Sunteți pe pagina 1din 23

Academia de Studii Economice, Facultatea de

Management

Proiect Marketing
Piata vinurilor in Romania in anul 2011

Echipa: Popescu Sabina-Alexandra


Prundis Romulus Virgiliu
Radu Eduard Ciprian

Produsul

a) Cum a aparut in timp


O legend l arat pe Dionysos tnr, mergndspre insula Naxos. Obosit din
cauza drumuluilung, se aez pe o pajiste s se odihneasca. Lapicioarele lui
observ o plant firavnecunoscut. i plcu nfiarea ei i la plecareo
smulse, lund-o cu sine. Soarele ardeaputernic i dogoarea ar fi putut pli
plantasmuls. Voind s-o apere de ari, Dionysosfolosi un os de pasre gsit
pe drum, n care aintrodus planta firav. inut ns n mna lui dezeu cu
puteri supranaturale, planta a continuat screasc vznd cu ochii i osul de
pasre devenitot mai nencptor. Dionysos gsi un os de leun golul cruia
puse osul de pasre cu plant cu tot. Planta crescu mereu, mai viguroas
iosul deveni si el nencptor. Mergnd pe drum gsi o capn de mgar i
puse n eaplanta, cu osul de pasre i cu cel de leu la un loc. n sfrit,
ajungnd la Naxos, sdi npmnt planta, care era vi de vie. Aceasta
crescu, fcnd struguri minunai pe careDionysos i transforma n vin,
nvndu-i i pe oameni s lucreze via i s bea vin.Legenda spune c vinul
din aceast vi cptase nsuirile celor trei receptacule n carecrescuse i
anume: cei ce au but puin din vinul oferit de zeu, la nceput au fost veseli
iau ciripit ca psrelele; cei care au but mai mult au devenit combativi,
bravi i puternicica leul; iar cei care s-au ntrecut cu butura au nceput s
rag ca mgarul.De asemeni, legenda spune c Dionysos s-a nscut n
Thracia, pe meleagurile ce astzireprezint teritoriul Romniei.
Pentru Romnia, vinul reprezint un produs tradiional, bucurndu-se de o
palet bogatde sortimente, dispunnd de un mare trecut istoric i de bogate
tradiii culturale. Vinurile romneti au fost ntotdeauna cutate n Europa, ca
de altfel i tescovina (tighirul).Alturi de ri ca Frana, Italia, Spania sau
Germania, Romnia poate fi considerat oadevrat " patrie a vinului" n
Europa.

Scurt istoric - Piata vinului este o piata matura afecatata puternic de


evolutiile favorabile sau defavorabile determinate de obisnuintele alimentare
si comportamentul de cumparare al consumatorilor. Chiar daca pietele
dominante (europeana si nord americana) par mai degraba stabile, tendintele
au o scadere constanta a cererii si o modificare a preferintelor consumatorilor
catre vinul de calitate in detrimentul vinului de masa. In tarile traditional
producatoare si consumatoare de vin, consumul de vin ordinar se diminueaza
rapid, in timp ce consumul vinului de calitate creste lent. Comportamentul
pietei pare sa fie determinat de deviza sa bei mai putin, dar sa bei mai
bine.

