Turismul n zone rurale, complementar altor forme de turism, contribuie la

sustinerea acestuia, oferindu-i conditiile necesare transformarii turismului de circuit

n turism de sejur. Aceasta zona poate si trebuie sa devina zona turistica de sejur, o
destinatie pentru petrecerea concediului tot timpul anului, caci ea raspunde, nu
numai motivatiei turismului cultural si de cunoastere, ci si altei cerinte moderne:
aceea de petrecere a timpului liber n natura, fapt de altfel constatat si n alte tari:
anchetele facute printre vizitatorii monumentelor istorice demonstreaza ca atentia
se ndreapta nu numai asupra monumentelor, ci si asupra mediului lor
nconjurator.
Turismul rural este o activitate economic complex, cu o larg sfer de cuprindere,
care pune n eviden, printr-un mecanism propriu, circulaia turistic rural.
Cutarea mediului rural pentru odihn i recreere este o tendin general n
practica mondial a turismului. Venind n ntmpinarea acestei tendine,numeroase
organizaii de turism, lucrative sau obteti, din diverse ri europene se preocup,
de mai muli ani, de organizarea i instituionalizarea turismului n spaiul rural.
Astfel, n rile cu un grad ridicat de urbanizare i industrializare a aprut
necesitatea de a recrea sau crea ambiantul rustic-rural sub multiple forme: sate de
vacan, ferme de vacan, sate club sau pentru tineret, staiuni rurale de odihn,
precum i satul turistic care, n ultimii ani, deine un loc prioritar.
Fiind un fenomen socio-economic nou n evoluia turismului, preocuprile de a defini
turismul rural sunt sporadice i pot fi ntlnite n literatura de specialitate diferite
definiii conform unor orientri de moment a specialitilor.
Astfel, dup unele abordri psihologice , turismul rural este definit ca o form
particular de turism, ca un domeniu i o art a primirii turistului i a unui
comportament ce difer de alte forme de turism. Putem aprecia c turismul rural
este o stare de spirit specific locuitorilor rurali, care implic foarte mult respect
fa de oaspei. Ca urmare, turistul nu este un anonim, ci un oaspete de seam, un
prieten al familiei, care revine mereu cu plcere la pensiune. Ca atare, se poate
observa o mare diversitate a schimbului de impresii ntre turiti i gazd,
cultivndu-se continuu relaii care duc n cele din urm la intensificarea fluxului
turistic din zon.
Practicarea turismului rural presupune existena urmtoarelor elemente:
- existena unui spaiu rural bogat n tradiii cu un mediu natural deosebit;
- oamenii interesai s practice o astfel de activitate;
- serviciile oferite de aceti oameni: cazare i mas;
- existena unei baze materiale (care implic mijloace de transport i ci de acces)
i a unui cadru legislativ adecvat, care s impulsioneze oamenii n vederea
practicrii unei astfel de activiti.

Conceptul "produs turistic"

Conceptului de "produs" i-au fost atribuite mai multe definitii.

Produs:

(de regula, se intelege) - un bun material, capabil sa satisfaca o anumita

nevoie. (in marketing i se atribuie un sens mult mai larg)

Ph. Kotler: "orice poate fi oferit unei piete, pentru atentie, achizitie, utilizare
sau consum si satisface o dorinta sau o necesitate. El include obiecte fizice, servicii,
persoane, locuri, intreprinderi si idei"

W.J. Stanton: "un ansamblu de atribute sau de caracteristici fizice, chimice si

de alta natura, reunite intr-o forma identificabila. Produsul poate fi un obiect, un
serviciu, o activitate, o fiinta umana, un loc, o organizatie, o idee etc., respectiv
rezultatul unui proces (inclusiv natural).

in ultimii ani a patruns tot mai mult ideea ca produsul este, de fapt, o
combinatie de bunuri tangibile si servicii.
Renaghan: produsul este "o combinatie de produse si servicii cu scopul satisfacerii
necesitatilor unei piete-tinta"

