Sunteți pe pagina 1din 9

1

CURS 2 Sindromul bronsitic


Dr Ivan Mihaela
= este reprezentat de un grup de semne si simptome care evoca suferinta bronsiilor
- apare la:
bronsite acute si cronice;
bronsiectazii;
astm bronsic;
emfizem pulmonar obstructiv;
boala cailor aerine mici.
- Definitie si etiologie: Inflamatia acuta sau cronica a arborelui respirator datorata infectiilor virale,
bacteriene, fungice, parazitare, chimic iritative (gaze toxice, pulberi, praf), alergie fata de polen, fungi,
diversi alergeni exo sau endogeni, cu alterarea mucoasei bronsice, tulburari secretorii si spasm al
musculaturii bronsice.
-Simptomatologie: tuse cu expectoratie, raluri bronsice uscate si umede.
-Paraclinic: absenta sau discretia semnlor radiologice.
-Evolutie: acuta sau cronica.

Bronsita acuta
- Definitie: Inflamatie acuta a peretelui bronsic, care dureaza mai putin de 6 saptamani, limitata la mucoasa
si corion, cu tulburari ale secretiei, permeabilitatii, sensibilitatii peretelui bronsic, poate apare primitiv sau
secundar unor laringite, angine sau ca element insotitor al unor boli infecto-contagioase: rujeola,
varicela,tusea convulsiva.
Bronsita acuta apare cel mai frecvent in legatura cu infectiile pulmonare.
90 % din infectiile pulmonare sunt virale iar 10 % sunt bacteriene .
- boala este declanat de virusuri: virusul gripal, paragripal, rinoi adenovirusuri, virusul rujeolic
- Infecia bacterian survine rar.Ea poate fi determinat de
streptococi, pneumococi, virusul Haemophilus influenzae, Mycoplasma
pneumonie, Moraxella catarrahalis, chlamidii

Fumatul poate contribui, de asemenea, la bronsita. Fumatul paralizeaza cilii din plamani, care sunt
responsabili de curatarea cailor respiratorii. Fara curatarea corespunzatoare, substanta mucoasa se poate
forma si acumula in plamani, ceea ce poate contribui in cele din urma la bronsita.
- Evolueaza in 3 faze:
1. Debutul care dureaza 1-3 zile, survine consecutiv expunerii la frig, umiditate, substante
toxice iritante, ce determina inflamatia (catarul) cailor respiratorii superioare:
coriza (guturaiul) cu rinoree, lacrimare
angina cu dificultate la deglutitie
laringita a carei expresie este raguseala sau voalarea vocei, senzatia de uscaciune la
nivelul mucoasei nazale, faringiene
astenie, cefalee, frisoane, dureri musculare.
2. Perioada de cruditate dureaza 3-4 zile:
febra creste pana la 38 grade
apar frisoane si mialgii mai intense
apetit diminuat
senzatia de uscaciune coboara la nivel traheal
apare caldura retrosternala, dureri la baza toracelui
tuse uscata, iritativa, chinuitoare
dispnee la interesarea bronsiilor mici (exceptional)
examen obiectiv: congestia mucoasei buco-faringiene, raluri sibilante si ronflate pe intreg
toracele.
3. Perioada de coctiune dureaza aprox. 6 zile:
tusea devine productiva, umeda, cu expectoratie muco-purulenta
febra, frisonul, cefaleea, dispar
obiectiv se constata raluri ronflante si sibilante, subcrepitante
vindecare completa in 10 zile
paraclinic: VSH, Fb crescute, leucocitoza cu neutrofilie
examen bacteriologic al sputei identifica flora microbiana, deobicei mixta
examen radiologic normal

Bronsiolita capilara (catarul sufocant): forma de bronsita acuta dispneizanta, prin


interesarea bronsiilor mici, mai frecventa la copii.
Complicaiile bronitei acute depind de teren. Pe o insuficien
respiratorie sever, apariia unei bronite poate fi letal, la btrni se poate
complica cu o bronhopneumonie, iar bronitele gripale pot evolua cu mici
hemoptizii; bronitele segmentare recidivante (ntr-un anumit teritoriu) sunt
evocatore pentru neoplasm, corp strin, tuberculoz.

