Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 4-Mitul Natiunilor PDF

    Încărcat de

    Vera Zaharia
    89 vizualizări103 pagini

    Titlu original

    4-MITUL_NATIUNILOR.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    89 vizualizări103 pagini

    4-Mitul Natiunilor PDF

    Încărcat de

    Vera Zaharia

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 103
    Etnografia clasica si migratile barbare / 88 Popoarele Europei in antichitatea tirzie / 91 Capitolul I. Barbarii gi cilalti romani / 99 Identitatea de clasa, regional gi religioasi in imperiu / 99 Centrul roman / 107 Identiti sociale in lumea barbara / 109 rian gi restaurare / 116 Restaurare gi transformare / 119 ‘Transformarea intern’ / 127 Capitolul IV. Noii barbari si noii romani /133 Confederatia hunied / 135 ‘Emogeneza barbara in cuprinsul imperiului / 139 Provincial romani in secolele V-VI / 143 Un now teritoriu gio nou’ identitate / 187 Btnogenerele barbarilor nordic / 154 Coneluzie: aume vechi si popoare noi / 157 Capitolul V. Ultimii barbari?/161 Amalgamarea populatil in regatele ‘occidentale / 161 alia langobardt / 161 Spin vizigott / 168 donttaen franc pn tn secolul ol Vi-len / 176 ‘Nowa lume bashes / 182 Capitolul V1. Evolutia citre noile popoare europene//195 Refleci de incheiere / 199 Europenii ea zulusi / 202 Zulugii si europenit / 214 Sugestii pentru lecturi suplimentare / 221 Su ent bibliografic pentru romineasct / 224 Liste de imprati gi regi 227 care orbs despre popoare despre biuret, lege yi | Csrcerl or Prec on ecole, se ceselor i greelor na invera cs izvoee vee Dar, ir aca inp, caren snalcest cet srse ca Pe ne decir bite le rat sole culture ce pro pate 2 un vee proces de imagine 2 popouror coin Conformiate ct conven Irate gl cule de mal tiny Stbite. As, caren retua ot cape revendicile ples contemporane bss pe anlar tect Indep Mal Il eu auroras storia ott ness nu ene 0 euare 2 sen dophint Intro chtare onignfor era ent proc fenins de tckimbare dew Inngul tinpulu cee ee 2 et Inmate Geri erable rondo cx celoate pooare maf ma 8 feat deerinatt 0” dat pair todcrune tne peoade Indep a tse Lenten ene cova tn onina evolu spercdlucrarea mea despre ‘Mil napunor va putes aa fe Gave gindee mai prof syeeeve dente cue a sare inctedere vitor Parc) Geary Introducere (Cri Identiti europene Dose cu putin ani in usmd, cind vesteuropenit priveau spre vlc, gindurile lor rau apreape in integime indreptte ‘supra apie integale a reformelor economice Snanciare ale Communist Europene din 1992. Uni au ateptat cu nerdbdare pempectiva unificia monetae liminaea laelor interne gi bora relate a eetijenlor AIK! au fcuto cu eztae, sau chiar eu ‘eam, Totugl n mare masur,nafurile Comuritapi Europene au ‘vig problemele ca cae se confrants Europa intvo peeepectivi ‘3 tot ingust, in primal nd, ele au adoplat 0 vilune deosebit {e provincial despre coea ce compune Europa In al doilea rand, ‘le au peseeput provoctil a find legate mai mit e problemele feconomice ale vitoralu, decit de explozivele probleme emo- Hionale le trocutul. Char num orgarizatie or tida miopia confortabd pe care configuraia politica postbelica a facut posibll. .Comunitatea europeans” nu era de fapt european’. Ex, {n realiate, Comuniatea Europet Occidentale, efrla aderarea| GGrecci fi crease de. probleme considerable. Pentru acest ‘afi, Europa” se opr la agu-numita Cortina de Fer: dincolo| de aceasta se alau nafirile din Pact de la Vargovia, rode sirace, dar din frie tndepartae, in general lipsite de Important pentru preocupiile econotice gy din co In ce mai ‘mul chiar mitre ale Comuriti Jn sceastt .Mict Europa", vechle probleme ale nafionalismulsi, competiies economice si tensiunlor sociale presu, dacs nu pe deplin rezolvate, mécae pesbil de gestionat DMijerile separatise din Ianda do. Nord, Corsica gi nordul Spanei