Spondilita anchilozant este o form de artrit cu o evoluie de lung durat

(cronic) i de cele mai multe ori afecteaz coloana vertebral. Poate produce durere,
rigiditate, edem si limitarea miscrilor la nivelul coloanei vertebrale inferioare, mijlocii i
la nivelul gtului si uneori in unele prti cum ar fi mandibula, umerii, coapsele, genunchii
i calciele.Durerea i redoarea apare i in zona toracic care afecteaz respira ia
pacientului.Cea mai sever complicaie este insuficien a cardiac,urmare fie a
valvulopatiei aortic i/sau a cordului pulmonar cronic,datorit insuficien ei respiratorii
restrictive.
Pe msur ce procesul inflamator

cuprinde articula iile costovertebrale i sterno-

costale,se trece de la respiria toracic fiziologic la cea abdominal.Bolnavii se plng

de o senzaie de nepenire a toracelui.Au fost descrise modificri anatomice debutnd
ca un infiltrat fin i progresnd spre o fibroz

limitat a lobului superior sau

difuz,alteori fibroz pulmonar cavitar.Testarea cu izotopi radioactivi nu au constatat

alterri importante ale raportului V/Q(ventila ie/perfuzie) dar cu diferite tehnici au fost
semnalate alterri ale distribuiei aerului inspirat care se accentueaz cu agravarea
bolii.
Probele respiratorii evideniaz reducerea capacita ii vitale actuale,prin diminuarea
volumului curent i volumului inspirator de rezerv,ceea ce pledeaz pentru o disfunc ie
respiratorie de tip restrictiv.
Compliana pulmonar este sczut la bolnavii cu spondilit anchilozant,ceea ce
crete contribuia diafragmei la vehicularea volumului curent.Deci mecanismul afectrii
funciei respiratorii n spondilit anchilozant,include o component extrapulmonar
toracic,rezultat al anchilozrii articulaiilor costovertebrale i sterno costale i una
pulmonar prin procesul de fibroz de grade variabile.
Cnd coloana vertebral devine rigid,traumatismele,chiar nensemnate ,o pot fractura
ca pe un os lung cu leziuni neurologice grave.
Spondilita anchilopetic ca i form i disfunc ie respiratorie apar ine la Disfunc ie
Ventilatorie Restrictiva extraparenchimatoas.n formele extraparenchimatoase
disfuncia poate fi predominant inspiratorie sau combinat(inspira ie i expira ie).

n bolile extraparenchimatoase cu disfuncie inspiratorie,dat de afectarea musculaturii

inspiratorii ,fie de un perete torace rigid,plmnul normal nu poate fi supus ac iunii
foelor care l destind.Ca urmare valorile ob inute ale CPT-ului sunt mai mici dect cele
prezise.VR de regul nu este seminificativ afectat ,iar debitele expiratorii sunt
meninute.n restriciile extraparenchimatoase caracterizate prin disfunc ie inspiratorie i
expiratorie,capacitatea de a expira este limitat din cauza afectrii mu chilor
respiratori,fie din cauza deformrii peretelui thoracic .n consecin a,VR este deobicei
crescut spre deosebire de celelalte tipuri de restric ii.Raportul VEMS/CV este variabil
i depinde de fora muchilor respiratori.Dac for a mu chilor expiratori este sczut
atunci capacitatea de a face o expiraie rapid este foarte redus i raportul VEMS/CVF
poate fi i el sczut,n absena unei tulburri obstructive.Bolile pulmonare pot fi prezente
i fr afectarea funciei ventilatorii,dar prezen a unor elemente specific de
diagnostic,ajut la formularea final a diagnosticului bolii.
Spondilita Anchilozant n forma sa central, cu anchiloza coloanei vertebrale ca i
a articulaiilor costovertebrale, cu orizontalizarea coastelor i fixarea toracelui n poziie
inspiratorie, sau cu fixarea n cifoz accentuat a coloanei dorsale, cu tergerea
lordozei lombare si bascularea anterioar a bazinului, cu eventuala fixare a capului n
flexie, ca si cu redoarea articulaiilor scapulohumerale, va aparea treptat DVR cu
reducerea volumelor pulmonare. n special n formele cu cifoze accentuate, testele
funcionale arat aproape aceleasi tendine ca si n cazurile de cifoscolioze. n practic
ns, foarte rar DVR din spondilit poate s conduc la instalarea hipoventilaiei
alveolare, a insuficienei respiratorii si a cordului pulmonar.
Aceasta se ntmpl doar n cazurile n care se instaleaz si o DVO, chiar moderat.
La bolnavul spondilitic nregistrm: reducerea capacitii vitale (CV) cu 15%-45%;
reducerea capacitii inspiratorii, reducerea ventilaiei maxime (Vmx) cu 25%-60%; o
usoar crestere a volumului rezidual (VR); o usoar crestere a capacitii reziduale
funcionale (CRF); scderea complianei toracopulmonare; distribuia intrapulmonar a
aerului, ca si closing volumul sunt normale.
Expansiunea redus a toracelui este compensat de mobilitatea crescut a
diafragmului, care de la 3-4 cm n respiraia linistit sau 6-7cm n cea forat la normali,

