CAPITOLUL I INTRODUCERE

Deseurile sunt substante rezultate in urma unor procese biologice

sau tehnologice, care nu mai pot fi folosite ca atare, pe care detinatorul le
inlatura, are intentia sau obligatia de a le inlatura, dintre care unele sunt
refolosibile. De regula, deseurile reprezinta ultima etapa din ciclul de viata
al unui produs.
Ciclul de viata al produsului reprezinta perioada cuprinsa intre data de
fabricatie a produsului si data la care acesta devine deseu.
Una dintre cele mai acute probleme legate de protectia mediului este
reprezentata de generarea deseurilor in cantitati mari si gestiunea
necorespunzatoare a acestora. Dezvoltarea economica din ultimii ani,
cresterea productiei si a consumului, dar si existenta tehnologiilor si a
instalatiilor deja invechite din industrie, care consuma energie si materiale
in exces, au condus, anual, la generarea de cantitati mari de deseuri.
Gestionarea necorespunzatoare a deseurilor conduce la numeroase cazuri
de contaminare a solului si a apelor subterane si de suprafata, amenintand
totodata si sanatatea populatiei.
I.1Clasificarea deeurilor
Din punct de vedere al naturii i locurilor de producere, deeurile se
clasific astfel:
deeuri menajere deeuri provenite din sectorul casnic sau din
sectoare asimilabile cu acesta (inclusiv deeurile periculoase pe care le
conin) i care pot fi preluate cu sistemele curente de precolectare sau
colectare din localiti.
deeurile stradale deeuri specifice cilor de circulaie public,
provenite din activitatea cotidian a populaiei, de la spaiile verzi,
animale, din depunerea de substane solide din atmosfer.
deeuri asimilabile cu deeurile menajere deeuri provenite de la mica
sau marea industrie, din comer, din sectorul public sau administrativ,
care, prezint compoziie i proprieti similare cu deeurile menajere,
putnd fi colectate, transportate, prelucrate i depozitate mpreun cu
acestea.
deeuri voluminoase deeuri solide de diferite proveniene, care,
datorit dimensiunilor sale, nu pot fi preluate cu sistemele obinuite de
1

precolectare sau colectare, ci necesit o tratare difereniat fa de

acestea.
deeuri din construcii deeuri provenite din demolarea sau
construirea de obiective industriale sau civile.
deeuri periculoase deeuri toxice, inflamabile, explozive, infecioase,
sau de alt natur, care, introduse n mediu, pot duna plantelor,
animalelor sau omului.
deeuri agricole deeuri provenite din unitile agricole i zootehnice
(gunoi de grajd, dejecii animaliere, deeuri animaliere de la abatoare i
din industria crnii).
deeuri industriale deeuri provenite din desfurarea proceselor
tehnologice.
deeuri spitaliere deeuri provenite din activitatea spitalelor, unitilor
sanitare i care sunt incinerate n crematoriile spitalelor.

n funcie de anumite condiii locale, pot exista i alte tipuri de deeuri care
s necesite o atenie special ca, de exemplu, balast marin poluat cu
petrol/substane chimice i deeuri miniere.
Generarea de deeuri este extrem de dependent de obiceiurile
consumatorului local, tipul de cldiri, condiiile generale de trai i tipul de
industrie i comer. De exemplu, n zone cu sobe individuale, cu lemn, huil
sau cocs, exist deeuri considerabil mai multe i mai dense n timpul iernii
prin comparaie cu cldirile cu nclzire central. n zonele rurale, cantitatea
de deeuri colectate pe cap de locuitor este mai mic dect n zonele
urbane datorit compostrii in-situ, hrnirea psrilor etc..
n anumite societi deeurile din timpul toamnei sunt foarte umede i cu un
coninut ridicat de substan organic datorat conservrii legumelor etc..
Acest lucru poate fi problematic, de exemplu, pentru instalaiile de ardere a
deeurilor unde poate fi necesar combustibil suplimentar.
Locuinele cu un venit relativ sczut produc mai puine deeuri dar mai
umede i mai organice dect locuinele cu un venit relativ ridicat.
Singura metod de msurare corect a generrii de deeuri sunt
platformele de cntrire de la toate haldele de depozitare, staii de reciclare
2

