Cte bunti ne aduce Sfnta mprtanie

Aceast Pine ntrete inimile oamenilor, ridic pe cei czui, ntrete pe

cei bolnavi, veselete pe cei ntristai, lumineaz pe cei nenvai i vindec
pe cei suferinzi.
Deci, cine dorete s afle cte bunti ne pricinuiete acest Pine ndumnezeit, acela
s numere cte ruti i pagube au venit din acel lemn al mncrii. Pentru aceasta a zis
Dumnezeu: n care zi vei mnca dintr-nsul, cu moarte vei muri, asemenea a zis i
pentru aceasta: Dac cineva va mnca din aceasta Pine, va trai n veac. i iari mai
jos, zice: De nu vei mnca Trupul Fiului Omului i nu vei bea Sngele Lui, nu avei
viaa ntru voi. Vezi cum se mpotrivete prea cu nelepciune aceast mncare
celeilalte, ca o doctorie gtit mpotriva durerii i rnii celei dinti mncri? (...)
Cellalt mijloc este, ca s nelegi ce cuprinde n sine aceast preacinstit Tain, adic
acest Trup al lui Hristos care, fiindc este unit cu dumnezeirea, se mprtete de toate
darurile i puterile acestui Cuvnt. i din aceasta poi s cunoti cte bunti i
lucreaz acest Domn cnd l primeti cu vrednicie, c vine s te cinsteasc prin prezena
Sa, s te ung cu harul Su, s te tmduiasc i s te spele cu cinstit Sngele Su, cu
moartea Sa s te nvieze, s te lumineze, s aprind n inima ta dumnezeiasca Sa
dragoste, s te veseleasc cu nemrginita i nespusa dulcea , i s te fac prta
Duhului Su i a toat veselia i fericirea. Aceast Pine ntrete inimile oamenilor.
Ridic pe cei czui. ntrete pe cei bolnavi. Veselete pe cei ntristai. Lumineaz pe cei
nenvai. Vindec pe cei suferinzi. Face osrduitori pe cei lenei i nepstori. terge
pcatele fcute. Pierde ispitele. D putere mpotriva celor viitoare. Crete credina.
Aprinde dragostea. ntrete ndejdea. Curete contiina i face pe cel ce se cuminec
prta drepturilor lui Hristos; i, n sfrit, d arvuna venicei fericiri.
(Agapie Criteanu, Mntuirea pctoilor, Editura Egumenia, 2009, pp. 374-375)

Dracii ne momesc prin patimile care exist deja n

sufletul nostru
Atunci cnd inima omului este nclinat spre satisfacerea plcerilor, ea
devine sursa gndurilor rele: din inima mptimit de plcere rsar
gnduri i cuvinte spurcate.
De obicei, dracii ne momesc prin patimile care exist deja n sufletul nostru, rzboindu-ne prin
ele i silindu-ne la consimirea cu pcatul: Dracii iau prilejurile de a strni n noi gndurile
ptimae din patimile afltoare n suflet. Cunoscnd patimile ncuibate acolo, ei ne ndeamn
mintea la pcatul cu cugetul; iar acest pcat svrindu-se, o duc n sfrit, ca pe o roab, la
fapt (Sf. Maxim Mrturisitorul).

ntruct patima cea mai puternic este iubirea de sine, din care izvorsc toate celelalte,
n aceasta se nasc cele trei gnduri mai cuprinztoare ale poftei: gndul lcomiei
pntecelui, al slavei dearte i al iubirii de argint, crora le urmeaz toate gndirile
ptimae, dar nu toate n comun (Sf. Talasie Libianul). Atunci cnd inima omului este
nclinat spre satisfacerea plcerilor, ea devine sursa gndurilor rele: Din inima
mptimit de plcere rsar gnduri i cuvinte spurcate (Sf. Marcu Ascetul). Gndurile
sunt att involuntare ct i voluntare; altfel spus, exist gnduri care se ivesc fr ca noi
s le dorim, i gnduri care rsar din voia proprie. Cele involuntare sunt zmislite de
pcatele svrite, iar cele voluntare de consimirea voinei: Gndurile fr de voie

rsar din pcatul de mai nainte, iar cele cu voia, din voina liber. De aceea, cele din
urm sunt pricinile celor dinti. Sfntul Grigorie Sinaitul arat: Pricinile patimilor
sunt faptele pctoase, iar pricinile gndurilor, patimile.
n general, gndurile care vin de la demoni ne subjug mintea, ndemnnd-o la pcatul
cu gndul i cu lucrul. Dac pcatul e svrit de mai multe ori, atunci se creeaz
deprinderea, i astfel apare patima; patimilor, care sunt rni ale sufletului, le urmeaz
cugetrile cele rele. Acelai fenomen se petrece i n cazul rnilor trupeti: exist un
element care provoac rana, rana produce o neplcere crescnd, neplcerea - suferin
acut, i aa mai departe.
(Mitropolit Hierotheos Vlachos, Psihoterapia ortodox: tiina sfinilor prini ,
traducere de Irina Luminia Niculescu, Editura nvierea, Arhiepiscopia Timioa

Rostul

rugaciunilor

inainte

de

sf.

Masa..

..

Este semn bun c ai necazuri.