Dibb, Simkin, Pride, Ferrell au definit produsul ca fiind: "orice, atat favorabil,
cat si nefavorabil, pe care un consumator il primeste. Este o complexitate de
atribute tangibile si intangibile, incluzand utilitatile si avantajele functionale, sociale
si psihologice. Poate fi o idee, un serviciu, un bun sau o combinatie a acestor trei
elemente."
De retinut ca ideea de produs o inglobeaza si pe cea de serviciu.
Pornind de la aceste definitii si avand in vedere elementele care definesc produsul
turistic, putem afirma ca definitia este valabila si in domeniul turismului, datorita
gamei variate de elemente tangibile si intangibile.
"totalitatea bunurilor si serviciilor oferite turistilor de catre o intreprindere de
profil sau, cu alte cuvinte, ansamblul de bunuri materiale si servicii, capabil sa
satisfaca nevoile de turism ale unei persoane intre momentul plecarii si momentul
sosirii in locul de plecare."
Din punct de vedere al turistului - produsul turistic acopera experienta completa, de
la plecarea de acasa si pana la intoarcere.
V. Olteanu: produsul turistic - "cuprinde si combina atractivitatea unei destinatii
date, facilitatile si caile de acces, pe care turistul le cumpara ca o combinatie de
activitati si aranjamente"
Deci - produsul turistic

este constituit atat din bunuri materiale, cat si din servicii;

reprezinta de fapt acele avantaje pe care potentialii consumatori le asteapta;

numarul lor este limitat doar de creativitate;

Produsul turistic este constituit atat din bunuri materiale cat si din servicii.
Bunurile materiale mentionate in aceasta definitie se concretizeaza in cel putin trei
categorii de elemente:
un patrimoniu de resurse naturale, culturale, artistice, istorice, arhitectonice,
tehnologice, medicale etc., care formeaza cadrul fizic de baza si care vor
manifesta o atractie pentru turisti, incitandu-i la voiaje;
anumite elemente de infrastructura sau echipamente, care desi nu
genereaza motivatia sau cererea de turism, contribuie in mod hotarator la
satisfacerea acesteia (hoteluri, restaurante, terenuri sau sali de sport, de spectacol,
de conferinte);
unele facilitati de acces, legate de mijloacele de transport (adica de vehicule si
cai de comunicatii) alese de turisti pentru a ajunge la obiectivele dorite.
OBS.: privite ca atare, nici unul din elementele materiale enumerate (muntele, plaja,
climatul, hotelul, autobuzul) nu este produs turistic.
Pt. a dobandi calitatea de elemente ale unui astfel de produs, ele se impun a fi
asamblate in scopul satisfacerii nevoii de turism (la fel pentru serviciile din
componenta sa).
Este necesara precizarea ca :
nu elementele materiale ca atare definesc produsul turistic,
ci serviciile sau prestatiile realizate prin intermediul lor (nu autocarul - ci
serviciul de transport, nu hotelul - ci cazarea, nu plaja - ci agrementul pe care
aceasta il ofera).
Serviciile care dau continut produsului turistic, (denumite servicii turistice)se
constituie intr-un conglomerat sau o combinatie de cel putin 4 tipuri de baza (total
diferite ca natura). Este vorba de serviciile de: transport, cazare, alimentatie si
agrement.
Obs.: Nu intotdeauna produsul turistic presupune prestarea tuturor celor patru tipuri
de servicii. De multe ori turistul solicita numai servicii de transport si de agrement,
numai servicii de agrement, transport si cazare, numai servicii de agrement si de
alimentatie.

Dar, dintre toate serviciile care dau continut produsului turistic, indispensabil este
serviciul de agrement, (caruia ii sunt asimilate si serviciile de tratament si de alt
interes, care motiveaza calatoriile), in lipsa caruia celelalte trei categorii ies din
sfera de cuprindere a turismului.
Datorita elementelor componente ale produsului turistic, respectiv tangibile si
intangibile, marketerul trebuie sa aiba in vedere cele trei niveluri de oferta a lui.
Conform teoriei lui Ph. Kotler aceste niveluri sunt:
1.
-

esenta produsului :
reprezinta ceea ce cumpara de fapt clientul

cuprinde principalele avantaje pe care cumparatorul le identifica sub forma

unor necesitati personale care vor fi satisfacute prin respectivul produs
sarcina marketerului este de a transforma esenta produsului (nivelul I) in
produs tangibil (nivelul urmator)
2.
3.