i instalaiile de tratare, cu nregistrarea calitii tipului de deeu, originii,

transportului etc.. Pe baza acestor statistici, sunt nregistrate variaii
trimestriale i/sau sezoniere i se pot face prognoze.
n absena platformelor de cntrire, estimarea generrii de deeuri se
poate face prin:
a. volumul i frecvena colectrii recipientelor.
b. unitatea de generare de deeuri estimat pe cap de
locuitor/angajat/m2.
c. numrul i volumul estimat al camioanelor care intr n platformele
de depozitare i instalaiile de tratare.
d. creterea anual estimat a volumului platformei de depozitare.
I.2 Deseurile menajere
Cantitatea i calitatea reziduurilor este un factor dependent de:
- mrimea i caracterul localitii;
- condiiile climatice;
- sistemul de nclzire;
- modul i nivelul de trai;
- stadiul dezvoltrii tehnicii ambalajelor etc..
Cantitatea reziduurilor solide menajere se definete prin dou noiuni:
cantitatea medie anual n kg/locuitor i an i cantitatea medie zilnic,
exprimat n kg/locuitor i zi.
Calitatea i cantitatea reziduurilor menajere constituie un factor esenial
care determin procedeele optime de neutralizare i valorificare a acestora.
Parametrii de baz care determin calitatea reziduurilor menajere sunt:
compoziia structural, puterea caloric, coninutul de cenu, umiditatea
etc..
Principalele componente ale reziduurilor menajere sunt: hrtie, cartoane,
plastic, metale, crpe, sticl, ceramice, resturi alimentare, cenu etc..
Efectul deeurilor asupra calitii factorilor de mediu
Reziduurile pot fi factori importani n rspndirea infeciilor. Reziduurile
provenite din diferite surse conin foarte des o gam variat de
microorganisme printre care i ageni patogeni rspnditori de boli
infecioase (virui, bacterii, oule diverilor helminii etc.). n condiii
prielnice, agenii patogeni pot tri n reziduuri timp ndelungat (zile, luni) de
3

unde ptrund n sol, ap, putnd provoca astfel infecii i prin contact
direct.
n condiii naturale, fr o neutralizare, unii ageni patogeni din reziduuri
rmn n via timp ndelungat (luni i chiar peste un an) n special oule
diverilor helminii i microbii de sporozoare. Agenii patogeni semnaleaz
n reziduuri numai posibilitatea infeciilor, iar reziduurile respective sunt
considerate ca medii de propagare a infeciilor. Pentru apariia
mbolnvirilor i n special a epidemiilor n afara ptrunderii n organismul
uman a agenilor patogeni, sunt necesari i ali factori cum ar fi
receptivitatea organismului, numrul suficient al agenilor patogeni etc..
Reziduurile pot conduce la crearea de condiii favorabile pentru nmulirea
insectelor i roztoarelor.
Att insectele ct i roztoarele sunt bine cunoscute ca purttoare i
rspnditoare de boli infecioase. Mutele sunt atrase de mirosul specific
legat de descompunerea reziduurilor cu coninut de substane organice.
n aceste substane mutele depun oule i se nmulesc foarte repede.
Ciclul de reproducere a mutelor n condiii prielnice este de 4-5 zile.
nmulirea roztoarelor este favorizat de grmezile de reziduuri insuficient
tratate n care se gsesc materii necesare hranei lor.
Condiia cea mai important a tratrii este evacuarea ritmic a reziduurilor,
depozitarea, respectiv stocarea lor, ct mai puin timp i n recipieni nchii.
Un efect, cel mai des semnalat n ultimul timp, este cel al polurii solului,
apelor de suprafa i a apelor freatice.
Reziduurile necorespunztor tratate ct i produsele lor de descompunere,
fiind splate de ape de precipitaii, se mprtie i ptrund n sol. Astfel, se
polueaz suprafaa solului pe ntinderi mari, dup care particulele de sol
contaminate i de materii poluante, prin apele de precipitaii, ptrund n
apele freatice sau n apele de suprafa din apropiere (canale deschise,
praie, ruri, lacuri etc.). Produsele finale ale descompunerii reziduurilor
organice, intrnd n contact cu apele din precipitaii, se alcalinizeaz sub
form de diferite sruri, n special cloruri, nitrai i sulfai, conducnd la
nrutirea calitii apei i la creterea duritii acesteia.
Reziduurile provenite din procesele de curire i splare din diferite
gospodrii individuale, dar mai ales reziduurile proceselor industriale pot
ajunge n mediul nconjurtor i prin circulaia schimbului de materie
(alimentarea cu ap, legumicultur etc.) i deci pot ajunge n organismul
uman.
Depozitarea i tratarea necorespunztoare a deeurilor solide menajere
pot conduce la poluarea atmosferei. Descompunerea reziduurilor cu
coninut de substane organice este nsoit de degajarea unor gaze ru
4

