Sunteți pe pagina 1din 8

Publicat pe 19/12/2013 de Cuvantul Ortodox (www.cuvantul-ortodox.

ro)

VENDEE 1793. Documentar despre Revolutia Franceza (Video + subtitrare in romana). CALAII SADICI AI LUMII TRADITIONALE si rezistenta taraneasca in fata noii ordini
totalitare

Documentar cutremurator despre genocidul matricial si prefigurator al crimelor totalitare contemporane: cum au fost exterminati fara mila si sistematic, laolalta barbati, femei si
copii, banditii vinovati ca nu au primit noua ordine revolutionara

Revolutia Franceza, matrice a viitoarelor de medialert


Vende, 1793. ranii sprijin iniial Revoluia, dar, cnd Republica Francez interzice libertatea religioas i introduce serviciul militar obligatoriu pentru a merge la lupt mpotriva Europei, acetia se
intorc rapid mpotriva ei.
Republica tremur i are de gnd s se rzbune far nici o mil. Sub comanda Comitetului de Siguran Public, mcelurile se declanseaz pe o scal inimaginabil. Zeci de mii de prizonieri
sunt torturai, btui, mpucai sau necai. Armata republicii vneaz ranii vendeeni, inclusiv femei, copii i btrni, si ii extermin metodic.
n 1986, tnrul istoric Reynald Secher public o tez n care descrie masacrele din Vende i le arat ca fiind un genocid. Acesta este sfritul unui subiect-tabu pentru 200 de ani, timp in care istoriografia
francez a ocultat cu desvarire acest subiect.
n acest video se face un rezumat al documentarului difuzat pe postul France3 la 7 martie 2012, in care realizatorul Franck Ferrand trateaz acest subiect delicat al istoriei na ionale franceze.
Varianta integrala a documentarului (doar in limba franceza) se poate gasi la adresele:
Partie 1 http://rutube.ru/tracks/5413459.html Partie 2 http://rutube.ru/tracks/5413515.html
Traducere si subtitrare a documentarului Razbointrucuvant

GENOCIDUL VANDEEAN (APRILIE 1793-IULIE 1794)


La 15 decembrie 1794, cu ocazia procesului Carrier, avocatul Villeneuve depune marturie in termeni foarte precisi in raport cu contextul:

Dupa bataliile de la Mans si de la Savernay, Vandeea a fost nimicita. Mai ramaneau doar cateva plutoane rebele carora Charette, Stofflet si La Rochejaquelein straduiau sa le mareasca efectivele. Comunele se
reintorceau la ordine. Aveau sa fie in intregime supuse: numai clementa, blandetea, amnistia puteau aduce pacea in acele tinuturi nenorocite

Dar Conventia [organismul de conducere al Frantei Revolutionare - n.n.] a hotarat altfel. Hentz si Francastel, comisari ai republicii, se explica in aceasta privinta in cadrul unui lung raport de 38 pagini
redactat in vendiamar anul II [dupa cronologia noua inventata de revolutionari - n.n.] pentru Conventie:

Gandul unei amnistii era odios si demnitatea nationala il respingea [...] chiar daca razboiul din Vandeea era terminat din punct de vedere politic, de unde sistemul preconizat de Conventie ca nu ar exista
vreun mijloc de a readuce calmul in acest tinut decat dand la o parte tot ce nu era vinovat si inversunat, exterminand restul si repopulandu-l cat mai curand posibil cu republicani care si-ar apara
caminele

Ideea de a extermina populatia din Vendeea


este pentru prima data enuntata la 4 aprilie 1793 de anumiti
politicieni si ofiteri superiori. In iulie 1793, ministrul Barere propune personal un plan de distrugere totala pentru motive militare cu ocazia unui discurs transmis posteritatii:

Distrugeti Vandeea! [...] Distrugeti Vandeea! [...] Vandeea si iar Vandeea, iata carbunele politic ce devoreaza inima Republicii franceze; acolo trebuie lovit [...] trebuie distrusa pana si
rabdarea.

