8.

3 Organele digestive postdiafragmatice

8.3.1 Stomacul-conforma]ie, structur\, diferen]e `n serie
Stomacul reprezint\ o dilata]ie a tubului digestiv dispus\ `ntre esofag [i
intestin, `n cavitatea abdominal\, retro-diafragmatic [i retro-hepatic. Este men]inut `n
pozi]ie normal\ datorit\ continuit\]ii dintre esofag [i intestin [i a existen]ei
ligamentelor cardiac, hepato-gastric [i marele epiploon. Are forma unui sac `ncurbat
pe el `nsu[i [i turtit cranio-caudal. Prezint\: dou\ fe]e (diafragmatic\ [i visceral\),
dou\ curburi (dorsal\ [i ventral\) [i dou\ extremit\]i (stng\ [i dreapt\).
Fa]a diafragmatic\ se dispune cranial [i vine `n contact cu ficatul [i mu[chiul
diafragm.
Fa]a visceral\ se dispune caudal [i vine `n contact cu masa intestinal\.
Curbura dorsal\ (sau mica curbur\) este orientat\ `n sus [i spre dreapta, sus]ine
ligamentul hepato-gastric (sau micul epiploon) ce leag\ stomacul de ficat [i se
prelunge[te pn\ pe partea dreapt\.
Curbura ventral\ (sau marea curbur\) este orientat\ `n jos [i spre stnga. De pe
ea se deta[eaz\ o foi]\ seroas\ denumit\ marele epiloon ce leag\ stomacul de
splin\ [i tavanul cavit\]ii abdominale prin por]iunea stng\. Por]iunea liber\ se
afl\ `n cavitatea abdominal\ printre ansele intestinale.
Extremitatea stng\ (sau fundul de sac stng) se dispune `n partea stng\ a
orificiului cardia. ~n jurul orificiului cardia se afl\ un ligament cardiac (sau
gastro-diafragmatic) ce leag\ stomacul de mu[chiul diafragm.
Extremitatea dreapt\ (sau fundul de sac drept) comunic\ cu duodenul prin
orificiul piloric.
Diferen]e `n serie
La ecvine, stomacul este orientat transversal fa]\ de planul median, `n
direc]ie oblic\ de sus `n jos [i de la stnga la dreapta, fiind a[ezat mai mult spre partea
stng\. Are o capacitate de 12-15 litri, variabil\ `n func]ie de talia animalului.
Orificiul cardia este situat `n partea dorsal\ a sacului stng, pe mica curbur\, este
strmt [i bine `nchis datorit\ musculaturii din structura peretelui dar [i dispozi]iei
speciale a mucoasei gastrice de la acest nivel. Orificiul piloric este acoperit, par]ial,
de o cut\ mucoas\ denumit\ valvul\ piloric\.
La rumeg\toare, stomacul propriu-zis este precedat de trei compartimente
pregastrice (sau prestomace) denumite: rumen, re]ea [i foios care, `mpreun\,
formeaz\ proventricolul.
Rumenul (Rumen) este cel mai voluminos compartiment [i ocup\ 75 % din
cavitatea abdominal\. Are o capacitate de circa 200-300 litri (la taurine) [i o form\
alungit\, ovoid\, u[or turtit\ dintr-o parte `n alta. Prezint\ dou\ fe]e:
dorso-medial\ (sau dreapt\)-este denumit\ visceral\;
56

 ventro-lateral\ (sau stng\)-este denumit\ parietal\.

~ntre cele dou\ fe]e rumenale se descriu marginile (sau curburile):

dorsal\-vine `n contact cu regiunea sublombar\;
ventral\-este situat\ pe podeaua cavit\]ii abdominale, venind `n contact cu

cheagul.
Compartimentul rumenal este `nconjurat de un [an] orizontal-mai adnc spre
extremitatea cranil\ [i la nivelul extremit\]ii caudale, astfel c\, se fomeaz\ dou\
[an]uri (cranial [i caudal) reunite printr-un [an] mai pu]in adnc ce parcurge cele dou\
fe]e: [an]ul longitudinal drept [i stng. Astfel, rumenul este subdivizat `n doi saci
suprapu[i: dorsal (sau stng) [i ventral (sau drept) ce comunic\ printr-un orificiu
intrarumenal. Fiecare sac rumenal prezint\ dou\ extremit\]i: cranial\-vine `n
contact cu mu[chiul diafragm [i caudal\-situat\ aproape de nivelul intr\rii `n
cavitatea pelvin\.
Rumenul comunic\ cu esofagul prin orificiul esofagian [i cu re]eaua prin
orificiul rumeno-reticular, ambele orificii corespunznd por]iunii craniale a sacului
rumenal dorsal stng (sau segmentului denumit atriu rumenal). Orificiul esofagian
este plasat dorsal, iar cel rumeno-reticular ventral fa]\ de precedentul.
Extremit\]ile caudale ale celor doi saci rumenali sunt bine individualizate [i
sunt denumite vezicule conice. Acestea sunt delimitate de restul sacului printr-un [an]
circulator (sau coronar).
Structura histologic\ a rumenului este reprezentat\ de:
mucoas\-este groas\, rezistent\, prezint\ numeroase papile rumenale foliacee
printre care se afl\ [i papile fungiforme (r\spndite neuniform pe suprafa]a
mucoasei). Cele mai multe papile sunt prezente `n funcurile de sac ([i `n special `n
cele ale fundului de sac ventral [i lipsesc de la nivelul stlpilor rumenali);
De la nivelul orificiului cardia, `n sens ventral spre re]ea, mucoasa rumenal\ este `ngro[at\ [i
formeaz\ dou\ cute (dreapt\ [i stng\) ce delimiteaz\ un [an] rumeno-reticular lung de 15-20 cm denumit
jgheab reticular care se prelunge[te prin re]ea pn\ `n foios, astfel `nct, buzele sale cresc progresiv de la
origine spre por]iunea terminal\.