mirositoare (metan, amoniac, hidrogen sulfurat etc.). Vntul i micrile de

aer ridic praful din grmezile de reziduuri, polund atmosfera. Pe arterele
de circulaie murdare, insuficient curate, reziduurile sunt zdrobite i
sfrmate de mijloacele de transport, iar praful fin este ridicat n aer chiar
de ctre aceste mijloace. Produsele de ardere (fum, funingine, cenu)
aprute n urma autoaprinderii incomplete a reziduurilor la locurile de
depozitare polueaz mediul nconjurtor pe ntinderi foarte mari.
Nu n ultimul rnd, trebuie avut n vedere i aspectul deprecierii estetice a
cadrului natural. Pe lng pericolul de epidemie i alte consecine negative
de poluare a mediului nconjurtor, ca urmare a evacurii
necorespunztoare a reziduurilor, apare o privelite care provoac
oamenilor dezgust, degradnd estetic peisajul. Gradul de civilizaie atins la
acest sfrit de mileniu impune orientarea gospodarilor edili i spre gsirea
unor soluii eficiente de colectare, transport, depozitare i valorificare a
gunoaielor solide menajere.
CAPITOLUL II
COLECTAREA,TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA DESEURILOR
Principalele obiective ale gestiunii deeurilor solide sunt:
protejarea sntii publicului;
protejarea mediului;
meninerea cureniei publice pentru ca aceste locuri s fie
acceptabile din punct de vedere estetic;
conservarea resurselor naturale prin intermediul politicilor de
reducere a deeurilor i prin reciclare.
Toate aceste obiective se realizeaz prin intermediul unei colectri i tratri
n condiii de siguran, unei eliminri i depozitri corespunztoare.
Reamintim c gospodrirea integrat a deeurilor este vital pentru
comunitate, din urmtoarele motive:
Capacitatea depozitelor scade continuu.Amplasarea i construirea de
noi depozite este un proces dificil i scump.
Multe materiale din deeuri sunt surse naturale rare, ceea ce impune
recuperarea lor, miorndu-se impactul asupra mediului i crescnd
calitatea vieii.
Materialele care se gsesc n volumul de deeuri pot fi o oportunitate de a
ncepe o activitate de afaceri.
5

