CAPITOLUL I INTRODUCERE Generalitati in respectul standardelor UE si al valorilor dezvoltarii durable, amenajarea teritoriului si dezvoltarea regionala pe termen mediu confera o importanta majora .PLANULUI DE AMENAIJARE A TERITORIULUINATIONAL”. Acest plan este promovat prin programe guvernamentale, credite exteme, avind ca scop dezvoltarea echilibrata a retelei de localitati, a infrastruturii, a sistemelor de locuire in cadrul urban si rural, a gestionarii responsabile a terenurilor sia patrimoniului national construit. Obiectivele politicii de dezvoltare regionala sunt: ‘+ Diminuarea dezechilibrelor regionale existente, + Stimularea dezvoltarii echilibrate, * Preintampinarea producerii de noi dezechilibre, ‘+ Realizarea zonelor defavorizate, * Corectarea politicii regionale cu cele sectoriale, © Stimularea cooperarii interregionale inteme si internationale care contribue la progresul economic si social, Principiile strategice ale dezvoltarii regionale vizen © Lanivel national: Y Promovarea mecanismelor economiei de piata in toate regiunile tarii, Y Promovarea unei dezvoltari armonioase a retelei de localitati, Y Cresterea capacitatii regiunilor (4.p.d.v. institutional, financiar, decizional), Y Promovarea principiilor de dezvoltare durabila, Y Cresterea sanselor egale privind informarea, cercetarea — dezvoltarea tehnologica, educatia si formarea continua © Lanivel regional: > Reducerea diferentelor dintre regiuni, judete, mediul urban si cel rural, zone centrale- zone periferice, > Preintémpinarea aparitiilor unor zone problema,> Coordonarea iniatiativelor de dezvoltare regionala, > Promovarea unor politici diferentiate conform unor particularitati zonale - zone monofunctionale: + Agricole - Miniere - Turistice, aglomerari urbane, zone naturale, zone protejate, zone de granita, zone cu probleme de mediu, 1.1. Structura fondului funciar al Romaniei. Situatia fondului funciar dupa structura prevazuta de Legea 18/1991, arata ca Roménia se afla printre tarile cu cea mai mare incarcatura de suprafata agricola alaturi de Franta, Spania, Danemarca, Ungaria si Bulgaria - ponderea suprafetelor agricole’ din suprafata totala a Roméniei este 62%, in timp ce tari precum Olanda, Belgia, Germania, au cea mai mica incarcatura agricola pe cap de locuitor 0,16-0,21 ha/locuitor. Resursele pentru eresterea suprafetelor agricole sunt foarte mici, neinsemnate chiar~ terenurile neproductive 1,9%, sunt reprezentate de stinci, ravene active, grohotisuri, terenuri cerodate si alunecate. in tabelul urmator este reprezentata situatia fondului funciar al Romaniei pe folosinte: Folosinta ‘Suprafata-mii ha Procent-% Nr.ha/locuitor Arabill 9383 39.4 4126 Pasuni 3331 14.0 1465 Fanete 1471 61 647 Vii 299 12 131 Livezi 307 | 13 135 TOTAL AGRICOL 14791 | ao (| (6504 Paduri 6681 28,0 j 203 2 aaa Ape, balti 893 ava B03 asdrumuri 394 17 173 Curt, constructii | 631 27 27 | Teren neproductiv ea cea aa Relat 198 [ToTaL 9048 38,0 3979 | NEAGRICOL | TOTAL GENERAL 23839 100,0 10483 1.2. Clasificarea terenurilor ce compun fondul funeiar al Romaniei. 1.2.1. Dupa destinatie. © Terenuri cu destinatie agricola - terenuri agricole productive, pasuni, pasuni impadurite, acoperite cu constructii, amenajari piscicole si de imbunatatiri funciare, drumuri tchnologice de exploatare, terenuri neproductive ce pot fi amenajate in scopuri agricole. © Terenuri aflate permanent sub ape - albiile minore ale cursurilor de ape, cuvetele lacurilor la nivele maxime de retentie, fundurile apelor maritime interioare. © Terenuri din intravilan - sunt amplasate constructii, alte amenajari ale localitatilor, © Terenuri cu destinatit speciale - folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, maritime, navale si aeriene, constructi si instalatii hidrotehnice, termice, de transport al energici si al gazelor naturale, de telecomunicatii, pentru exploatari miniere, cariere si halde, plaje, rezervatii, ‘monumente ale naturii, ete. 1.2.2. Dupa eategoriile de folosinta ale terenurilor. ‘Terenurile care compun fondul funciar se impart, din punct de vedere al folosintei, in 10 categorii care, a rindul lor se subimpart in 56 de subcategorii de folosinta, Fiecare categorie si subcategorie are céte un simbol standardizat cu rol de cod de identificare. Categoria de Subcatego de Simbol (cod) | folosinta folosinta 1. ARABIL ‘Arabil propriu zis a Pajisti cultivate Gradini de legume AG Orezarii AO Sere AS Solarii si rasadnite ASQ2. PASUNI Pasuni curate P Pasuni impadurite PP Pasuni cu pomi PL Pasuni cu tufaris PT 3, FANETE Fanete curate F Fanete cu pomi FL Fanete impadurite bs Fanete cu tufaris, FI 4. VID Vii nobile VN Vii hibride VE 5. LIVEZI Livezi clasice L Livezi intensive u Plantatii dud LD 6 PADURI SI Paduri PD ALTE TERENURI CU Perdele de protectie PDP VEGETATIE |___ FORESTIERA 7. TERENURI CU APE ‘Ape curgatoare AR Lacuri si balti naturale HB Lacuri de acumutare HA Canale HC Marea teritoriala HM | 8. DRUMURTSI CAT ‘Autostrazi DA FERATE Drumuri nationale DN Drumuri judetene DI Drumuri comunale pe Strazi si ulite DS Cai ferate DF9. TERENURT_ CU Constructii c CONSTRUCTIL ‘Curti si constructii cc Diguri cD Cariere CA Pareuri ce Terenuti de sport cs 10. TERENURI Nisipuri NN NEPRODUCTIVE Bolovanisuri NB Rape, ravene BR Saraturi NS Mocirle NM Haide NH 13. Identificarea pe teren a proprietatilor si a categoriilor de folosinta a terenurilor: 1.Desfasurarea operatiunilor de identificare a proprictarilor imobilelor se realizeaza in mai multe tape: - stabilirea proprietarului corpului de proprietate si inserierea pe planul cadastral in mijlocul parcelei, urmate de numele, prenumele, initiala tatalui, situatia juridica a proprietarului precum si numarul foii de plan, ~ situatia jurdica se tnserie in baza actului de proprietate sau din alte date doveditoare (indiviza mai ‘multor proprietari se vor inserie tati, mentiongind, in cazul parcelelor, ce sunt proprietate, in dreptul fiecaruia procentul din intreg care fi apartine). La identificarea in intravilan apar urmatoarele particularitati: ~ numerele de ordine care se inseriu pe planul cadastral se dau de ta 1 ta n, fie parcelelor, fie corputilor de proprietate cu conditia ca acelasi sistem de numerotare sa se respecte pentru tot intravilanul, - lastrada se va inscrie si numarul postal al corpului de proprietate in ordine alfabetica, = incazul blocuritor de locuinte se va inserie fiecare proprietar in ordine alfabetica, - pentru fiecare cladire cu etaje se va intoemio fisa, - _ peplanul cadastral se va inscrie si numaruls de ordine atribuit fisei 7Stabilirea eategoriilor de folosinta ale terenurilor. Simbolul categoriei de folosinta se inserie pe planul cadastral in interiorul fiecarci parcele, Se vor inscrie numai acele cateyorii constatate la momentul identificarii Parcelele de teren arabil care nu au fost cultivate pe o perioada de 2-4 ani, iar la momentul identificarii sunt folosite ca fanete, pasuni, se vor inscrie tot ca arabil din ratiunea de a nu diminua suprafata de teren arabil al tari din fondul funciar. Categorisirea constructiilor se face dupa tipul materialelor de constructic, sistemul de rezistenta, numarul de nivele, destinatie, Pentru cladiri se folosese urmatorii indici de cartare: a, constructii de Idcuinte, social ~ culturale si industriale ‘© cucadre si placi de beton sau schelet metalic- A. caramida sau piatra cu plansee de beton-B © dinlemn:C © din piatra, pamant sau chirpici- D b. constructii anexe gospodaresti © magazii din zid- M © garaje din zid- Gj © gtajduri din zid Gr © sere-Sr Suprafetele minime ce se pot evidentia pe planul cadastral se diferentiaza in funetie de scara planului: = 1:5.000- 100mp = 1:2.000—40:mp > 1:1000-23 mp = 1:500—10:mp Sub aceste suprafete nu se mentioneaza pe plan, iar suprafetele lor se considera fnglobate in cele ale parcelelor alaturate cu folosinte apropiate si cu acelasi proprictar. 1.4. Terenuri amenajate pentru lucrari de imbunatatiri financiare. Lucrarile de imbunatatiri funciare sunt in prezent intr-o perionda de reconsiderare, refacere, ‘modemnizare, precum si de realizare a noi sisteme de irigalii in special locale si mai ales in zonele cu deficit aproape permanent de apa pentru irigati, Organizarea teritoriului - reprezinta intregul complex de masuri economice, organizatorice, tehnice si juridice care au in vedere folosirea rationala si economica a fondului funciar al tari, dar si al fiecarui detinator sub orice forma, Organizarea teritoriului are urmatoarele forme distinete: * Sistematizarea teritortului - organizarea teritoriului pe zone naturale sau unitati administrative - judete. Acesta sistematizare se bazeaza pe elaborarea de studii si scheme pentru toate sectoarele fondului funciar in scopul folosirii economice si coordonate a acestui fond,* Organicarea teritoriului comunat ca delimitarea fiecarei proprietati, * Organicarea teritoriutui si a produetied in interiorul unitatilor si fermelor agricole, + Organizarea si amenajarea intravilanului localitatilor rurale, inclusiv echiparea completa a teritoriului. Organizarea teritoriului se intensifica in toate tarile; cererea de terenuri cultivate pentru amplasarea industriilor, a retelei tot mai dese de transport, nevoia de teren pentru locuinte, parcuri de odihna, agrement, sporturi. Dezvoltarea acestor acestor activitati necesita teren, de aceea aceasta dezvoltare nu trebuie facuta haotic, ci pe baza unor studii de prognoza. Se impun studi urgente pentru sistematizarea teritoriului pe zone mari si pe judete cu conturarea unor scheme de sistematizare in vederea amplasarii infrastructurii, amplasarea de noi fabrici, extinderea celor existente, sosele, cai ferate, linii pentru transportul energici, zone de extractie noi, extinderi de locuinte in localitati, locuri de odihna, amenajarea sistemului de protectie al terenurilor agricole de mare valoare. Planurile de specialitate trebuie facuta intr-o conceptie unitara, sa nu se neglijeze influenta unui domeniu asupra altuia si nu trebuie facute izolat (unul dupa altul). 