Numele curentului a fost dat de Jean Moras in articolul manifest intitulat ,,Le

symbolisme (18 sept. 1886), publicat in suplimentul literar al ziarului Le Figaro;

el propune numele curentului simbolist (din gr. symbolon, semn).
Acelai Jean Moras va ntemeia mpreuna cu Gustave Kahn revista Le
Symboliste.
Numele propus de Moras se va impune in fata denumirii orientrii moderniste
lansate de gruparea lui Paul Verlaine, decadenii, si de revista Le Dcadent,
apruta tot in 1886.
Manifestul simbolist
n acel articol, Jean Moras vorbete despre o art care va fi inamica declamaiei,
a didacticismului sau a falsei sensibiliti i proclam c poezia trebuie s
sugereze, nu s descrie. La acestea adaug folosirea cuvintelor rare, a
metaforelor rafinate i preioase i a versurilor impare ce ar permite rennoirea
limbajului poetic.

Dei simbolismul francez a durat foarte puin, el a fertilizat poezia modern,

negnd gndirea tiinific, raionalist. Pe drumul deschis de simbolism au pit
ulterior Arthur Rimbaud cu experiea clarviziunii, s-au nscut tema lui Charles
Baudelaire a corespondenelor i una din temele poeziei lui Stephane Mallarm n
care lumea ntreag e doar o imens carte.

Dintre temele simboliste pot fi citate: impalpabilul, angoasele identitare ale Eului,
imaginea femeii, decadenta, arta pentru art.

Manifestul simbolist a fost ulterior pus n versuri de Arthur Rimbaud n poemul

Les Voyelles (Vocalele), un exemplu perfect de sinestezie literar i Charles
Baudelaire n poemul Correspondances (Corespondene), n care natura este
definit drept un "templu de simboluri".