Structura aparatului

respirator
aparatul respirator- totalitatea organelor care contribuie la
realizarea schimburilor gazoase, dintre aerul atmosferic si
organism
aparatul respirator cai respiratorii si plamanii
cai rapiratorii superioare: cavitatea nazala si faringe
cai respiratorii inferioare: laringe, trahee si bronhii

Bronhiile principale- sunt 2 conducte

fibrocatilaginoase rezultate din bifurcarea traheei la
locul de bifurcare; in interiorul traheei se afla
pintenele traheal.
Bronhia principala dreapta da 3 bronhii lobare
( superioara, mijlocie, inferioara ).
Bronhia principala stanga da 2 bronhii lobare
( superioara, inferioara ).
Bronhiile lobare se divid in continuare in bronhii
segmentare.
La plamanul drept se gasesc 10 bronhii
segmentare.
La plamanul stang se gasesc 8-9 bronhii
segmentare.

Ramurile bronhiilor segmentare continua sa se

divida succesiv in ramuri bronhiale, iar acestea in
bronhiole lobulare ( terminale ).
Bronhiolele lobulare se ramifica in bronhiole
respiratorii, care continua sa se divida in ducte
alveolare, terminate prin dilatatii numite saculeti
alveolari.
Saculetii se compartimenteaza in mai multe
formatiuni veziculare numite alveole pulmonare.
Bronhia respiratorie si ramificatiile ei ( ducte
alveolare, saculeti alveolari, alveole pulmonare )
formeaza acinul pulmonar care reprezinta unitatea
morfofunctionala a plamanului.

Arborele
bronsic

Plamanul acoperit de pleure, este constituit din

urmatoarele unitati anatomice si functionale: lobi,
segmente, lobuli si acini pulmonari.
Capacitatea plamanului- volumul de aer pe care
il contine este de aprox 4500-5000 cm3.
Suprafata epiteliului alveolar este acoperita de o
lama fina de lichid surfactant. Distrugerea peretilor
alveolari determina emfizemul.

Vascularitia este dubla:

1) functionala- mica circulatie
gazoase ( vasele pulmonare)

asigura

schimburile

2) nutritiva- marea circulatie asigurata de arterele si

venele bronsice.

Pleura- este foita seroasa ce inveleste plamanii

si usureaza miscarile plamanilor prin alunecare.
Este alcatuita din 2 foite:
1) viscerala - acopera plamanii patrunzand si in scizuri
2) parietala- ce captuseste peretii cutiei toracice.

Intre cele doua pleure exista o cavitate inchisacavitatea pleurala, care in mod normal este virtuala.
In conditii patologice, cavitatea pleurala poate
deveni reala, putand fi umpluta cu:
- puroi (pleurezie)
- sange (hemotorax)
- aer (pneumotorax)

Toracele este impartit dpdv topografic:

- o regiune medianamediastin
- 2 regiuni lateralepleuro-pulmonare

Notiuni de fiziologie
Respiratia - reprezinta un proces vital in care au loc aportul
de O2 la tesuturi si eliminarea CO2 ca rezultat al
metabolismului.
Schimburile gazoase la nivelul plamanului se realizeaza
datorita succesiunii ritmice a doua procese: inspiratia si
expiratia.
1. Inspiratia - proces activ, realizat prin efort muscular,
cand aerul patrunde n plamani ncarcat cu O2.
Principalii muschi inspiratori sunt:
-muschii intercostali;
-muschii supracostali;
-diafragma.
2. Expiratia - reprezinta un proces pasiv, prin care se
elimina aerul din plamani, incarcat cu CO 2. In timpul
expiratiei, cutia toracica revine pasiv la dimensiunile avute
anterior.

Tipuri de respiratie:
Tip costal superior intalnit la femeie, cand cutia
toracica se dilata antero-posterior;
Tip costal inferior intalnit la barbat, cand cutia toracica
se dilata transversal;
Tip abdominal intalnit la copii si batrani, cand dilatarea
este mai mult verticala.

Volumele respiratorii:
In timpul celor doua miscari in plamani sunt
vehiculate o serie de volume respiratorii:
- la o inspiratie normala este introdus un volum de 500
cm3 de aer (volum inspirator curent) V.I.C.;
- la o inspiratie fortata este introdus inca 1500 cm 3 de aer
(volum inspirator de rezerva) V.I.R.;
- la o expiratie fortata este expulzat 1500 cm3 de aer
(volum expirator de rezerva) V.E.R.;
- capacitatea vitala - C.V/CP reprezinta volumul maxim
de aer care poate fi eliminat din plamani printr-o expiratie
maxima dupa o inspiratie maxima si reprezinta suma a
trei volume - 3500 cm3 de aer, masurata cu un aparat
numit spirometru.