La 1 august, Conventia voteaza distrugerea Vandeei: padurile, dumbravile, codrii trebuiau taiati, animalele luate, salasurile confiscate, recoltele taiate. Urmeaza, la 1 octombrie a aceluiasi
an, legea de exterminare:

Soldati ai libertatii, trebuie ca banditii din Vandeea sa fie exterminati inainte de sfarsitul lunii octombrie; salvarea patriei o cere, nerabdarea poporului francez o ordona, curajul sau trebuie
sa o infaptuiasca. Recunostinta nationala ii asteapta in aceste vremuri pe toti cei a caror valoare si patriotism vor fi intarit pentru totdeauna libertatea si republica.

Formularea este voit generala si cum nu se da nicio definitie calificativului de bandit, responsabilii locali, insarcinati cu operatiunile, cer in scris precizari. Raspunsurile nu intarzie: se iau in vedere
toti locuitorii. Avocatul Villeneuve va pune, de altfel, mai tarziu, aceasta intrebare:

Ce se intelegea, deci, prin acest cuvant, banditi? Era vorba doar de rebelii inca inarmati? Era vorba si de rebelii inca inarmati reintorsi la ordine si de locuitorii din Vandeea.

Vandeea, exclama Tourreau, general-sef al armatei din vest, trebuie sa fie un cimitir national.

Rapoartele politice si militare sunt de o precizie elocventa; trebuie eliminate in mod prioritar femeile, bazele reproducatoare, si copiii, caci [sunt] pe care sa devina viitori banditi.Dispare, de
asemenea, riscul de represalii si de razbunare. Se creeaza chiar lagare de exterminare care le sunt rezervate, ca de exemplu la Noirmoutier. La Bourgneuf si Nantes se organizeaza inecari speciale pentru
copii.

Vandeeni nu mai trebuie sa se reproduca; de aici, recurgerea la o simbolistica macabra ce consta in taierea sexelor barbatilor pentru a-si face din ele, printre altele, cercei, sau pentru a le arbora la centura ca
tot atatea trofee, sau a face sa explodeze cartuse in aparatul genital al femeilor. Nenorocire celui care apara aceste lupoaice si acesti pui de lup. Calaul Lamberty va face aceasta cumplita experienta:

pentru ca a salvat de la inec, este arestat si condamnat la moarte. [...]

Problema vandeenilor albastri [republicani - n.n.] este abordata in mai multe randuri. Desigur, ei sunt republicani, au dovedit-o, dar sunt vandeeni, ceea ce constituie in sine cea mai cumplita dintre
crime. Se hotaraste deci sa fie si ei eliminati: Moartea unui patriot este nimica toata cand este vorba de salvarea publica, explica generalul Grignon. Carrier da o sentinta definitiva:

De altfel, nu se poate sa mai existe asa ceva. Pot sa va afirm ca nu a mai ramas nici macar un singur patriot in Vandeea. Toti locuitorii acestei regiuni au participat, mai mult sau mai putin activ, la acest razboi.

Reprezentantii Hentz, Garreau si Francastel sunt la fel de categorici:

Toti locuitorii care sunt in prezent in Vandeea sunt rebeli, sunt inversunati. [...] In aceasta privinta, razboiul nu va fi complet terminat decat atunci cand nu va mai exista niciun locuitor in
Vandeea.

Aceasta vointa declarata de exterminare totala ii consterneaza pe unii republicani care nu sunt la curent cu ordinele date. Unii, precum primarul din Fontenay-le-Comte, isi consemneaza surpriza si
indignarea in fata acestei violente:

In ziua de 12 scena sporeste in oroare, generalul Amey pleaca cu coloana lui si da foc tuturor fermelor de la La Rochelle pana la Les Herbiers. Pe o distanta de trei leghe, nimic nu e crutat. Barbatii, femeile,
chiar si sugarii, femeile insarcinate, totul a pierit de mainile coloanei lui. In zadar nefericitii patrioti, cu certificatele de civism in mana, le-au cerut acestor turbati sa le crute viata; ei nu au
fost ascultati, li s-a taiat beregata. [...]