1.5. Organizarea si sistematizarea teritoriului. Planurile de sistematizare stabilese 0 prognoza, nefiind module rigide, se aplica indiferent de schimbarile ulterioare, ele fiind mijloace ajutatoare care pot fi corectate si adaptate continuu in procesul dinamic al dezvoltarii. La baza schemelor de sistematizare trebuie sa stea intotdeauna principiile de protectia naturii, a economiei, Organizarea teritoriului pe zone naturale economice sau administrative pentru care se elaboreaza studii in vederea folosirii economice a fondului funciar, are ea seop: © Corelarea dezvoltarii agriculturii cu toate ramurile economiei si vietii sociale din teritoriu, necesitnd teren dar si delimitarea sectoarelor fondului funciar intre ele, ‘© Delimitarea perimetrelor teritoriale ale localitatilor de restul cimpului in concordanta cu programul de dezvoltare a localitatii, respectiv cu necesarul de teren pentru institutii publice, de locuit, de interes industrial sau social ~ cultural, * Delimitarea zonelor de productie agricola in vederea indrumarii profitului exploatatiilor agricole in fiecare zona si microzona, * Delimitarea zonelor de productie agricola cu restrictii severe pentru alte folosinte, © in scopul obtinerii de economii maxime, se va realiza corelarea tuturor retelelor de investitii in constructii, drumuri, alimentari de apa, a instalatiilor de comunicatii, Jucrari de imbunatatiri funciare sau prin cooperare cu alte intreprinderi,* Asigurarea conditiilor de viata social —culturale si edilitare pentru locuitorii satelor. Continutul schemei de sistematizare pe o zona naturala, un bazin hidrografic, sau a unui judet, cuprinde: ‘© Structura de perspectiva a folosintelor de teren pe destinatii de folosinta; © Programul pentru protectia naturii (protectia contra eroziunii solului, inundatiilor, a secetei); © Zonarea productiei agricole (in corelare cu profilul si structura speciilor de animale) pe zone si microzone; © Amplasarea intreprinderilor industriei locale pentru. prelucrarea produselor agricole, a firmelor care asigura servieii pentru agricultura si pentru populatie; © Amplasarea institutiilor de fnvatamént, sanatate si cultura pe raza localitatii (ele fiind de interes zonal sau judetean); © Amplasarea retelelor de transport, comunicatii si echipari tehnice de interes zonal sau judetean, amplasarea retelei de apa, energie: © Stabilirea volumului de investitii in Iucrari de constructii pe zona sau judet. Schema de sistematizare a teritoriului unei zone se bazeaza pe studii ale: - Conditiilor naturale, economice si sociale din zona, + Armonizarea intr-un singur plan de ansamblu a tuturor ramurilor economiei si activitatilor social- culturale care folosesc terenuri. 1.5.1. Organizarea teritoriului comunal. Comuna a devenit nucleul administrativ principal, prin privatizarea si descentralizarea agriculturii - Comune -2950- cu 0 capacitate agricola de aproximativ 4000 ha, in medie pe comuna - Exploatatii agricole individuale ~ 0,5-10 ha - Ferme familiale si asociatii de cultivatori de 100-2000 ha Organizarea teritoriului comunal se face prin delimitarea noilor proprietali in baza Legii 18/1991 a Fondului funciar si in concordanta cu continutul proiectului de reorganizare si parcelare, intocmit de specialisti, care cuprinde: * Reactualizarea evidentei funciare pe teritoriul comunal cu definitivarea terenurilor pe specific de folosinte si pe folositori: loturi de folosinta, terenuri silvice, terenuri de proprietate publica (pasunat, lacuri), proprietati particulare. * Definitivarea drepturilor de proprietate si optiunile proprictarilor asupra dorintei de exploatare a lotului. 10* Zonarea masivelor de teren pe 2-3 clase locale de calitate sau dupa distanta de la vatra satului in cazul terenurilor cu calitate aproximativ uniforma. = Amplasarea loturilor in proprietate individuala in apropierea vetrei localitati * Delimitarea formetor asociative. = Parcelarea sau delimitarea noilor proprietati asociative sau individuale pe terenurile situate {n panta, supuse eroziuni * Delimitarea perimetrului asociatiilor agricole sau a fermelor fumiliale in terenurile cu sisteme de irigatii sau desecare, + Proiecte de organizare si sistematizare nu pot fi executate dupa sablon, scopul acestora fiind de fapt organizarea productiei pe cale mecanizata, conservarea si sporirea fertilitati solului. 1.5.2. Organizarea teritoriului in cadrul marilor exploatatii agricole, Continutul proiectelor de organizare a productiei si teritoriului cuprinde: * Stabilirea marimii rationale a fermelor, in mod compact, dupa profilul ales si delimitarea lor pe linii naturale sau obligate, + Alegerea structurii de culturi corespunzatoare pentru a se obtine productii mari eu cheltuieli cat mai mi + Organizarea asolamentelor in tarlale cu forme optime pentru folosirea masinilor in procesele de productie. * Crearea conditiilor pentru protectia solurilor impotriva etoziunii pe terenurile in panta, crearea perdelelor de protectie pe cémpurile cu vanturi puternice. * Corelarea retelei de irigatii si desecare cu procesele de productie, intr-un singur proiect pentru organizarea teritoriului comunal sau al fermelor, cu retelele de drumuri amenajate, cat mai scurte pentru scaderea cheltuielilor de transport si de constructi. 1.5.3. Organizarea si amenajarea intravilanului localitatilor rurale. Organizare si amenajarea intravilanului localitatilor rurale se refera la: A, Situatia precenta Y Evidenta funciara cantitativa a intregului intravilan pe proprietati, folosinte (cuprinse in notiunea de ,cadastru” si,,carte funciara”). ¥_Evidenta imobilelor particulare, publice si evaluarea lor. Y Populatia pe varste si ocupatii. Y Economia: exploatatia agricola si anexe. unY Infrastructura : strazi, apa, curent electric, gaze, constructii (de locuit, publice, social- culturale), Planul de organizare si amenajare a intravilanului localitatilor rurale care cuprinde: Necesarul de locuit pentru case de locuit. Necesarul de teren pentru centrul civie si dotari social — culturale. ee Necesarul de teren pentru amplasamentul de intreprinderi industriale, de servicii, comerciale, ¥ Necesarul de amenajari si de modernizari alse strazilor, ale retelelor de alimentatie cu apa, energie electrica si incalzire. Y Tratarea si evacuarea apelor uzate menajere si depozitarea si reciclarea deseurilor. Y Crearea de spatii verzi. Y Organizarea rationala a loturilor pentru locuit si curtilor pentru ferme si exploatatii agricole. Delimitarea vetrei localitatilor in perspectiva conditioneaza realizarea cat mai economica a instalatiilor, infrastructuri, retelei de strazi, de apa, curent electric, gaze, 2CAPITOLUL II NOTIUNI DE BAZA TOPOGRAFICE Topografia. a, Elementele topografice ale terenului in plan orizontal sunt: Distanta orizontala Unghi otizontal Orientarea Coordonate rectangulare Coordonate relative Coordonate polare Coordonate electrice . Elementele topografice ale terenului fn plan vertical sunt: Aliniament oFo000D0 00 Distanta inclinata Suprafata de nivel Altitudine ( cota) Diferenta de nivel Panta terenului Profil topografic Unghi vertical oo 00000 2.1. Definitii si legatura dintre unele elemente topografice: a. Punete topografice - sunt puncte din teren materializate sau nu, care caracterizeaza pozitia si forma detalilor topografice: (obiecte naturale si artificiale din teren) sau concura la determinarea pozitiei altor punete topografice. b. Geometrizarea linilor si suprafetelor de teren - este opefatia de selectare judicioasa a unui numar minim de puncte topografice care sa aproximeze cu suficienta fidelitate liniile, in cea mai ‘mare parte sinuoase, din teren, atit in plan orizontal cat si in plan vertical, cu o linie poligonala, respectiv suprafefele ondulate ale terenului cu 0 suprafata poliedrica. Densitatea punctelor este cu atét mai mare cu cat scara planului, sinuozitatea si accidentatia terenului sunt mai mari. Conditia care se impune este ca abaterea maxima ,, a liniei poligonale de la linia din teren sa fie mai mica de 0,2 mm la scara planului (fig.1. , fig.2) Geometrizarea corecta pentru suprafetele 1-13 Geometrizare incorecta ~ necorespunzatoare pentru punctele 14-20 Aceasta abatere maxima ,,f,, corecta reprezinta: © 10 em la scara 1:500 B© 20cm la seara 1:1000 (© 40 em la seara 1:2000 © 1 mlascara 1:500 © 2mlascara 1:10000 Abateri necorespuzatoare la punctele 14- 20: {in plan vertical pentru redarea reliefului in fimetic de accidentatia terenului, se aleg puncte 1a cel mult 3-4 em la scara planului, ceea ce reprezinta: 5-20 m la seara 1:500 30-40 m la seara 1:1000 60- 80 m la seara 1: 2000 150-200 m 1a scara 1:5000 300- 400m la scara 1:10000 00000 ¢. Aliniament - este urma intersectiei suprafetei terenului cu un plan vertical ce trece prin doua punete topografice A si B. Daca puneele A si B sunt apropiate (prin geometrizarea in plan vertical) aliniamentul se poate aproxima cu dreapta ce uneste aceste doua puncte. 4. Distanta inclinata - este lungimea drepiei din spatiu ce uneste cele doua puncte topografice A siB LAB= AB . Profil topografic - reprezentarea grafica in plan a liniei de intersectie intre suprafata terenului si o suprafata verticala ce trece prin doua sau mai multe puncte date. Se poate obtine din masuratori in teren sau de pe plan. f. Suprafata de nivel - este o suprafata normala in orice punct al ei la directia gravitat ‘Suprafata de nivel O este aproximativ suprafata de echilibru a marilor si oceanelor- se foloseste ca suprafata de referinta a altitudinilor (cotelor) in nivelment. in topografie pe fntinderi limitate suprafete de nivel pot pot fi considerate plane orizontale paralele; pe suprafete mai mari se vor aproxima cu suprafete sferice concentrice. g, Altitudine (cota) ~ este distanta verticala intre suprafata de referinta si suprafata de nivel a punctului considerat Ha-AoA; H-BoB h. Diferenta de nivel - distanta verticala intre suprafata de nivel a 2 puncte A si B. ? Has-5 B= H- Ha © Unghi vertical - sunt unghiuri_ care masoara inclinarea dreptei ce trece prin puncele A si B fata de orizontala sau fata de verticala 14© Fata de orizontala Z a= unghi zenital, acestea difera ca marime sau semn in functie de sensul considerat. Dan-? aa, Zpa=200 °- Zan Relatia dintre cele doua feluri de unghiuri este: 2an+ Zap =? ans Zna- 100° j. Distanta orizontala - lungimea proiectiei ortogonale a dreptei AB din spatiu pe un plan orizontal. 