 Un sistem care nu se bazeaz pe o singur alternativ este mai

flexibil la schimbrile economice, tehnologice i legislative.
Investitorii sau creditorii favorizeaz capital unor proiecte care sunt pri ale
unei strategii elaborate cu grij.
Autoritile locale sunt ntr-o poziie avantajoas n evaluarea
meritelor unor propuneri pentru o nou facilitate, cnd au ansa
examinrii atente a ntregului sistem.
Elementele componente ale sistemului de Gospodrire Integrat a
Deeurilor (GID) sunt: minimalizare deeuri reciclare compostare
incinerare (energie i reducere de volum) depozitare controlat.
Procesul de proiectare a sistemului GID permite identificarea oportunitilor
i selectarea de opiuni care deservesc cel mai corespunztor interesele i
nevoile pe termen lung ale comunitilor.
Punctul de plecare al acestei politici este minimalizarea deeurilor, iar
scopul acestei aciuni este:
scderea costurilor de colectare, transport, depozitare;
conservarea i recuperarea resurselor naturale;
eliminarea materialelor periculoase din volumul de deeuri.
Dintre principalele ci de minimalizare pot fi amintite:
a)reducerea resurselor folosite la producerea fiecrui produs finit;
Tehnologiile mbuntite au permis ca unele produse s fie de mrimi
reduse, n timp ce capabilitatea i performanele lor au rmas la fel sau au
crescut. Exemple ar fi echipamentele electronice, materiale noi de
construcii, noi tipuri de textile, automobile mici din materiale uoare.
b)reducerea ambalajelor (n SUA 1/3 din volumul deeurilor sunt ambalaje)
i prelungirea vieii produsului;
Reproiectarea produselor i schimbri n obiceiurile de cumprare,
reducnd astfel volumul de deeuri produse.
c)refolosirea i repararea produselor;
d)diversificarea consumului (selectarea i folosirea cu grij a produselor);
compostare n grdini (se elimin costuri semnificative de colectare,
procesare i depozitare.
n privina organizrii i dezvoltrii sistemului de colectare, preselectarea
materialelor refolosibile (MR) direct de la populaie, fr a mai fi
amestecate cu deeurile urbane, este cea mai avantajoas metod, ce
merit a fi organizat corespunztor.
Avantajele acestui sistem sunt:
6

 cheltuieli mici pentru colectare;

aprovizionarea continu i echilibrat a punctelor de selectare;
costul trierii MR este relativ sczut, comparativ cu cele realizate la
incinerarea reziduurilor menajere.
II.1 Criterii de amenajare i exploatare a rampelor de gunoi
oreneti/comunale
Depozitarea se face n cea mai mare parte printr-o descrcare direct n
gropile respective, cu sau fr acoperire cu materiale inerte. n zona
depozitelor de gunoaie deschise, aerul este viciat de un miros urt, iar n
gunoaiele neacoperite se nmulesc rapid mutele. Sunt destul de frecvente
i cazurile de aprindere i ardere a gunoaielor.
Fumul i cenua degajate, praful de suprafa i materialele mai uoare
care sunt ridicate i purtate de vnt, polueaz mediul nconjurtor pe
ntinderi apreciabile. De multe ori, n gunoaiele depuse n straturi groase,
substanele organice se descompun foarte greu i lent. Pe de alt parte,
produsele de descompunere dizolvabile n apele de precipitaii, prin
scurgerea lor n sol polueaz i contamineaz apele freatice, fenomen
care, mai ales n cazul gropilor adnci, poate s se extind pe suprafee
mari.
Datorit acestor prejudicii, astfel de locuri de depozitare pot fi acceptate din
punct de vedere igienic numai la distane relativ mari (500 1000 m) fa
de surse de ap. Ca urmare, se impune ca asemenea locuri de depozitare
a gunoaielor, din punct de vedere sanitar, s fie realizate dup studierea
detaliat, la faa locului, a situaiei i condiiilor concrete existente i s fie
amplasate astfel nct s se asigure fa de sursele de ap o fie de
protecie de cel puin 500-1000 m. n multe ri, depozitarea deschis a
gunoaielor este reglementat prin prescripii foarte severe. Ea este
condiionat de acoperirea succesiv a straturilor de gunoaie cu alte
materiale (zgur, moloz, cenu) inerte sau pmnt.
Conform prescripiilor n vigoare, locurile de depozitare trebuie s fie
amplasate fa de cursurile de ap de suprafa, lacuri, instalaiile de
alimentare cu ap, la o distan de cel puin 150 m. Nivelul interior al
gunoaielor depozitate trebuie s fie deasupra nivelului cel mai ridicat al
apelor freatice. Acest procedeu reduce aciunile negative ale depozitrii
deschise, ns are un dezavantaj foarte mare, ntruct nu poate fi aplicat
dect n afara perimetrului localitilor, ct i faptul c necesit o suprafa
7