Desi vinul este comercializat international nu exista o piata


internationala a vinului in sensul curent al pietei internationale. Aceasta
deoarece tarile consumatoare sunt in acelasi timp producatoare asigurandusi aprovizionzrea in proportie de 100%.
Piata vinului cuprinde mai multe segmente. Segmental cel mai
important este cel al vinurilor stabilizate care poate fi divizat in mai multe
grupe: vinuri de calitate medie catre mediocre si vinuri de calitate superioara
supusa unor reglementari si specificatii stricte.
Piata vinului in general dar in particular, cea europeana se
caracterizeaza prin excedente structurale. Productia de vin depasesta
potentialul de consum national si eventualele cantitati destinate pietelor
internationale.
In final sistemul de distributie a vinului reproduce aceeasi schema
peste tot in lume, si anume, el este foarte fragmentat cu un numar foarte
mare de detailisti raspanditi peste tot in teritoriu. Se constata in ultimii ani o
evolutie discreta constand in deplasarea cantitatilor distribuite prin canalele
de vanzare en-gross (hoteluri, restaurante) catre canalele de distributie endetail destinate consumatorului intern (lanturi de supermarket-uri). Acest tip
de distributie permite ameliorarea competitivitatii produsului in termen de
pret si avantajeaza modelele de consum modern si comportamentul de
cumparare.
Sectorul vinului se caracterizeaza printr-o fragmentare extrema a
productiei si comercializarii mai ales in tarile europene mari producatoare
(Franta, Italia, Spania). O alta caracteristica a pietei vinului o constituie
ponderea importanta ce o detin societatile coperatiste. Vinul face parte dintro piata mai larga, ce a bauturilor alcoolizate, ce cuprinde si berea si
spirtoasele. Aceste grupuri mari utilizeaza piete europene, dar si cele nord
americane ca furnizor de produse si piata finala pentru produsele alcoolizate.
Un proces de crestere externa se limiteaza in spatiul Uniunii
Europene, iar cea mai mare parte a acestor operatiuni au loc intre societati
din aceeasi tara. In acest context, cu certitudine sectorul francez al vinurilor
este cel mai angajat in acest proces inregistrand opt operatiuni de fuzionare.
Reglementarile internationale din domeniul vinului separa vinul in
doua categorii: vin de masa si vinuri cu denumire de origine ce prezinta
anumite caracteristici calitative apriori stabilite. Factorii naturali de cultivare,
solul si clima combinate cu tehnicile folosite in timpul cultivarii si prelucrarii
vinului contribuie la caracteristicile calitative ale vinului.
O particularitate aparte a marketing-ului a vinului consta in faptul
ca putine alte produse cunosc o disparitate de pret comparabila cu cea

inregistrata in domeniul viticol. La modul general disparitatile de pret sunt


importante in toate privintele: intre regiunile de productie, intre vinurile rosii
si cele albe, intre categoriile de vin etc. In concluzie este deosebit de dificil de
facut o apreciere generala a diferentelor de preturi existente in sectorul vin
mai ales daca avem in vedere ca anumite vinuri de calitate pot atinge
niveluri de pret spectaculoase, in timp ce anumite vinuri de masa nu pot
adesea sa gaseasca o piata de desfacere in ciuda pretului relativ redus.
Calitatea este un criteriu primordial in politica de marketing a vinului.
Separarea vinului vin de masa si vin de calitate exprima compartimente
diferite ale consumatorilor indicand adesea tendinte divergente in evolutia
consumului. Consumul de vin de masa continua o tendinta traditionalista
reprezentata de viata din mediul rural, in timp ce evolutiile de pe piata
vinului de calitate exprima o ruptura de tendintele traditionaliste. Astfel in
timp ce vinul de masa continua sa reprezinte bautura cotidiana a claselor cu
venituri reduse, vinul taranului si vinul muncitorului, vinul de calitate
este din ce in ce mai mult vinul elitelor, vinul de sarbatoare, vinul de timp
liber. Regulile ce determina cererea pentru cele doua categorii de vinuri sunt
diferite. In timp ce o crestere a venitului vinului determina o reducere a
consumului de vin de masa si cresterea ponderii vinului de calitate, o scadere
a venitului nu determina o reducere a consumului ci mai degraba substituirea
vinului de calitate cu cel de masa.
Calitatea vinului releva un produs alimentar complex. Un aliment
comporta un pachet de caracteristici susceptibile sa aduca consumatorului
mai multe satisfactii. Exista caracteristici nutritionale, igienice, economice si
soci-culturale. Calitatea asadar este un concept multidimensional, iar
consumatorul allege in functie de aspectul pe care el il privilegiaza.
In politica de marketing a vinului, preocuparile crescande ale
consumatorului pentru sanatate joaca un rol essential. Odata cu miscarile
organizatiilor de lupta impotriva alcoolului, o noua ideologie s-a dezvoltat cea
alimentelor sanatoase incluzand aici si vinurile.
Un alt aspect specific marketing-ului vinului este nivelul ridicat de
fiscalitate ce intervine in comercilizarea acestui produs. Taxa pe valoarea
adugata, accize, taxe vamale, taxe de licenta pentru comercializare sunt
numai cateva din cele mai cunoscute elemente de fiscalitate pe care
diferitele state le aplica acestui produs care alaturi de tutun si carburant sunt
surse sigure de venituri pentru bugetul oricarui stat. De aceea, strategiile de
marketing trebuie sa ia in considerare acest element important ce mareste
adesea substantial pretul de vanzare. Spre deosebire de celelalte produse
alimentare care beneficiaza de regula de o rata redusa a TVA, vinul alaturi de
alcool nu sunt incluse in categoria alimentelor sau a produselor de stricta
necessitate si ca atare nu beneficiaza de reducerea TVA.