La 7 noiembrie, Conventia merge mai departe si sterge de pe harta Frantei regiunea Vandee pentru a o
renumi departamentul Venge [Razbunare in lb. franceza - n.n.]. Rationamentul este logic: cum un om nu se poate sa se revolte impotriva republicii, vandeeanul nu poate fi deci considerat om, si cum niste
neoameni nu pot avea bunuri, deci un teritoriu, acest teritoriu nu mai poate avea nume; prin urmare Vandeea este rebotezata. [...]

Trebuie apoi trecut de la teorie la practica: problema nu e usor de rezolvat, caci este vorba de a elimina 815 000 locuitori care, in plus, sunt atat de rai republicani incat refuza sa se lase ucisi. Trebuie distinse
trei mari etape.

Prima corespunde fazei stiintifice. Ideea este simpla, desi greu de concretizat din motive tehnice: e vorba, conform dorintei si legilor Conventiei si a Comitetului Salvarii Publice, de a pune in aplicare mijloacele de
exterminare la o scara mare dintre cele mai eficace. [...] aceste proiecte au fost abandonate , din cauza nesigurantei lor, in favoarea unor masuri empirice punctuale ca ghilotina poreclita razatoarea
nationala, moara de tacere sau mama sfanta- glontul, baioneta, sabia si patul pustii. Totusi, dupa marturisirea republicanilor insisi, ansamblul acestor mijloace este prea lent, deci ineficace, si mai

ales prea costisitor;


calaul percepe 59 livre 950 pentru el, 9 pentru carator), pentru fiecare cap taiat; gloantele sunt
rare si mai cu seama destinate efortului de razboi extern; baionetele si sabiile se rup usor sub loviturile repetate si paturile pustilor, de care revolutionarii se folosesc ca de niste maciuci
pentru a sfarama capetele vandeenilor aliniati in forma de matanii, nu sunt destul de solide.

Pe deasupra, calaii-soldati, insuficient de caliti, devin repede ineficienti fiind prea sensibili. In ceea ce priveste problema financiara, se pleaca de la principiul ca executatul trebuie sa-si plateasca
executia, iar daca nu, trebuie sa o faca comunele razvratite si departamentele, totul completat prin vinderea la mezat a hainelor, dintilor si parului condamnatilor. Sistemul va fi rationalizat si
globalizat de catre Comisia de Subzistenta, comisie insarcinata cu jefuirea Vandeei

Orasele, mari si mijlocii, au devenit centre de exterminare, intre altele prin intermediul anticamerelor mortii si al inecarilor.

Anticamerele mortii sunt compuse din inchisori ca cea din La Bouffay si Nantes, din lagare sub cerul liber, indeosebi lagerele din insulele Loirei. Aceste locuri sunt concepute ca tot atatea locuri ale
mortii dupa expresia la moda din Nantes. Se spera ca prizonierii ingramaditi unii peste altii vor muri in mod natural rapusi de boala sau, daca nu, se vor ucide intre ei. In fapt, rezultatele
dezamagesc, caci cainii astia nu crapa indejauns de repede: se dovedeste, deci, necesar ca procesul sa fie accelerat, de unde recursul la mijloacele obisnuite, adica ghilotina, impuscarile masive si
inecarile, surse de mari festivitati si banchete chiar la fata locului.

Mult timp s-a crezut ca aceste inecari s-au limitat doar la orasul Nantes (cel putin 23 sunt recenzate, dintre care una cu cel putin 1200 persoane); de fapt, nu e adevarat, le regasim cam peste tot.

Dupa caz, inecarile sunt individuale, pe cupluri sau in numar mare.