Este semn bun c ai necazuri; oare nu tii c, atunci cnd cineva cere
prinilor s se roage pentru el sau struie ctre Dumnezeu s-i dea ajutor,
necazurile i ispitele i se nmulesc, spre a fi pus la ncercare?( Cereasc
nelepciune de la cei de Dumnezeu luminai Dascli despre Cum s
biruimdeprimarea, ediia a 2-a, traducere de Constantin Fge an, Editura
Sophia, Bucureti, 2008, p. 43)
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Ce este pacatul si de ce atrage dupa sine mania lui Dumnezeu in

veacul de acum si
in cel viitor?
Dupa invatatura Sfintei Scripturi, pacatul este calcarea cu buna stiinta si de
bunavoie a voii
lui Dumnezeu. El se mai numeste si faradelege (Invatatura de Credinta
Ortodoxa, Bucuresti, 1952,
pag. 426; Rom. 5, 13; Iacob 2, 9; Is. 49, 12-13). Radacina pacatului este pofta
care ispiteste pe om
(Iacob 1, 13-15). Pacatul atrage mania lui Dumnezeu asupra omului, fiindca
pacatul este uraciune

inaintea lui Dumnezeu (Deut. 17, 25; Pilde 3, 32). Pacatul atrage mania lui
Dumnezeu asupraomului, fiindca pacatul este uraciune inaintea lui
Dumnezeu (Deut. 17, 25; Pilde 3, 32). Pacatul atrage mania lui Dumnezeu
asupra omului, deoarece pacatosii sunt vrajmasi ai lui Dumnezeu
(Iov 21, 17; Ier. 21, 14; Ps. 20, 8-10; 78, 6; Is. 10, 6).
Care este cel mai urat pacat inaintea lui Dumnezeu?
Cel mai urat pacat inaintea lui Dumnezeu este pacatul mandriei, caci acesta
a facut pe ingeri
diavoli, dupa cum si smerenia poate face din diavoli ingeri (Scara, Cuv. 25).
Care sunt imprejurarile pacatului si cate sunt acestea?
Imprejurarile pacatelor sunt in numar de sapte si anume: Cine a facut
pacatul? Ce fel de
pacat a facut? Din ce motiv si pentru ce l-a facut? Prin ce mijloc l-a facut? In
ce vreme l-a facut (in
tinerete, la batranete, ziua, noaptea etc.)? In ce loc l-a facut? De cate ori l-a
facut? (A se vedea pe
larg Invatatura catre duhovnic de Sfantul Nicodim Aghioritul, pag. 26-27, ed.
1928).
Care si cate sunt treptele pacatului?
Prima treapta, cand face cineva fapta buna cu scop rau. A doua
trepta este implinirea faptei bune pe jumatate,necompleta. A treia
treapta este ispta, momeala, A patra treapta este unirea, adica
amestecarea mintii cu ispita. A cincia treapta a pacatului este lupta
mintii, adica a sufletului cu ispita. A sasea treapta a pacatului este
invoirea mintii cu pacatul. A saptea treapta a pacatului este pacatul
facut cu mintea prin imaginatie. A opta treapta a pacatului este
hotararea vointei de a face pacatul si insasi savarsirea luicu fapta.
A noua treapta este obiceiul pacatului, adica savarsirea lui de mai
multe ori. A zecea treapta a pacatului este patima, deprinderea. A

unsprezecea
treapta
a
pacatului
este
deznadejdea.
douasprezecea treapta a pacatului este sinuciderea

Care este baia duhovniceasca care spala, dezleaga si scoate din

radacina pacatele
omului?
Intai este baia sfantului si dumnezeiescului Botez, care spala pacatul
stramosesc de toate
pacatele facute pana la Botez (Fapte 2, 38; Ioan 3, 3-5). A doua baie,
deopotriva cu Botezul, este
Taina Sfintei Spovedanii, care spala si curata pacatele oamenilor. Despre
aceasta spune Sfantul
Isaac Sirul: Dar dupa dar, s-a dat de Dumnezeu oamenilor dupa Botez, Taina
Pocaintei, ca
pocainta este numita a doua nastere (Filocalia, vol. X, Cuv. 72). Iar
dumnezeiescul Parinte Ioan
Scararul a indraznit sa zica: Mai mare decat Botezul, dupa Botez, este
izvorul lacrimilor
(Cuvantul al 7-lea, Pentru plans, Filocalia, vol. IX).
Care este cheia Sfintei Spovedanii si care sunt efectele ei?
Dupa invatatura Sfantului Nicodim Aghioritul, Taina Pocaintei se imparte in
patru parti si
anume:
a. Durerea inimii si parerea de rau a celui ce a facut pacatul;
b. Spovedania prin viu grai si individual la duhovnic;
c. Implinirea canonului dat de duhovnic;
d. Dezlegarea, sau cheia Sfintei Spovedanii, care se face pe capul celui se s-a
spovedit prin
punerea mainilor si semnului Sfintei Cruci. Cel mai mare efect al Spovedaniei
este dezlegarea si
iertarea pacatelor celui ce s-a marturisit, dupa cuvantul Domnului, care zice:
Carora veti ierta
pacatele se vor ierta lor si carora le veti tine, tinute vor fi (Matei 16, 19; Ioan
20, 23).
Pe cine nu are voie duhovnicul sa dezlege la spovedanie?
Nu are voie sa dezlege pe cel ce nu se hotaraste a parasi pacatul si a face
canonul. De

asemenea, nu are voie sa dezlege pe acei carora le amana canonisirea pana

ce preotul duhovnic va
cerceta canoanele si pravilele bisericesti, spre a se orienta asupra canonisirii
lor (Sf. Vasile, can. 84,
Cartagina, 43; Canonul 102 al Sinodului VI Ecumenic,
Pravila Bisericeasca de Arhim. Nicodim Sachelarie, Sfantul Simeon
Tesaloniceanul).

..
Al dvs duhovnic PROTOS. NICHIFOR mult rugator ptr. Fii duhovnicesti inaintea stapanului
HRISTOS .