de teren destul de mare. Terenurile umplute pot fi folosite n agricultur sau

n alte scopuri.
Stabilirea amplasamentelor pentru aceste depozite de gunoaie ct i
exploatarea lor sunt reglementate de prescripii sanitare foarte severe,
dintre care menionm:
gunoaiele pot fi depuse n terenuri de depozitare numai n straturi cu
grosimea de cel mult 1,8 m (6 picioare);
dup o grosime de 20-22 cm (9 oli), straturile trebuie s fie acoperite cu
pmnt sau alte materiale corespunztoare; stratul proaspt depus nu
poate sta neacoperit mai mult de 24 de ore;
mprtierea materiilor uoare de ctre vnt trebuie mpiedicat prin garduri
din plas de srm;
materiile care se descompun uor sau cele putrescibile (pete, alte resturi
animaliere) trebuie s fie separate i ngropate ntr-un loc special stabilit n
incinta depozitului, la o adncime de cel puin 60 cm (2 picioare);
trebuie prevenit apariia incendiilor, n care scop se vor asigura instalaiile
de stins corespunztoare.
n general, att la proiectarea i amenajarea, ct i la exploatarea acestor
spaii de depozitare a gunoaielor, trebuie avute n vedere cteva
considerente strict necesare n cazul unei protecii eficiente a mediului
nconjurtor.
Astfel, stabilirea amplasamentului pentru depozitarea gunoaielor trebuie
fcut cu acordul organelor sanitare, ageniilor de protecie a mediului, a
oficiului pentru ape i a altor organe de specialitate. Depozitele de gunoaie
trebuie s fie realizate pe ct posibil pe baz regional. Pentru localitile
cu numrul de locuitori sub 20.000, nu este permis realizarea de depozite
de gunoaie. n prealabil, trebuie analizate posibilitile de micorare a
volumelor (concasare etc.). Fa de localitile cele mai apropiate, trebuie
asigurat o fie de protecie de cel puin 200 m. La alegerea
amplasamentului trebuie avut n vedere c nivelul apelor freatice s fie pe
ct se poate mai adnc, iar deasupra lor s fie un strat impermeabil de
protecie natural. n gropile de extracie a balastului, ct i n anuri care
au legturi cu ape de suprafa sau cu ape freatice, depozitarea gunoaielor
este interzis. Trebuie evitat folosirea terenurilor mltinoase, cu nivelul
adnc al carierelor de piatr care nu izoleaz apa. La proiectarea
depozitelor trebuie avut n vedere i ncadrarea lor ca form n caracterul
zonei respective. De asemenea, trebuie luat n consideraie reeaua de
drumuri existent, n sensul c vehiculele de transport al gunoaielor s aib
acces la depozit i pe timp nefavorabil.
8