Prezentarea produsului
Romnia este o important ar european productoare de vin, dispunnd de un mare
trecut istoric si de bogate tradiii culturale, mare parte din ele nemijlocit legate de
aceast bautur, considerat, pe drept cuvant, o licoare divin. Astzi, ara parcurge o
perioad de profunde schimbri, construindu-i un viitor in consonan cu cel al Uniunii
Europene si va deveni un membru apreciat al comunitii internaionale a vinului ca
productor al unor preuite vinuri de nalt
calitate. n R o m n i a , 1 , 7 % d i n s u p r a f a a a g r i c o l e s t e cultivat
cu vi de vie, mai exact circa 200.000 de
hectare.V i n u l r e p r e z i n t 1 4 % d i n p r o d u c i a v e g e t a l a Romnie
i.C a u rm a re a m a r i i l o r v a r i e t i , v i n u r i l e a u c o n s t i t u i t o b i e c t u l
a n u m e r o a s e cercetri tiinifice in domeniu i implicit a unor clasificri complexe. n
funcie de coninutul lor n zahr, vinurile pot fi:
seci (pn la 4 g/l);
demi-seci (ntre 4-12 g/l);
demi-dulci (ntre 12+50 g/l);
dulci (peste 50g/l).
Dup gradul alcoolic, vinurile se clasific n:
vinuri de mas (trebuie s aib tria alcoolic dobndit de minimum 8,5%
nvolum);
vinuri de mas superioare (cu tria alcoolic intre 8,5% i 9,5 %);
vinuri de calitate superioar (tria alcoolic dobndit, fr adaos, trebuie s fiede cel
puin 10,5 % n volum).
Dup denumirea de origine controlat, vinurile pot fi:
vinuri cu denumire de origine controlat DOC (din struguri cu minimum
180 gzahr la litru);
vinuri din struguri culei la deplin maturitate - DOC-CMD (min.
187gzahr);
vinuri din struguri culei trziu DOC-CT (min. 220 g zahr);
vinuri din struguri culei la nnobilarea boabelor DOC-CIB (min. 240 g zahr).
n funcie de culoare, vinurile se mpart n:
vinuri albe;
vinuri rose;
vinuri rosii.

Regiunile geografico-istorice sunt : Moldova, Muntenia i Oltenia,


Zona de Vest, Transilvania, Dobrogea.

Cultura vitei de vie poate fi practicata, in Romania, pe aproape intreg


teritoriul tarii, incepand de la Dunare, in sud, pana in judetele Botosani si
Maramures, in nord. Numai cateva judete situate in zone de mai mare
altitudine (Brasov, Covasna, Harghita) si un singur judet din extrema nordica
a tarii (Suceava) nu ofera conditi prielnice pentru viticultura.
Potrivit unei recente lucrari de zonare a productiei viticole, in Romania
exista un numar de 37 podgorii, din care fac parte 123 de centre viticole, la
care se mai adauga 40 de centre viticole independente, situate in afara
podgoriilor. Numarul plaiurilor viticole este foarte mare, prin ,, plai "
intelegdndu-se o suprafata oarecum restransa de vii asezate pe aceeasi
forma de relief, pe care se produc vinuri de o calitate distincta si omogena.