Principalele
afectiuni
respiratorii

bronsite,
pneumonii,
BPOC,
astm bronsic,
TBC,
pneumotorax,
cancer
pulmonar

Semiologie in
pneumologie
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Tusea
Expectoratia
Hemoptizia
Dispneea
Cianoza
Durerea toracica (junghiul)

Tusea

Definitie: este un act reflex sau voluntar determinat de excitanti fizici, chimici,
inflamatori avand ca rezultat eliminarea violenta si sonora a secretiilor
patologice sau a corpilor straini din caile respiratorii si permeabilizarea
acestora.
Dupa caracter tusea poate fi:
neproductiva (uscata)
productiva (umeda)
tuse surda
latratoare
tuse bitonala
tuse convulsiva
tuse iritativa
tuse cavernoasa
difera ca frecventa si mod de aparitie (matinala, vesperala, n anumite pozitii);
poate duce la epuizarea bolnavului si la perturbarea somnului;
n accese violente poate fi nsotita de varsaturi (tuse emetizanta);
n unele situatii e necesara provocarea tusei pentru facilitarea eliminarii
secretilor.

Interventii nursing

Tusea uscata trebuie combatuta: prin educatie privind evitarea

fumatului, a deschiderii gurii n inspir, a aerului uscat sau prea
cald.
n caz de tuse productiva asistenta ncurajeaza tusea si
colectarea sputei pentru a se putea aprecia aspectul,
cantitatea si pentru a se recolta probe de laborator.

Hemoptizia

Definitie: eliminarea de sange rosu, aerat, proaspat, provenit din

caile aeriene, n urma unui efort de tuse prin expectoratie .
este o urgenta ce impune un diagnostic etiologic n vederea
elaborarii unei conduite adecvate.
Cauzele sunt reprezentate de:
Cancer bronhopulmonar
Pneumonii bacteriene ( cu staphilococus aureus i pseudomonas
aeruginosa sau virale)
TBC pulmonara
Bronsiectazii suprainfectate
Micoze pulmonare (cu aspergillus spp)
Hipertensiune venoasa pulmonara ( stenoza mitrala, TEP)

Hemoptizia
- sangele este rosu, aerat, putin coagulabil (ramane lichid), cu pH alcalin
- se poate repeta cu frecventa variabila si uneori de mai multe ori pe zi
-spre sfarsit cantitatea si frecventa diminua, iar sangele devine negricios,
reprezentand reziduul bronsic
Volumul poate fi :
-masiv > 250-500 ml/ zi se descrie hemoptizia fudroaianta (fr. Foudre= fulger)
sau cataclismica de volum mare ( >500 ml ), produsa rapid care prin inundatie
bronsica si soc hemoragic duce la exitus
-non-masiv < 200ml/ zi :
-medie= 150-250 ml;
-mica= 50-150 ml;
-minima=ml forma particulara este sputa
hemoptoica (sangvinolenta,
hemoptizia minima) caracterizata prin prezenta de striuri sangvine n materialul
expectorat

Hemoptizia
Este un semn clinic ce determina aparita anxietatii atat la pacient
cat si la anturaj si medic supraevaluarea volumului.
Este necesar cuantificarea corecta a acesteia si se impune
colectarea sputei intr-un recipient gradat.
Semne premonitorii
- senzatie de caldura
- cefalee
- ameteli
- dispnee
- senzatie de tensiune toracica insotita de teama
- senzatie de iritatie (gadilitura) laringiana
- gust usor metalic, sarat

Hemoptizia

Semne si simptome asociate:

paloare faciala, transpiratii reci, dispneea cu tahipnee, tahicardia si
anxietatea, lipotimie, hipotensiune
febra/subfebrilitatea
sugereaza
etiologie
infectioasa,
cancer
bronhopulmonar, TEP
durerea toracica unilaterala nsoteste hemoptizia din TEP si uneori
cancer bronhopulmonar
asocierea, la femei, cu menstra, reprezinta hemoptizia catameniala (gr.
katamenios=lunar) sau vicarianta (lat. cicarius= substitut, nlocuitor),
semn al endometriozei pulmonare.
trebuie diferentiata de : epistaxis posterior, stomato-gingivoragii,
pseudo-hemoptizia, hematemeza, hemoptizia mucoasei jugale

