Burniia, care ingheata, puternica Buriiia si ploaie, slaba _ Burnifa si ploaie moderata sau pulemica _ | Rezorvat - nu se utilizeaza lit _| Piogie, care nu ingheata, slaba _ Ploaie. care nu ingheata, moderata | Plosie, care nu ingheata, pulemica Plosie, eare ingheata, moderata Plosie, care ingheala, putermica ea | Plosie(ssu burnica) si zapada (lapovita) ~ Plosie(sau burnita) si zapads (lapovita) moderate sau puterniva Rezervat - nu se utilizeara _ NC _LNINSOARE, - Ninsoare slaba - Ninsoare modera Ninsoare putcrnica Granule de gheata, intensitate slaba Granule de gheata intensitate moderata Granule de gheata, intensitate puternica Pe | Rezervat - mu se utilizeaza - AVERSA(E) seu PRECIPITATII INTERMITENTE Ayersu(c) de ploaie sau ploaie intermitenta(el, slaba(e) a pic | Aversa(e) de ploaie sau ploaie intermitental ~__83___| Aversa(e) de ploaie sau ploaie intermitenta(e), puternica(ey | 84 | Aversa(e) de ploaie sau ploaic intermitenta(e), violenta ° 8S. [Aversa(e) de ninsoare sau ninsoare is | me 46 CODURILE SINOPTICE: FM - 12 X SYNOP siFM-13 X SHIP cor frie. Gira de cod | Semnificatie _ 86 Aversa(e) de ninsoare sau ninsoare intermitenta, moderatale) _ 87 Aversa(e) de ninsoare sau ninsoare intermitenta, puternicate|_ "88:89 | Rezervat <1 _ | ~ 90 [Oras _ _ 91 | Orgj, slab sau moderat, fara precipitati - J 5 | Ora) slab sau moderat ca averse de ploaic,averse de ninsoare sau averse de * _[tapovits _ — — Te Oraj, sh | — 94 Oraj, puternic, fara precipitati _ _ - 95 Oraj. putemic, cu averse de ploaie, averse de ninsoare sau averse de lapavita 96 Oraj, puternic, cu grindina : | 97-98 | Rezervat - aw se ulilizeaza_ 99 | Tornada 2) Aceasta tabela de cod contine torment utilizabili de catre statiile automate cu niveluri ferite de complexitate; b) Statiile care nu pot detecta detaliat fenomenele, vor folosi termenii generici (notati cu ere mari Ex.: CEATA, BURNITA ...) ¢) Cifrele de cod pentru precipitatiile generale (cifrele de cod 40-48) sunt ordonate in aformitate cu cresterea complexitatii O static care nu este capabils de aliceva decat sa detecteze prezenta sau absenta coipitatiilor, va folosi cifta de cod 40 — O statie cu un senzor mai evoluat, care este cepabil sa detecteze cantitatea dar nu si val, va folosi cifrele de cod 41 sau 42 = O statie cu senzor eapabil do a detecta atat centitatea, cat si tipul precipitatiitor, va losi ciftele de cad 43-48 ~ O statie cu senzor capabil sa detecteze tipuri detaliaie de precipitatii, dar nu si ntitatile wferente, ve folosi ciftele de cod: $0, 60, 70 ITE. Notele 3, 5-8, 10 - 12, 16-18 dela ww se aplica si pentra wyWa 1, Pentru cifrcle de cod wyw, = 30 - 35, vizibilitatea orizontala este mai mica de 1000 m. 2. Cifrele de cod 30 - 34 sunt folosite atunci cind vizibilitatea este redusa prin prezenta caturilor de apa sau a cristalelor de gheata. 3. Cifra de cod 38 este folosita atunci cand vizibilitatea este redusa prin prezenta aturilor de apa. Wi Wa - Starea timpului pe trecut Perioada la care se refera W;W? este de: a) sase ore pentru observatiile efectuate In 00, 06, 12 si 18 UTC; +b) trei ore pentru observatiile efectuate le 03, 09, 15 si 21 UTC: ©) doua ore pentru observatiile intermediare, daca avestea se efectncaza la fiecare doua 4) 0 ora pentru mesajele orare. SURILE SINOPTICE: FM X SYNOP si FM ~ 13 X SHIP a AR UNE, SECT: EA 3: SEC HUNE Seerionea S “ SECTIWNEA-4 Perioada caracterizata prin WW, incepe ou 6, 3, 2 sau 1 ora