2 = AoBo = AB Se poate masura direct sau determina prin caleul daca se cunoaste Iungimea inclinata si unghiul vertical sau diferenta de nivel. k. Panta orizontala - inclinarea dreptei care uneste punctele A si B fata de orizontala, exprimata prin raportul dintre diferenta de niuvel si distanta orizontala a celor doua puncte: ? Has/ Das Se pot exprima si in procente: PAB% =100P AB , respectiv P AB %o- 1000 P AB. 1. Unghi orizontal - este unghiul format din proiectiile ortogonale a doua drepte din teren SA si ‘SB intr-un plan orizontal, m. Orientare - pentru doua puncte A si B orientarea laturii este unghiu! orizontal format intre acea axa a sistemului de coordonate care are directia spre N si latura A masurata in sens topografic ( orar). n. coordonate reetangulare ( sau coordonate absolut plane)- individualizeaza pozitia in plan orizontal a punctelor topografice prin abscisa Y si ordonata X proiectici punctelor in planul de referinta, Orientarea axei OX din suprafata de referinta este de regula N. 6. coordonate relative - sunt lungimile proiectiilor pe axele OX si OY a distantei orizontale intre doua puncte. p. coordonate polare - sunt o distanta D (raza polara) si un unghi orizontal ? p (unghiul polar) care definese pozitia unui punct P fata de alt punet S si o directie de referinta, q. coordonate echerice - sunt coordonate rectangulare intr-un sistem local in care axa abciselor este materializata in teren (de regula este o latura de drumuire). 152.1.1. Unitati de masura. a. Unitati de masura pentru lungimi in $.1. — metrul cu multiplii si submultiplii b. Unitati de masura pentru suprafete - derivate din S.1- metrul patrat - m?- cu multiplii si submultip! 1 ar, 10000 mp= 1 ha ¢. Unitati de masura pentru unghiuri : ~ radianul - unitate de masura naturala, analitica, adimensionala pentru unghiuri, Este egal cu unghiul de centru care subintinde un arc de lungimea razei, astfel un cere complet are == = 29 radiani ~ gradatia sexagesimala - unitatea de masura este gradul sexagesimal (6), egal cu 1/360 dintr-un cerc- submultiplii sunt: minutul sexagesimal (’), secunda sexagesimala(") 1 °=60°=360", 1'= 60" in calcule si la calculatoarele electronice de buzunar se utilizeaza gradele nonius avand aceeasi unitate de masura eu cele sexagesimale (1/360 dintr-un cere) dar avand ca submultipli fractiuni zecimale de grad ~ gradatia centezimala - unitatea de masura este gradul centezimal egal cu 1/400. Submultiplii sunt: minutul centezimal (c) secunda centezimala (cc) 1 G= 100c= 1000ce Unitatea de masura centezimala se mai intdlneste sub denumirea de ,.gon” iar submultiplul utilizat este format cu ajutorul prefixului din sistemul International ,mili~ 1 gon=1000miligoni(mgoni), 1 mgon=0.001 goni(......)- transformarea unghiurilor de la 0 unitate de masura. 2.2. Harti si planuri. Planul topografic este o reprezentare grafica conventionala a unor portiuni restranse ale suprafetel topografice proiectate pe un plan orizontal, micsorata la 0 anumita scara si care prin detaliile pe care le contine reda in mod fidel suprafata topografica respectiva. La intocmirea planurilor nu se tine seama de eurbura pamantului. Harta, este 0 reprezentare grafica conventionala micsorata la 0 anumita seara in care este reprezentata intreaga suprafata a pamintului sau numai a unei portiuni din ea si in constructia careia se tine seama de curbura pamintului 2.2.1. Seara hartilor si planurilor. a, Scara numeriea a unui plan sau harta este raportul constant dintre diferenta ,d de pe un plan sau harta si omoloaga ei ,,D” din teren, ambele find exprimate in aceleasi unitati de masura. ~ forma de exprimare a scarii numerice este de: 1/n sau 1: ~ formula scarii numerice este: Se= d/D = 1/n=P/T Cu aceasta formula se pot rezolva urmatoarele probleme: 16* Se da distanta ,d” de pe un plan si seara I:n a planului si se cere ,D” ~ distanta corespunzatoare din teren- D=d.n. Se foloseste in lucrarile pe harti si planuri Ja extragerea unor elemente din continutul acestora. * Se da distanta ,,D” din teren si scara Inn si se cere distanta ,d” in plan d=D/n. Se foloseste in Iucrarile de raportare si transpunere pe harta sau plan a unor masuratori efectuate in teren. © Se da distanta ,,4” pe plan si .D” omoloaga din teren si se cere scara numerica 1:n, n=D/d. se foloseste in cazul in care vrem sa determinam scara( necunoseuta) la care s-a executat 0 reprezentare grafica. Pe harti si planuri distanta ,d” se masoara, de regula, in milimetr, iar distanta corespunzatoare din teren ”D” se exprima in metri. Pentru a calcula care este valoarea in metri a unui milimetru de pe harta sau plan, intocmit la 0 anumita cara se aplica regula practica n/1000; exemplu: la scara 1:25 000, Imm= 25 000/1000= 25m, Pentru determinarea distantei ,.D” din teren in metti, in functie de distanta corespunzatoare 4” de pe plan sau harta exprimata in milimetti, se foloseste formula: D(m)=d(mm). n/1000 Ex: DAB=112,3mm.10 000/1000=1123m. b. Sera grafiea - fiecarei scari numerice fi corespunde © scara grafica care constitue 0 reprezentare grafica a scarii numerice. Dupa felul de construire a scarii grafice se deosebesc: © Seara grafica simpla (niara) — asigura 0 precizic de 1/10 din baza; se utilizeaza in felul urmator: se ia in compas distanta pe harta intre doua puncte A si B si se asaza pe scara grafica astfel fnedt un varf al compasului sa corespunda cu un nmar intreg de baze, iar celalalt varf sa cada in interiorul talonului. Distanta este egala cu numarul intreg de baze la care se adauga partea fractionara citita pe talon; ex.: Daw =1100+ 24=1124 m © ‘Scara grafica transversala - unci scari numerice i se poate construi si o scara grafica transversala care asigura o precizie de 1/100 din baza, deoarece talonul este impartit in 10 unitati pe orizontala si in’ 10 parti egale pe verticala, astfel ca 0 unitate de pe orizontala reprezinta 1/10 dintr-o unitate de pe orizontala, Modul de folosire: Se ia in compas ( distantier) distanta de pe harta sau plan si se pune compasul astfel ca un varf sa fie pe o diviziune intreaga din baza, iar celalalt vérf sa cada in interior! talonului scarii transversale. Se deplaseaza compasul astfel ca un varf sa raména tot timpul pe o valoare {ntreaga din baza iar celalalt sa fie fn talon, pina cAnd virful din talon atinge o intersectie a doua linii ce marcheaza diviziunile lui; miscarea compasului se face astfel incat varfurile Iui sa fie tot timpul pe aceiasi line orizontala, Scarile grafice se folosese atat pentru determinarea distantelor de pe harti si planuri cat si in transpunerea unor distante masurate in teren pe plan sau harta. v7Precizia grafica, constitue un parametru care permite stabilirea scarii la care trebuic intocmit un plan, in functie de marimea detalilor care dorim sa fie reprezentate. 2.2.2. Clasificarea hartilor . in functie de scara si continut, planurile si hartile se pot clasifica astfel: © Planuri topografice: - planul topografie de baza al tarii reprezentat prin planurile topogratice la scarile: 1:2000, 1:5000, 1:10 000, tiparit in trei culori si intr-un singur sistem de proiectie - planul topografic special, intocmit pentru anumite scopuri economice, la scara de 1:1000, continutul lui fiind foarte variat in functie de scopul pentru care se intocmeste. © Hartile, Pentru a transmite si a reda informatii despre suprafata pamantului s-au realizat harti care de fapt sunt elemente obisnuite ale vietii modeme, regasite in publicatii, ghiduri turistice sau la TV. Cele mai obisnuite harti sunt cele care contin date despre formele de relief; hartile tematice sunt focalizate pe o anumita tema, cum ar fi: temperatura, cantitatea de apa pluviala, etc. Pentru a avea valoare si ar putea fi utilizate, hartile sunt revizuite permanent , pentru a reda schimbarile care au loc ( drumuri construite, demolari de cladiri, etc.) acestea sunt esentiale pentru a defini granitele de la mici proprietati, pana la state. La inceputul anilor”90 cartografii au fost obligati sa realizeze noi harti ale Buropei de est si ale vechii Uniuni Sovietice, fiecare din aceste regiuni suferind in aceasta perioada o serie de modificari politice. ‘Toate reprezentarile grafice intocmite la scara de 1:25 000 si mai mici sunt cuprinse sub denumirea de ,,harti” si se clasifica astfel: > Harti topografice la scari mari : 1:25 000 pana la 1: 100000 servese pentru studiu de detaliere, precum si pentru o serie de masuratori si calcule. Scara lor este considerata constanta pentru fiecare foaie de harta, > Harti topografice de ansamblu - sunt harti la scari medi. 1: 200000 pana la 1;1000000, Datorita gradului mare de generalizare si a varietatii scarii, cle servese pentru studii ‘generale si nu sunt folosite pentru masuratori si calcule. > Harti geografice ~ sunt harti la scari mici 1:1000000 si servese pentru studierea generala a unei tari sau zone geografice. Atlasele contin harti generale de referinta ale lumii si regiunilor lumii, adesea cu harti tematice, care se refera la teme specifice, cum ar fi distributia economica sau cea a populatiei > Hartile politice - reprezinta granitele nationale sau regionale cu denumirile unitatilor politice sau administrative, denumirile si simbolurile diferitelor capitale sau orase dar si locuri mai importante. Pentru a se face o distinctie clara a tarilor, sau a altor unitati administrative cum ar fi statele sau judetele se utilizeaza culori diferite. > Hartile fizice - prezinta diverse forme de relief. Pentru a se realiza, cartografii recurg la diferite tehnici, cum ar fi reprezentarea unor cote de nivel sau utilizarea culorilor pentru pentru a reprezenta inaltimea, de la verde pentru regiunile joase pana la rosu si alb pentru cele inalte. Alte 18tehnici cum ar fiz hasurarea dealurilor sau utilizarea fotografiilor modelelor de relief ofera 0 impresie tridimensionala 2 muntilor, dealurilor, si vailor, iar identificatorii de inaltime ofera informatii despre inaltimea varfurilor reprezentate. > Harti topografice - harti generale care ofera nu numai caracterisicile terenului (relief sau distributia hidrologica), dar si date referitoare la populatie, incluzind asezari umane, cai de comunicatic, suprapuse pe formele de relief naturale. Sunt utile pentru calatori, contin o cantitate mare de informatii valoroasa pentru geografi si proiectanti. > Harti de referinta generale - utilizate in special in activitati recreative, sportive si navigatie, > Harti tematice - acopera o mare varietate de subiecte, cum ar fi: clima, distributia populatici sau a anumitor resurse naturale dintr-o regiune. Hartile tematice se impart in mai multe grupe: ©. Hartt izoliniare - leaga locurile de valori egale cu linii - utile la harti climatice sau meteorologice cu linii care reprezinta temperaturile (izoterme) presiunea atmosferica (izobare) si cantitatea de apa pluviala (izohiete). De ex. urbanistii utiizeaza uneori hartile izoliniare pentru a decide amplasarea unui supermarket, informénd asupra numarului probabil de clienti. Ei realizeaza © harta legind cu izocore (linii ce unesc locurile cu acelasi timp de deplasare) localizarile propuse. Astfel ei pot estima numarul locuitorilor care traiesc la o distanta care necesita 15, 30, 45 minute pentru deplasarea la punctul vizat . Unele harti tematice utilizeaza simboluri, culori pentru a exprima cantitatile: © O ingramadire de puncte indica densitati mai mari de populatic, © Nuante de culori mai inchise indica nivele ridicate (densitatea populatici, rata mortalitatii, sau cea a criminalitatii) © Hartile cu linii de flux indica deplasari cum ar fi schimburi comerciale sau migratia populatici, © Cartogramele — sunt diagrame matematice care prezinta informatii geografice asemanatoare hartilor. fn cartograme formele tarilor nu pot corespunde cu formele lor reale, dar pot i facute inet sa respecte conturul lor real; in cartograme acuratetea formelor este mai importanta decat datele statistice prezentate. © Unele harti tematice reprezinta rezultatele cercetarilor stiintifice: hartile geologice, indica existenta si tipul de roci care exista la suprafata pamantului, sunt hartiutilizate de constructorii de cladiri, sosele sau cai ferate, sau de cei pasionati de geologie sau geografie, harti ce reprezinta tipul solurilor, geochimice, harti pentru prospectiuni, harti care reprezinta raspandirea bolilor umane sau unele care pot ajuta la descoperirea cauzelor aparitici acestor boli 2. Scheletul si nomenclatura hartilor si planurilor. in general, hartile si planurile sunt delimitate de un cadru geografic ce reprezinta imaginile plane pe elipsoid ale unor arce de meridiane si paralele, figura geometrica fiind un trapez. Fiecare trapez are o anumita nomenclatura in functie de dimensiune si scara, Scarile standard folosite in Romania sunt: 1:1000000, 1:500000, 1: 200000, 1:100000, 1:50000, 1:25 000, 1:10000, 1:5000, 1:2000. Nomenclatura hartilor cu scarile intre 1:1000000 pana Ia 1:500 000 au ca baza 19nomenclatura trapezelor la scara de 1:1000000. Nomenclatura trapezelor scarii de 1:100000 au ca baza_nomenclatura trapezelor la scari mai mari, Folosirea hartilor. Pentru a folosi eficient hartile, trebuie cunoscute limitele, scara a care sunt realizate. Adesea, soselele, caile ferate sau raurile nu pot fi reprezentate la o scara deoarece daca ele ar fi de o acuratete perfecta, lini ar trebui sa fie atat de subtiri incdt ar pute fi vazute doar cu microscopul De exemplu, pe o harta la o scara de 1:10 000 o sosea reprezentata printr-o line cu o latime de 2 mm ar trebui in realitate sa aiba o latime de 20 de metri, pe o harta la scara de 1:50 000, aceiasi 2 mm ar reprezenta 0 sosea cu o latime de 100 metri, iar pe o harta la scara de 1:250 000, aceiasi ie ar reprezenta 0, sosea cu o latime de 500 de metri, Factorii de scara ii obliga pe cei care realizeaza hartile la seara mica sa_distorsioneze unele informatii. Pe hartile realizate la o scara mai mica de 1: 50 000, cartografii nu pot atata toate meandrele si curbele unelei sosele ce strabate o panta abrupta. Acuratete si detaliu . alta limitare a hartilor este cantitatea de informatii pe care le pot contine, Hartile topografice la scara de 1:50 000 nu pot detalia modul de utilizare al terenurilor, arata doar cladiri sau paduri si nu pot reprezenta detalii subterane cum ar fi cai de metrou sau retele de canalizare. Unele harti prezinta mai mult decat ceea ce este usor vizibil - structura rocilor ce compun diverse peisaje utilizand culori si simboluri. Geologii pot descoperi nu numai limitele diferitelor strate de roci dar si locurile acestor delimitari sau chiar inclinarea rocilor sub suprafata terestra, 2.2.4, Modul de citire a hartilor. Citirea hartilor necesita 0 anumita abilitate, presupune capacitatea de a crea un tablou mintal a unei arii prin transformarea simbolurilor utilizate pe harta in caracteristici naturale, reale. Prin {ntelegerea simbolurilor utilizate pe o harta topografica, geografii pot interpreta forme de relief. De exemplu, lipsa unui drenaj de suprafuta intr-o regiune ploiasa poate da indicii despre un relief carstic, unde apa de suprafata se prelinge in jos intr-o zona subterana a pasterilor sau cavernelor. Liniile ce unese izvoarele pot indica linia de demarcatie dintr-un acvifer ( 0 roca ce contine apa) si un strat de roca impermeabila care stopeaza seurgerea apei. Caroiajul geografic. in cadrul nomenclaturii hartilor se observa ca fiecare foaie de harta sau plan este marginita de meridiane si paralele care formeaza caroiajul geografic al sectiunii respective. in colturile caroiajului geografic ce margineste o sectiune de harta sau plan sunt trecute valorile coordonatelor geografice f si ? ce reprezinta valoarea paralelelor incepand de la ecuator, iar pentru meridian incepand de la meridianul de origine Greenwich care delimiteaza foaia de harta. Intervalele dintre ‘meridian si paralele sunt impartite in minute de latitudine pe verticala si minute de longitudine pe orizontala. 20Caroiajul rectangular. Este format din drepte trasate paralele la axele de coordonate rectangulare plane ale sistemului de coordonate adoptat. Aceste paralele formeaza o retea de patrate cu latura de 1 km saw un numar rotund de km, denumita si retea kilometrica, Pe planurile cu scara mai mare de 1:10 000, acesta retea de patrate se traseaza cu laturile de 10 cm la scara planului. Pe un plan sau harta liniile caroiajului rectangular nu sunt paralele cu linile caroiajului geografic. 2.2.5, Semne conventionale. ‘Sunt semne grafice simple, generalizate astfel incdt sa exagereze imaginea detaliului din teren. ~ semne conventionale pentru planimetrie; - semne conventionale pentru nivelment. Semme conyentionale pentru planimetrie: © Semne conventionale de seara - se folosese pentru reprezentarea pe harti si planuri a unor detalii din teren importante, dar care datorita dimensiunii lor reduse nu pot fi reprezentate la scara hartii sau planului. Aceste semne indica precis pozitia detaliului pe care il reprezinta prin centrul lor sau a axei lor de simetrie (ex. reprezentarea punctelor geodezice, cai ferate, stélpi, fantini) © Semne conventionale de contur — folosite pentru reprezentarea detalillor ce pot fi desenate la scara hartii (mlastini, lacuri, gradini) ~ ele nu redau pozitia reala a unui anumit detaliu din interiorul conturului © Semne conventionale explicative - sunt notari conventionale care se folosesc pentru a da caracteristica mai deplina a detaliilor topografice. Ele se folosese intotdeauna comibinat cu celelalate doua categorii de semne conventionale pentru planimetrie (de exemplu inscriptiile pentru un pod, in {nteriorul conturului unei paduri la caminele retelelor edilitarc). Semne conventionale pentru relief (nivelment, planimetrie) Reliefual ca un element principal din continutul hartilor si a planurilor poate fi reprezentat conventional prin curbe de nivel sau mai rar prin hasuri © Curbe de nivel — proiectia in plan a liniilor care unese puncte de aceeasi cota de pe suprafata topografica, ele se impart: = Curbe de nivel normale - se traseaza la echidistanta normala ,E” aleasa in functie de scara hartii sau a planului si in functie de accidentatia terenulwi. Ele se reprezinta printr-o linie subtire continua. * Curb de nivel principale sau normal ingrosate, care se traseaza la cote rotunde (de ex. din 5 in 5 cote normale). De regula pe ele se fac insctiptiile care indica valoarea curbei de nivel. = Curbe de nivel ajutatoare - sunt trasate prin lini intre curbele normale. ntrerupte la echidistanta E/2 2* Curbe de nivel accidentale - sunt trasete prin linie punctata la echidistanta de E/4 intre curbele normale. Curbele ajutatoare si accidentale se folosesc la reprezentarea reliefului, in teren plan, cu variatii altimetrice reduse ale suprafetei topografice © Hasurile. Terenurile accidentate cu panta peste 35° care nu pot fi reprezentate pe planuri siharti_prin curbe de nivel, sunt reprezentate prin hasuri. Aceste zone au indicat conturul cotelor lor la creasta si la baza, iar in interiorul conturului apar hasurile care sunt linii trasate pe directia de cea mai mare panta, care prin ungime, densitate si grosime indica gradul de accidentatie al terenului (ex. movile, gropi, viroage, ravene, mal abrupt, ete.) Semnele conventionale pentru planimetric si relief sunt cuprinse in atlase de semne conventionale pentru diferite scari, ele fiind in general identice ca forma pentru diferite scari, deosebindu-se numai prin dimensiuni. 2.3. Marcarea punetelor. Marcarea punctelor reprezinta operatiunea de materializare in pamfnt a punctelor topografice. Punctele topografice din reteaua de sprijin a ridicarii, cat si uncle din punctele caracterisice ale temului-de planimetrie si altimetrie, se marcheaza pe teren atat prin semne ( borne, tarusi), cat si prin semne deasupra lor (semnale). Punctele marcate fac legatura intre teren si plan fiind absolut necesare la trasati, verificari, completari ulterioare, © Bornarea punctelor. Marcarea permanenta a punctelor topografice se face cu bome din beton armat (piatra cioplita) care au forma unui trunchi de piramida cu baza patratica cu dimensiunile variabile prevazute de STAS 3448.52 4294- 54, Punetele care se materializeaza prin bome sunt puncte geodezice din reteaua de sprijin precum si uncle din punctele retelei de poligonatie (drumuri). La alegerea punetelor ce urmeza a fi borate trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele: © Sa se asigure permanetizarea lor (amplasare in locuri ferite de distrugere), © Stabilitatea si identificarea lor, © Vizibilitatea catre alte puncte marcate prin borne pentru a fi utilizate la lucrarile ulterioare, © In vederea reconstituirii unui punet topografic a carui boma a disparut in timp, se executa si.o bomnare la subsol cu o caramida eu cruce asezata sub un strat semnalizator si de recunoastere din nisip, zgura, caramida pisata. Bulonul metalic care este incastrat in borna si reprezinta punctul matematie, trebuie sa se gaseasca pe verticala marcii de la subsol. Conditia se asigura folosind un fir de plumb si doua sfori fntinse intre patru tarusi la intersectia carora se instaleaza suecesiv caramida si apoi borna (fig3). {in timpul fixarii bomei de subsol si a bornei de beton eu pamént batut se verifica periodic pozitia lor cu firul de plumb (fig.4). 