TEMA 15 Teoria si metodologia evalurii

A.Docimologia - stiinta evalurii

B.Evaluarea didactic: definitie, operatii, functii si forme ale evalurii
C.Notarea si sisteme de notare
D.Metode de evaluare
E.Testul docimologic concept si tipologie
F.Surse de eroare n evaluarea didactic
G.Educarea capacittii de autoevaluare la elevi
A. Docimologia - stiinta evalurii
Docimologie (dokime = prob, ncercare; dokimaze = stiinta despre probe, examene, lb. gr.) termen propus
de psihologul francez Henri Pieron, n 1922, cu sensul de tehnic de examinare.
DEFDocimologia este stiinta evalurii, care studiaz procesul de elaborare si de aplicare a probelor de
evaluare necesare pentru notarea si examinarea ct mai obiectiv a celor implicati (elevi, profesori).
B. Evaluarea didactic
DEF= o component esential a procesului de nvtmnt, alturi de predare si nvtare si furnizeaz
informatii despre calitatea si functionalitatea acestora.
Operatiile evalurii didactice
Msurarea - demers evaluativ cantitativ, care const n atribuirea de simboluri (cifre, litere,
calificative) unor elemente care constituie obiectul msurrii (subiecti, caracteristici, nsusiri).
Obiectul msurrii trebuie definit n mod clar prin comportamente sau caracteristici observabile.
Aprecierea presupune raportarea datelor obtinute prin msurare la un set de criterii sau de norme, n
vederea emiterii unor judecti asupra valorii rezultatelor si a elaborrii concluziilor. Se estimeaz
calitativ rezultatele msurate prin aprecieri (de genul foarte bine, bine etc.), laude, observatii critice.
Calitatea aprecierii este dependent n mare msur de experienta si trsturile personalittii
evaluatorului, de gradul de pregtire docimologic a acestuia.
Decizia prelungeste actul aprecierii ntr-o not, caracterizare, hotrre, recomandare si vizeaz
msuri de mbunttire a activittii n etapele urmtoare.
Functiile evalurii(dup Chis, V.)

44

Formele evalurii exist mai multe criterii de clasificare a formelor evalurii:

dup cantitatea de informatie verificat: partial si global;
dup criteriul obiectivittii n notare: obiectiv si subiectiv;
dup sistemul de referint privind emiterea judectilor de valoare:criterial si normativ;
dup agentii evalurii: intern si extern.
dup momentul n care se realizeaz: initial; continu (formativ); final (sumativ, de bilant).
Evaluarea initial
=se realizeaz atunci cnd un profesor preia pentru prima dat un colectiv de elevi (la nceputul unei
perioade de instruire: semestru, an scolar, ciclu de nvtmnt sau la nceputul unui program de instruire), cu
scopul de stabili nivelul de pregtire al elevilor.
=este necesar n proiectarea activittii viitoare si pentru stabilirea modalittilor de interventie care se
impun. n cadrul acestui tip de evaluare se utilizeaz testul de evaluare initial, probe scrise si verificri
orale.
Evaluarea continu (formativ)
=se realizeaz pe parcursul procesului de instruire si are rolul de a indica unde se situeaz rezultatele partiale
fat de cele finale.
=faciliteaz si motiveaz nvtarea, evidentiaz progresul unui elev sau lacunele si obstacolele n nvtare.
Feedback-ul furnizat de evaluarea formativ poate fi utilizat imediat pentru ameliorarea rezultatelor
nvtrii.
=pot fi folosite verificrile orale, scrise si practice. Ritmicitatea aplicrii evalurii continue depinde de mai
multi factori: numrul de elevi, timpul disponibil, situaia particular a fiecrei clase si a fiecrui elev,
specificul obiectului de studiu etc.
Evaluarea final (sumativ)
=se realizeaz la finalul unei etape de instruire (semestru, an, ciclu de nvtmnt) sau la finalul studierii
unui capitol. Acest tip de evaluare furnizeaz informatii despre nivelul de pregtire al elevilor la sfrsitul
unei etape de instruire. Cele mai ntlnite forme de evaluare sumativ sunt: lucrrile scrise (tezele), testele,
examenele.
=se concentreaz mai ales asupra elementelor de permanent ale aplicrii unor cunostinte de baz, ale
demonstrrii unor abilitti importante dobndite de elevi ntr-o perioad mai lung de instruire. Caracterul
ameliorativ al evalurii sumativa este relativ redus, efectele resimtindu-se dup o perioad mai ndelungat,
de regul, pentru seriile viitoare de elevi.