inainte de momentul citirii barometrului, Sfirsitul acestei perivade se considere in toute cazurile, starea timpului observata inaintea celor 10 minute anterioare citirij barometrului. Codificarea starii timpului pe trecut se face conform tabelei: _ COD 4561 7 _ [ Cifra de cod Semnificatia In toala pericada considerata, norii au acoperit o jumatate seu mal putin din | bolta cerului, ori cerul a fost senin, 7 Inte-o parte @ perioadei considerate, notil au acoperit mai mult de jumatate 1 din holta cerului, iar intr-alta parte a perioadei au acoperit jumatate din bolta cerului sau mai putin, Jn foeta perioada considerata, norii au acoperit mai mult de jumatate din bolta cerului. | Furtuna de nisip sau praf ori zapada viscolita la inakime 0 4 Ceara sau ceata inghetate, oni picla deasa | Burnt __ _ _ _ 6 Plosie _ _ _ | L 7 Ninsoare sau lapovita _ 7 8 Precipitatii sub forma de averse _ _ Ls Onaje cu sau fara precipitatii _ _ NOTE: 1. Pentru codificarca starii timpului pe treeut cifrele de cod trebuie sa fie asifel alese, ineat impreuna cu cilre de cod ww, sa descrie eft mai complet timpul care a dominat in perioada a produs o schimbare completa a ie starca considerata. De exemplu, daca in cursul acestei perioad conditillor de timp, ciftele de cod pentra W,W: trebuie astfel alese incat sa des timpului care a fost inainte de a incepe statva timpului care este codificata prin ww. Citra de cod pentruW2 se alege excluzind feromenul deseris prin W, . Dasa W, si ww acopera intregul interval de timp, atunei pentru W se va wiliza acceasi cifta de cod ca pentru Wi 2, Daca vremea nu a suferit schimbari in perioada pe trecut asticl ineat sa poata fi utilizate ciffe diferite pentru WW, acecasi cifra de cod va fi folosita atét pentru W, edt si pentru W2 3. Cifrele de cod 0, 1 3i 2 se folosese cdnd nu exista fonomene semnificative. In acest caz Wi si Wo vor avea acceasi valoare, care caracterizeaza toata perioada pe trecut (Ex, WyW = 00, WW. = 11, WiW2 = 22) 4, Daca, pentru descrierea starii timpului pe trecut, putern alege mai multe cifte de cod, Yom lua pentru Wy cifra de cod cea mai mare dintre ciftele de cod respective. Ws se alege in acelasi mod ca W, climindnd fenomenul descris prin W) 5 Ordinea in cure figureaza W) si W, in mesgj, nu este detecminata de ondinee cronologica a tipurilor de timp pe trecut. Exempli Siarea timpului in decursul celor sase ore care au precedat ora de observatie GG (00, 05, 12 sau 18 UTC), GG -6 ore CODURILE SINOPTICE: FM - 12 x SYNOR si EM - 13.X SUIP | on rec air se MG ine per cor stat per inte GG ora obs. 5D ww Wa wwedd WW ~7 ee 06 ©8 86 60 e@ FFE WiW2= Od, 8 9,8 0 yl thm O.0,¢ © 0 Ow vA [IS and iD *) Nu s-a semnalat nici un fenomen meteorologic semnificativ, supa TwwW)W2 este risa. Indicatoral i, ~ 2 sau iy ~ 3, dupa ez 6. Citra de cod 3 se faloseste pentns fortuna de nisip, de praf, zapada viscolita la inaltime 33, 34, 35, 38, 39), atunei cénd vizibilitatea orizontala se reduce sub 1000 in 7. Cifra de cod 4 se foloseste peatru ceate si pacla deasa, atunci luce sub 1000. ind. vizibilitatea se 8. Atunci cand nu se poate stabili daca zapada viscolita puternic @ fost insotita si de wsoare, starea timpului pe trecut se cifreaza cu 3. 