22© Semnalizarea punetelor. Operatiunea de materiatizare a verticalei punctului topografic astfel incat sa fie observat de la distanta fnsemna semnalizarea acestor puncte topografice (fig.5, 6.). © Triangulatia. Este 0 metoda bazata pe faptul ca daca se cunoaste lungimea unei Iaturi a unui triunghi si cele trei unghiuri ale sale, se pot usor calcula lungimile celorlalte doua laturi. Pentru a determina pozitille exacte a sute de statii de control situate adesea la distante de 50 km unele de altele, trebuie masurata doar o singura distanta; acesta este linia de baza si poate avea o lungime de 10-20 km. De Ja acesta linie de baza topografii fixeaza apoi distanta exacta, dintre celelalte puncte din retea prin masurari unghiulare utilizénd un instrument optic de masura numit TEODOLIT. Ulterior au fost introduse instrumente de masura electronice si au inceput sa fie utilizati satelitii artificiali pentru determinarea pozitiei punctelor de control, in punctele retelei de triangulatie si de indesire se instaleaza semnale permanente, rigide ce ramén pe teren tot timpul masuratorilor. Punctele de drumuire si de detaliv se semnalizeaza temporar cu jaloane. Indiferent de tip, semnalele trebuie sa fie verticale, pe cat posibil simetrice, bine identificabile, fluturii vopsitiin alb, negru, rigide si ieftine. 2.4. Ridicari topografice simple. Ridicarile topografice simple se executa in terenuri aproximativ orizontale in’ scopul determinarii unor suprafete mici de teren (circa 5-10 ha) a determinarii unor distante inaccesibile, sau trasarii unor perpendiculare, Distantele masurate sunt considerate orizontale. Instrumentele care se folosese in cadrul acestei ridicari simple sunt in principal panglica cu accesoriile ei , sau panglica cu accesorii si echerul topografic. Prin masurarea distantei unui aliniament AB, se intelege parcurgerea acesteia de la un capat la celalalt pentru a se vedea de cite ori se cuprinde in ea etalonul adoptat, Masurarea directa a distantelor se efectueaza cu panglici sau rulete de otel de 10, 15, 20, 50 1m; trusa de masurare a distantei mai contine: 2 intinzatoare, fisc, termometre si dinamometru, Masurarea suprafetelor. Determinarea suprafetelor de teren prin ridicari topografice simple se refera atat la obtinerea ‘marimii acestora, cit si reprezentarea lor Ia 0 anumita seara. Echipa de lucru este alcatuita din: 1 inginer, 1 tehnician, si 3-4 muncitori topografi si trebuie sa aiba in dotare: panglica de otel de 50 metri, o ruleta de 25- 50 metri, termometru, dinamometru, o legatura cu fise, 3-4 jaloane, tarusi de lemn. 2.5. Instrumente de masura. 2.5.1, Instrumente de masurat unghiuri: 23‘Teodolitul — Theo 020A- masurarea unghiurilor orizontale si verticale cu precizie ridicata, ‘Teodolitul — tahimetru este un instrument pentru masurarea unghiurilor orizontale si verticale cu precizie medie precum sia distantelor inclinate, pe cale optica.- Teodolitul Wild 'T2 2.5.2, Instrumente pentru masurarea directa a diferentelor de nivel Instrumentele pentru masurarea directa pe teren a diferentelor de nivel dintre doua puncte ‘Aumite nivele sau nivelmetre, determina vize situate intr-un plan orizontal si se bazeaza pe fenomenul de gravitate sau mai precis pe echilibrul, fie a unui pendul, fie a unui lichid. Exista 0 mate Varietate de tipuri de nivele. Nivela cu luneta fixa si nivela - instrument la care nivela si Tuneta fac corp comun. Orizontalizarea axei de vizare a lunetei instrumentului este obtinuta prin observarea bulei de aer a nivelei asociate la Iuneta. ~ Nivelul rigid simplu fara surub de fina calare ( surub de baseulare) -Nivela torica este fixata pe luneta si acest ansamblu se poate roti in furul axei rotative (vv) fixat pe un suport cu 3 suruburi calare, Orizontalizarea axei de vizare (Or) a lunetei se face prin calarea precisa cu nivela torica, ca la teodolit. inainte de efectuarea unei citiri pe mira, se observa bula de aer a nivelei torice, caland-o cat mai precis posibil prin actionarea suruburilor de calaj cel mai apropiat pe planul vertical ce trece prin luneta (fig.7). ~ Nivelul rigid cu surub de basculare - Nivela torica care permite inclinarea fixa a acestui ansamblu, deci si a axei de vizare Or, cu surubul de fina calare Sb. Orizontalizatea axei de vizare se face precis, inainte de efectuarea oricarei citiri pe mira, cu surubul de basculare Sb, dupa ce in prealabil, instrumentul a fost calat cu nivela sferica, operatic ce se executa cu teodolitul (fig.8). - Nivelul Zeiss-030 ~ Nivel automat-instrument la care punctarea pe mira este coreetata in mod automat de defectul de orizontalitate a axei de vizare a lunetei. Aceasta corectare se realizeaza cu ajutorul unui compensator inserat pe traseul axei optice in interiorul lunetei, dupa ce instrumentul a fost calat aproximativ cu o nivela sferica Acest instrument nu mai are nivela torica pentru orizontalizarea axei de vizare ,avand numai o nivela sferica pentru calajul aproximatiy cu scopul de a asigura libertatea de actiune a compensatorului. Dupa modul de constructi¢ realizat al compensatorului se eunose: ~ Nivel automat cu compensator pendulat (cel mai raspandit) = Nivel automat cu compensator cu nivela = Nivel automat cu compensator cu prisma lichida. 2.6. Intoemirea si redactarea planurilor. Ridicarile topografice se concretizeaza sub forma unor reprezentari grafice : planuri, profile. Redactarea acestora presupune raportarea pe un suport a punctelor ce au format obiectul ridicarii, folosind instrumente si metode adecvate. 24~ Materiale: hartie desen lipita pe suport nedeformabil - Foi de material plastic ( pentru a impiedica deformatiile) - Hattie milimetrica sau foi de hartie alba, nelipite (planuri simple) Instrumente pentru redactare. = Coordonatografe rectangulare (mari si mici) - pozitia in plan orizontal a punctelor topografice prin abcisa y si ordonata x , orientarea axei Ox spre Nord - Coordonatografe polare - definirea unui punct ,,P” fata de un alt punct”S” si o directie de referinta SA data - distanta orizontala D si un unghi orzontal 2p . - Raportoare, echere, rigle, compasiere, scari grafice. La redactarea planurilor se face mai intai alegerea sectiunilor din plan care se refera la ‘impartirea planului topografic in sectiuni de forma patrata cu dimensiuni cunoscute 50x50 cm, limitate prin linii paralele cu axele de coordonate rectangulare ale planului topografic - aceste lin de cadru au coordonate rectangulare cunoscute, inscrise pe marginea sectiunilor din plan (fig.9). (© urmatoare etapa in redactarea planurilor o constitue trasarea caroiajuui rectangular_( Ja scara) si raportarea_punctelor la scara, Aceasta raportare se poate face prin: = Coordonate rectangulare - coordonatograf rectangular de precizie = Coordonate polare - raportor simplu si coordonatograf polar - Coordonate echerice- rigla, echer, distantier 2.6.1, Reprezentarea reliefului. Metoda cea mai folosita este aceea a curbelor de nivel: - Metoda interpolarit grafice a curbelor de nivel * -Procedeul rabaterii — profilul liniei = Procedeu! triunghiurilor dreptunghice- folosirea izografului- obtinerea unor linii paralelel echidistante - Metoda interpolarii numerice a curbelor de nivel ~ analitic ~ Metoda interpolarit “din ochi”folosita in practica de topografie de catre cei experimentati) Cutbele de nivel se vor obtine prin unirea punctelor de acceasi cota ( curba de nivel este proiectia in plan a liniei care uneste punctele de pe suprafata terestra care au aceiasi cota) . La trasarea curbelor de nivel pe plan se vor respecta urmatoarele reguli (fig.10): © Curbele de nivel sa fie continue pe intreaga suprafata a planului + se intrerup: - in dreptul semnelor conventionale si la intdlnirea cu ape sau cai de comunicatii ~in cazul terenurilor accidentale la intalnirea cu rape, viroage, maluri abrupte; Pentru inscrierea valorii altitudini cazul curbelor de nivel principale © Echidistanta curbelor de nivel se ia in functie de accidentatia terenului, scara planului si precizia urmarita(fig.11). 25CAPITOLUL III ELEMENTE DE CADASTRU GENERAL 3.1. Definitie. - Cadastrul general este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si Juridica, prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea, prezentarea pe havti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intreg teritoriul tari, indiferent de destinatia lor si de proprietar, Scopul cadastrului general reprezinta: ~ Identificarea, inregistrarea si descrierea in documentele cadastrului a terenurilor, a celorlalte bunuri imobile si stocarea datelor pe suporturi informatice; = Asamblarea si integrarea datelor furnizate de cadastrele de specialitate; ~ Identificarea si inregistrarea tuturor proprietarilor si a altor detinatori de terenuri si de alte bunuri imobile; - Fumizarea datelor necesare sistemului de impozite si taxe; Obiectul cadastrului. - imobilul (parcela) proprietarul si_situarea teritorial- administrativa © Imobilul va fi definit de suprafata, categoria de folosinta a. terenului, calitatea terenului; © Proprietarul se identifica prin nume si prenume in baza actelor de identitate, precum si situatia juridica a terenului; © Situarea administrativ teritoriala se defineste de situarea imobililor ce constitue proprietatea in limitele administrative ale comunei, orasului sau municipiului 3.2, Functiile cadastrului. Potrivit Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr.7/1996, republicata in 03.03.2006,cadastrul indeplineste 3 funetii: *Tehnica *Economica “Juridica Funetia tehniea - se realizeaza prin determinarea pe baza de masuratori a pozitiei, configuratiei si marimii suprafetelor terenurilor pe destinatii, categorii de folosinta si proprietari, precum si ale constructorilor. Luerarile tehnice de cadastru constau in : ‘© Stabilirea si marcarea pe teren , prin borne a hotarelor unitatii; ‘©. Marearea pe teren prin bome a limitelor intravilanului localitatii; 26© Identificarea bunurilor materiale pe baza actelor de proprietate © Inregistrarea litigiilor de hotar; © Masuratori pentru actualizarea planurilor cadastrale; Functia economica - cvidentiaza destinatia, categoriile de folosinta ale terenurilor, precum si elementele necesare stabilirii valorii economice a bunurilor imobiliare. Funetia juridiea a cadastrului general realizeaza identificarea proprictatilor pe baza actului de proprietate si prin publicitate imobiliara. 