C. Notarea si sisteme de notare

Nota scolar traduce evaluarea unei performante sau a unei conduite, specifice domeniului educatiei n
diferite forme exprimate prin cifre, simboluri, calificative, scoruri etalonate, norme.
Notarea
=reprezint o component a evalurii, actul de decizie asumat de cadrul didactic fat de performantele,
rezultatele obtinute de elevi.
=se realizeaz prin raportarea la :cerintele programei; grup;rezultatele anterioare.
=este asociat cu validitatea si cu fidelitatea:
este valid, corect, valabil atunci cnd exprim n modul cel mai just obiectul pe care l msoar;
este fidel, atunci cnd, repetat, va conduce la o apreciere identic.

45

Sistemele de notare=modalitti conventionale de apreciere a rezultatelor nvtrii, deosebit de variate n

practica scolar:
sistem de notare numeric, cu scale diferite: 1-10 n Romnia; 1-20 n Franta;
sistem literal, utilizat n Anglia si S.U.A.;
sistemul binar (admis sau respins);
sistemul prin calificative (Foarte bine, Bine,Suficient, Insuficient).
D. Metode de evaluare
metode traditionale - au primit aceast denumire datorit consacrrii lor n timp si utilizrii lor
frecvente n practica didactic;
metode complementare - sunt mai recente, au un pronuntat rol formativ si o mare capacitate de
motivare a angajrii elevilor n activittile de nvtare.
I. Metode traditionale : probele orale /scrise/practice
a.Probele orale =dialog bazat pe ntrebri si rspunsuri, prin care profesorul urmreste s identifice
cantitatea si calitatea cunostintelor, precum si capacitatea de a opera cu acestea.
Conversatia poate fi individual, frontal sau combinat, regsindu-se pe parcursul lectiilor.

Eficienta probelor orale depinde de:

-claritatea si logica ntrebrilor adresate de profesor;
-diversificarea ntrebrilor;
-acordarea timpului de asteptare ntre ntrebare si rspuns;
- tactul profesorului n a adresa ntrebri ajuttoare.
Optiunea pentru probele orale se bazeaz pe: obiectivul evalurii/ numrul de elevi/ timpul disponibil/
specificul disciplinei.
Evaluarea rspunsurilor are n vedere criterii legate de continut (corectitudinea si complexitatea
informatiei, utilizarea corect a termenilor) si de modul de prezentare a acestuia (claritate, coerent).

46

b. Probele scrise= modalitate de a elabora si de a exprima idei n scris, fr interventia profesorului,

concretizate n lucrri de control, lucrrile semestriale (teze), teste, examene etc.

Evaluarea cerinte:
-subiectele formulate s se regseasc n tematica recomandat de program si manual;
-sarcinile de lucru s fie formulate clar,nu cu intentia de a-i induce n eroare pe elevi;
-s se fac cunoscute elevilor baremele de corectare si notare.
Criteriile de apreciere a probelor scrise vizeaz:
continutul lucrrii
forma acesteia (stil, ortografie, prezentare grafic)
factorul personal (originalitate, impact).
c. Probele practice=evalueaz deprinderi si priceperi formate n contextul diferitelor discipline de studiu,
capacitti ale elevilor de a aplica anumite cunostinte teoretice.
Cerinte:elevii s fie informati din timp n legtur cu tematica lucrrilor practice, cu baremele de notare.

II. Metode complementare: observarea curent /referatul/proiectul/portofoliul.

a. Observarea curent=urmrirea sistematic a participrii elevilor la desfsurarea activittii instructiveducative: -contributiile elevilor pe parcursul activittilor;
-modul de realizare a sarcinilor de lucru,
-maniera de colaborare cu colegii n cazul practicrii nvtrii n grup,
-manifestrile de interes sau dezinteres;
-dificulttile, erorile n nvtare.
Datele observate pot fi colectate n jurnalul sau caietul profesorului.
FIA nregistreaz datele factuale despre evenimentele importante.
SCALA DE APRECIERE sau de clasificare nsumeaz un set de caracteristici (comportamente) ce trebuie
supuse evalurii.