O atenie special se acord pregtirii terenului depozitului i depozitrii

gunoaielor. Terenul depozitului trebuie realizat astfel nct s nu fie posibil
poluarea, respectiv contaminarea apelor freatice i a apelor de suprafa.
n acest scop, suprafaa terenului trebuie s fie izolat. La acest lucru se
poate renuna numai n acele cazuri cnd apele subterane sunt la adncimi
mari i deasupra lor exist un strat protector impermeabil natural (argil),
ns i n acest caz suprafaa fundului depozitului trebuie s fie
compactat, n prealabil.
n cazul n care nu exist un strat impermeabil natural, realizarea lui este
obligatorie. Se recomand folosirea n acest scop a gunoaielor menajere
ciuruite (avnd mrimea granulelor mai mic de 50 mm). Stratul de
impermeabilizare pe fundul depozitului trebuie s fie depus subire (0,5
1,0 m) i compactat corespunztor. Din experienele efectuate a rezultat c
acest strat din gunoaie menajere are capacitatea de rezisten fa de
infiltraii aproximativ similar cu a celui realizat din compost.
n cazul nivelurilor ridicate ale apelor freatice, i n special acolo unde
diferena ntre cota nivelului fundului depozitului i a nivelului apelor freatice
este de 1,0 m, trebuie realizat o izolare de impermeabilizare prin alte
metode cum ar fi, de exemplu, cptueala cu un strat de argil cu grosimea
compact de cel puin 30 cm; compactarea solului cu mortar de ciment, cu
ml de carbid cu coninut de ap mai mic de 60% etc.. n cazuri speciale
trebuie utilizate folii de material plastic sudabile.
Gunoaiele trebuie s fie ntinse pe ntreaga suprafa, pe ct posibil
orizontal, n strat subire i compact. Din acest punct de vedere,
concasarea gunoaielor este foarte avantajoas. Vehiculele care sosesc n
depozit sunt dirijate spre locul de descrcare de ctre personalul de
supraveghere. Nu este permis descrcarea vehiculelor la marginea
depozitului, ci la o distan anumit spre interior. mprtierea gunoaielor
descrcate n grmezi se face cu vehicule pe enile echipate cu lame de
buldozer.
Dup terminarea umplerii depozitului, suprafeele trebuie acoperite cu
materiale adecvate pentru utilizarea ulterioar a terenurilor respective.
Depozitul trebuie s fie mprejmuit cu un gard corespunztor pentru a
mpiedica accesul persoanelor strine. Trebuie s fie asigurate instalaii
sanitare (igienice) i mijloacele de protecie necesare personalului
muncitor. Apele reziduale evacuate prin conducte sau anuri trebuie
dirijate spre cursurile de ap cele mai apropiate.
II.2 Tehnici de prelucrare i recuperare a deeurilor
9

II.2.1Reciclarea deeurilor
Recuperarea i reciclarea materialelor refolosibile nu reprezint o activitate
de dat recent. Dintotdeauna au existat oameni preocupai s colecteze,
s prelucreze i s foloseasc produse degradate sau disponibilizate de
primii utilizatori.
Declanarea primului oc petrolier (1972) a fcut ns ca omenirea s se
vad, pentru prima dat, confruntat cu o realitate dur, i anume:
resursele naturale sunt limitate cantitativ, ceea ce a impus necesitatea de a
gndi dezvoltarea economic n noi termeni.
S-a ajuns, astfel, la nelegerea realitii c recuperarea i reutilizarea
resurselor reciclabile reprezint mijloace de soluionare a contradiciei
dintre cerinele procesului de cretere economic i caracterul restrictiv al
resurselor.
Strategia n domeniul reciclrii vizeaz urmtoarele obiective
principale:
prevenirea formrii deeurilor prin promovarea tehnologiilor curate i
a ecoproduselor;
valorificarea deeurilor prin optimizarea sistemelor de colectare i
triere colectiv;
eliminarea final a deeurilor care nu i-au gsit o soluie de
valorificare.
Deeurile nu sunt numai o potenial surs de poluare dar ele pot constitui
i o surs de materii prime secundare.
Tendinele actuale privind abordarea problemei deeurilor trebuie s in
cont de urmtoarele aspecte:
micorarea cantitii de deeuri, i
evitarea polurii mediului.
Ierarhizarea aciunilor:
Prevenirea apariiei deeurilor,
Tratarea deeurilor la sursa de generare,
Promovarea reciclrii, refolosirii, producerii de compost,
Optimizarea metodelor de eliminare final (depunere n gropi de gunoi,
incinerare) pentru deeurile ce nu pot fi altfel valorificate.
Cantitatea de deeuri solide provenite de la populaie i din activitile
comerciale au atins asemenea nivele nct creeaz probleme unui sistem
de management corect al teritoriului.
10