continua st verse singe, dar acesies erau Limite ca scopuri #iolate geograic In alte loeu, precum In Tirlul de Mil ation Sud, Brag si Catalonia, mice ngs nana ale anor “0 nr opener In cn tus rare pate in saci force terie Cnr sl anagonumee inte valor famane in Tg au ine in dein, cind Broncos a devon copitala Comuntapi: Fronts naonl, cave a fot tmp de scot Sue Blau fost nu ose Faas pin rates gaan de Seon dela Fes dat. prin apicrea programa din {55r le para soit a devel seven. Anginsconnuat st Ferosiurt dct Gore prea Europe da rest gata Unit ave seenes ete ie Tuell Mant promie st tench Fran Angst po eve va pane capt pens tedanuna tls gengratice paolo «islet Dep pre See de ite dependnfecemorch i mtr de Sate ‘ate ComunttaExzopeantnepen 8 devin un prtene egal Ir ascorie mondiale spirnd Ta psa de puter econamtch lina, nu Goat cones extantor Sse Ute conte futenice Japon In Mandey ime Now? care wm sh Europe afl 1972, vet probleme ale naionlom pur $i snp ns ven oe i ‘Cat de incredibil de naivl pare acum aceast8 viziune. In dour tev alain, aces Cot de Fe, cre manual ha Sola Eta, dass protest Ves el petra deel o ‘tl profund pound Earop oes inde pe tpt Ib Una Rechleinfle puerientrimtedin_perten demouailr ocidetale wa enaormat Tepid nf gn tame ch vane sucesve de ctemare cae vere ela Morcova yor aera reve Pell politic l trope stbilt Gein seul cout desl dels roboi mondial cls tp, ‘fete celoe 40 de adept puveramertae de asigrare © " otive de conti expres din dep eran he ongint Chanel denuin dt unt ae stetate Cantal Mins 2p onion yop Alou Haney. nearer dss Soviet zuma detec 28 Patric |. Gory {orf de muncs ieftine in Frana iin German wi de lchidare @ cobligajilr eoloiale In Marea Brtane au decangat 0 crz8 de Identitate go reaciexenofba In aceste democrafi occidentale. Nafionalsmu, etnocentsml,rasismul ~ spectre despre care se creda cau fost emule slungate din sufletl european ~ ‘Pau intors cu puter! sprite dup o jumitate de scol de adore, Uttimul mare imperiseuropean, Uniunea Sovietia, sa sfaramat In republic domice de autonome, multe dite ele nefind mai Stabile decit uniunes din care au clutat st scape, Pact de le ‘Vargova, ameninjtor Intec, ru mal essa ind Iniouit de 0 sarie de state aflate In confruntare gi mpovarate de datri le Insel sffsiate de tensiun etnice gi edutind un loc in Nous Ondine Mondial: © Germanie unifiat ii cautt © rout identtate, iar steigitele Germania germarilor” se aud pe sirziBaleani Dutoial de’ pulbere allt secol, su erupt din now inten hol civil Aces evenimente exraordinare gi sueresive a beitat Vestul na mai pun. decit Esl, Rezultatul a fost o profunda crza de idnttat, ear ridia problema ful in care uropenl vd secetile oe, vec oe, spe el igi (Cat eate de ironic, ck Europe Centrald apare Ia stegiul secolulu OC exact ag cur era la frit seco al XDC lew ‘Adevsel acestel observa ewe de un store austiae fy 1991, fete gi mal evident ante, In Baleani 9 tn statele alice, in Ucraina n Rusia Bilorusia tn Crimeca, vechilerevendicii de ssverantatenafonal ge fae din nou suite. Comite enice forjate a tet sub steagul intenafonalist al socalismulu glsese ‘cum liberates det reinnoi vechile dugmani traditional. Problemele de nerezolvat ale drephurilor minoritilor i ale eosebilor relipioase $i lngvisice, care au declangat dou ‘labosie mondiale, sunt inch 0 dall fn frunea alenfieleuropene [Nu numat cd repioul comunist a fost dscrediat, dar oxce este ‘opus eocalismuli ans din nou In mod. Aceataineamnna ch a8 devenit populace mu doar capitalism individualism, ig Anisemitism, yovrismul rlgis i rasismul stavic Politic polonesi se inrec in a vedes cine este eal mai polones dine el 2s angus reins disputele lr eu romin la et $c slovaci la nord ‘Sari gi roof se omoarh Inte i iar @ ung all uci pe bosiae in aumele drepturilr najonale. Sizbii au declangst 0 ‘mp inereare de