Vinurile Moldovei. Viile ocupa, in Moldova, o intindere de peste 90.000


hectare, ceea ce inseamna a treia parte din suprafata viticola a tarii.
Plantatiile de vii se insiruie pe toata lungimea provinciei, incepand din
Botosani, in nord, pana in Vrancea, in sud si pe toata latimea ei, din zona
deluroasa a subcarpatilor rasariteni si pana in apa Prutului.
Urmarind harta viticola a Moldovei si coborand pe ea, din nord catre sud, ne
intalnim cu cateva celebre podgorii. In judetul Iasi se afl in primul rand
podgoria Cotnari. Tot aici se afl podgoria Iasilor, cu centrele sale viticole
Copou, Bucium, Uricani si Comama, precum si centrele viticole independente
Plugari si Probota. Incepand din sudul acestui judet si traversand, apoi,
judetul Vaslui pe toata lungimea sa, este o intinsa podgorie a Husilor, in
cuprinsul careia se afla centrele viticole Bohotin, Averesti, Husi, Vutcani si
Murgeni. Tot in
Vaslui exista podgoria Colinele Tutovei, alcatuita din centrele Iana, Tutova si
Balabanesti (ultimul situat in judetul Galati).
n judeul Bacu ne intlnim cu podgoria Zeletin, cu viile sale din centrele
Zeletin, Dealul Morii, Paricea, Tanasoaia si Gohor. Judetul Galati, in sud-estul
Moldovei, a devenit o mare zona viticola, in care exista patru podgorii: Dealul
Bujorului (cu centrele viticole Bujoru, Smulti, Oancea si Beresti); Nicoresti (cu
centrele Nicoresti si Buciumeni); Ivesti
(centrele viticole Ivesti, Tecuci si Corod) si Covurlui (centrele viticole Baleni,
Scanteiesti, Pechea si Smardan). n sfrit, in partea de sud-vest a Moldovei,
in Cotul Carpatilor, ne intalnim cu marile podgorii ale Vrancei, respectiv cu

Odobesti, Panciu si Cotesti care cuprind la rndul lor o serie de centre viticole
de mare reputatie .

Vinurile Munteniei si Olteniei. Cele doua provincii din sudul Carpatilor


meridionali, Muntenia si Oltenia, detin impreuna o suprafata viticola de
aproape 104.000 hectare. Viile sunt aici situate mai ales in zona colinara, pe
ultimele ramificatii ale muntilor, spre campie, unde s-au constituit mari si
importante podgorii, dar se intalnesc si pe nisipurile din sudul
Olteniei, precum si in cateva areale din apropierea Dunrii.
Strbtnd Muntenia de la est spre vest, ne intlnim in primul rnd cu
podgoria Dealurile Buzului, cu centrele sale viticole de la Ramnicu-Sarat,
Zarnesti si Cenateti, apoi cu intinsa podgorie a Dealului Mare, cu renumitele
sale vii situate in centrele Zoresti, Merei, Pietroasa, Breaza-Buzau, Cricov,
Tohani, Ceptura, Urlati, Valea Calugareasca si
Boldesti. Mai departe, intram in podgoria Stefanesti-Arges, constituit din
centrele viticole Stefneti, Topoloveni i Valea Mare - Dmbovia, iar apoi in
cea de la Smbureti. Trecnd apa Oltului, in Oltenia, ne intampina vechea
podgorie a Dragasanilor, cu viile sale din centrele Dragasani, Gusoeni, Cerna
si Iancu-Jianu. Mai jos, in judeele Dolj si Mehedini, se afl podgoriile
Dealurile Craiovei, Severinului si Plaiurile Drancei, precum i centrul viticol
independent Segarcea.
NU putem omite din aceasta insiruire viile situate pe nisipurile din
apropierea Dunarii, din partea de sud a Olteniei si anume cele din podgoriile
Sadova-Corabia, Calafat i din podgoria Dacilor, cele din judeul Gorj
(centrele viticole Targu-Jiu i Poiana Cruetu), precum i cele cateva areale
producatoare de vinuri de bun calitate, ocupnd suprafee restrnse, in
judeele Brila ( Ciresu, Jirlau, Ramnicelu), Calarasi (Ulmu), Giurgiu, (Greaca),
Dambovita (Bucsani, Valea Voievozilor), Arges (Costesti), Teleorman
(Furculesti si Mavrodin), Olt (Draganesti).
Zona este avantajata de conditiile sale de clima, si anume de surplusul
resurselor de lumina si caldura, mai mari fata de cele din nordul Moldovei si
din Transilvania. Datorita acestui climat, aici se produc cele mai bune vinuri
rosii romanesti, colorate si corpolente, dar si vinuri albe superioare, multe cu
denumire de origine, pline de atractivitate.