Inecurile pe cupluri, poreclite
casatorii republicane, i-au amuzat in mod special pe organizatori si i-au marcat profund pe martori din cauza caracterului lor este vorba de a uni goi (hainele sunt confiscate si vandute de
catre calai) in pozitii obscene un barbat si o femeie, de preferinta tata si mama, fratele si sora, un preot si o calugarita etc., inainte de a-i arunca in apa.

Pentru inecarile in numar mare, procedura este mai lunga: se ingramadeste incarcatura umana intr-o galiota prevazuta cu saborduri; odata ajunsa in larg, scandurile sunt facute bucati cu lovituri de
topor; apa tanseste din toate partile si in cateva clipe vasul se scufunda si prizonierii mor inecati; daca nu se intampla acest lucru, supravieuitorii sunt trecuti imediat prin taisul sabiei, de
unde numele de insabiere.

[...]

Numeroase sunt marturiile de acest fel, al caror ecou devine avocatul Tronson-Ducoudray cu ocazia procesului Carrier. Dincolo de aceasta pledoarie, intelegem ce a vazut si auzit acest om:

Vedeti aceste femei, aceste mame nefericite aruncate in valuri impreuna cu copiii lor. Copilaria, frumoasa copilarie, devine obiectul celei mai de necrezut turbari. O crima, pe care furiile razboiului o fac abia
credibila, este comisa in orasul Nantes inarmat pentru patrie. Copii de 10, 5, 2 ani, copii ce sug inca, sunt masacrati sau inecati. Ii vad pe acesti nefericiti intanzindu-si catre calaii lor bratele

nevinovate, zambindu-le de la sanul ce ii poarta si de la care un brat feroce ii smulge. Vad


fluviul aducand la mal o femeie ce isi strange inca la piept copilul mort, o fata incolacita in jurul mamei ei. Trec prin piata unde se afla instrumentul supliciului. Vad un copil de 13 ani pe
esafod; el ii spune calaului aceste vorbe sfasietoare: O sa ma doara tare? [...]

Conventionalii, dintr-o preocupare pentru economie (o nava scufundata costa 200 de livre) au incercata asfixierea in vapoare inchise ermetic. Totusi, acest mijloc nu este retinut din cauza unei plangeri la

municipalitate . Horcaitul murbunzilor ii deranjeaza pe

riverani.

Urmeaza in mod logic a treia etapa. Esecul este evident din lipsa unui plan de ansamblu. Conventia ii cere lui Tourreau, general sef al armatei din vest, sa-l conceapa, ceea ce si face in termeni foarte precisi.
Pentru a-si duce la sfarsit misiunea, el se sprijina pe trei structuri: coloanele infernale, sau cozi ale lui Robespierre, care pornesc la drum la 21 ianuarie 1794, flotila de la Loara si Comisia de
Subzistenta. Prudent, el solicita girul Comitetului Salvarii Publice, care ii este dat la 8 februarie:

[...]extermina-i pe banditi pana la ultimul, aceasta ti-e datoria.

El este deci linistit, cu atat mai mult cu cat a dat deja consemne:

Camarazi, intram in tinutul razvratit. Va ordon sa dati foc la orice poate fi ars si sa-i
treceti prin taisul sabiei pe toti locuitorii pe care-i veti intalni. Stiu ca pot exista cativa patrioti in acest tinut; nu conteaza, trebuie sa sacrificam totul.

La 24 ianuarie, adica la trei zile dupa inceputul plimbarilor, el reaminteste consemnele si finalitatea operatiunii:

Daca intentiile mele sunt bine sprijinite, nu vor mai exista in Vandeea, peste 14 zile, nici case, nici hrana, nici arme, nici locuitori. Trebuie ca toti copacii, toti codrii inalti care exista sa fie
doborati.