produsul tangibil
include si caracteristicile, marca, stilul, calitatea si ambalajul.
produsul dezvoltat

cuprinde toate serviciile si avantajele aditionale extrinseci produsului, pe care

consumatorul le primeste si care pot influenta decizia lui de cumparare (livrare,
servicii post-vanzare, garantii)
Produsul tangibil este compus din nivelurile 1 si 2, iar produsul dezvoltat este
compus din nivelurile 1,2 si3.
Putem deci defini produsul turistic - prin prisma marketingului - ca
fiind: expresia fizica a raspunsului firmei la cererea de turism, respectiv tot
ceea ce poate fi oferit de ea pe piata, intr-o forma care sa poata fi
remarcata, cumparata si consumata, in vederea satisfacerii nevoii de
turism.
Produsul turistic poate fi privit din mai multe puncte de vedere, si anume:

ca ceea ce el ofera beneficiarului pentru a-i asigura satisfacerea nevoii

specifice de turism, nivel la care intereseaza functiile sale (fiind vorba deci de
nivelul nevoii);
ex.: un sejur de 3 zile la vila X din statiunea XX;


ca produs asteptat sau dorit de consumator, el fiind privit de la nivelul
beneficiarului sau al cererii (nu sub aspectul caracteristicilor reale, ci al celor pe
care consumatorul crede ca le-ar intruni;
ex.: un sejur agreabil, pe o vreme buna, intr-o camera confortabila, cu vedere spre
munte / mare / lac in deplina liniste;

ca produs tangibil sau formal, respectiv ca rezultat al productiei de servicii, el

fiind abordat prin prisma caracteristicilor pe care le poseda efectiv, adica la nivelul
productiei;
ex.: trei zile de sejur pe vreme ploioasa, intr-o camera cu miros de mucegai, vizavi
de un grup foarte galagios;

ca produs global sau metaprodus, cand se iau in considerare nu numai cele

patru servicii de baza care compun produsul turistic, ci siserviciile auxiliare sau
suplimentare, al caror pret este inclus in pretul global sau le plateste separat;

ca produs potential, nivel la care intereseaza mai mult caracteristicile

posibil de perfectionat.
Produsul turistic poate fi abordat sub alte doua aspecte, prezentand
doua dimensiuni de baza: una globala si una individuala.
Abordarea globala ne conduce spre dimensiunea pe orizontala a produsului, data
de toate componentele sale privite impreuna (fiind specifica turoperatorului si
clientului).
Abordarea individuala ne orienteaza spre dimensiunea pe verticala a produsului,
adica spre componenta pe care fiecare producator de servicii turistice o ofera
beneficiarului (spre segmentul de produs turistic = una din cele patru categorii de
servicii privita izolat).

1.Baza tehnico-materiala turistica definire

Baza tehnico-materiala a turismului, numita generic si structuri de primire
turistice, cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste
turismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale. In acest
context sunt luate in vedere atat mijloacele materiale specifice turismului, cat
si cele comune, apartinand altor ramuri.
Ordonanta Guvernului nr.58/1998 privind organizarea si desfasurarea
activitatii de turism in Romania, defineste structura de primire turistica ca
fiind orice constructie si amenajare destinata, prin proiectare si executie,
cazarii turistilor, servirii mesei pentru turisti, agrementului, transportului

special destinat turistilor, tratamentului balnear pentru turisti, impreuna cu

serviciile aferente.
In cadrul bazei tehnico-materiale a turismului, spatiile de cazare, alimentatie
pentru turism, agrementul etc., prin numarul, capacitatea si structura lor,
reflecta in cea mai mare masura, gradul de dotare si dezvoltare turistica in
ansamblu sau la nivel teritorial.

In Romania pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de primire cu functiuni de

cazare turistica, clasificate astfel:
1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
3. moteluri de 3, 2, 1 stele;
4. hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;
5. hosteluri de 3, 2 stele;
6. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
7. bungalouri de 3, 2, 1 stele;
8. cabane (turistice, de vanatoare, de pescuit) de 3, 2, 1 stele;
9. sate de vacanta de 3, 2 stele;
10. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;
11. popasuri turistice de 2, 1 stele;
12. pensiuni turistice urbane de 4, 3, 2, 1 stele;
13. pensiuni turistice rurale (si agroturistice) de 4, 3, 2, 1 flori (margarete);
14. apartamente sau camere de inchiriat in locuinte familiale sau in cladiri cu alta
destinatie de 3, 2, 1 stele;
15. structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si maritime de 5, 4,
3, 2, 1 stele.

BAZA TEHNICO MATERIALA A TURISMULUI

Baza tehnico-materiala a turismului cuprinde totalitatea mijloacelor materiale
de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale.
In acest context se au in vedere atat mijloacele materiale specifice turismului, cat si
cele comune, apartinand altor ramuri, dar folosite si de turism(infrastructura
generala) In cadrul bazei tehnico materiale a turismului, capacitatile de cazare, de
alimentatie publica, agrementul, etc. prin numarul si structura lor reflecta, in cea
mai mare masura, gradul de dotare si dezvoltare turistica, in ansamblu sau la nivel
teritorial.
Importantele resurse financiare alocate turismului s-au concretizat in
realizarea unei puternice baze tehnico materiale a turismului (de cazare,

alimentatie publica, tratament, agrement, transport, etc.)care a permis valorificarea

intr-o anumita proportie a bogatelor resurse turistice raspandite pe intregul teritoriu
al tarii noastre.
1.

