Sunteți pe pagina 1din 25

A realizat: Jalba Onorina gr:

1407
2009

DEFINITIE:
Mucoviscidoza (fibroza chistica) este cea mai

frecventa boala monogenica a populatiei de


origine caucaziana, cu transmitere AR, cu evolutie
cronica progresiva, potential letala, determinate
de afectarea plaminilor si a pancreasului exocrin.
Incidena bolii n populaia caucazian

este de 1:2000 - 1:2500 de nateri vii.


Origine: mucoviscidoza (termenul francofon);
fibroza chistica (termenul anglosaxon).

INCIDENTA
Mucoviscidoza este rspndit n special la

rasa alb(un individ din 20-25 fiind purttor al


acestei anomalii) i se ntlnete rareori la rasa
neagr i la asiatici.

n rasa europeana maladia se ntlneste cu frecventa


1:1600-1:2000 nou-nascuti
vii,
n Republica Moldova - 1:1000-1:1200, iar 1:25 din
europeni sunt purtatori sanatosi ai genelor fibrozei
chistice.

GENETICA

Transmitere: AR
Locus: 7q31

Gena defectiva este situata pe bratul lung al


cromozomului 7. Este o gena mare, in
determinismul careia sunt implicate foarte multe
alele (mutatii). Cea mai frecventa este mutatia
DF508. Gena defectiva determina producerea unei
proteine patologice cu rol in transportul clorului la
nivelul membranei celulare. Aceasta proteina se
numeste Cystic Fibrosis Conductance Regulator
(reglator al conductantei transmembranare)
CFTR.

Risc de mostenire:
Fibroza chistica este o afectiune genetica, ce se

transmite AR. Pentru dezvoltarea ei, copilul


trebuie sa mosteneasca doua gene defective
(patologice) de fibroza chistica (cate una de la
fiecare parinte).
Persoana care a mostenit doar o gena defectiva a
fibrozei chistice se numeste purtator al fibrozei
chistice, fara ca aceasta sa dezvolte afectiunea,
dar alela poate fi transmisa mai departe
descendentilor.
Risc de recurenta: 25 % a 2 parinti purtatori, aparent sanatosi

PATOGENIA:
Mutatia proteinei canalului transmembranar de

clor determina blocarea sau functionarea


defectuoasa a canalelor de clor la nivel celular si
implicit a NaCI si a apei. Afectarea organelor este
rexultatul secretiilor viscoase ale glandelor
exocrine, ce favorizeaza obstructia structurilor
canaliculare. Acumularea acestora in timp
altereaza functiile organelor si contribuie la
distructia acestora (plamani, pancreas, ficat,
intestin, organe de reproducere). La nivelul
tegumentului determina o secretie sudorala cu
concentratie foarte crescuta in sare.

Modificari morfopatologice:
n fibroza chistic, din punct de vedere
anatomopatologic, apare modificarea cantitativ i
mai ales calitativ a secreiilor mucoasei. Aceste
secreii devin groase, compacte, aderente, avnd
drept consecine:
- obliterarea canalelor excretoare;
- dilataii chistice ale glandelor cu secreie
mucoas;
- infecii secundare la plmni.

Pancreatita cronica

Bronsiolita in mucoviscitoza

EVOLUTIA:
Manifestrile clinice sunt axate, n principal, pe aparatul

digestiv i respirator. La natere, nou-nscutul este aparent


normal.

Manifestrile digestive secundare insuficienei pancreasului

exocrin sunt primele simptome de boal, aprnd la 20%


dintre bolnavi pn la vrsta de 3 luni. n proporie de 90%
din cazuri, ele se dezvolt pn la sfritul primului an de
via, este de obicei diagnosticata in timpul copilariei. In
timp ce speranta de viata pentru persoanele cu fibroza
chistica este de aproximativ 32 de ani, noile tratamente
imbunatatesc controlul simptomelor si cresc astfel speranta
de viata

Formele clinice:
Pulmonara (15-20%)

infectii
recurente cu evolutie spre insuficienta
pulmonara;

Intestinala (5%)

obstructia
canalelor pancretice duce la deficienta
enzimelor pancretice, cu afectarea digestiei.
Ileusul meconial;

Mixta (75-80%).

Criterii clinico-anamnestice de diagnostic:


Manifestari respiratorii:
1. Tuse cronica;
2. Wheezing recurent;
3. Pneumopatii recidivante;
4. Hiperinflatie precoce si persistenta;
5. Atelectazie cu caracter fugace si recidivant la nounascut;
6. Infectii respiratorii repetate si trenante (in special cu
Stafilococcus aureus si Pseudomonas aeruginosa);
7. Polipoza nazala;
8. Sinuzite recidivante.

Manifestari digestive:
1. Ileus meconial;
2. Icter colestatic neonatal;
3. Diaree cronica cu steatoree;
4. Prolaps rectal recidivant;
5. Varsaturi inexplicabile;
6. Sindrom dureros abdominal recurent (sindrom
de
obstructie intestinala distala);
7. Pancreatita recurenta;
8. Ciroza si hipertensiune portala;

Alte manifestari:
Istoric familial de mucoviscidoza; / Frati decedati ca nounascuti sau sugari, fara diagnostic; / Gustul sarat al sudorii; /
Cristale de sare pe tegumente; / Stationare ponderala sau
crestere lenta; / Sindrom de pierdere de sare; / Soc de
caldura;
/ Diateza hemoragica, hipoprotrombinemie
neonatala(deficienta
de vitamina K); / Edeme (hipoproteinemie); / Anemie
hemolitica
(deficienta de Vit. E);/ Fontanela bombata, cecitate nocturna
(deficienta de Vit. A); / Calcificari scrotale; / Azoospermie
obstructiva; / Pubertate intarziata; / Hipocratism digital.