Hemoptizia - conduita
terapeutica imediata
- pacientul cu hemoptizie confirmata se interneaza obligatoriu n spital!
- aprecierea corecta a cantitatii de sange
semne clinice de detresa respiratorie - care sugereaza gravitateainsuficienta respiratorie acuta; cercetarea semnelor clinice de anemie
acuta (paloare, hTA, puls slab, filiform); semne de soc hemodinamic - in
hemoptizii masive.
- repaus absolut la pat, in pozitie semi-sezanda, daca este posibil pe partea
leziunii; repaus vocal absolut.
- in primele ore sau zile, alimentatie formata exclusiv din lichide reci
(compot, sirop, limonada, lapte);
- punga cu gheata pe hemitoracele presupus bolnav sau pe stern. calmarea
bolnavului si pe cei din anturajul acestuia, manevrarea bolnavului cu
blandete;
- sa-i asigure izolarea, semiobscuritatea, aerisirea, temperatura moderata
(16);
- sa recomande bolnavului sa nu tuseasca, sa inspire lent si profund; sa-i
curete gura de cheaguri.

Hemoptizia
conduita/tratament
Internare obligatoriu! - in hemoptizii mari
- repaus la pat
- punga cu gheata
- inventarierea cauzelor- ORL, hematologice, cardiovasculare, respiratorii
- endoscopia bronsica
- oxigenoterapie 2-4 l/min.
- eliberarea cailor respiratorii
- cale de abord venos cu acces permanent
- umplere vasculara pt.corectia hemodinamica
- vasoconstrictoare-vasopresina,sandostatin
- hemostatice i.v./i.m
- trat.chirurgical-embolizare arteriala bronsica, ligatura.

Expectoratia

Definitie: reprezinta eliminarea prin tuse a produselor patologice

din caile aeriene, sau ajunse in arborele traheo-bronsic de la
nivelul altor structuri. Secretia fiziologica de mucus este 100 ml
in 24 ore, cand cantitatea creste apare tusea si expectoratia.
Sputa redusa ( 50-100 ml )- bronsite, tuberculoza pulmonara
infiltrativa, BPOC, astm bronsic.
Sputa abundenta ( >100 ml/24 ore )- bronsiectazii, abces
pulmonar, tuberculoza pulmonara cavitara.

Dispneea
Definitie: este o tulburare de ritm, frecventa si intensitate a
respiratiei, inconstienta sau resimtita de bolnav ca un disconfort,
sete de aer, sufocare.
VN: nou-nascut=40-45 r/min
copii=20-30 r/min
adult=16-20 r/min
Tahipnee- cresterea frecventei respiratorii la peste 40 r/min, chiar 60
r/min, insotite de scaderea amplitudinii acestora.
Bradipnee- scaderea nr de respiriratii pe minut insotita de cresterea
amplitudinii acestora. Apare in obstructii incomplete ale cailor
respiratorii (<15 r/min).
- bradipnee inspiratorie ( CORNAJ )
- bradipnee expiratorie ( WHEEZING )

Durere toracica (junghi)

Definitie: durere toracica acuta comparata cu lovitura de

pumnal, datorita proiectiei parietale pe o zona restransa.
Este accentuata de inspirul profund, tuse, stranut si
palparea zonei dureroase si se datoreste iritatiei terminatiilor
nervoase de la nivelul pleurei parietale si a spasmului asociat
al ms intercostali.

Cianoza

Definitie: coloratia albastra violacee a tegumentelor si

mucoaselor, mai evidenta la nivelul extremitatilor, pometilor,
barbiei, nasului, buzelor, pavilioanelor urechilor. Dispare la
presiune ceea ce demonstreaza ca este produsa de o
modificare in coloratia sangelui.
Este nsotita de tahicardie, confuzie, transpiratii
abundente, cefalee, agitatie, acidoza.

Febra

Definitie: ridicarea temperaturii peste valorile fiziologice

36,5-37 grade C.
VN- 36,6-37 in axila; 37,3-37,5 bucal, rectal si vaginal
Stare subfebrila: 37-38 gr C
Febra moderata: 38-39 gr C
Febra ridicata 39-40 gr C
Hiperpirexia 40-42 gr C

Investigatii ale ap resp

radiografie toracica
bronhografii, fistulografii, CT torace, RMN, scintigrafie
Explorare functionala resp: spirometrie, analiza
bronhodilatator si test bronhoconstrictor

Acinul pulmonar este alcatuit din?

Hemoptizia reprezinta?
Definiti tusea?
Caile respiratorii sunt?
Febra valori normale
Conduita de urgenta in hemoptizii

gazelor,

teste

farmacodinamice:

test