poate s ajung la 6 cm si respectiv 11 cm n cazul spondiliticilor. Tendina la tahipnee

cu reducerea de volum curent (VC), tendin general n DVR, face ca si spondiliticul s
fie mereu la un pas de hipoventilaie, dar care nu se instaleaz dect n cazul unor boli
intercurente bronhopulmonare, sau n cazul apariiei unui sindrom obstructiv. De aici,
importana pentru acesti bolnavi de a evita astfel de decompensri prin prevenirea
BPOC, a virozelor respiratorii, pneumopatiilor acute etc., sau, bineneles, a le trata ct
mai precoce si complet atunci cnd apar.
Obiective si mijloace kinetice:
1. Ameliorarea ventilaiei alveolare prin: -Tratarea cauzei sindromului restrictiv punnduse bazele unei ventilaii mbuntite
- Cresterea expansiunii toracice localizate n zonele n care mobilitatea toracic este
deficitar prin reeducare respiratorie asistat si independent cu accent pe cresterea
ampliaiei costale inferioare si hemitoracic
-Scderea travaliului ventilator prin asuplizare toracovertebral si sporirea contribuiei
ventilaiei diafragmatice prin reeducare respiratorie cu accent pe respiraia
diafragmatic
-Cresterea randamentului pompei muscular respiratorii prin ameliorarea raportului
dintre lungimea muschiului respirator si tensiunea lui prin:
-exerciii de translare a ventilaiei spre volumul respirator de rezerv (VER) (cresterea
timpului expirator)
- lungirea muschiului preinspirator; exerciii de crestere a forei musculare respiratorii
-ameliorarea capacitii metabolice a muschilor.
2. Corectarea gazelor sanguine si restabilirea sensibilitii centrului respirator prin
reeducare respiratorie asistat si independent cu accent pe mrirea amplitudinii VC cu
scdere de ritm (respiraia abdominotoracal inferioar).
3. Cresterea capacitii de efort: test de efort (mers 6 min/covor rulant/bicicleta
cicloergometric); program individual de antrenament prin mers, covor rulant, biciclet.
3

Metodologia kinetoterapiei vizeaz gimnastica, masajul i electroterapia. Scopul tuturor

acestor mijloace de recuperare este s amelioreze deficitul funcional mioartokinetic al
toracelui. Ameliorarea ventilaiei alveolare se realizeaz prin:-tratarea cauzelor
sindromului restrictiv care vor pune bazele ventilaiei imbuntite;
-creterea expansiunii localizate prin tehnici de promovare a ventilaiei in diferite
segmente pulmonare.
Se realizeaz micri de amplitudine crescut toracale sau toraco-abdominale in acele
regiuni, cu micri toracice limitate datorit evoluiei afeciunii respiratorii. Astfel se pot
antrena regiunea toracal superioar, axilar, medie sau inferioar sau un hemitorace
intreg. Se insist pe mrirea inspirului prin poziionri adecvate, prin cuplarea micrilor
membrelor superioare sau ale trunchiului. Se realizeaz astfel deschideri regionale
toracale care faciliteaz expansiunea inspiratorie. Uneori se completeaz deschiderile
cu blocarea altor regiuni care prin compensare se expansioneaz mai mult de cat
normal. Aceast blocare se realizeaz prin presiunea manual a kinetoterapeutului, prin
folosirea chingilor sau mai ales prin posturri, decubit lateral pe partea care trebuie
blocat. Zonele de compensare ventilatorie se depisteaz prin observarea atent a
micrilor respiratorii sau sub examenul radioscopic. Exerciiile de expansiune
localizat sunt indicate incifoscolioze, spondilite.
Valoarea recuperatorie a kinetoterapiei de expansiune localizat se rsfrange in special
asupra zonelor slab ventilate. Ameliorarea ventilaiilor acestor
compartimente va imbunti perfuzia la acest nivel i va ameliora hipoxemia.
n cadrul metodologiei de recuperare funcional a deficienilor respiratori, kinetoterapia
reprezint metoda de baz, indiferent de boal, de stadiul sau tipul disfuncional. Nu
numai c se adreseaz direct celor mai importante verigi fiziopatologice ale bolii
respiratorii, dar reprezint o terapie de permanen i de "domiciliu", pa care bolnavul
i-o poate aplica cu succes oriunde s-ar gsi: la serviciu, pe strad etc.
n cadrul kinetoterapiei respiratorii includem urmtoarele metode pe care le putem
considera n acelai timp i etape sau obiective majore folosite n recuperarea
bolnavilor respiratori