9. Daca nu se cunoaste starea timpului pe trecut si daca timpul in prezent nu este amificativ, aceasta grupa este omisa si statiile deservite de personal citreaza i, =3 W,i War - starea timpului pe trecut, transmisa de catre o statie automata. Cop 4531 eee Semnificatia 3 ‘Nu sunt Fenomene semnificative 7 VIZIBILITATE REDUSA am 2 Spulberare de praf, nisip sau zepada, reducerea vizibilitatit 3 CEATA 4 PRECIPITATH_ Bumits Ploaie Ninsoare sau granule de gheata ‘Aversa sau precipitatii intermitente Oni ITE: 1. Pentru codificarea starii timpului pe tecut cifiele de cod trebuie sa fie astfel alese, at impreuna cu cifra de cod wew, , sa descrie ct mai complet timpul care a dominat in oada considerata. De exemplu, daca in cursul acestei perioade, s-a produs 0 schimbare npleta a conditiilor de timp, cittele de cod pentra W,, Wo trebuie astfel alese ineit sa deserie tea timpului care a fost de a incepe sterea timpului care este codificata prin waws, Cifta de cod atru Waz se alege excluzind fenomenal descris prin Wa) . Daca Way si waws acopera iitrogul aval de timp, aftunci pentru Wz se va utiliza aceeasi cifra de cod ca pentra Wi DURILE SINOPTICE: FM ~ 12 X SYNOP si FM ~ 13 X SHIP 9 SECTIUNEA 2 SECTIUNEA 3 SecTivnéa § SECTIUNEAY i 2. Daca wemea nu a suferit schimbari in perioada pe trecut astfel incdt sa poata fi utilizate cifte diferite pentra Wy Ws , aceeasi cifia de ood va fi folosita atit pentru W, pentru Wye 3. Ciftele de cod 0, 1 si 2 se folasese ciind nu exista fenomene semnificative. in acest caz W, si Waz vor avea ecscasi valoate, care caracterizeaza toata perioada pe trecut (EX. War Wo 00, Wo Wa = 11, WaiWyz = 22) 4, Daca, ponitria deserierea starii timpului pe trecut, putem alcge mai multe cilre de cod, vom iua pentru W. cifta de cod cea mai mare dintre ciliele de cod respective, Wy: se alege in acelasi mod ca Wai eliminnd fenomenul deseris prin Way 5. Compleaitatea caracterizarii vremii in acest tabel de cod creste progresiy cu cittele de cod. S-a recum Je o astfel de deseriere « vremii in scopul de a adapta nivelurile diferite de detectare a vremii de care sunt capabile statiile automate. Statiile cu un nivel rudimentar de detectare a tipurilor de wreme vor folosi ciftele de ced cole mai generala (fenomenele serise cu litere mari) ici care indica o descrivte &, Statiile care dispun de capacitate mai mare de selecture a fenomenclor vor folosi cifre mari de eod (peste 4) pentcu a indica descrieri mai detali ate Grupa BNC CuCy Aceasta grupa contine informatii despre genurile de nori si despre nebulozitates norilor selor mai de jos Aceast grupa este omisa in urmatoarele cuzuri 4) Daca nu sunt nor pe bolta cerului (N~O}: izibil din cauza ectii sau a altor fenumene meteorolozive analoage b) Daca cemul este in (N: . ©) Grupa este de asemenea omisa din mesojele de observatie care provin de la statiile automate (fara personal} care nu dispun de echipamentul necesar pentru 2 semnala accste date si in acest caz N = / Navele care efectueaza observatii asupta norilor vor include in mesajul SHIP aceste observatii 8 - cifra de control Nn~ Nebulozitatea pactiala a norilor (portiunea din bola cerului) acoperita de toti norii Cy prezenti sau in lipsa norilor Cy, de toti norii Cy, prezenti; se codifica dupa acclasi cod ca si N(cod 2700) NOTE: 1. Daca pe bolta cerului exista numai nori C1. prin Ny se codifiva nebulozitatea tuturor norilor Cy prezenti (Stratocumulus, Stratus, Cumulus si Cumulonimbus). ie nori Cy, insa se observa nori Cy prin Ny se 2, Daca in momentul observatici lipse: codifica nebulozitates tuturor norilor Cx prezenti. 