Aceste probleme nu pot fi rezolvate prin amenajarea de noi spaii pentru

gropile de gunoi sau prin instalarea de noi incineratoare care sunt
costisitoare i ridic probleme complexe privind sistemele de protecie.
Trebuie s apreciem unele deeuri menajere (hrtie-carton, plastic, sticl,
materiale metalice, materia organic etc.) ca surse de materii prime
secundare.
O metod de actualitate i benefic dezvoltrii durabile privind reducerea
cantitii de deeuri prin recilcare este producerea de compost.
Compostarea este un procedeu ce transform deeul nedorit i
dezgusttor ntr-un produs bun pentru sol, deci care practic folosete i nu
distruge calitile materiei organice coninute n deeuri.
Compostarea este un proces de descompunere biologic aerob n care
produsul stabilizat coninnd substane cu humus este sintetizat, n timp ce
o parte din materia organic este oxidat n dioxid de carbon i ap.
Cldura generat prin activitatea biologic crete temperatura n intervalul
de 55-70C, temperatur la care numai microorganismele termofile pot
supravieui, patogenele i seminele de buruieni fiind distruse.
In gospodarii intalnim urmatoarele tipuri de deeuri organice:
Resturile de la bucatarie:
coji de legume si fructe,
zatul de la cafea,
hrtia de filtru,
resturi de mncare,
oase si coji de oua.
Resturile de la animale:
gunoi de grajd,
gunoiul de la iepuri sau alte animale de casa,
gunoiul de la pasarile de curte,
paiele care au fost folosite la hamsteri sau alte animale mici,
pene si par.
Resturile din gradina:
iarba, frunze uscate,
crengi si scoarta,
buruieni,
materialul rezultat dupa ce a fost tuns gardul viu.
Toate aceste deseuri, amestecate eventual si cu hrtie sau carton, pot fi
foarte utile n gospodarie, datorita continutului lor n substante nutritive
necesare gradinii noastre, florilor din balcon sau straturilor din curte.
Astfel, daca ne decidem ca vom fi mai cstigati oferind plantelor noastre
cele mai bune conditii de crestere prin ngrasarea pamntului, dect platind
11

ridicarea de catre serviciul de salubritate a deseurilor organice, este bine

sa nvatam cum sa producem compost.
II.2.2 Compostul
Multi au observat ca fructele si legumele proaspete nu mai sunt n zilele de
azi att de gustoase pe ct au fost odata. Analizele demonstreaza ca n
toate produsele pamntului exista resturi ale substantelor chimice folosite
n agricultura la combaterea buruienilor si a daunatorilor. De aceea, chiar si
la noi, tot mai multi ncearca sa cultive n gradinile lor legume si fructe. Ca
urmare, compostul ncepe sa fie din ce n ce mai des folosit.
Compostul este cel mai bun ngrasamnt natural pe care l putem produce.
Compostarea este descompunerea deseurilor organice sub influenta
aerului. Compostul rezultat este mai bogat n substante nutritive pentru
plante, dect orice ngrasamnt artificial.
Ce deseuri se pot composta ?
Deseuri potrivite pentru compostare:

Iarba:
La adaugarea ierbii cosite la gramada de compost este nevoie de multa
atentie. Toate ierburile preiau din sol, cu prioritate, azot. Asta nseamna ca,
daca se foloseste multa iarba, atunci continutul n azot este prea mare. Pe
lnga aceasta, ierburile nmagazineaza n celulele lor multa apa, care n
combinatie cu azotul duce la o crestere mare a temperaturii. Caldura prea
mare provoaca suprancalzirea sau chiar autoaprinderea gramezii. De
aceea, iarba trebuie pusa n gramada de compost doar vesteda, ntr-un
strat subtire sau amestecata cu alte materiale, ca de exemplu, frunzis,
resturi de la gardurile vii si pamnt.
Frunzisul:
Frunzisul face parte dintre cele mai importante materiale de compost din
gradina. Exista unele soiuri de frunze, cele de castan, stejar, plop,
mesteacan si salcm, care putrezesc mai greu.
12

Resturile de la taierea gardului viu sau a arborilor:

Aceste resturi pot fi maruntite chiar si cu o foarfeca daca altceva nu aveti la
ndemna si e bine sa stiti ca ele sunt foarte utile la aerisirea compostului.
Atentie nsa! Materialele lemnoase sunt foarte sarace n azot, astfel ca
trebuie suplinita aceasta deficienta prin amestecare cu alte resturi, bogate
n azot.