I. Relaxarea
II. Posturarea
III.Gimnastica corectoare
IV. Gimnastica respiratorie propriu-zis sau reeducarea respiratorie
V. Antrenamentul la efort dozat
VI. Educarea tusei
VII. Educarea vorbitului
VIII. Terapia ocupaional
Posturile relaxante i facilitatoare ale respiraiei:
- decubit lateral (de obicei drept); spatele cifozat; oldurile i genunchii flectai;
antebraele ncruciate pe piept.
- decubit dorsal cu pern mic sub cap; membrele superioare relaxate pe pat, pe lng
corp. Genunchii flectai la 6o grade, n sprijin pe o pern. Plantele pe pat. Este o
postur obinuit pentru pacientul respirator, din care se execut fie gimnastica
respiratorie abdominal,
- eznd pe pat sau podea, genunchii mult flectai, plantele pe sol. Braele atrn pe
lng corp, trunchiul uor aplecat;
- poziia mahomedan;
- eznd pe gambe i taloane (ca n poziia de salut din Yoga), minile pe coapse,
trunchiul uor aplecat.

Reeducarea diafragmului i peretului abdominal

Ex.1Decubit dorsal, genunchii flectai, o greutate pe abdomen (2-5 kg). Inspirul

cu rdicarea peretelui abdominal, expirul cu deprimarea lui. Eventual, pentru a accentua
expirul, se execut n aceast faz o ridicare a genunchilor la piept.
Exerciiul mobilizeaz n special partea posterioar a diafragmului.
Ex..2. Decubit ventral, abdomenul pe o pern; pe baza toracelui, se aeaz o
greutate (2-9 kg). Se respir tip "abdominal".
Exerciiul antreneaz n special partea anterioar a diafragmului.
Ex..3. Respiraie "abdominal" din poziia eznd, cu trunchiul uor nclinat
nainte i genunchii ndeprtai.
Ex..4. Din decubit lateral, cu o pern sub baza hemitoracelui, membrul inferior
omolateral semiflectat. Se respir abdominal.
Reeducarea musculaturii abdominale
Ex.1 Decubit dorsal, genunchii flectai. Se ridic trunchiul; membrele superioare
ntinse nainte trec deasupra genunchilor. Dificultatea exerciiului crete dac ridicarea
toracelui se face cu minile la ceaf. Acest exerciiu tonific drepii abdominali. Ca
variant, decubit dorsal, se ridic membrele inferioare cu genunchii ntini.
Ex.2 Decubit dorsal cu un genunchi flectat. Se ridic trunchiul; membrele
superioare ntinse n lateral ( trunchiul este rotit spre aceeai parte). Aezarea minilor
dup ceaf crete dificultatea. Acest exerciiu tonific muchii marele i micul oblic.
Ex.3. Poziia patruped. Se retract puternic abdomenul (n expir) meninndu-se
3-5 secunde contractat. Acest exerciiu tonific transversul.

BIBLIOGRAFIE:
RECUPERAREA PACIENILOR CU PATOLOGIE RESPIRATORIE(E.GLIGOR,
E.ZAMORA,D.GLIGOR,R.CIOCOI-POP)
RECUPERAREA KINETIC N REUMATOLOGIE(DR.GHEORGHE MORAR,LECTOR
UNIV.VASILE PNCOTAN)
KINETOLOGIE PROFILACTIC,TERAPEUTIC I DE RECUPERARE
(TUDOR SBENGHE)
http://www.scribd.com/doc/40486519/Kine-Tot-Era-Pia-in-Afectiuni-RespiratoriiOchiana
http://www.scribd.com/doc/16725010/aplicaii-ale-kinetoterapiei-respiratorii