3, Daca nebulozitatea norilor C, este neinsemnata, sub © optime, dar exista nori Cyy in cantilatea mai mare, atunci in telegrama prin Ny se codifica nebulozitatea norilor Cu 4, Daca in momentul observatiei lipsesc atat norii C1, cat si norii Cay, dar sunt nori Cy atunci Nj va fi coditicat cu cifia 0. 50 CODURILE SINOPTICE; FM ~ 12 SYNOP si FM ~13.X SHIP in cc 5. Cand prin ceata sau in prezenta altor fendmene analoaye (furtuni de praf, fertuni de visip sau zapade viscolita, suspensii de fam la inaltime, pulbori, ete.), cenal este vizibil, adica se sbserva noni al caror gen si nebulozitate se poate aprecia, Ny se codifica ca si cind ceuta san anumencle respective nu ar exista, 6, Daca in notii, a curor nebulozitate este indicata prin Ny, , sunt incluse si tene de ondensare, atunci in valoarea airibuita lui Ny se va tine ceama si de trenele de condensare. ‘encle de condensare care se imprastie repede, nu se codifica. Cy + Nori care apertin genurilor odifica dupa tebela de cod 0513 atocummulus , Stratus, Cumulus si Curnulonimbus. Se cop 0513 Citra a ~ eed Specificatii tehnice Specificatii detaliate decod i n _ No sunt non) Straus, Stratocumulus 0 | Nusunt nori ¢; Cl 4 _ ‘ Cumulus sau Cumulonimbus : I 7 | Nocli Cumulus eu slab dezvoltare verticale Cumulus humilis sau Cumul. : ‘ 1 AUS si care par plati (turtiti) sau Cumulus fractus, altii decat cei de timp rau’ i i ue destramati, alti decdt cei de timp rau) - Camuiusavand devvoltare verticals Cumulus medioeris seu Cumatus | ©2™ moderata sau puternica, in general, cu congostus cu sau fara Cumulus din z protuberante Gnmuguriti) in forma de 2 | specitle humilis sau fractus, sau | a : " Tummuri sau de cupola insotiti sau nu de alti Stratocumualus, toti avind bazcle lor ' : : Cumulus sau Stratocumulus, toti aydind 1a acelasi nivel _ 5 bazele Ia avelasi nivel. Cumulonimbus ale caor varfuri au pierdut | cel putin partial claritatea contururilor lor 3 | Cumulonimbus calves cu sau fara | dar care nu sunt nici in _mod clar fibrosi © | Cumelis, Stratocumulus san Stratus | (eiviformi) aici in forma de nicovala: de asemenea, pot fi prezenti alti Cumulus _ Stratocumulus sau Stratus | Siratocumnulus ce s-au format prin clalarca | {ireajnorilor Cumulus; norii Cumulus pot 4 | Stratocumulus cumulogenitus | ative Sane p |fi deopotriva prozenti (se pot observa : _ convomitent) ee |_| Siratocamut alin rratocumulus , care au provin din etalarea * __| Stratocurnulus cumulogenitus Curaulus _ Nori Stratus sub forma de plnza sau parura | é Stratus nebulosus sau Stratus 4 mai mult sau mai putin continua, sau in fAsii | aliii decat cei de timp rau *) vamale. ori impteuna, inst fara a fl nari | 7 - Stratus fractus de timp rau), [Stratus facts saa Stratus tractus de timp rau*) sau Cumulus dle timp raw), ori impreuna (pannus) | fractus de timp rau*) ort impreana (pannus) situati, in general, sub un Altostratus | situati, in general, sub un Altostratus sau un . sau sub Nimbostratus Nimbostratus 'presia “imp rau"’se retera Js conditile specifice precipitatilor,atit in cimpul lor, ct si inainte de produc iat dupa incetarea avestora SDURILE SINOPTICE: FM ~ 12 X SYNOP si FM ~ 13 X SHIP a SECHUNEA 2 SecTioneA S SECTIUNEA-4 2 SECTIUNE: Specificatii tchnice Specificatii detaliate . | Cumulus si Stratocumulus, altii decat cet Cumulus si Strstocumnulus, altii decat | i prin ctalaree norilor Cumulus: baza | form: 8 _ | Stratoeumalus cumulogenitus (a earor : A nonlor Cumulus lz nivel diferit celui al ave sunt situate Ta