1. Planurile cadastrale - trebuie sa contina urmatoarele date: 1, Hotarele teritoriului administrativ, hotarele intravilanclor, precum si cele ale proprietatilor individuale 2. Simbolurile categoriilor de folosinta Numerele cadastrale Date de identificare ale proprietarilor Schemele de dispunere ale foilor pe plan Datele de executare a lucrarilor de cadastru ave Editarea planurilor se face dupa intocmirea registrelor cadastrale. B. Planul de ansamblu, spre deosebire de planurile cadastrale, trebuie sa contina urmatoarele elemente: > Denumirea teritoriului, a judetului; > Scara de intocmire; > Schema de intocmire a foilor de plan; > Directia nordului geogratic; > Denumirea institutiei care a intocmit planul. Planul se va pastra la Oficiul Judetean de cadastru, iar o copie la biroul de carte funciara, Planurile si registrele cadastrale se tin la zi, in concordanta cu situatia de pe teren, cu 0 periodicitate de 6 ani, cand se parcurge obligatoriu terenul, pentru a se constata eventualele. modificari. Studiile pedologice se actualizeaza cu periodicitate de 10 ani , iar cele agrochimice de 4 ani. Pe parcelele unde intervin modificari, modificarile se vor opera imediat dupa producerea lor. 3.3. Domenii si activitati care participa la realizarea cadastrului general. Activitatea de cadastru poate fi definita ca o activitate complexa Ia realizarea carcia participa tei grupe de domenii de activitate, conferindu-i acesteia caracterul de domeniu interdiseiplinar. Domenii de baza: geodezia, topografia, fotogrammettia, cartografia. Acestea sunt cele care asigura in toate etapele de lucru, datele si documentatiile de plecare pe parcursul Iucrarilor. 7Geodezia asigura datele preliminare cu privire la retelele de sprijin necesare intocmirii si reactualizarii planurilor cadastrale, Topografia prticipa la realizarea planurilor cadastrale prin ridicarile de detali Fotogrammetria furnizeaza date necesare reactualizarii planurilor pe baza inregistratilor aeriene. Cartografia asigura cartoeditarea si cartoreproducerea planurilor si hartilor. Domenii de colaborare: dreptul funciar, economia agrara, pedologia, programare computerizata, imbunatatirile funciare, Acestea rezolva problemele juridice necesare tinerii a zi a sistemului de publicitate imobiliara, probleme pedologice ce apar sub aspectul cadastrului economic in cadrul bonitarii terenurilor, problemele de prelucrare computerizata a tuturor datelor. Domenii auxiliare: sistematizarea teritoriului, urbanism, organizarea teritoriului, amenajarea padurilor, protectia mediului. Acestea dau nota oficiala in rezolvarea problemelor cadastrale, Preluaind datele necesare de la oficiile de sistematizare a teritoriului, de 1a sectiile de urbanism, de la agentiile de mediu se va realiza un cadastru general complet si actualizat prmanent, 3.4. Cadastre de specialitate, Potrivit legii cadastrului se prevad urmatoarele: in functie de interesele generale ale statului si nevoile specifice ale agentilor economice care detin in administrare sau in proprictate suprafete de teren, ministerele, alte institutii centrale de stat, regiile autonome organizeaza cadastrul de specialitate in domeniul agricol, forestier, apelor, imobiliar edilitar si al teenurilor cu destinatie speciala: minier, industrial, pentru transporturi rutiere, feroviare, navale, aeriene si altele. Totodata se prevede: ~ Lucrarile cadastrale de specialitate contin elemente de baza ale cadastrului general, necesare inocmirii cartilor funciare, precum si pentru aplicarea reglementarilor legale in vigoare. Titularii cadastrelor de specialitate sunt obligati sa puna la dispozitie datele culese necesare realizarii cadastrului general. Cadastrul agricol, Realizarea acestuia se justifica atunci cand complexitatea dispunerii in teritoriu si valorile obicctivelor de investitii si productie, raspandite in perimetrele unitatilor agricole impun o detaliere continutului de date din documentatiile cadastrului general, Spre deosebire de cadastru general, care se organizeaza pe teritorii administrative, cadastrul agricol se organizeaza pe unitati agricole (podgorii, bazine, orezarii ) 28Pentru proiectele de organizarea teritoriului pe unitati agricole sau pe mai multe unitati, cexistenta prealabila a cadastrului agricol se impune ca necesitate dupa terminarea aplicarii pe teren a proiectelor de organizarea teritoriului. Scarile la care se intocmesc planurile topografice destinate cadastrului agricol sunt de regula ‘mai mari decat cele ale cadastrului general. De regula se vor alege scari de 1: 2000 sau 1: 1000. Totodata planurile de cadastru agricol trebuie sa contina si curbe de nivel. Cadastrul imobiliar edilitar, Scopul prineipal al acestui cadastru de specialitate este de a inventaria cladirile ce apartin persoanelor fizice sau juridice, precum si tot patrimoniul edilitar al unei localitati. De regula, planurile specifice se obtin prin derivare din planurile cadastrului general. Inventarierea patrimoniului edilitar al unei localitati presupune inventarierea retelelor de apa, termoficare, canalizare, gaze, electrice, telefoane, precizia de determinare a tuturor detaliilor tine de densitatea acestora, Si in acest caz trebuie sa se realizeze o racordare perfecta cu datele cadastrului general. Cadastrul forestier. in prezent, fondul forestier al tarii este reprezentat de 0 suprafata de 7 mil . ha. Acest fond este inventariat prin masuratori grafice pe planuri la scara 1: 5000 si 1: 10 000. Specificul acestui cadastru consta fn aducerea la zi a datelor dupa fiecare proiect de amenajare silvica. Proiectele amenajamentelor silvice se fue pe ocoale silvice, fara a se tine seama de delimitarea adminstrativ- teritoriala, fapt ce duce la ingreunarea racordarii datelor din cadastrul general. Cadastral apelor. Este organizat ca un sistem de inventariere si de ordonare sistematica a caracteristicilor morfometrice si hidrologice ale cursurilor de apa precum si a obiectivelor de pe acestea. Cadastrul apelor nu realizeaza inventariere a terenurilor aflate permanent sub ape si mu dispune de elemente de racordare cu cadastrul general Primele lucrari de inventariere a acestor obiective au inceput in anul 1958. in prima etapa s- a fectuat 0 inventariere primara a cursurilor de apa. S-a realizat o codificare a bazinclor hidrografice, evaluénd 15 bazine de ordinul I, fiind plasate in aceasta categorie toate raurile cu Jungime minima de 5 km si o suprafata minima a bazinului de 10 kmp. S-au codificat in acest fel 4 295 cursuri de ape si s-a intocmit primul atlas al apelor. Al doilea obiectiv il constitue axele de referinta cadastrale ale apelor. Acestea sunt realizate pe principalele cursuri de ape materializate prin bornare pe teren. Al treilea obiectv este cel de inventariere scriptica si grafica pe harti a obiectivelor construite pe cursurile de ape. Editia a doua a atlasului apelor a fost elaborat in perioada 1986- 1999, structurat pe doua volume. 291. Cu date scriptice , analize, sinteze; 2. Cu 130 de planse ale hartilor hidro la scara 1: 100 000. 3.5. Planul topografie de baza si planurile topo-cadastrale derivate. In strategia lucrarilor geodezice si cartografice de interes general se numara si cele care se realizeaza pentru intocmirea planurilor topografice la scarile 1: 2000, 1:5000, 1:10 000. intrucat planurile topografice 1a aceste scari au cea mai frecventa utilizare, s-a stabilit prin lege, obligativitatca oricarui institutii ca realizarea acestor planuri sa se faca in mod unitar din punct de vedere al caracteristicelor tehnice (continut, precizie, forma grafica) sub forma ,Planului topografic de baza al tari” Planurile topografice se excuta de institutii autorizate prin metode fotogrammetrice, geodezice, si cartografice unitare, © abordare la nivel national a intocmirii planului topografic ca luerare de interes general, a fost primita si prin prisma realizarii cadastrului funciar. fn acest scop au fost stabilite cu prioritate continutul planimetric si modul de reprezentare convenabila a categoriilor de folosinta a terenurilor, inlocuindu-se semnele conventionale complicate cu simboluri sub forma de Titere inscrise in mijlocul parcelelor. Planul topo-cadastral se realizeaza prin derivare din planul topografic de baza. Dupa efectuarea operatiilor cadastrale de teren, a caleulelor si echiparea planurilor cu numere cadastrale pentru fiecare parcela, dupa precizarea pozitiei bornelor cadastrale, planurile topo devin planuri cadastrale. in final un plan cadastral trebuic sa contina urmatoarele elemente: ~ Granitele imobilelor funciare, frontierele de stat, hotarele adminstrative; + Constructii de toate tipurile; ~ Categoria de folosinta a terenului; - Numarul topografic al parceleis = Reteaua hidrografica, digurile, podurile, canalele, ecluzele, ete. + Detalii planimetrice ce pot servi ca repere ~ Puncte fixe de determinari topo - geodezice (puncte de triangulatie, nivelment, etc.) - Denumirea localitatilor Suprafetele minime ale unei categorii de folosinta pe care o putem gasi pe plan, va fi de 100 mp pentru gradini, vii, neproductiv si 800 mp pentru celelalte categorii de folosinta, Scara planurilor cadastrale va fi in functie de panta teritoriului si de zona ( intravilan, extravilan) astfel: 1; 10 000 sau 1:5000 pentru zonele de deal si de munte 1: 5000 sau 1: 2500 pentru deal si ses, acolo unde sunt categorii de folosinta multiple 1:2000, 1:1000, 1:500 pentru intravilane 1:25 000 pentru planurile de ansamblu, 303.6. Numerotarea cadastrala. Pentru evidenta corecta a fecarei tarlale si parcele din intravilan si extravilan se utilizeaza anumite numere insotite fiecare de simbolul categoriei de folosinta a terenului, numere ce se inscriu {n planul cadastal, astfel: ~ pentra stabilirea pozitici in teritoriu a fiecarei parcele sau tarlale, realizindu-se legatura dintre planul cadastral si registrele cadastrale, ~ numarul cadastral este insotit intotdeauna de simbolul categoriei de folosinta al fiecarei parcele