[...] De partea vandeeana, descrierile facute dezvaluie ferocitatea situatiei:

Femei insarcinate erau intinse si zdrobite sub teascuri. O biata femeie, ce ce se afla in aceasta situatie, a fost spintecata de vie. Numitul J. L. a fost ars de viu in patul sau unde fusese retinut de
boala. Membre insangerate si sugari erau purtati in triumf in varful baionetelor. O tanara din La Chapelle a fost luata de calai care, dupa ce au violat-o, au agat-o de un stejar. Fiecare picior era legat de o

creanga a copacului si indepartat cat mai mult de celalalt. In aceasta pozitie au


pana la cap si au taiat-o in doua.

spintecat-o cu sabia

Cele mai cumplite atrocitati, raportate chiar de revolutionari, sunt comise: ei tabacesc pieile vandeenilor pentru a face din ele pantaloni de calarie destinati ofiterilor superiori; la Angers, taie
capetele pentru a le diseca; la LEs Herbiers, arunca femeile si copiii, de-a valma, in cuptoare; la Clissons, topesc cadavre pentru a recupera grasimea pentru spitale si carute, etc.

Orice sentiment de mila este interzis, dupa cum proclama Carrier:

Sa nu vina nimeni sa ne vorbeasca de omenie fata de acesti vandeeni feroce; ei vor fi exterminati cu totii; masurile adoptate ne asigura o rapida intoarcere la liniste in aceasta regiune; dar
nu trebuie sa lasam nici macar un singur rebel, caci cainta lor nu va fi niciodata sincera.

[...] Bilantul se impune: Vandeea militara, dintr-o populatie estimata la 815 000 persoane, a pierdut cel putin 117 000 de membri, dintre care o mare parte din cauza sistemului de depopulare denuntat la
vremea respectiva de Graccus Babeuf, care vorbeste despre populicid.

R. Secher, Razboiul din Vandeea. Razboi civil, genocid, memoricid, Cartea neagra a Revolutiei Franceze, Ed. Grinta

Sursa imagini: storialibera.it

Vremuri Vechi si Noi: Discursul lui Soljenin la inaugurarea Memorialului Vendeea

Memorialul de la Vendeea este construit n apropiere de Boulogne i de Muzeul de Istorie de la Vendeea. Cldirea comemorativ a fost realizat de Agenia Christine de Vichet i Philippe Noir i aduce un omagiu
victimelor rzboiului de la Vendeea, n special celor 564 de victime ucise de ultima coloan General Cordellier.De asemenea, se aduce un memoriu tuturor victimelor sistemului totalitar, iar
aceasta este motivul pentru care Aleksandr Soljenin a inaugurat monumentul n 1993.
Dou au fost marile discursuri cu care Aleksandr Soljenin a scandalizat America i Europa Occidental, devenind de atunci ncolo, pentru cei mai muli, un indezirabil. Unul dintre ele a fost rostit n Frana, la
Vende, pe o ploaie infernal, n faa ctorva mii de oameni, n toamna lui 1993, cu prilejul comemorrii a 200 de ani de la primul mare genocid din istoria modern a lumii, pe care Soljenin
l-a denunat fr menajamente, artnd tuturor abominabila crim a Revoluiei Franceze, ce masacrase cel puin 117.000 de cretini (cf. Le livre noir de la Rvolution Franais, Cerf, 2008).
Domnule preedinte al Consiliului General al Vendeei, dragi vendeeni,
Cu dou treimi de secol n urm, copil fiind, citeam deja cu admiraie povestirile care evocau revolta din Vendeea, att de curajoas, att de disperat. Dar niciodat nu mi-a fi putut nchipui, nici mcar n vis, c,
n zilele btrneii mele, voi avea onoarea de a inaugura monumentul n cinstea eroilor, n cinstea victimelor acestei revolte.
Douzeci de decenii s-au scurs de atunci, timp n care fiecare ar a evoluat diferit. Nu numai n Frana, ci i n alte pri, revolta din Vendeea i represiunea sa sngeroas i-au gsit alte i alte lmuriri, mereu
rennoite. Aceasta deoarece evenimentele istorice nu sunt niciodat cu adevrat nelese n incandescena pasiunilor care le nsoesc, ci de departe, atunci cnd trecerea timpului le-a mai rcit.
Mult vreme, am refuzat s auzim i s acceptm ceea ce strigau cei ce piereau, cei ce erau ari de vii, ranii dintr-un inut de oameni harnici, pentru care Revoluia prea s fi fost fcut i
pe care aceeai Revoluie i-a oprimat i umilit n modul cel mai ngrozitor.