niveluri diferite) | norilor Siratocumulus Cumulonimbus, a carui parte superioara Cumulonimbus capillatus (adesea cu | este in mod net fibroasa (cirriforma), adesea J nicowala) ou sau fara Cumulonimbus | in forme de nicovala; insotit saa nu de 9 | calvus, Cumulus, Stratocumtulus, | cumulonimbus fara nicovala sau fara partea Stratus sau pannus superioara fibroase, de nori Cumulus, tocumulus, Stratus saw pannus 5 7 Nori, Straiocumulus, Suatus, Cumulus si Norii C. invizibili ca urmare a ase , Curnulonimbus sunt invizibili din cauza | intunericului, cetii, transportului ce . | inunericului, prezentei cetii, wransportului | praf, de nisip sau a altor fenomene : P ip z tei a ieee de praf, nisip ori ca urmare a prezentei altor ae! _ fenomene analoage, NOTE: 1. Daca in momentul observatici. pe bolta cerului exista diferiti nori C, , codificarea acestora prin Titera simbolica Cy, se face in urmatoarea ordine de prioritate, indiferent de nebulozitates lor: 9, 3, 4, 2, 8 1, 3, 6, 7. Pentru detalii, a se vedee “Instructiunite pertra observarea, identificarea si codificarea norilor si a fnomenelor meteazolozic 2. Daca prin ceata, sau alt fenomen, cerul este partial vizibil atunci C; se codifiva cu cifta de cod care corespunde norilor ce se observa iar partea invizibila a corului nu se ia considerare. 3. Daca nebulozitatea norilor C. este neinsemnata (sau sub o optime) insa exista nori Ca cu nebulozitatea mai marc, atunci in telegrama se cifreaza C1=0. 4, in cazil in care pe holta cerului se observa nori destramati de timp rau (pannus), codificati prin C.=7 care acopera aproape in iniregime cerul, lar deasupra Jor se afla o panza de oti Nimbostratus care aeopera complet cerul, atunci pentru N,, se va folosi ciffa 7 si av & iar pentru C1, ciffa de cod 7 5, In cazul in care norii destramati de timp rau se sudeaza intre ci, formind 0 continua, care acopera in intregime bolta cerului, Ny se va codifica § iar Cr = 7. Daca norié ‘Nimbostratus care acopera in intregime bolta cerului nu sunt dublati de nori destramati, de ti rau (pannus), alunei Nn = 8 iar Cy = 0, genul norilor urmand sa se codifice Ta Cy Cu - Nori apartinnd genurilor Altocummlus, Altostratus si Nimbostratus. Litera simbolica Cy se codifica dupa tabela: COD 0s1s Cit : . i ‘fra de Specificatii tehnice | Specificatii detaliate 0 & ie ~~] Fara nori Alocumulus, Altostratus sau ‘ara nori Cy Nimbostratus i | NoriAltostratus cu cea mai mare parte | lor semitransparenta, Prin aceasta parte se | 1 | Altostratus translucidus | zaroste slab soarele sau luna ca printr-un . eam mat 32 CODURILE SINOFTICR: FM 12. SYNOP i FM | 1 NO; difer Cop Cifra de cod Specificatii tehnice Specificatii detaliate 1u Nimbestratus Altostratus opacu Altocumulus translucidus le un singur nivel Nori Altostratus ea cea mai mare parte for suficient de densa, pentru 2 masca complet soarele sau luna, oi norii Nimbostratus _ Nori Altocumulas cu cea mai mare parte « lor semitransparenta; diferitele elemente ale norului nu se modifica decat lent si toate sunt situate Ja un singur nivel _ Altecumulus translucidus in bancuri {adesea sub forma lenticulara) al caror aspect se schimba continuu si care se situeaza la unl seu mai multe nivelosi Altocumulus ‘ranslucidus in benzi, ‘ori unul sau mai multe straturi de nori Altocumulus translucidus sau opacus care invadeeza progresiv cerul; acest’ Altocumulus se. ingroasa, in general, in ansamblul lor | Nori Altocumulus in