Vinurile Transilvaniei. Importanta regiunii viticole a Transilvaniei nu sta in


intinderea viilor, care nu depasesc 14.000 hectare, ci in calitatea vinurilor
produse aici, cu nuante particulare de noblete si originalitate, precum si in
largile posibilitati oferite de aceasta zona pentru extinderea viticulturii.
Cultura vitei de vie este favorizata in aceste locuri de un
relief care pare a-i fi special destinat, format din nesfarsite spinari de deal
prea putin cultivate cu folos si care abia asteapta sa fie acoperite cu vii.
Pe actuala harta viticola a Transilvaniei (dar si pe cea veche) se contureaza
cinci podgorii, toate de prima marime. In fruntea lor se afla podgoria
Tarnavelor, cu centrele sale viticole de la Blaj, Jidvei, Medias, Tarnaveni, Zagar
si Valea Nirajului. Foarte aproape de aceasta asezare si faima este podgoria
Alba, care-si imparte viile intre centrele viticole
Alba-Iulia si Ighiu; putin mai la sud se afla podgoria Sebes-Apold, iar mai la
nord cea de la Aiud. In sfarsit, asezata mai sus pe harta, exista vechea
podgorie a Lechintei, cu renumitele sale centre viticole de la Lechinta, Teaca,
Bistrita si Batos.
Nu sunt intinse viile Transilvaniei, dar vinurile obtinute aici, bine cunoscute si
apreciate, au devenit produse foarte solicitate la export si pe piata intena. Au
omare importan vinurile de Blaj si de Jidvei, cu spumantele de Alba-Iulia si
de Apold.

Vinurile zonei de vest. Pe latura dinspre apus a tarii exista doua regiuni
viticole: cea a Banatului, in jumatatea sudica si cea a Crisanei si
Maramursului, spre nord. Intre ele se interpun, intervenind cu un accent
aparte, viile Aradului.
Viticultura acestei zone se intinde pe o lungime de 325 km, ceea ce face ca
ea sa se afle sub influenta unor foarte variate conditii de clima, sol si
orografie, care determina o accentuata diversificare a sortimentelor de soiuri
si a calitatii vinunlor. Arealele din sud, din regiunea viticola a Banatului,
beneficiaza de influenta favorabila a unui climat cu usoare
nuante mediteraneene, in timp ce in Crisana si Maramures se face simtita
influenta climei din Europa centrala, mai putin darnica pentru vita de vie.
Viile sunt presarate, pe tot cuprinsul zonei, incepand de la Dunare, in sud,
pana la Halmeu, aproape de granita nordica a tarii, fara a se inchega in mari

masive. Ele ocupa, totusi, o suprafata de peste 17.000 hectare, cu mari


posibilitati de a fi sporita.
Viile Banatului se concentreaza in cinci centre viticole care se insiruie, urcand
spre nord, in ordinea: Moldova Noud, Tirol, Silagiu, Recas si Teremia.
Judetul Arad dispune de una din cele mai renumite podgorii ale tarii, cea de la
Minis-Maderat, situata intre apele Muresului si ale Crisului Alb.
In Crisana si Maramures pe aceeasi cale spre nord, intalnim podgoria Diosig,
apoi Valea lui Mihai, mai spre est cea Silvaniei, precum si cateva centre
viticole care nu sunt de ocolit: Biharia si Tileagd, in sud, Halmeu si Seini, in
nord.