Structuri turistice de cazare

Volumul, structura si calitatea serviciilor de cazare depind, in primul rand de

existenta unei baze tehnico-materiale adecvate: hoteluri propriu-zise, moteluri, vile,
hanuri, case de odihna, cabane, popasuri turistice, etc. Ele trebuie sa detina dotarile
corespunzatoare, care sa ofere turistilor conditii optime si, care sa indeplineasca,
dupa caz, si alte functii. Dintre toate tipurile de primire cu functiuni de cazare cele
mai importante sunt: hotelul, motelul, vila, bungalowul, cabanele turistice, refugiile
turistice, campingurile, casutele, satul de vacanta, camerele de inchiriat in
locuintele familiale, spatiile de cazare de pe navele fluviale si maritime, pensiunile
turistice si fermele agroturistice.
2.

Structuri turistice de alimentatie publica

Alimentatia publica a cunoscut in tara noastra ritmuri inalte de dezvoltare

superioare celor inregistrate de alte sectoare comerciale.
Unitatile sezoniere de alimentatie publica reprezinta un procent ridicat (20,5% din
totalul retelei de alimentatie publica) ceea ce corespunde nevoilor turismului nostru
puternic marcat de sezonalitate (in special pe litoral).
Pentru a satisface cat mai bine nevoile turistului a fost dezvoltata o retea de unitati
cu specific reprezentative, care ofera preparate culinare traditionale, intr-un cadru
placut, cu elemente de cultura, arhitectura, decoratiuni interioare si exterioare, cu
programe artistice bine alese si executate, ceea ce confera alimentatiei publice noi
valente, o mai mare atractivitate. Cu toate succesele obtinute pe linia diversificarii
retelei de alimentatie publica, se simte inca nevoia de a extinde si mai mult reteaua
unor unitati mult agreate de populatie si turisti, cum sunt: placintariile, covrigariile,
a unitatilor de racoritoare, de meniuri dietetice.
3.

Structuri de tratament

In statiunile balneare, concomitent cu spatiile de cazare, s-a dezvoltat si o baza de

tratament moderna, integrata in baza de cazare. Principalele statiuni: Baile Felix,
Baile Herculane, Calimanesti, Caciulata, Slanic Moldova, Baile Tusnad, Covasna,
Vatra Dornei, Sovata , Eforie Nord, Mangalia, Neptun si altele, dispuneau in 1995 de
38 de baze de tratament din care, peste jumatate moderne si, cea mai mare parte,
in incinta hotelurilor, la care se pot efectua zilnic aproape 95.000 de proceduri (din
care peste 48.000 proceduri majore), ceea ce arata existenta unei baze materiale
de tratament dezvoltata, puternic diversificata, apta sa satisfaca cerinte de
tratament pentru toate afectiunile incadrate in Nomenclatorul Organizatiei Mondiale
a Sanatatii (cardiovasculare, locomotorii, gastrice, renale, respiratorii, alergice, etc.)

4.

Structuri de agrement.

Cuprind o gama de mijloace si dotari destinate sa asigure posibilitati cat mai largi si
diversificate pentru petrecerea timpului liber de catre turisti. O grupare generala in
cateva categorii mari sugereaza varietatea si importanta acestei componente a
bazei tehnico materiale: mijloace destinate distractiilor (cluburi, sali de jocuri, sali
polivalente, parcuri de distractie, etc), mijloace de transport pe cablu, mijloace de
agrement sportiv (terenuri de sport, centre de calarie, patinaj, sporturi nautice, etc.)
bazine de inot deschise si acoperite (unele cu ape termale) etc, respectiv peste
1700 locuri in parcuri distractive, aproape 1.800 de locuri pentru sporturi
agrementive , 2.800 locuri in discoteci, aproape 500 de sali cu jocuri mecanice si o
capacitate de transport pe cablu de peste 4.000 persoane pe ora. Desigur, aceasta
baza de agrement este concentrata indeosebi pe litoral si in principalele statiuni
balneare si montane, dupa cum, in mijloacele de transport pe cablu, turismul
prahovean, inclusiv Poiana Brasov detine aproape 70% din totalul instalatiilor.