Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Texte Ataxii Nervi Cranieni p1
Texte Ataxii Nervi Cranieni p1
1.
Sindroamele vestibulare
2.
Sindromul cerebelos
3.
4.
dr Sorin Tu
dr Sorin Tu
La aceasta manevra se declanseaza atacul de vertij descris de pacient, fiind in acest fel un test diagnostic. Se observa si nistagmusul dupa trecerea
in pozitia de decubit.
dr Sorin Tu
Otoliti migrati
Manevre terapeutice de
repozitionare a materialului
cupulolitiazic in VPPB
dr Sorin Tu
dr Sorin Tu
dr Sorin Tu
dr Sorin Tu
Nervul olfactiv
Anatomie.
Receptorii olfactivi celulele senzoriale bipolare din mucoasa zonei inalte a foselor nazale.
Axonii acestor celule strabat ca filete olfactive lama ciuruita a etmoidului si ajung la bulbul olfactiv unde fac sinapsa
cu celulele mitrale.
Axonii celulelor mitrale trec spre bandeleta olfactiva, trigonul olfactiv, radacinile interna si externa ale trigonului,
de unde se indreapta spre ariile rhinencefalice (circumvolutiunea hipocampica, a corpului calos, orbitofrontal,
nucleu amigdalian, trigon olfactiv, septum lucidum, comisura alba anterioara).
Testare examinare.
Initial se examineaza fosele nazale ptr a exclude cauze periferice de afectare olfactiva.
Olfactometria subiectiva, calitativa; subiectiva cantitativa; obiectiva, bazata pe raspuns psihogalvanic si EEG.
Patologie.
Hipo/anosmia periferica (ORL) si neurogena, uni / bilaterala. Cauze : tumori, meningite, traumatica, toxica,
medicamentoasa, alte cauze.
Parosmia.
Iluziile si halucinatiile olfactive.
dr Sorin Tu
Examinare:
acuitatea vizuala la optotip, examinarea orientativa la pat prin numararea degetelor la 5 metri, sau a unor
texte cu litere cu marime standard, citite la 50cm.
- examinarea campului vizual campimetrul polar, sau orientativ, la patul pacientului prin compararea cu
campul vizual al examinatorului.
- examinarea fundului de ochi oftalmoscopia.
Patologie.
Afectarea acuitatii vizuale cauze oftalmologice , legate de patologia oculara ; cauze neurooftalmologice, prin
afectarea nervului optic (in primii 5 mm de la origine = papilita cu scadere acuitate vizuala dar si edem al
papilei la examinarea fundului de ochi FO; dupa primii 5 mm = nevrita optica retrobulbara in care scaderea
de acuitate vizuala +/- deficit campimetric nu se asociaza cu edem al papilei la ex FO).
Afectarea campului vizual prin lezarea cailor vizuale:
- nerv optic (asociata cu scaderea AV) scotoame, pana la cazuri severe de amauroza (uni- sau bilateral).
- lezarea chiasmei optice hemianopsii heteronime bitemporale in leziuni mediochiasmatice (ex adenom
hipofizar,) sau binazale in leziuni laterochiasmatice (arahnoidite, anevrisme carotidiene bilaterale).
- leziunile retrochiasmatice hemianopsii laterale homonime de partea opusa leziunii.
- cecitatea corticala prin leziuni occipitale bilaterale- dg diferential cu amauroza binoculara ( in cecitatea
corticala pacientul are agnozie ptr cecitate, reflexul fotomotor prezent, examinarea imagistica cerebrala
CT, IRM arata leziunile in regiunea cortexului vizual occipital, bilateral ).
dr Sorin Tu
dr Sorin Tu
Om
DS
Abducens VI
dreptul extern
DE
DI
OM
DI
Trohlear IV
oblicul mare
OCHI DREPT
dr Sorin Tu
Sindroamele Foville
(paraliziile voluntare ale privirii orizontale )
Sindrom Foville supramezencefalic:
- Leziune deasupra decusatiei mezencefalice a caii cortico-tegmental
- Pacientul isi priveste leziunea ( deviere conjugata a globilor oculari spre leziune)
- Hemipareza piramidala de partea opusa leziunii, asociind pareza faciala centrala
Sindrom Foville pontin superior
- Leziune sub decusatia mezencefalica a caii cortico-tegmentale, dar deasupra nucleului facial (VII)
- Pacientul isi priveste membrele paralizate si are pareza faciala centrala
- Hemipareza de partea opusa leziunii
Sindrom Foville pontin inferior
- Leziune sub decusatia mezencefalica a caii cortico-tegmentale, dar la nivelul nucleului sau si
nervului facial (VII)
- Pacientul isi priveste membrele paralizate si
- Are pareza faciala periferica de partea leziunii si hemiplegie de partea opusa leziunii
dr Sorin Tu
dr Sorin Tu
dr Sorin Tu
Nervul trigemen V
Anatomie.
dr Sorin Tu
Nervul trigemen V
Examinare sensibilitate tactila, termica, algica; pucte trigeminale; reflex cornean; volum si
consistenta muschi masseter si temporali, deschiderea gurii; proba creionului, reflex
masseterin.
Patologie.
nevralgia trigeminala esentiala sau secundara, in primul caz ex obiectiv si RMN cerebral sunt
normale, in al doilea caz ex neurologic sau / si RMN sunt anormale, identifica cauza.
Caracterizata de dureri lancinante, atroce, spontane sau declansate de atingerea unor zone
trigger faciale. Poate afecta una sau mai multe ramuri trigeminale.
Tratamentul Carbamazepina (de electie, pana la 1600mg/zi, pregabalin, lioresal, amitriptilina, f rar
opiacee usoare (dihidrocodeina pe termen scurt). Se prefera monoterapia. Tratament chirurgical
in cazuri insolvabile (rhizotomie percutana retrogasseriana prin radiofrecventa, gammaknife,
decompresie arteriala selectiva).
dr Sorin Tu
Nervul trigemen V
Paralizia trigeminala
Hipo/anestezie in teritoriul uneia sau mai multor ramuri trigeminale.
Abolire de reflex cornean, homolateral, dar si cosensual.
Atrofie muschi masticatori, dificultate in masticatie, sau cadere de mandibula in afectarea
bilaterala.
Devierea mandibulei spre partea paralizata, la deschiderea gurii, fiind impinsa de muschiul
pterigoidian extern sanatos.
Diminuare sau abolire de reflex masseterin.
Keratita neuroparalitica.
CAUZE tumori de trunchi cerebral, neurinoame de trigemen, accidente vasculare pontine,
tumori ale regiunii gasseriene.
dr Sorin Tu