bancuri (adesea avand forma de lentile sau de pesti) in cea mai mare parte semitransparenti; aceste bencuri se situcaza la unu! sau mei multe niveluri si aspectul_—_clementelor constituents ye meslifica in mod continu Nori Altocumulus semitransparenti in benzi sau Altocumuus in unul sau mai multe —straturi, —aproape —_continui (somitransparente sau opace), care invadeaza progresiv cerul; in general, acesti noni Attocumulus devin grosi in ansamblul loz 6 Aliocumulus - cumulogenitus (sau Aliocumulus cumulonimbogenitus) | Altocumulus translucidus sav opacus in doua sau mai multe straturi, oti Altocumulus opacus int-un singur sirat, care nu invadeaza progresiv | cerul, sau Altocumulus impreuna cu Altostratus sau Nimbostratus LNimbostratus Nori Altocumatus formali prin etolarea norilor Cumulus (sau a norilor Cumulonimbus) | Nor Altecumulus in doua sau mai mulie straturi, in general opace pe alocuri si care au invadeava progresiv cerul; sau strat opac de Altecumulus care nu invadeaza | progresiv cor observali simult: ; ori nori Altocumulus, in CL nari Altostratus sau Altocumulus —castellanus sau Altocumulus floceus Altocumulus pe un cer haotic, situati, in general, la mai multe niveluri_ Nori Altocumulus care prezinta inmuguriri sub forma unor mic} turmuri sau creneluri, ori Altocumulus avind aspectde Neesane cumuliforme Nori Aitocumulus pe un cer ca aspect haotic, of sunt, in general, situati la mai multe niveluri Nori Cy invizibiti din cauza intunericului, cetii, tranpertului de praf, de nisip sau 2 altor feaomene analoage precum si din cauza prozentei unui sirat continu de nori situati mai jos Nori Altocumulus, Altostratus si Nimbostratus sunt invizibili datorita intunericului, prezentei cetii, transporturilor de praf, de nisip sau altor fenomene aneloage, ori mai freevent, ca | urmare a prozontei unui strat continua de nori situati la un nivel mai jos TE: 1. Daca pe cer se observa nori Cy diferiti, care corespund in tabelul de mai sus itelor cifre de cod, litera simbolica Cur se codifica conform critesiilor generale de codificare, URILE SINOPTICE: FM — 12 X SYNOP si FM— 12 x SHIP. 33 SECTIUNEA 2 ae oe aE © SECTION SeCTIUNEA S ” SECTWUNEA4 specificate in “Instructiunile pentru observe fenomenelor meteorolagice” 2. Daca in prezenia cetii sau a altor eno cifreaza ‘a, identificarea si codifiearea norilor sia omene, cerul este vizibil, litere simbolica Cy se asi cum fenomenele respective nu ar exista 43, Trenele de condensare care se cisipese repede nu se cificaza, Trenele de condensate presistente, ca si masele noroase care sunt vadit formate din trenele de condensare si care seamana cu norii Cy) se cifreaza ca si acestia, = novii care apertin genur se cadifiea dupa unmatorul tabel de cod: lor Cirrus, Cirrccurmulus si Cirrostratus. Litera simbolica _ COD 0509 - Speeificatii tebnice Specificatii detaliate - a | ly S {Fara nor Cimus, Cirrocumalus sau | 0 | Fara nori Cy | yt - Cirrostratus _ Cirrus fibraios, uneort Cirrus . | . | Norii cirrus in forma de filamente, fibre sau uncinus care nu invadeaza | | cérlige, care nu invadeaza progresiv cerel ___| progresiv cerul " i Cirrus compacti (densi) in bancuti sau jerbe | Cirrus spissatus, in baneuci saw in | p E incdleite care, in general, nu crese si par a fi, jerbe inedleite care, in general, nu ; . “| citeodate, resturi ale partii superioare a unui | , eresc si céteodata, par a fi 7 2 Cumulonimbus: oti Cirrus care prezinta