Ei bine, da, aceti rani s-au revoltat mpotriva Revoluiei. Toate revoluiile dezlnuiesc n oameni instinctele barbariei celei mai elementare, forele opace ale invidiei, lcomiei i urii;
contemporanii neleseser foarte bine acest lucru. Au pltit un tribut greu psihozei generale, ntr-o perioad n care fie i numai un comportament de om politic moderat sau aparena lui
trecea drept o crim.
Secolul XX a estompat, n ochii umanitii, aureola romantic care nvluia Revoluia din secolul al XVIII-lea. O dat cu trecerea anilor, oamenii au sfrit prin a se convinge, prin propria lor nefericire, de faptul c
revoluiile distrug caracterul organic al societii, c ruineaz cursul natural al vieii, c anihileaz cele mai bune elemente din viaa public, lsnd terenul liber pentru cele mai rele. Nici o revoluie nu poate
mbogi o ar; civa descurcrei fr scrupule provoac nenumrate mori, o pauperizare extins i, n cazurile cele mai grave, o degradare de durat a populaiei.
Cuvntul revoluie nsui, din latinescul revolvere, semnific a te rostogoli napoi, a reveni, a resimi, a reaprinde. n cel mai bun caz, a provoca dezordine. Cu alte cuvinte, un ir ntreg de semnificaii prea puin
atrgtoare. n zilele noastre, n lumea ntreag, cuvntul revoluie nu mai este nsoit de epitetul mare dect cu circumspecie i, de multe ori, cu mult amrciune.
nelegem acum din ce n ce mai bine c efectul social dorit cu atta ardoare poate fi obinut printr-o desfurare evolutiv normal, cu infinit mai puine pierderi i fr slbticie generalizat. Trebuie s tim s
chivernisim cu rbdare ceea ce ne ofer fiecare zi din prezent. E van sperana c revoluia poate regenera natura uman. Acesta este lucrul pe care l sperase revoluia voastr, i nc mai mult a
noastr.
Revoluia francez s-a desfurat n numele unui slogan intrinsec contradictoriu i irealizabil: libertate, egalitate, fraternitate. n viaa social, libertatea i egalitatea tind s se exclud n mod natural, sunt
antagonice una alteia! Libertatea distruge egalitatea social acesta este chiar unul din rolurile libertii , iar egalitatea restrnge libertatea, deoarece, altminteri, prima nu ar putea fi atins. n ce privete
fraternitatea, ea nu face parte din familia primelor dou. Este doar un adaos exaltat la slogan i nu dispoziiile sociale vor crea adevrata fraternitate. Aceasta este de ordin spiritual.
Mai mult, acestui slogan temerar i se aduga pe ton amenintor: sau moartea, ceea ce i distrugea ntreaga semnificaie. Nu voi putea niciodat dori nici unei ri o revoluie. Dac revoluia
secolului al XVIII-lea nu a dus la ruina Franei, este numai pentru c a avut loc Thermidor.
Revoluia rus nu a cunoscut un Thermidor care s o zgzuiasc. Ea a antrenat poporul nostru pn la capt, pn la prpastie, pn la abisul pierzaniei . Regret c nu sunt prezente aici persoane
care s adauge ceea ce au nvat din experiena proprie, n strfundurile Chinei, ale Cambodgiei, ale Vietnamului, care s ne spun care a fost preul pltit de ei pentru revoluie. Experiena
Revoluiei franceze ar fi trebuit s fie o lecie suficient pentru organizatorii raionaliti ai fericirii poporului. Dar nu! n Rusia, totul s-a desfurat nc i mai ru, i la o scar incomparabil mai mare.
Multe din procedeele crude ale Revoluiei franceze au fost docil aplicate pe corpul Rusiei de comunitii leniniti i de socialitii internaionaliti. Numai c gradul lor de organizare i caracterul
lor sistematic le-au depit cu mult pe cele ale iacobinilor. Nu am avut un Thermidor, dar i putem fi mndri de aceasta, cu toat onestitatea am avut Vendeea noastr. i nu una, ci mai multe. Este
vorba despre marile rscoale rneti din 1920-21. Voi evoca doar un episod bine cunoscut: masele de rani, narmai cu bte i furci, care s-au ndreptat spre Tambov, nsoite de dangtele
clopotelor de la bisericile din jur, pentru a fi secerate de mitraliere. Rscoala de la Tambov a rezistat unsprezece luni, dei comunitii au folosit n reprimarea ei tancuri, trenuri blindate,
avioane, au luat ostatece familiile rsculailor i au fost la un pas de a utiliza gaze toxice. Am cunoscut i o rezisten teribil n faa bolevismului la cazacii din Urali i de pe Don, nbuit n valuri de
snge. Un adevrat genocid.
Inaugurnd astzi memorialul eroicei voastre Vendeea, vd cu ochii minii monumentele care vor fi ridicate cndva n Rusia, martore ale rezistenei ruse n faa nvlirilor hoardei comuniste. Am traversat mpreun
cu voi secolul XX. De la un capt la cellalt, un secol de teroare, cumplit ncoronare a acestui progres la care visase atta secolul al XVIII-lea. n zilele noastre, cred, tot mai muli francezi vor nelege din ce n ce
mai bine, vor aprecia mai just, vor pstra cu mndrie n memorie rezistena i sacrificiul celor din Vendeea.
Aleksandr SOLJENIN
Lucs-sur-Boulogne, smbt 25 septembrie 1993
n romnete de Ioana Ocneanu
Surs: Rzvan Codrescu