Degete de tobosar

Diagnostic paraclinic
1. Testul sudorii
2. Testul genetic - screening neonatal
Testul sudorii evalueaza concentratia de ioni de clor si
sodiu in sudoare.
a) valori pozitive: > 60 mMol/l la copii si peste 70 mMol/l
la adolesceti si adultii tineri;
b) valori echivoce: intre 40 -60 mMol/l, caz in care se
repeta testul.

Testul de electroliti in
transpiratie .

Testarea nivelului de
electroliti in transpiratie:

Screening-ul neonatal
Screeningul purtatorilor de fibroza
chistica este o analiza a sangelui care
determina daca persoana este sau nu
purtatoarea genei defective ce
determina fibroza chistica. Analiza
ajuta la determinarea riscului unui
cuplu de a avea un copil cu fibroza
chistica.

Testul genetic
Identificarea ambelor alele patologice, constituie
confirmarea absoluta a diagnosticului. Este absolut
obligatoriu in urmatoarele circumstante:
1. Tablou clinic caracteristic, dar cu testul sudorii la
limita sau
negativ;
2. Tablou clinic necaracteristic, dar cu testul sudorii
pozitiv.

Diagnosticul genetic prenatal, cat si screeningul


heterozigotilor sunt modalitati optime pentru scaderea
morbiditatii si mortalitatii pentru aceasta boala. Testul
genetic se impune doar in familiile cu copii bolnavi care
isi mai doresc alti copii.

Nota:

Alte teste de diagnostic:


1. Masurarea diferentei de potential nazal;
2. Pentru screening neonatal dozarea tripsinei
imunoreactive;
3. Dozarea tripsinei fecale;
4. Coprograma nivele crescute de lipide neutre;
5. Echilibrul acido-bazic: alcaloza metabolica
hiponatriemica, hipocloremica;
6. Hipoproteinemie;
7. Anemie carentiala;
8. Radiografia pulmonara: ingrosari peribronsice
difuze, distensie toracica cu emfizem, atelectazii
segmentare si subsegmentare, opacitati reticulonodulare confluente, bronsiectazii "in buchet";
9. Spirografia: tulburari respiratorii obstructive cu
asocierea componentului restrictiv.

Tratament simptomatic:
I. Masuri generale:
1. Alimentatie hipercalorica, cu suplimentare de
vitamine liposolubile, acizi grasi esentiali, minerale
si oligoelemente;
2. Vaccinare antigripala, antipertussis si antirujeolica;
3. Interzicerea fumatului pentru pacient si familia sa;
4. La nivelul unitatilor sanitare nominalizate de
Ministerul Sanatatii Publice pentru monitorizarea
pacientilor cu mucoviscidoza se constituie o rezerva
de antibiotice pentru tratamentul infectiilor (in
functie de examenul bacteriologic si antibiograma).

terapie...:
II. Tratamentul substitutiv:
Pancreatin (microcapsule) in insuficienta pancreatica. Doza

este de 500 700 UI lipaze/kg corp/masa la sugari, iar peste


aceasta varsta 2000 -2500 UI lipaze/kg corp/masa.
Acidum ursodeoxycholicum cu doza de 15-20 mg/kgcorp/zi;

III. Fizioterapie
Drenaj bronsic zilnic de 2 ori pe zi.
Tehnici de clearance respirator: tehnici conventionale

(drenajul autogen modificat, presiunea expiratorie pozitiva


inalta PEPI, presiunea expiratorie pozitiva oscilanta flutter
terapia, drenajul postural si percutia), tehnici noi de
clearance (terapia prin oscilatii orale de frecventa inalta).
Pentru tulburarile de statica sunt indicate exercitii fizice.

Tratament complex:
IV. Tratament antibiotic de regula in functie de

sensibilitatea germenului izolat in secretii laringotraheale;


(Ex: Azitromicina, Keflex sau Cipro si
Tobramicina)
V. Tratament mucolitic - Mucomyst

VI. Tratament bronhodilatator


Metaprel)

(Tornalate,Albuterol,

VII. Tratament antiinflamator


a) Glucocorticoizi inhalatori la pacientii cu simptome
obstructive, cu astm asociat mucoviscidozei
b) Glucocorticoizi orali la pacientii cu elemente de
inflamatie bronsica severa, la cei cu aspergiloza
bronhopulmonara alergica (ABPA) (Ex: Deltasone, Medrol
sau Flovent)
c) AINS - Motrin
VIII. Oxigenoterapie de lunga durata la domiciliu

Prognostic evolutiv
Pentru majoritatea copiilor cu debut precoce (n
primul an de viata) al mucoviscidozci, n special,
pentru formele pulmonare pronosticul este
nefavorabil, decesurile survin n copilarie din
cauza unor septicemii pulmonare provocate de
germeni polirezistenti.
n prezent, circa 50% dintre pacienti, ce urmeaza
tratament optimizat durata medie a vietii ajunge
la 25 ani. Se presupune ca la aplicarea terapiei
genice cresc ansele de vindecare sau o
supravietuire de 40 ani.

Sfatul genetic:
Screeningul purtatorilor de fibroza chistica se
recomanda
urmatoarelor persoane:

- adultii care au in familie rude cu fibroza chistica


- partenerii persoanelor cu fibroza chistica; daca un
partener are fibroza chistica si celalalt este purtator
al genei defective de fibroza chistica, atunci copilul
va avea 50% sansa sa dezvolte fibroza chistica
- cuplurile care planuiesc sa conceapa copii
- femeile insarcinate (si partenerii lor) care necesita
ingrijire prenatala, indiferent de istoricul familial.

S-ar putea să vă placă și