ramasitele partii superioare a unui = inmuguriri sub forma unor mici tumun sau Cumulonimbus; ori Cimus din ; creneluri, sau Cirrus avand aspectul de speciile castellanus sau Mloccus az flocoane cumoliforme Cimus densi avand adeseori forma de F Cirrus spissatus | 3 nicovala; acesti nori Cirrus sunt ramasite ale | camulonimbogenitus : I a partilor superioare ale norlor Cumulonimbus | } Cirrus uncinus sau Cirrus fibratus | Cirrus in forma de carlige sau fibre 4 ori impreana, invadiind progresiv | (lilamente) saa sub ambele forme invadand | cetul; acesti nori devin, in general | progresiv cerul, acesti nori devin, in general, | mai_grosi (densi) in ansamblullor__| mai densi in ansamblul lor, __ j Cirrus (adeseori in benzi) si | Circus (adesea in beni care converg caire un Cirostratus sau Cirrostratus singur, | punct sau catre doun puncte opuse ale care invedeaza progresiv cerul; | orizontului) si Cirrostratus, sau Cirrostratus 5 J acesti nori devin, in general, mai | singur, in ambcle cazuri, acestiaori grosi (densi) in ensamblul lor, dar | invadeaza progresiv cenul si devin in general valul continu au atinge 43°) mai densi in ansamblul lor, inse yalul | deasupra orizontului. continu nu atinge 45° deasupra orizontului Cis (adesea in benzi) si] Cirrus (adesea in benzi care converg caire wn Cimostratus, sau Cirrostratus | punct sau catre deua puncte opuse ale Singur, care invadeaza progresiv | orizontului) si Cirrostratus sau Cirrostratus 5 | cenuls acesti nori devin, in general, | singur, in ambele cxzuri, avesti__nori | mai grosi (densi) in ansamblul lor; | invadeaza progresiv cerul si devin in general, | valul continun depaseste 45° | mai densi in ansamblul lor, valul continuw deasupre orizontului, fara ca cerul | depaseste 45° deasupra orizontului, fara ca! sa fie acoperit in intregime vs | coral sa fic acoperit in intregime | | [Camrosiratus acopera in intregime | Val de Cirostratus care acopera complet corul | bolta cereasea 4 st cODUR TLE SINOPTICE: FM ~ 12 X SYNOP si FM. 13.5 SHIP | | | | | Girocumulus care predomina fata | 84nd cu Cirrus ori Cirrosiretus, sau eu a ee jaméndoi, der norii Cirrocumulus sunt i " predominanti Neri Cy invizibili din cauza | Nori Cirrus, Cirrocumulus si Cirrostratus, intunericului, cetii, transportului prof, de nisip sau eltor fenomene analoage, sau ca urmare a prezentei unui strat continuu de cri situati le Lun nivel mai jos OTE: 1. Daca pe cet se observa nori Cy diferiti, care corespund in tabelul de mai sus diferitelor 2 conform eviteriflor generale de endificare, specificste 1 “Instructiunile pentru observarea, identificarea si codificarea norilor si a fenomenelor fre de cod, litera simbolica Cy se codifi reteorologice™ sunt invizibili ca urmare a intunericalui, prezentel cotii, transportului de praf, de nisip sau altor fenomene analeage ori mai freevent din cauza prezentei unui strat continuu de nor’ situali Ja un nivel mai jos. 2. Daca in prezenta cetii sau a altor fenomene, cerul este viribil, litera simbolica Cx se fircaza ca si cum fenomenele respective nu ar eaista, 3. Trenele de condensare care se risipeso repede nu se cifteaza. Trenele de condensare ca si musele noroase care sunt vadit formate din uenele de condensate si care aisistente, vamana cu norii Cy se cifreaza ca si acestia. )DURILE SINOPTICE, FM - 12 XSYNOP si FM — 1 3X SHIP SECTIUNEA 2 EGTIUNEA 3) + a 2 | fl w Na in < w z oo. ‘Seer’

S-ar putea să vă placă și