a elimina pe albanezi din Kosovo, regiunea for sfint, iar ups volenjele rizboiuli aerian al NATO, Kosovart sau rlebunat contra minoritis sisbe cu_acoeag Drutalitate pe care au artat-o si fot lor opresori, Grupurie ctsice impragtinte dea fungal cadavrului Uniuni Sovietic i er ‘drepturile de autodeterminare poled. Nimeni na poate li dack ‘ror din Cecenia nu premerg lt vitoarevilente “Toate ecese poposre locuisc interior are cuprng alte srinoctit etic, iar multe dine ele au membri care tries ca ‘inortii fp regia dominate de alte popeare. Drept urmare ‘evendiciie de autonome politic baste pe dentate etnict vor Conclce inevitable conflict de frontiers upeimarea drepturilor Iminoritifor gi rizbot civil, deoarece fleare grup tinde cite fromznical sop al push etice”, pentru a abigura wn stat fentorial omogen ttc. ‘Chiar 41 mal ingrjorttoare pentrw sabilitatea politct a Oscdentului” decst posbiitatea ‘de renasere a migetsior fepartiste regional Uedifionale sunt nolle minor trie, In ‘pecan Germania Fran. “Republica Federals fost o patie bund”, imi spunea tn 1990 Gin toleg. german, cu nostalgle i Ingajorare. Duck nou Germanie va fla fel de bunt penta copii sil mu este car Unifiare, combinats cu prezena in Germania ufcat a mi de refugiat din Ext, precipita 0 eriza de propor, firs precedent tn ultima jumitate de secol, care afeteazaprofund felal fn eare inajritate se privese pe snes pe cllali. Gneraia care a creat smiracolul economic german ieze acum Ia pensie, lar copii ‘epee, reset tn confortl regimulul de la Bonny mu Pat ‘omic a cedeze o porte din vafa oe bunt verilrstraci din Est. ‘Ceca ce primesc german din Es este partiiparea la economia cccidental, care anterior a fst acordat parenellor tu! ai Germaniel la miraclul el economic: ,murdter oaspep ture » Patrick). Gary baleanic care sunt dai afar din Germania tn Frana i Belgia, de size mulfinile de munctor! germani din forts Republics Democrat Germans, dornici dea ue. Acegia din’ urml, confruntafi cae cu omajl cu mune In general pros pte ln landurle vesice, privese cu suspicune la tue gi slvil deja stabil ta Germania seu nedisimlath uch la poloneiy rot fella eare cau o visit mai bund penta el in noua German, Jn clagi timp, direcionarea de fonduri federale din fosta GGermanie federal in fostn Germanie résiriteant cresz4 anta sonlsme gl tena din partes celor obi un sister sal (eneros 9 azalpeasstengt soil. ‘Reacfiaextremd este renasteren violeneirasiale fn orale ln Bat. reacie mai putin extrema, dar poate si mai perculoasa teste reluarea dezbatent supra color care au dreptal de a patcipa| | prospertatea germans. Consttuga germand permite deja freptal de tntosreere", privlegiind. descendent loesitoror orbits de germand din Europa de Est, care nu au vizut riodata Germania g care poate ct nici mu mai vorbese germana, fn detrimental turllor acu crac im Germania, Cine ete ‘german? Poste deveni german un iigrant, ori identtaten {ermand este ochestiune Ge singe sau rsd? AccsteIntebari 5-0 ‘mal pus inate cu cnsecinjs teri Germania este cel mai profane implica i tranaformares ‘Europe dar dilema germans, dei este cea mal evident, nu ete ‘uied fn Fran, prezenpa a milioane de musulani~ descendent ‘i nordaficanilor, ori imigranreenji legal sau clandestini = ‘onduce Ia 0 reexaminare a idenstaji nationale Fancere, cu rezullate tulburdtoae, Teama de slamizates Fran acondus a 0 renastere a dreptululxenofefrancez, care acum pretinde ci este print de pind Ia o treime din elacorat si penins care ‘dtancezul” este mai mult o nofune rails g cultural, deci una politi In septembrie 1961, de exempt, fest prepedint Valery Giscard d'Estaing a denunit imigratea in Franja 0 invazie gi & cherat la Inlocurea dreptulul tetera (ot dsl) cu dreptul ngelui (rot du smg), ca criteria de acordare a eetjeniei a Mi maior fescend tn acl tim, Fras Beli