Vinurile Dobrogei. In Dobrogea, vita de vie poate fi cultivate oriunde. La


fiecare pas, incotro te intorci, sunt locuri bune pentu vii. Relieful regiunii,
format dintr-o succesiune de coline si terenuri plane, larg invalurat, nu ridica
probleme pentu viticultura; lumina si caldura sunt peste tot din belsug; solul
are o buna structura si fertilitate si contine toate elementele chimice de care
vita de vie are nevoie. Apa din precipitatii nu este catusi de putin in prisos,
fapt care constitute o buna premisa pentru obtinerea unor vinuri de inalta
calitate.
Nu este de mirare ca, dispunand de astfel de conditii, viticultura dobrogeana
s-a dezvoltat in ritm rapid, ajungand in prezent sa ocupe un loc de prima
importanta.
Viile Dobrogei ocupa astazi o suprafata putin mai mare de 25.000 hectare.
Ele se leaga in cateva podgorii care se cer a fi incluse in orice periplu bahic.
Regiunea este taiata de-a curmezisul, putin mai jos de jumatatea ei, de
celebra podgorie a Murfatlarului, intinsa pe traseul vaii Carasu si formata din
trei centre viticole: Murfatlar, Medgidia si Cernavoda. Urcand spre nord, pe
latura estica a tinutului, intalnim podgoria Istria - Babadag. In nord, pe malul
Dunarii, ne intampina vechea podgorie de la Sarica-Niculitel, care-si aduna
viile in trei centre viticole: Tulcea, Niculitel si Macin. In extremitatea
sudvestica a regiunii, in imediata apropiere a batranului Danubiu, se afla viile
de la Ostrov, Oltina si Aliman. Nu pot fi omise din aceasta enumerare nici viile
de la Daieni si Harsova, cele de la Adamclisi si Baneasa si nici cele de la
Mongalia si Chirnogeni, toate intrate in peisajul viticol dobrogean.

Produsele care preiau in cea mai mare masura amprenta factorilor


favorabili de cultura sunt, vinurile. In Dobrogea se produc vinuri care au
insusiri calitative distincte, purtand blazoane de mare noblete. Podgoria
Murfatlar se inscrie, alaturi de Cotnari si Pietroasa, in grupa arealelor viticole
romanesti in care pot fi obtinute vinuri dulci naturale din struguri culesi la
stafidirea boabelor. Peste tot in aceasta regiune pot fi produse vinuri rosii de
mare marca, bogate si intens colorate, precum si vinuri albe seci sau
demiseci, care se disting prin putemica lor personalitate.

Structura de vnzri a vinului pe judee, n anul 2011, litri de vin :

Alba

9.161.100

Arad

11.528.500

Arges

16.874.150

Bacau

18.704.178

Bihor

14.860.090

Bistrita-Nasaud

8.298.200

Botosani

12.048.200

Brasov
Braila

14.696.680
9.876.400

Buzau

13.320.200

Caras Severin

8.678.800

Calarasi

8.145.000

Cluj

18.399.700

Constanta

19.035.500

Covasna

5.631.800

Dambovita

14.217.200

Dolj

18.221.000

Galati

15.483.660

Giurgiu

7.287.660

Gorj

10.671.500

Harghita

8.378.600

Hunedoara

12.620.660

Iasi

21.705.600

Ilfov

7.238.660

Maramures

13.168.200

Mehedinti

7.639.600

Mures

14.430.660

Neamt

15.632.660

Olt

12.770.660

Prahova

21.051.400

Satu Mare

9.762.200

Salaj

6.596.800

Sibiu

11.182.600

Suceava

17.300.800

Teleorman

12.567.600

Timis

17.800.200

Tulcea
Vaslui
Valcea

7.400.200
12.103.000
10.585.800

Vrancea
Municipiul Bucuresti

10.294.200
54.126.600

b) Structura pietei:
- criterii geografice
Vinul reprezint o butur alcoolic ce se consum pe ntreg teritoriul
Romniei. Nu putem delimita un anumit teritoriu sau spaiu geografic, unde
exist numai non-consumatori absolui sau numai non-consumatori relativi.
Teritoriul unde sunt comercializate vinurile reprezint ntreaga Romnie,
inclusiv i pentru anul 2005. Comercializarea vinului, desigur, are loc n
zonele mai intens populate, att n mediul rural, ct i urban. Mediul rural,
care, n Romnia, reprezint aproximativ 40 % din totalul populaiei, n
general, e caracterizat prin economia natural, productorii fiind i ei nsui
consumatorii, adic autoconsumul. Aici se are n vedere de vinul produs n
condiii casnice, vinul vrac sau de masa ,care, la calitate, gust, arom, nu
rmne n urm fa de cel numit de calitate. n mediul urban , ns, e
comercializat vinul mbuteliat n sticle, avnd o preponderen mai mare
dect cel vndut n vrac.