ceea ce permite sistematizarea pe categorii de folosinta a ficcarei parcele, - pe originalul planului cadastral numarul de ordiné acordat fiecarei parcele si fiecarei tarlale este trecut alaturi de simbolul categoriei de folosinta, Planurile cadastrale contin urmatoarele date: ~ hotarele teritoriului administrativ, hotarele intravilanelor, precum si cele ale proprietatilor individuale, - simbolurile categoriilor de folosinta, - numerele cadastral, - date de identificare a proprietatilor, - scheme de dispunere ale foilor de plan, + date de executare ale foilor de cadastru Editarea planurilor cadastrale se face dupa intocmirea registrelor cadastrale. Spre deosebire de planurile cadastrale, planul de ansamblu trebuie sa contina urmatoarele elemente: -denumirea teritoriului, a judetului, - scara de intocmire, - schema de dispunere a foilor de plan, - directia nordului geografic, - denumirea institutiei care a intoemit planul. Numerotarea in teritoriul administrativ siextravilan. Aceasta operatie se incepe cu numerotarea tarlalelor; cea care primeste numarul 1 fiind tarlaua din partea de NV a teritoriului, se continua apoi in sensul acelor de casomic. Numarul se inserie pe plan, in centrul tarlalei, eu cifre de 5 mm, iar numarul parcelei cu cifre de 2 mm. Pentru parcele se vor respecta urmatoarele reguli: 3a, primeste numarul 1, parcela din tarlava numarul 1, iar ultimul numar de parcela trebuie ase gaseasca in ultima tarla, incluzind si detaliile liniare care separa tarlalele; bapele curgatoare primese un singur numar cadastral, iar celelalte detalii liniare se numeroteaza la fiecare intretaiere cu alte detalii liniare ‘Numerotarea intravilana. Aceasta operatie se incepe cu cvartalul 1 din partea de NV a localitatii si se continua cu corpurile de proprietate cu numere de la 1 a n in fiecare cvartal. Parcelele se vor numerota tot cu numere dela I lan in fiecare corp de proprietate. Numarul corpului de proprictate se serie o singura data cu cifre de 3 mm, iar numerele parcelelor se tree in mijlocul fiecarei parcele cu cifie de 2 mm impreuna cu simbolul eategoriei de folosinta, sub forma fractionara, strazile si celelalte detalii liniare se numeroteaza separat si vor forma cvartalul zero. Bulevardele si strazile mari capata un singur numar pe tot planul, iar la intersectia lor cu alte detalii liniare, suprafata de intersectie se atribuie celei mai importante. 3.7. Documentele finale ce se intocmese la realizarea planului cadastral general: Documentele care se intocmese la nivelul comunelor, oraselor, si municipiilor conform art. 12 din Legea cadastrului /1996: registrul cadastral al parcelelor, indexul alfabetie al proprietatilor, registrul cadastral al proprietatilor, registrul corpurilor de proprietate, fisa centralizatoare, partida cadastrala pe proprietari si pe categorii de folosinta, plan cadastral. La prelucrarea automata a datelor cadastrului general, se pot distinge doua categorii de date: ay aeye b, date de intrare ~ fisa teritoriului administrativ, ~ fisa suprafetelor pe foi de plan, = indexul posesorilor, = fisa suprafetelor pe numere cadastrale. ©. date de iesire: = registrul cadastral al parcelelor, registrul cadastral al proprietatilor, indexul alfabetie al posesorilor, fise centralizatoare pe grupe pe grupe de posesori, categorii de folosinta fisa proprietatilor straine (cu domiciliul stabil in alte localitati), 3.8. Delimitarea cadastrala. 1. Unitati teritorial administrative. in Romania unitatile teritorial- administrative sunt: - comuna, 32+ orasul sau municipiul, = judetul in cadrul acestora se deosebesc categoriile: intravilan_si extravilan Intravilanul ~ este parte teritoriului administrativ care cuprinde perimetrul construibil si instalatiile aferente zonelor functionale ale localitatilor, situate in afara perimetrului construibil. intr-un teritoriu adminjstrativ comunal sau orasenesc pot fi mai multe intravilane satesti. Intravilanul se divide in : - cartiere - cvartale - pareele Extravilanul - este constiuit din restul teritoriului delimitat de hotarcle unitatii administrative comunale sau orasenesti. Acesata categorie se divide in: rapa -tarlale -parcele © trupul ~ este suprafata de teren care are o singura destinatie si un singur posesor, fiind inconjurat din toate partile de alti posesori; * tarlaua — este suprafata de teren delimitata natural (drumuri, canale, cursuri de apa) sau de om, cu contur inchis care poate sa aiba mai multi proprietari si mai multe categorii de folosinta ale terenului, * cvartalul- este suprafata de teren delimitata de strazi sau ulite, in intravilan_putand sa aiba ‘mai multi proprictari si mai multe categorii de folosinta ale terenului- este considerata ca find similarul tarlalei dar in intravilan, * parcela- este unitatea de baza a subdiviziunilor cadastrale, fiind caracterizata de un singur proprietar si o singura categorie de folosinta, Delimitarea cadastrala - este ansamblul de lucrari cadastrale prin care se stabilese in cadrul oficial, liniile de hotare. Trasarea si marcarea pe teren a hotarelor nationale se face de unitatile abilitate, Hotarele se pot clasifica in : - _hotarele intravilanelor - hotarele terenurilor cu diferite destinatii: unitati agricole, paduri, ~ hotare ale proprietatilor particulare ale persoanelor fizice. Delimitarea cadastrala parcurge urmaroarele etape: ~ lucrati de pregatire, ~ — lucrari de stabilire a limitelor de hotar si de materializare pe teren a punctelor de hotar, = lucrari de intocmire a actelor doveditoare ale delimitarii, 33Documentele ce se intoemese in urma delimitari = nota de prezentare asupra lucrarilor executate - un raport asupra modului de desfasurare a operatiunilor de delimitare, = _procesele verbale de delimitare - se intocmese separat pentru fiecare comuna in parte, in trei exemplare si vor cuprinde descrierea traseelor punetelor de hotar, semnaturile ‘membrilor participanti, stampila primariei si data incheierii documentului = _schita generala a hotarelor- se face la scara 1:25000 sau 1:50 000 si va trebui st cuprinda un minim de informatii referitoare la ©. pozitia punctelor, numarul lor de ordine, distantele dintre puncte, semne conventionale la borne © denumirea comunelor vecine © categoriile de folosinta ale terenurilor ©” cai de comunicati, cursuri de apa, cai ferate = calcule si explicatii cu privire la eventualele rectificari = copii ale serisorilor de convocare ale membrilor participanti la operatiunea de delimitare. Dosarul se intocmeste fn doua exemplare, unul la comisia judeteana si unul la comisia comunala, 3.9. Planul cadastral. A. Planurile cadastrale trebuie sa contina urmatoarele date 1. hotarele teritoriului administrativ, hotarele intravilanclor, precum si cele ale proprietatilor individuale simbolurile categoriilor de folosinta numerele cadastrale date de identificare ale propprietatilor scheme de dispunere a foilor de plan datele de executare a lucrarilor de cadastru. Editarea planurilor se face dupa fntocmirea registrelor cadastrale: 1S om bo bp B. Planul de ansamblu trebuie sa contina urmatoarele elemente: - denumirea teritoriului, a judetului, ~ seara de intocmire, ~ scheme de dispunere a foilor pe plan, - directia nordului geogratic, ~ denumirea institutiei care a intocmit planul, 3.10. ‘eme informationale geografice. Noul sisem informational geografic- SIG sau GIS, a aparut in perioada anilor 1980, odata cu dezvoltarea tehnicilor modeme de calcul si in principiu cuprinde: - un sistem de captare, stocare, modificare, manevrare, analiza, afisare a datelor spatiale culese de pe toata suprafta globului, 34- sistem de hard si soft, precum si metode de captare, management, analiza, modelare si afisare a tuturor datelor necesare unui management complex, ~ _ sistem informational realizat din diverse surse de preluare, orgenizare, analiza si control a datelor geografice in scopul gestionarii mai corecte a unei suprafete terestr. Acest sistem permite: + gestiunnea centralizata a datelor spatiale, + posibilitatea realizarii hartilor geografice stratificat, - manevrarea datelor cxistente, reactualizarea lor si analiza acestora in orice ‘moment in vederea luarii deciziilor corecte si necesare. in domeniul cadastrului general, in tara noastra, in septembrie 1994 s-a demarat un proiect pilot PHARE coordonat de Ministerul Agricutuii pentru ,, Asistenta tehnica in vederea implementarii unui sistem informational in doua centre pitot!” care va da posibilitatea sa fie informatizat procesul de inregistrare a transferului de proprietate éntr-un sistem juridic bazat pe principiile sistemului Cartii Funciare. Acest sistem ar trebui sa contina trei parti: > finregistrarea cadastrala a tuturor parcelelor dintr-o unitate administrativa, > inregistrarea tuturor proprpietatilor > inregistrarea sarcinilor parcelelor si a actiunilor juridice privind proprietarii si relate avestora cu parcelele. intocmirea planurilor cadastrale cu aparatura GPS. Utilizarea tehnologiilor GPS in determinarea pozitiei punctelor geodezice se bazeaza pe urmatoarele principii: 1, Prineipii de pozitionare - sistemul global GPS are urmatoarele avantaje: ~ mu mai este necesara asigurarea vizibilitaii intre statiile geodezice din care se fae masuratori, + masuratorile se pot executa in orice moment al zilei, + vizibilitatea spre sateliti trebuie sa fie satisfacuta intr-un con cu vizibilitate ou central in statia terestra si generatoarea situata la circa 15° deasupra orizontului, = precizia determinarilor nu mai depinde de pozitia statiei si de momentul masuratorilor. 2. Constelatii de sateliti. stemul GPS este la origine un sistem militar si se afla in responsabilitatea Jaint Office din cadrul US Air Force Comand;s Space Division , Los Angeles Base. in prezent, din orice punct de pe suprafata terestra, se pot receptiona semnale de la 4-8 sateliti din constelatia GPS . Satelitii sunt situati pe orbite circulare la circa 20200 km deasupra paméntului, perioada de rotatie fiind de 12 ore siderale. ‘Nmarul satelitilor difera de 1a o perioada de timp Ia alta din considerente economice si tehnologice.Satelitii GPS furnizeaza informatii privind emisia - receptia semnalelor radio, timpul inregistrat de cronometrele atomice, calibrarea echipamentului auxiliar. Pozitia spatiala a satelitului este permanent controlata de 5 stalii monitoare terestre amplasate uniform pe suprafata paméntului. 