incur fa ft fetoloor sscundentnping! fark din Cermani, ce acum {etic concurze cu mlounele de nor-afial yom sau cu ‘be ioral ins cru val $e ‘ella lbane, ce fag de 0 economie pabugit si de un “Sdn plein. Ais, temande-se ial ev atest Sail ci de ln ontera sy ineeareh aru 58 fac mil de cefugas din Romina Blgara fost fuga Sent fr cae ea compliat mld sreme iv rit pees ‘sie a agree’ In np ce se bucur deta de ‘outlier a permite contact pul boil ee, [on dat od ad cart un pat ca pater clement govine senofobesunge «tea migeare plc ih ordinen mami Sunt Tope Comunipi Europene teri de imigrre, on TeeeRiecefeiltebuie st ie erervate doar yadevarjlor” frances iain, dane sau biti? Smplul fap ch ace (Senn se pun art ct de ia rane areal program a ‘aflonalia! ram ‘acl eveimentlecurene in Europa aa cet mal mult ate ebsites lo, pedal Satle Ute un mune i ct tein clog Dy at Truly percep Sale nite ca pe o aun de migra de diverse Toul eno aot dene val orp seistve ae ‘Sue pote cons sf pomenth susfinere prin curren fc dt amu se perde Menten naoal caret strins legal SSiinbe engles # de tale nana. Este grou de eet ic trees pretinte, Thomas Jefleson, a wrt inal sh punk je mace sig al Sailor Unite figure ul Hengit si Hors, im conductor! al stondor care au vent in Botaia B a Ei cucertes it Jos srgumenta ck ne revendiin “Tg pepe gemai ou migrate Bitoni in jura anor 46454 a “hee gt vorngrn, pei apt cota sor pelo. SERS out Kase ort toa au fat cond de a 2 fonoarea de a dascinde din Hengist gi Hors, ale cBror princpi poliice gi form de guvernimant le-am preiuat™. La srl coll al XDCles ls incepta secollus XX, ieologia anglo ‘svonismlal rasial 8 excludea din Ameria ‘pe ilandeai, pe ‘europen sudit 9 pe abate Asta, police uit pot stare fentuziasm prin agitaren primejge: nel Americ tn care engleza| ‘nu mai este singura limba oficial ‘Un istore al evulut medi timpuriy care observa acest problema direct’ de la surse, care ascultt retorca lideilor hafonalig® i care itetelucrvle quince produse de istrict fil st sers-oca, este imaditgocat de local central atebuit Tin sceats debater interpret perioade dint circa 400 gi circa 1000. fn. mod neaseptat,istvia Europe de acum un milena & event orice altceva, dar mu inf. Interpretaren peioadei Sestrimri Imperiale Roman ga migrtilorburbare a devent ppunctl de spejin al discursulu polite In cea mai mare pare 2 Europe in Franjs,lideral Frontuli Nofional Jean Marie Le Pen se declart campions ,poporal france niscut odat cu botezul lui Clovis in 486, cae a purtat scea faced de nestins care este sulle unui poper, timp de aprospe 1500 de ani". La 28 nie 1989, omul forte al Seriei Slobodan Milosevie = organizal o adunare, despre care #3 afirmat of a numarat un mlon de ‘amen, a Kesovopalje (Campla Mil), unde In aceasi 2 a sulul 1389 oasten arb fot Infnts de otomans. Seopa sft Geclarat: de 2 eeafirma hotirices Serbei de a ma rerun ls acest tenors disput. Dar revendicinle maj albaneze_ pot pita indicate tn fa celor ale sibiloe. Ulm, in fond, su fipinit Korovo mai pugin de dovs eute de ani adick de le ccucerren sade I Imperial Biandin la sfégitulsecolulut Feng 9 Hera, care pot sau revaiat coll organ. Heng af fondo ast din Kent anal te ale pte epee ngloesane = Mia air al Xe, Pre, n achimb, protind 8 descing din lyri antic, Tocuitori autohtont ab regu, find ast, dupa acoeas logied dliabolics, populaia ca ycele mai mari dreptur tn Kosovo. ‘Asemenea revendiciri si contrarevendicii au condus direct Ia ‘ron razborului din Kosovo, orori care su elunsosert I sari pe cin aceast carte plea la iar [este vorba de aml 2002) ‘Na doar conducttor politic nafionalisti se josct dea {storia tn politic. Oameni de sings reputts sunt 9 et atrag in folesivea polemict a teecutulai, In Transvania ~ 0 regiune fortifiata de tngust In secolul al XLea, colonizta de sayin secolul al XIFea, dominata de