47

b. Referatul-mbrca mai multe forme:

-sintez tematic din mai multe lucrri (referat sintetic)
-analiza unei lucrri (referat analitic)
-prezentarea unei investigatii stiintifice independente.
Etapele: delimitarea temei/ documentarea (selectarea surselor de informatie, parcurgerea materialelor,
prelucrarea informatiilor)/formularea titlului/conceperea planului lucrrii/redactarea referatului/prezentarea
si valorificarea acestuia.
Dimensiunea:variaz n functie de complexitatea temei abordate (7-8 pagini).
Elevii-abilitti intelectuale: analiz, sintez, argumentare si interpretare.
c. Proiectul=lucrare cu caracter teoretic si/sau aplicativ, pe baza unei teme date;
=activitate ampl, de durat, care implic munc si efort intelectual;
Etape:
1. Identificarea unei probleme/ teme/ subiect;
2. Culegerea, organizarea, prelucrarea i a informaiilor legate de problema sau tema aleas;
3. Elaborarea unui set de soluii posibile ale problemei;
4. Evaluarea soluiilor i deciderea ctre cea mai bun variant.
Cadrul didactic apreciaz rezultatele proiectului urmrind:
adecvarea metodelor de lucru, a materialelor i a mijloacelor didactice folosite la scopurile propuse;
acurateea produsului;
rezultatele obinute i posibilitatea generalizrii lui;
raportul final i modul de prezentare a acestuia;
gradul de implicare al participanilor n sarcina de lucru.
Avantaje :dezvolt deprinderile de documentare stiintific, capacitatea de a structura si sistematiza
materialul, ncurajeaz asumarea responsabilittii.
d. Portofoliul=instrument complex de evaluare a rezultatelor elevului obtinute pe durata unui program de
studio.
-Permite urmrirea progreselor nregistrate de elevi n achizitia cunostintelor pe parcursul unui program de
instruire.
-Portofoliul este ntotdeauna personalizat si particular!
Cuprinde: mostre din probele de evaluare (lucrri de control, teste de evaluare, probe practice etc), teme
pentru acas, rspunsuri la chestionare, fise de autoevaluare, referate.
Cerinte de elaborare:-tema propus sau domeniul din care si pot alege subiectul;
-modalitatea de prezentare (dosar, CD, dischet, caset audio, video etc);
-mrimea portofoliului (limitele minime si maxime de pagini);
-structura cerut: obiective, motivatia ntocmirii, cuprins, concluzii, bibliografie.
Evaluarea profesorul s nu se limiteze la acordarea unei note, ci s includ n aprecieri, comentarii ct si
aspectele care necesit mbunttiri.

48

E. Testul docimologic /pedagogic concept si tipologie

=o prob complex, format dintr-un ansamblu de sarcini de lucru (itemi), care permit determinarea
gradului de nsusire a cunostintelor de ctre elevi.
Un test docimologic este nsotit de barem
Etape de proiectare si elaborare testelor docimologice:
1.Precizarea obiectivelor - descrierea comportamentului ce trebuie pus n evident de ctre elevi.
2.Stabilirea continutului (teme, capitole, grup de lectii) din care se va sustine testarea.
3.Stabilirea variantelor de itemi - n functie de obiectivele didactice si de continuturile de nvtat.
4.Elaborarea itemilor - operatie complex, corelat cu performantele prevzute de obiectivele operationale
si cu o notare obiectiv pe baza unui punctaj stabilit anterior.
5.Organizarea testului - gruparea itemilor de si precizarea timpul.
6.Cuantificarea testului - atribuirea punctajului care nsumat constituie scorul testului.
7.Aplicarea si interpretarea testului - administrarea si analiza
Avantaje-ofer posibilitatea msurrii mai exacte a performanelor
-un grad sporit de obiectivitate n apreciere
-corespunde exigenelor de validitate i fidelitate
Functii-cunoaterea nivelului de pregtire al subiecilor testai;
-evaluarea eficienei predrii;
-identificarea i diagnosticarea dificultilor de nvare
Limite:-este utilizat mai mult pentru verificri periodice
-valoarea testelor depinde n mare msur de competena celor care le elaboreaz
-testul trebuie utilizat cu precauie, n condiiile respectrii tuturor etapelor
Itemul=unitate de msurare care include un stimul i o form prescriptiv de rspuns, fiind formulat cu
intenia de a suscita un rspuns de la cel examinat
Adic, item = ntrebare + rspuns asteptat (Stoica, 2003, p.50).
Tipuri de itemi

49

1. Itemi obiectivi
Solicit elevul s selecteze rspunsul corect din mai multe variante propuse.
Se mai numesc itemi nchisi, deoarece elevul nu este pus n situatia de a elabora rspunsul, ci de a-l
identifica din mai multe variante posibile.