- criterii demografice
Vinul este consumat de diferite persoane atat de individ cat si de famiie.
Persoanele care aprecieaza cel mai bine calitatile vinului sunt cele de varsta
a III a. Exista foarte multe persoane minore care cumpara si consuma vin desi
acest lucru este interzis prin lege.
In general, vinul se adreseaza urmatoarelor categorii : persoanele fizice, cu
varsta peste 18 ani, actorilor de pe piata horeca, care servesc
consumatorul final.

- criterii psihografice

De regula, s-a observat ca persoanele fara ocupatie stabila (loc de munca),


sunt mult mai atrase de alcool decat o persoana activa, dar atentie: acesti
consumatori au un buget mult mai scazut decat persoanele active si nu se
pot delecta cu orice tip de vin. De asemenea, persoanele cu o latura artistica
mai dezvoltata sunt atrase mai usor de vinuri.

- criterii comportamentale
Romanii se impart in trei categorii cand vine vorba despre cuparaturi: cei
care fac cumparaturi regulat dupa serviciu, cei care fac aprovizionarea o data
pe saptamana sau cei care isi fac cumparaturile o data pe luna. Un roman din
cinci isi cumpara de fiecare data o sticla de vin cand se duce la cumparaturi.
In general, romanii cumpara cantitatea de vin de care au nevoie in functie de
necesitatile pe care le au.

(c) Capacitatea pietei

Piata vinului a inregistrat o cifra de afaceri totala de 380 milioane de


euro in 2011 ,iar consumul reprezinta 26,6 litri pe cap de locuitor fiind
asteptata sa creasca si in 2012 la 30 de litri pe cap de locuitor.
Consumatorii potentiali ai acestei piete reprezinta persoanele cu varsta mai
mare de 18 ani. In Romania, ei sunt in jur de 14 milioane.
Consumatorii efectivi pe piata vinului, reprezinta toata populatia de
nationalitate romana, care a implinit 18 ani, plus alte nationalitati care, prin
religia si traditia lor, nu le este interzis sa consume bauturi
alcoolice.Majoritatea populatiei, 18 milioane, conform recensamantului din
2002, reprezinta din religii si confesii, care nu interzic consumul de bauturi
alcoolice. Un rol aparte a formarii pietei efective a vinului in Romania,
reprezinta piata horeca, care a fost analizata la punctul (b).

(d) Dinamica pietei

Piata vinului a inregistrat o cifra de afaceri totala de 380 milioane de euro


in 2011, fiind asteptata sa creasca si in 2012, potrivit reprezentantilor
producatorilor de vin din Romania. Murfatlar are o cota de piata de circa 29 30 la suta, Cotnari - 18,7 la suta, Jidvei - peste 17 la suta si Vincon - circa 10
la suta. Totusi, producatorii au putut sa acopere cererea prin importurile de
vin vrac si prin stocurile existente. Pentru 2012, producatorii estimeaza o
crestere a pietei, mai moderata comparativ din acest an, dar care va fi
alimentata de aparitia unor noi producatori externi. In 2010, piata s-a cifrat la
330 milioane de euro, productia atingand 8,1 milioane hectolitri fata de 4,5
milioane hectolitri in 2011.

Ritmul mediu de variaie al vnzrilor produsului n perioada 2009 - 2011


este prezentat in tabelul de mai jos :
R 2009 - 2010
R 2010 - 2011

http://www.rasfoiesc.com/business/economie/comert/PIATA-VINURILORAnaliza-cereri14.php
http://ro.scribd.com/doc/50191654/piata-vinurilor-mrk