Aux armes, citoyens! 14 iulie, ziua Frantei si a caderii Bastiliei, o comemorare a PRIMULUI EXPERIMENT TOTALITAR AL MODERNITATII ILUMINISTE
Adevarata fa a Revolutiei franceze sau paleo-comunismul sangeros
ORA PAMANTULUI. Cand ideologii noii religii seculare ne sting luminile sau despre sarbatorile Noii Ere

*
DUHUL NIHILIST SI MISTICA REVOLUTIEI marile ispite ale crestinului de azi
Profetismul dostoievskian la lucru (II): Spre asta ne indreptam
LEGILE NOAHIDE (TALMUDICE), MASONERIA SI UNIUNEA EUROPEANA. Ce legatura este intre iudaism, SUA, revolutia franceza si dreptul international?
INSTAURAREA NOII LUMI DEMONICE PRIN HAOS DELIBERAT profetismul dostoievskian la lucru (I)
Al. Soljenitin CAND SI DE CE SE TRECE PRAGUL NELEGIUIRII? SI DE CE SEMINTELE CRUZIMII NU AU FOST STARPITE DIN INIMILE NOASTRE? (III)
In cautarea mainii calde a lui Dumnezeu. SOLJENITAN SI CAUZELE PROFUNDE SI ESENTIALE ALE RAULUI DEVENIT TOTALITAR. De ce reusesc conspiratiile? (II)
Eseu profetic despre ce ne asteapta: LITURGHIA NEAGRA A LUI CAIN pregatita de semintele rautatii, urii si razvratirii aruncate pretutindeni acum

Articol publicat de Cuvntul Ortodox: http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari

Linkul catre articol :

http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2013/12/19/documentar-subtitrat-vandeea-genocid-revolutia-franceza/