musculoas\-este format\ din mu[chi netezi ale c\ror fibre musculare sunt dispuse
pe dou\ planuri: transversale- la exterior [i uniform r\spndite pe toat\ suprafa]a
organului [i longitudinale-la interior (la nivelul [an]urilor descrise mai sus, se
aglomereaz\ `n fascicule [i benzi musculare foarte groase [i puternice denumite
stlpi rumenali).
Stlpii rumenali sunt:

cranial-este corespunz\tor incizurii craniale [i se prelunge[te `napoi pe podeaua organului printr-o singur\
cut\ [i, pe plafon, printr-o cut\ bifurcat\ `ntr-un unghi ascu]it;

caudal-este mai gros dect cel cranial [i se termin\ prin cte trei cute, la ambele extremit\]i.

seroas\-acoper\ organul cu excep]ia a 2/3 din regiunea superioar\ unde

peritoneul parietal trece peste rumen formnd mezoul parieto-rumenal. La nivelul
[an]ului longitudinal stng, seroasa se deta[eaz\ [i formeaz\ ligamentul marele
epiploon extern [i, la nivelul [an]ului longitudinal drept, formeaz\ ligamentul
marele epiloon intern. Cele dou\ ligamente delimiteaz\ cavitatea epiploic\.

57

Re]eaua (Reticulum) este al doilea compartiment gastric dar [i cel mai mic.
Are o form\ aproape sferic\, aspect turtit cranio-caudal [i u[or curbat, dispus `napoia
mu[chiului diafragm [i `naintea fundului de sac cranial al sacului stng rumenal,
ap\rnd, la exterior, ca o prelungire a acestuia. Se sprijin\ pe plan[eul cavit\]ii
abdominale. Fa]a cranial\ vine `n contact cu mu[chiul diafragm [i cu podeaua
cavit\]ii abdominale. Extremitatea dreapt\ corespunde orificiului de comunicare
(reticulo-omasium) cu foiosul, iar extremitatea stng\ corespunde orificiului de
comunicare (reticulo-rumenal) cu sacul stng rumenal.
Orificiul rumenoreticular este foarte larg [i circumscris de o plic\ rumeno-reticular\ (sau valvul\
semilunar\). Orificiul reticulo-omasic este mai strmt dect precedentul [i dispus la extremitatea
terminal\ a jgheabului reticular.

Structura histologic\ a re]elei este reprezentat\ de:

mucoas\-este groas\ [i prezint\ numeroase cute ce formeaz\ compartimente
poliedrice asem\n\toare unui fagure de miere. Acestea, la rndul lor, sunt
divizate, prin pere]i secundari, `n alte compartimente ce apar ca incluse unele `n
altele. Cutele mucoasei apar crestate deoarece marginile lor libere prezint\ papile
conice cu vrful cornificat;
seroas\-acoper\ organul cu excep]ia unei por]iuni de pe fa]a cranial\ care vine `n
contact cu mu[chiul diafragm [i delimiteaz\ ligamentul reticulo-diafragmatic.
Foiosul (Omasum) este al treilea compartiment prestomacal [i mai voluminos
dect re]eaua. Este plasat deasupra acestuia, a bazei cheagului [i `naintea sacului
drept rumenal. Are o form\ elipsoidal\ [i este u[or turtit cranio-caudal. Prezint\ dou\
fe]e: cranial\- vine `n contact cu mu[chiul diafragm [i ficatul [i caudal\-vine `n
contact cu rumenul; dou\ curburi: dorsal\-este ata[at\ de ficat prin ligamentul
hepato-omasic [i ventral\-vine `n contact cu re]eaua [i cheagul, dou\ extremit\]i:
stng\-corespunde comunic\rii cu re]eaua [i dreapt\-corespunde continuit\]ii cu
cheagul [i dou\ orificii de comunicare: cu re]eaua (reticulo-omasic) [i cu cheagul
(omaso-abomasic).
Structura histologic\ a foiosului este reprezentat\ de:
mucoas\-este relativ groas\ [i prezint\ lame reticulare inegal dezvoltate din care
unele ader\, cu o margine, la curbura dorsal\ [i altele ader\ la pere]ii laterali.
Lamele lipsesc din dreptul micii curburi. ~n schimb, este prezent, la acest nivel, un
canal omasic. Unele lame reticulare sunt foarte dezvoltate [i denumite lame
primare (circa 20-25). De o parte [i de alta a acestor lame sunt lamele secundare
(`n num\r de 20-25), fiecare lam\ secundar\ fiind flancat\ de lame mai mici
denumite ter]iare (`n num\r de circa 50). La baza acestor lame se g\sesc cute
mucoase reduse denumite lame cuaternare.
~n structura unei lame din foios intr\ corionul mucoasei, fascicule musculare [i papile
fungiforme cornificate foarte dezvoltate.