Tratament
- Igieno-dietetic
Repaus la pat sau activitatea fizic uoar
Hidratare suficient- 2-3l/zi ap sau ceai
Renunare la fumat
Tapotaj regulat pe spate pentru a favoriza mobilizarea secreiilor i
prevenirea pneumoniilor de staz
- Medicamentos
Mucolitice fluidifiante ale secreiiei bronice: acetilcistein, bromhexin,
sirop de patlagin, ambroxol fie comprimate fie soluie
Antipiretice i antalgice n caz de febr ridicat (paracetamol, aspirin)
Antitusive n caz de tuse uscat, chinuitoare: codein, codenal, tussin forte
Antibiotice dac se evideniaz o infecie bacterian, stare general
influenat (peniciline, macrolide, cefalosporine).Se prescriu antibiotice i
pacienilor imunosupresai, la cei cu valve cardiace artificiale precum i la
btrni.
Cortizon n cazul acceselor de tuse iritativ persistent i al persoanele
care deja prezint o afectare anterioar a bronhiilor

Prevenie
- Vacinare antigripal la persoanele peste 60 ani, copiilor,
adolescenilor i adulilor a cror stare de sntate este deja afectat datorit altor
patologii
- Renunare la fumat i evitarea expunerii la factori iritani

Bronsita cronica
- Definitie: boala a bronhiilor mari si mici caracterizata printr-un sindrom bronsitic cronic definit prin
hipersecretie cronica sau recurenta, susceptibila de a provoca tuse si expectoratie cel putin 3 luni pe an, 2 ani
consecutive
- Morfopatologie:
1. stratul glandular submucos din bronsiile mari, cartilaginoase, creste in grosime, datorita
cresterii numarului si dimensiunilor celulelor secretoare de mucus. Astfel grosimea stratului
glandular, masurata de la baza epiteliului mucoasei bronsice la stratul cartilaginous
depaseste 25% din grosimea totala a peretelui bronsic atingand valori de 30-35% si peste
2. numarul celulelor calciforme creste de-a lungul mucoasei bronsilor mari, iar in bronsiole se
produce practic o metaplazie caliciforma (normal volumul total al celulelor caliciforme este
mult mai mic decat volumul glandelor submucoase
3. inflamarea cronica a cailor aeriene (celule inflamatorii in mucoasa si submucoasa, edem in
peretele bronsic, hipertrofia stratului muscular, apoi fibroza peribronsica) este un fenomen
cu efecte clinice vizibile in special la nivelul bronsiilor mari (bronsita cronica simpla).
Inflamatia cronica favorizeaza infectiile bronsice repetate (bronsita cronica reculent
purulenta) si, la o parte din bolnavi, bronhospasmul episodic (bronsita cronica astmatiforma)
4. obstructia permanenta a cailor aeriene mici, prin mucusul filant produs de celulele
caliciforme si prin inflamarea cronica a pereteli acestor cai, produce un sindrom obstructive
cronic progresiv si putin reversibil care este marca bronsitei cornice obstructive
-

Etiopatogeneza:

A. factori exogeni
1. fumat -> efectele fumului de tutun asupra plamanilor :

stimuleaza secretia bronsica de mucus mai ales hipertrofia si hiperplazia glandelor


mucoase
inhiba motilitatea cililor bronsici si activitatea macrofagelor alveolare determinand o
scadere a rezistentei la infectii
fumul de tigari stimuleaza receptorii de iritatie din submucoasa bronsiilor, ducand la o
reactivitate bronsica crescuta, spasmul muschilor netezi bronsici (prin intermediul
vagului) si tabloul clinic de bronsita astmatiforma
2.

poluanti atmosferici (industria siderurgica- turnatorii, cuptoare de productie; industria


extractiva- mine de carbuni, metale feroase sau neferoase; industria chimica- productie sau
prelucrare de SO2, NO2, clor, ammoniac):
stimularea secretiilor de mucus
diminuarea clearance-ului mucociliar
inhiba activitatea macrofagelor