3.11. Partea economica a cadastrului general. 35,Partea cconomica cuprinde un ansamblu de metodologii de stabilire a valorii economice a imobilelor. Aceste metodologii se numese bonitare cadastrala, care se aplica terenurilor agricole, cladirilor, drumurilor. Bonitarea cadastrala a terenurilor le imparte in cinci clase de calitate. Aceasta incadrare tine cont de urmatoarele fnsusiri de baza ale solului: ~ _ grosimea profilului de sol = valoarea reactici pH, - gradele de podzolire, ~ gradul de saraturare, eroziune, alunecare si inundare, ~ formele de relief, = natura si caracteristicele rocii mame, - adancimea stratului de apa freatica, + Iucrarile de imbunatatiri funciare efectuate pe teren. Cele 5 clase de calitate ale solului sunt: 1. Clasa I- soluri cu fertilitate foarte buna Terenurile:~ se preteaza la orice categorie de folosinta, + mu necesita lucrari de tmbunatatiri funciare, = au otizont de humus peste 50 cm cu textura luto- nisipoasa sau futoasa, ~ reaetie slab alcalina, + nu prezinta fenomene de eroziune, saraturare, alunecare, = teren mecanizabil cu panta la 5%- lunci, campii, terase, vai 2. Clasa II- soluri cu fertilitate buna Terenurile: - pretabile la toate culturile, - orizont de humus mai mic, ~ _ prezinta procese incipiente de eroziune, salinizare, = panta 5-10 %, 3.. Clasa IMT - soluri cu fertlitate mijlocie ‘Terenurile — sunt cele care prezinta inceperea proceselor de degradare, - orizont slab de humus, = imundabile ta 4-6 ani, + relief colinar, panta intre 10-15 % 4, Clasa IV — soluri cu fertilitate slaba ‘Terenurile — textura solului de roca, necesita Iucrari de desalinizare, ~ _pante mari, zone de munte. Bonitarea trebuie sa tina cont de clima, relief, hidrologie si se face in urma cartarilor pedologice. 3.12, Regimul juridie al dreptului de proprietate asupra pamantului. 36Proprictatea asupra paméntului reprezinta dreptul celor indreptatiti la reconstruirea, construirea, sau restituirea terenurilor in conditiile legii, de a se bucura si de a dispune de pamént in mod exclusiv si absolut, in limitele determinate de lege. Proprictatea asupra terenurilor este publica sau privata. a. Terenurile ce apartin domeniului public pot fi de interes national, fiind _proprietatea statului, sau de interes local, proprietatea apartine comunei, orasului, municipiului. Suat administrate de consilii locale sau prefecturi, fiind scoase din circuitul civil, dreptul de proprietate este indeseriptibil. b. Dreptul de proprietate privata al persoanelor fizice asupra terenurilor este ocrotit de lege. Terenurile agricole din extravilan nu pot fi vandute decat cu aprobarea Agentiei pentru Dezvoltare si Amenajare rurala, Dreptul de proprietate asupra terenurilor din intravilan se refera la faptul ca dupa ce si-a dobandit titlul de proprietate , proprietarul are dreptul de : = posesie ~ folosinta - disporitie. Evidenta cadastral —juridiea, - _ inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la imobilele din aceiasi localitate ~ birourile de carte funciara ale judecatorilor Carte funciara are 3 parti: Partea I- descrierea imobilelor ~ numarul de ordine si cel cadastral al fiecarui imobil, = suprafata, categoria de folosinta si daca este cazul constructiile, - amplasamentul, vecinatatile, - valoarea impozabila. Parte a Il-a- inscrieri privind dreptul de proprietate - numele proprieatarului ~ actul juridie care fi da dreptul de proprietate = stramutarile proprietatii + servitutiile construite in interesul imobilului = alte acte juridice, persoane sau fapte - modificari ce apar in timp Partea a III-a — inscrieri cu privire a dezmembramintele dreptului de proprietate si sarcini 37,= _ dreptul de superficie, uzufruct, uz de folosinta, abitatie, servitutiile in sarcina fondului aservit, ipoteca si privilegiile imobiliare precum si locatiunea si cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani; = faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice precum si aetiuni privitoare la drepturile reale inscrise in aceasta parte; = sechestrul, urmarirea imobilului sau veniturilor sale; - orice modificari sau indreptari ce se pot face cu privire la unul din punctele anterioare. Cateva precizari la unele notiuni din cuprinsul cursului: Dreptul de superficie - dreptul de proprietar pe care il are o persoana asupra constructiei, plantatici sau lucrarii ce se afla pe teren, care apartine unui alt proprietar, precum si dreptul de utilizare a terenului pe care se gaseste constructia sau plantatia respectiva. Dreptul de uzufruct - este un drept real de folosinta pe care o persoana il poate exercita cel mult pina la incetarea sa din viata asupra unui bun care apartine altui proptietar eu obligatia de a-i conserva substanta, Dreptul de uz - este un drept de uzufruct aplicat casei de locuit care mu poate fi cedat sau ipotecat, dar cel ce are acest drept poate inchiria o parte din casa si se aplica numai imobilelor. Dreptul de servitute - este un drept in virtutea caruia se impune unui fond o anumita sarcina {in favoarea altui fond ce apartine altei persoane in afara fondului aservit. Procedura de inscriere in carte funciara, Cererea de inscriere in cartea funciara se va depune la biroul de carte funciara al judecatoriei si va fi insotita de inscrisul original sau de copia legalizata a acestuia. inscrierea se va face daca actul indeplineste urmatoarele conditii: ~ este validat juridie - are deplina putere doveditoare - indica numele partilor + individualizeaza imobilul cu numar de parcela incheierea cuprinde determinarea dreptului sau faptului, indicarea numarului parcelei si a cartii funciare in care se va face inscrierea. incheierea de admitere se poate respinge prin actiune de anulare. Erorile materiale savarsite cu prilejul inscrierilor sau radierilor se pot repara prin incheiere motivata de judecatorul de la biroul de carte funciara, la cerere sau din oficiy, eu sau fara citarea partir. Judecatorul care a intocmit un act prin care se transmite, modifica, constitue sau stinge un drept real imobiliar cere de indata din oficiu inscrirea in cartea funciara. Desfiintarea sau desfacerea actului juridic supus inscrierii este solutionata numai daca in prealabil a fost inscris pentru informare in cartea funciara, 38CAPITOLUL IV. AMENAJAREA TERITORIULUL {N ZONELE RURAL- TURISTICE. 4.1, Amenajarea teritoriului pentru irigatii (trenusicu deficit de apa). A. Deficitul de apa al Rominiei este urmatorul: = Cimpia Romana, in special Est si Nord- est (Baragan) - Delta Dunarii si Podisul Dobrogei (la Sfintul Gheorghe apar cele mai mari deficite din tara) ~ _ Bstul si sudul Podisului Moldovei (ceva mai reduse ea in Barargan) = Podisul Transilvaniei (mai importante in zona Turdei).. Pentru realizarea unui sistem de irigatii se au in vedere urmatoarele: ~ sa existe un pronuntat deficit de umiditate si mai ales in perioadele critice de dezvoltare a plantelor, ~ teremul sa aiba pante de pana la 4% in mod exceptional si cu totul conditii speciale de pana la 10%, - relieful sa nu fie prea framantat, sa mu existe eroziune de adineime sau eroziune puternica de suprafata, a caror refertlizare ar presupune perioada indelungata, = sau fie terenuri saraturoase, B, Sursele de apa pentru irigatii constaia i = ape de suprafta nepoluate — rduri lacur, = ape subterane, = ape urate tratate. 4.2. Regimul de irigatii. Consumul de apa al culturilor agricole se stabileste astfel incat sa satisfaca optim nevoile plantelor. © fertilitate optima se considera atunci cind sunt asigurate toate conditiile de lumina, caldura, aer, apa si substante nutritive asigurate intrto forma accesibila si in cantitati optime pentru dezvoltarea plantelor.. ‘Apa se gaseste in sol in strnsa legafura cu celelalate clemente componente, avand rol in transformarea substantelor nutritive in forme asimilabile pentru plante, dizolvandu-le si deplaséndu-le in sol spre radacinile plantelor: ~ joaca rol si in termoreglare ~ fiecare planta are cerintele ei, cantitative si calitative fata de apa si de elementele nutritive, Regimul de irigatii nevesita rezolvarea a doua categorii de probleme: 39- probleme de agricultura irigata (nevoia reala a plantelor pe parcursul dezvoltarii lor in raport cu fazele de vegetatie si starea solului, factorii climatici, nivelul agrotehnic, ~ _ probleme de amenajare si exploatare a sistermului de irigatii Regimul de irigatii se refera la: - ordinea de executare a udarilor, - marimea normelsor de udare, ~ numarul, durata si termenele de aplicare a udarilor. La baza regimului de irigatii sta analiza bilantului apei din sol, care sunt de doua feluri: - in circuit inchis- neinfluentat de aportul freatic, ~ in cireuit deschis- apa freatica este la mica adncime, Elementele regimului de itigati 4.2.1, Capacitatea de cmp pentru apa - C- - reprezinta umiditatea maxima retinuta de sol dupa 2-3 zile de la aplicarea unei udari, sau caderea unei ploi abundente care realizeaza saturarea completa a profilului de sol, dupa scurgerea apei gravitationale, umiditatea corespunzstoare capacitatii de camp este retinuta cu o forta de 1/3 atm, Valorile acestui indice variaza in raport cu textura, structura solului, orizonturi genetice. Determinarea directa a capacitatii de camp se face in pareele de control, 1/1 - 1/4, delimitate de digulete sau rame in care se introduce apa pe adincime de 1,5m’, pana la saturatie. Se izoleaza de atmosfera, suprafata incintei cu un strat de protectie format din paie, rumegus sau folie de plastic iar dupa 12-48 ore, in functie de permeabilitatea solului, se iau probe de umiditate de doua ori pe zi pana cfind valoarea devine constanta, aceasta fiind capacitatea de cmp pentru apa. Regimul de irigatic este o notiune tehnica complexa, e¢ cuprinde urmatoarele elemente: = norma de irigatie, - norma de udare, ~ norma de aprovizionare, = numarul udaritor, ~ durata si intervalul dintre udari. 4.2.2, Norma de udare, Norma de udare (m) reprezinta cantitatea de apa distribuita pe o suprafata de 1 ha , ocupata cu o anumita cultura si aplicata la o singura udare in perioada de vegetatie, Se exprima in m’/ ha sau mm coloana de apa si se determina in doua ipoteze: m=100 x Hx Da x (C-Pmin) - m’/ ha- in faza de proiectare m=100 x H x Dax (C-Pmon) - m’/ ha-in faza de exploatare, in care, H- adineimea de calcul ( adancimea sistemului radicular) 40