Tipuri: itemii cu alegere dual/ itemii cu alegere multipl/ itemii de tip pereche.
1.1.Itemi cu alegere dual=presupun o sarcin de lucru a crei solutie se alege de ctre elev dintr-o
alternativ de tipul: adevrat/fals, corect/gresit, acord/dezacord, corect/ incorect.
Ex: Cititi afirmatiile urmtoare. Dac credeti c o afirmatie este adevrat, ncercuiti litera A, dac credeti
c este fals ncercuiti litera F:
AF
Educatia este un proces continuu si permanent, deoarece se ntinde pe tot parcursul vietii.
1.2. Itemi cu alegere multipl=presupun o sarcin de lucru a crei solutie se alege de ctre elev dintr o
list de rspunsuri alternative. Sunt formati dintr-un enunt (premis) si o list de variante de rspuns,
dintre care una sau mai multe pot fi corecte (rspunsuri cheie). Variantele incorecte se numesc
distractori.
Ex: - Citeste enunturile urmtoare si ncercuieste litera din dreptul variantei/variantelor corecte:
1. In structura curricular rombic, elementele-nucleu sunt reprezentate de:
a) obiective, continuturi, metodologie, evaluare
b) continuturi, timp de nvtare, evaluare, strategii didactice
1.3. Itemi de tip pereche=solicit elevii s stabileasc o corespondent ntre elemente (cuvinte, simboluri,)
distribuite pe dou coloane paralele. Coloana A reprezint ntrebarea (premisa), iar coloana B
rspunsurile. Cele dou coloane sunt inegale ca numr de elemente.
Ex:- Stabiliti prin sgeti corespondenta termenilor din cele dou coloane:

50

2. Itemi semiobiectivi=solicit elevului elaborarea unui rspuns scurt sau rspunsul la ntrebri structurate.
2.1. Itemi cu rspuns scurt si de completare
-presupun formularea de ctre elev a unui rspuns n totalitatea lui sau doar ca o parte component a unei
afirmatii incomplete.
-rspunsul elevului este limitat ca form, spaiu sau coninut prin natura sarcinii de lucru.
Ex: -itemi cu rspuns scurt: Definiti educatia. Enumerati formele educatiei.
-itemi de completare: Obiectul de studiu al pedagogiei este ..... Formele educatiei sunt:... .
2.2. ntrebrile structurate sarcini de lucru bazate pe mai multe sub-ntrebri, legate ntre ele printr-un
element comun.
-se pleac de la un material stimul (texte, date, diagrame, hrti etc.), pe baza cruia se delimiteaz un set de
sub-ntrebri, care ofer cadrul elaborrii rspunsului.
Ex: Formularea obiectivelor operationale de ctre profesor reprezint o etap fundamental n proiectarea
unei lectii.
1. Definiti obiectivul operational.
2. Prezentati trei cerinte care trebuie respectate n elaborarea obiectivelor operationale.
3. Formulati un obiectiv operational dup procedura lui R. Mager.
3. Itemi subiectivi
-permit evaluarea unor obiective complexe ale nvtrii, care vizeaz originalitatea si creativitatea elevilor si
aplicare a informatiilor dobndite.
3.1. Rezolvarea de probleme -necesit mai mult timp si uneori implic si existenta unor resurse materiale.
Ex:Identificati cauzele scderii randamentului activittii intelectuale a unui elev.
3.2. Itemi de tip eseu - solicit construirea unui rspuns liber n acord cu anumite cerinte.
I. Dup dimensiunile rspunsului:
a. Eseu cu rspuns restrns, n care se precizeaz limita de cuvinte, propozitii sau rnduri.
Ex: Caracterizati n 15-20 de rnduri organizarea procesului de nvtmnt pe clase si lectii.
b. Eseul cu rspuns extins, pentru care opereaz doar limita timpului de rezolvare adecvat.
Ex: Elaborati un eseu cu titlul: Personalitatea la confluenta dintre ereditate, mediu si educatie.
II. Dup tipul rspunsului asteptat:
a. eseul structurat sau semistructurat-n care rspunsul asteptat este orientat prin indicii si cerinte clare.
Ex: Elaborati un eseu n care s prezentati destinul personajului principal din romanul Morometii (vol.
I), de Marin Preda, avnd n vedere urmtoarele repere: statutul initial al personajului, relatiile acestuia cu
familia si cu comunitatea, atitudinea personajului fat de pmnt, reliefarea dramei personajului.
b. eseul liber - vizeaz gndirea creativ, imaginatia, creativitatea, originalitatea.
Ex: Realizati un eseu care s surprind transformarea personajului principal din romanul Ion, de Liviu
Rebreanu, determinat de conflictul dintre glasul pmntului si glasul iubirii.