3. infectii virale si bacteriene produc inflamatia bronsiilor, favorizeaza obstructia bronsica si


inactiveaza 1-antitipsina
B.

factori endogeni
4. deficit de 1-antitripsina -> este o proteina de faza acuta care creste in sange in cursul
bolilor inflamatorii si dupa administrarea de estrogeni; este sintetizata in ficat de unde trece
in sange si apoi in tesutul pulmonary

fibroza chistica -> boala genetica, specifica omului, cu trasmitere autosomal recesiva cu
evolutie cronica progresiva, potential letala, traducandu-se din punct de vedere
fiziopatologic prin alterarea transportului clorurilor la nivelul glandelor mucoase si seroase,
anomalia primara fiind reprezentata de gena mucoviscidozei. Gena defectiva este situata pe
bratul lung al cromozomului 7. Pentru ca este o gena mare, in determinismul bolii sunt
implicate foarte multe alele (mutatii). Cea mai frecventa este mutatia DF508. Gena
defectiva determina producerea unei proteine patologice cu rol in transportul clorului la
nivelul membranei celulare. Aceasta proteina se numeste Cystic Fibrosis Conductance
Regulator (reglator al conductantei transmembranare) CFTR.
-

Tablou clinic :
Debutul este insidios, vrsta la care se produce este cuprins ntre 30-60 ani.
Succede unei pneumonii virale, astm bronic, dup bronite acute repetate, tuberculoz

pulmonar. n puseele de acutizare sunt prezente semnele bronitei acute.


Semne funcionale: tuse, expectoraie, dispnee mai nti la efort, sau sub forma
unor accese paroxistice de tip astmatiform. Consecutiv tusei repetate apar dureri la baza
toracelui, prin solicitarea musculaturii intercostale i diafragmului
Se pot deosebi mai multe tipuri clinice de boala in functie de asocierea la sindromul bronsitic
cronic si a sindromului de obstructie de cai aeriene.
1.

bronsita cronica simpla


-bolnavii au varsta medie de 40 ani;
-tuse la inceput matinala apoi si in cursul zilei si seara;
-expectoratie mucoasa in cantitate < 100 ml, sputa nu se stratifica, nu contine fibre elastice
-dispnee absenta, teste ventilatorii normale
-raluri bronsice ronflante, sibilante sau subcrepitante
-teste ventilatorii normale

2.

bronsita cronica recurent purulenta -> sindromul bronsitic mai prelungit, iar expectoratia
mucopurulenta sau purulenta datorita unor infectii respiratorii acute suprapuse

3.

bronsita cronica obstructive -> asociat obstruciei bronice progresive,


cu diminuarea anual a VEMS cu 40-75 ml; se complic cu emfizem centrolobular;

4.

bronsita cronica asmatiforma -> caracterizat prin variaii mari


VEMS i PEFR (variabilitatea zilnic a fluxului expirator de vrf) n cursul nictemerului;

-Diagnostic paraclinic:
leucocitoz cu neutrofilie n perioadele de acutizare;
examenul microbiologic al sputei care evideniaz flor patogen,
comun pentru cile respiratorii;
examenul radiologic: accentuarea desenului bronhovascular, cu sau fr
hipertransparen pulmonar:
bronhografia lipiodolata exclude prezena broniectaziilor;
bronhoscopia exclude neoplasmul, corpii strini, tuberculoza;
explorarea funcional respiratorie: disfuncie respiratorie progresiv de tip
obstructiv (scderea VEMS, scderea indicelui Tiffeneau) la care se
adaug scderea CV i disfuncie restrictiv, simultan cu creterea VR,

ale

CRF.

Stabilirea unui diagnostic medical de bronsita cronica este un proces de eliminare.