ture, de habsburg side ungusi, fae, din 1929, parte a Roménie-dezbaterea asupra legitimiti politce se exprim fn termeni istorii secolului al Dclea geste Durlal in parte de cite istorc si arheologi profesiong. Au june cfldreinomasi maghiar| Intro regiune locutt de o + Bapansanen Sein Kowovo a Ica tet scl al Xe, fund ics or de 27 opel ones Stan Parone (isa "Decne sensor din Sy ete sph pal e oi 9 Tinga abner deo ee ct Ac ropa igen Wes. Oe ‘repli ngs geman Coed Stearn a rt rent abe ‘ron din ream fenlr (in gropal tractor adi) ee a vent iano din sal Sorbie sete A peat formu de L 1Rae ‘sil pe lineal uma apr dn Molva cla pei ls Sil ses De ig ore ane rans ‘fecha Soran eve ng de spec ae police, Ves. Mbigeara Onn deel few cont din Pls Be Seceey 20h 9.190207, Rt en vee cei pr de ws Taare ce vegle Unga Sf En HAO (vine, domi aspen Topatvan'a dust pnt pe i mil oh a) Te) tale ira sot Ungar eat pin idea de ofa nt ‘Mctorener Sans, rcs ga}. prem 3 pein préaren unos Soe sen (Abe kn weit Ont Tramuvan na unos Roman pin deca Mai Adu Napa e fe Alb fala din? Decembne Th, pena de Pale pert ri ‘tal dele non dnd 1920 ™ Pati). Gary Inflortoure populafie ,romand autohtons”, sau intr-una deja pustitl de invadatortslavi ? Romani inerpreteaz®. pufnele ‘tui arheologie penta rlepunde afirmati, proclamand c& Strimogi lor, vlahiP, au locult sceastsregiune ined din epoca oman, avind asl un crept egitim asupra eg In ciuda ao ‘aie de ani de inrerupere s stipénii loc Pe de alt pare, Insemnai arheolog st store ungurtargumenteaz ct mturile scheologice sugoreazd cf, in epoca veri ungurilor, rimisile societifi romane dispirusera de mult timp of, deci, ‘Transilvania tebuie sf aparin\ Ungaiel, Alt exempl despre "patra maine seta enum de “va se cum er span «neni sunt mop germane. Vi ia, a) aft noma dat ese popusioe de ene Yonah ncasty roma bv Il Scsumiras sft psunth de za de ang: Rol Sos moda S"Prelama conn rmdnet fn Tranvanla «fst o precupae ‘aotlds aap rmdneg ne din vemos Sea Avlee iil Smit rvendarn Sul Ge afone eas i srepurt pe baa ‘echt romano in Trnsvan, ups Mares Une dit 1918 politics Fest Unga pus ennvaen fa oe nia ment In speinldreptrlr romney sopra Tenens Se metal demorafic Dips al dota rizbe mondial desvlaren “eaope! epoch migriin’ » funzat vere cra ‘cave nest Eve ove aii hear ae Pe ‘pose fa popula daceromana sop Daca feompessurlant in 27, dr inane can sft wager tra serie nor ves cre na pot sven crs specie eric (Ge expla, cramin Tuc le Fut ne, lt not Bop ‘elt doe il deoeie de i Teicaea unre pe te elope eve postl de fap pein analiza cemensor de tal fuer, port (ptt ft In mormin) peecum fur tei! cre ot ‘orn un anu veld za (se temp, pcre ani Arata piace emetic mua noo). 1 Shute eae conten conten pe bes seguir sholgie lot (ntngorat sas na) muon. abrdt infers a _ blenaDesreearholga guru ee cape det ror st (eldene apace de matte (ey trl xe el at mae ‘zu ft clrtud eel st impane sures compare» dtr 35 ia air "elt de ugor este atasacorcetarea medievstic in politica actual Wine din provincia austriacd a Carinthiel,patia peltanulul de drespta Jorg Heider. Forificaile recent sipate In sud-eatl CCaintiesunt vestigial agezael savior in scoll al Vile, on ‘imasijeleluctilor defensive ale autshionlor romani"? Cind tun arheolog austrac a susinat public prima ipotet, el a fst avertsat de poltcien de’ dreapta din Carathia care ait ‘consderatc§ o asemenea ipotezd va aduce spefjin pile ide eh Slavia webu st ait depts: n Carinthia Asemenea exemple pot fi inmulfte in Europa. Istorici evului medi timpurit, nefind obignuif se afle th cents dezbeterit politic, igi gasese dinteo dais pericade lor istorcd fat Into pociie craciala te eonfuntaree pentru treat, iat srgumentaia lor folostt pentru a formula revendicte pentru recent spent vitor Din nefercre, camenis politic si chiar oxi mai mull

    S-ar putea să vă placă și