51

F. Surse de eroare n evaluarea didactic: activitatea profesorului/ personalitatea elevilor/

natura disciplinei de nvmnt/ specificul metodelor de evaluare utilizate.
Din perspectiva profesorului-variabile care afecteaz obiectivitatea evalurii:
-intraindividuale (particularittile individuale ale examinatorului);
-interindividuale, cnd intervin examinatori diferiti.
Factori perturbatori care provin din activitatea cadrului didactic:
Efectul halo se manifest prin subaprecierea sau supraaprecierea rezultatelor unor elevi sub influenta
impresiei generale pe care si-a fcuto profesorul despre ei. Cei mai expusi acestui efect sunt elevii foarte
buni si cei slabi. Exist tendinta ca profesorul s treac cu vederea unele greseli, lipsuri ale elevilor buni si
s ignore unele progrese ale elevilor slabi.
Efectul de contaminare se refer la situatia n care aprecierea rezultatelor elevilor este influentat de
cunoasterea notelor acordate de alti profesori.
Efectul blnd se manifest n tendinta unor cadre didactice de a aprecia cu indulgent elevii cunoscuti n
comparatie cu cei mai putin cunoscuti, care sunt evaluati cu exigent sporit.
Eroarea de generozitate se manifest prin indulgent n notarea unor elevi, determinat de interesul
profesorului de a masca unele situatii nefavorabile (esec, lacune etc.), de dorinta de a mentine prestigiul
clasei etc.
Efectul Pygmalion sau oedipian (de anticipatie) se manifest n aprecierea rezultatelor elevilor sub
influenta prerii relativ fixe pe care profesorul si-a format-o despre acestia. Ca n mitologia greac,
predictiile determin aparitia fenomenului. Predictiile profesorului (elevul X nu poate s depseasc nota
6) faciliteaz aparitia acestei situatii. Aceasta nseamn c indiferent de eforturile depuse un elev nu poate
depsi limita prejudectilor si previziunilor eronate ale profesorului. Prezicerea notrii conduce la o
apreciere subiectiv din partea profesorului, consecinta fiind nedrepttirea elevilor si blocarea progresului
nvtrii.
Alte surse de eroare
Personalitatea elevilor-perturbatiile provin din:
nepotrivirea dintre instrumentele folosite n evaluare si diferitele nsusiri ale personalittii elevilor;
starea psihic n care se afl, determinat de oboseal, tip temperamental;
specularea sistemului de notare al profesorului;
factori accidentali: stres, frustrare, anxietate etc.
Specificul obiectelor de nvtmnt:
-disciplinele exacte, riguroase, faciliteaz obiectivitatea evalurii;
-disciplinele socio-umane comport evaluri subiective.

52

G. Educarea capacittii de autoevaluare

I. Autoevaluarea
- activitate complex si dificil, realizabil n contextul trecerii de la abordarea elevului ca obiect al
educatiei la cea de subiect al educatiei.
- o modalitate de evaluare cu importante valente formative.
II. Tehnici de formare si educare a capacittii de autoevaluare
-formarea capacittii de autoevaluare este un proces de durat care se desfsoar n acelasi timp cu
procesul de autocunoastere, dar si de cunoastere a celorlalti.
Autocorectarea /corectarea reciproc.
Elevul este solicitat s-si depisteze operativ unele erori n momentul realizrii sarcinii de nvtare.
Descoperirea propriilor lacune, chiar dac nu sunt sanctionate prin note, constituie un prim pas pe
drumul constientizrii competentelor n mod independent.
Autonotarea controlat.
Elevul este solicitat s-si acorde o not, care este negociat, apoi, cu profesorul sau mpreun cu
colegii.
Cadrul didactic are datoria s argumenteze si s evidentieze corectitudinea sau incorectitudinea
aprecierilor avansate.
Notarea reciproc.
Elevii sunt pusi n situatia de a-si nota colegii, prin reciprocitate, fie la lucrrile scrise, fie la
verificrile orale.
Aceste exercitii nu trebuie neaprat s se concretizeze n notare efectiv.

53