Alte posibile boli pulmonare trebuie sa fie excluse pentru a ajunge la diagnosticul de bronsita. In
majoritatea cazurilor de bronsita cronica, simptome de emfizem sunt, de asemenea, descoperite in timpul
diagnosticului medical. Cand ambele boli co-exista, conditia este mentionata ca BPOC
(bronhopneumopatia cronica obstructiva).
Bronhopneumopatia cronica obstructiva (BPOC) este o afectiune plurifactoriala (conditionata
genetic, constitional, si prin poluare cronica a aerului respirat), care determina scaderea progresiva si
lenta a VEMS cu reversibilitate minima, nesemnificativa si caracterizata de un sindrom inflamator cronic,
ca raspuns la factorii iritativi cronici din aerul respirat.
BPOC este in prezent termenul preferat pentru afectiunile pacientilor cu obstructie cronica a cailor
aeriene diagnosticati anterior ca avand bronsita cronica sau emfizem pulmonar.
Emfizemul se defineste prin distrucita septurilor alveolare si marirea consecutive anormala si
permanenta a teritoriilor aeriene distal bronhioleleor terminale, fara o fibroza evident.
-Diagnostic diferential:
1. boli care produc tuse cu expectoratie
reflux gastroesofagian cu aspirare de suc gastric in caile respiratorii
bronsiectazia
sinuzita cronica
fibroza chistica
TBC pulmonara, staza pulmonara din IVS, neoplasm bronsic
sdr.cililor vibratili dischinetici
2. boli dispneizante
astm bronsic
insuficienta cardiaca stanga cu bronsita cronica suprapusa peste staza pulmonara
emfizem pulmonar
-

Evolutie:

spre astm bronsic infectios


spre bronhopneumopatie cronica obstructive
emfizem obstructiv, cord plmonar cronic

Tratament:
Tratamentul pentru bronsita cronica include adesea antibiotice pe baza de recomandare medicala. In
timp ce aceste antibiotice nu pot vindeca bronsita, ele pot contribui la evitarea aparitiei unei infectii
secundare. De asemenea, poate fi recomandat un vaccin antigripal pentru a va proteja impotriva altor
afectiuni pulmonare. Medicatia fara recomandarea medicului nu este recomandata.Pentru ameliorarea
simptomelor, va fi nevoie sa se bea multe lichide pentru a subtia mucusul din plamani. Se poate
administra si un bronhodilatator.
In cazul in care caile respiratorii au fost expuse la bacterii sau virusi, poate apare bronsita infectioasa.
Bronsita infectioasa de natura virala NU se trateaza cu antibiotice. NUMAI in cazul in care bronsita
infectioasa este cauzata de bacterii se prescriu antibiotice pentru a elimina infectia. -> antibiotice active
pe germenii responsabili de suprainfectie: ampicilina (4*500 mg/zi); amoxicilina (2 tablete/zi);
doxiciclina (in prima zi 200 mg apoi 100 mg); eritromicina (2 g/zi), claritromicina (2*250 mg/zi).
Pentru a usura simptomele, medicul poate recomanda :

odihna, cel putin 8 ore pe zi


in cazul in care caile respiratorii sunt foarte inflamate, utilizarea unui
medicament bronhodilatator care ajuta la reducerea inflamatiei si reducerea tusei

1. simpaticomimetice -> 2-adrenergice: (Salbutamol, Ventolin ->inhalatii 0.1mg/puf la 4-6 ore


sau tablete 2mg * 3-4 ori/zi); Fenoterol (Berotec->inhalatii 0.2mg/puf de 4-6 ori/zi)

2. anticolinergice -> sunt si reducatoare ale secretiei mucoase->bromura de ipratropium ->0.18


mg/puf 2 pufuri de 4 ori/zi
3. derivati de teofilina -> teofilina retard in doze zilnice initial de 3-400 mg crescandu-se cu 100
mg/zi la 3 zile pana la o doza maxima de 10 mg/kg corp/24 h

renuntarea la fumat

eliminarea din mediu a factorilor poluanti

tratamentul refluxului gastroesofagian

daca nu se poate dormi din cauza tusei, un medicament care contine codeina
pentru a ajuta sa se odihneasca

daca tusea este seaca, un antitusiv; daca tusea este productiva, un


expectorant, pentru a elimina mucusul

drenaj postural sau tapotaj toracic

folosirea unui umidificator pentru a evita uscarea tractului respirator