seroas\-acoper\ organul pe o mare suprafa]\ [i se confund\, `n partea cranial\, cu

ligamentul micul epiploon.
58

Cheagul (Abomassum) reprezint\ stomacul propriu-zis al rumeg\toarelor. Are

form\ de par\ alungit\ `n sens cranio-caudal [i este dispus sub foios. Vine `n contact
cu foiosul-prin mica curbur\ comunicnd cu acesta prin orificiul omaso-abomasic,
cu plan[eul cavit\]ii abdominale-prin peretele ventral [i cu fa]a intern\ a
hipocondrului drept-prin peretele lateral. Organul prezint\ dou\ curburi: mica
curbur\ (sau dorsal\)-de pe care se deta[eaz\ ligamentul hepatogastric (sau micul
epiploon) [i marea curbur\ (sau ventral\)-pe care se inser\ ligamentul marele
epiploon. Baza organului este dispus\ sub foios [i vine `n contact cu re]eaua. Vrful
organului este orientat dorso-caudal [i se continu\, cu duodenul, la nivelul orificiului
pilor. Mucoasa-este sub]ire, are culoare ro[ietic\ [i prezint\ numeroase cute
,,spiroide.
La ovine [i caprine, se constat\ diferen]e fa]\ de taurine:
- jgheabul reticular are buzele mai sub]iri [i sunt mai pu]in reliefate;
- re]eaua este mai voluminoas\ dect foiosul;
- foiosul con]ine mai pu]ine lame;
- cheagul este mai alungit dar con]ine mai pu]ine lame;
La suine, stomacul are o capacitate de 7-8 litri, form\ ovoid\, este turtit
cranio-caudal [i prezint\, pe fundul de sac stng, un diverticul ventricular de forma
unui capi[on ce se recurbeaz\ caudal. Fundul de sac drept prezint\ o dilata]ie
denumit\ antru piloric. Esofagul se deschide pe mica curbur\ `ntre cele dou\
dilata]ii dar mai aproape de diverticulul ventricular. Orificiul cardia este larg [i
prev\zut cu o cut\ mucoas\. Orificiul pilor este prev\zut cu un dop mucos pediculat
(dispus `n partea dorsal\ a orificiului) ce poate astupa sau deschide acest orificiu
datorit\ fasciculului muscular dependent de musculatura organului.
Mucoasa stomacului prezint\ dou\ por]iuni: esofagian\-redus\ [i cardiac\foarte dezvoltat\ [i acoper\ sacul stng.
Mucoasa de tip digestiv acoper\ fundul de sac drept;
Mucoasa de tip piloric este mai redus\ ca suprafa]\ dar con]ine un num\r mai mare de glande
gastrice dect po]iunea fundic\

Ligamentul marele epiloon este foarte dezvoltat [i se `ntinde de pe peretele

ventral abdominal pn\ la intrarea `n bazin unde se `ndoaie pe el `nsu[i [i apoi se
continu\ pe colon.
La canidae, stomacul este alungit transversal, are aspect piriform [i o
capacitate de 0.5-8 litri (la cine). Marea curbur\ vine `n contact cu peretele ventral
al cavit\]ii abdominale. Orificiul cardia este mai larg (la cine) [i situat la nivelul
extremit\]ii stngi. Orificiul pilor este delimitat de un sfincter puternic. Mucoasa
gastric\ are un aspect ro[ietic, prezint\ numeroase pliuri longitudinale [i apar
por]iunile esofagian\ [i cardiac\ pe o mic\ zon\ `n jurul orificiului cardia. Por]iunile
fundic\ [i piloric\ sunt foarte dezvoltate.
La felinae, stomacul are o capacitate de 0.250-0.400 litri [i, `n general, are o
form\ asem\n\toare cu a celui de cine dar, aspectul piriform, este mai accentuat.
59