Alte resturi din gradina:

Resturile de la flori, plante ornamentale si resturile de legume pot fi
compostate fara o prelucrare deosebita. Cu buruienile trebuie sa fiti mai
atenti: evitati, sa le adaugati la gramada de compost daca sunt n perioada
de germinatie (pline de seminte).
Gunoiul:
Gunoiul de la animalele mici, cum sunt pasarile de curte si iepurii de casa
precum si paiele sau rumegusul de la hamsteri sau alte animale de acest
fel, sunt de asemenea foarte bune pentru compostare. Ele trebuie nsa
bine amestecate cu restul materialelor din compost. Gunoiul de la
animalele mici este un foarte bun adaos la resturile vegetale lemnoase
datorita continutului lor bogat n azot.
Resturile de la bucatarie:
Resturile organice de la bucatarie, cum sunt resturile de la legume, zatul de
cafea si hrtia de filtru sunt de asemenea foarte bune pentru compostare.
Este bine ca acestea sa fie amestecate cu celelalte materiale de compost
si sa fie acoperite apoi cu pamnt pentru ca sa nu atraga soarecii si
sobolanii.
Deseuri mai putin potrivite pentru compostare:
Cojile fructelor exotice:
Fructele exotice sunt pregatite de catre exportatori pentru a rezista mai
mult timp; de aceea ele contin si substante chimice. nsa, depuse n
cantitati foarte mici, nu afecteaza calitatea ntregului compost.
Hrtia si cartonul:
13

Cu ct un carton este mai grosier, mai putin prelucrat, cu att este mai bun
pentru compost, deoarece pentru producerea lui nu au fost folosite prea
multe materiale de adaos care ar putea avea efecte negative asupra
compostului. Hrtia si cartonul se composteaza foarte bine, dar numai daca
sunt taiate sau nmuiate si apoi amestecate bine cu restul materialelor din
compost.
Nu se recomanda pentru compostare hrtia tiparita cu una sau mai multe
culori, din cauza substantelor chimice continute de vopsele. Aceasta
trebuie predata la REMAT.
Deseuri interzise pentru compostare:
Este strict interzis sa se introduca n gramada de compost sticla, orice fel
de metal si plastic precum si orice fel de hrtie cerata.
Alte materiale care nu au ce cauta n gramada de compost sunt resturile de
uleiuri si vopsele, praful din aspiratoare sau cenusa de lemn sau carbune.
II.2.3 FACTORII CARE INFLUENTEAZA COACEREA COMPOSTULUI
Procesul de descompunere este un proces biologic. Pentru a se forma un
bun compost, trebuie asigurate conditii optime de viata pentru
microorganismele care realizeaza procesul de descompunere. Factorii care
influenteaza formarea unui compost bun sunt: apa, aerul, caldura,
substantele nutritive, gradul de maruntire al deseurilor.
Apa: Lipsa de apa blocheaza activitatea microorganismelor si deci a
procesului de descompunere. Prea multa apa face ca microorganismele
care au nevoie doar de putina apa si mult aer sa nu poata trai. La prea
multa umezeala, pe vreme ploioasa, gramada de compost trebuie
acoperita. De aceea, trebuie sa faceti n asa fel nct daca ploua prea mult
sa acoperiti gramada de compost, iar daca este seceta sa o udati.
Caldura: Activitatea de descompunere pe care o realizeaza
microorganismele este maxima atunci cnd continutul de aer si de apa n
compost este optim. Aceasta se recunoaste printr-o ncalzire puternica. La
o temperatura a compostului de cel putin 40- 60 Celsius, devine posibila
compostarea naturala si curatarea de germeni nedoriti. Daca nu se atinge
aceasta temperatura este probabila aparitia unor germeni purtatori de boli.
Aerul: Aerisirea insuficienta (depozite de compost nchise sau amenajate
n gropi betonate; la straturi prea groase; la umezeala prea mare),
provoaca nmultirea microorganismelor care prefera locurile umede iar
odata cu ele apar si neajunsuri, cum este mirosul neplacut.
14

Pentru a se asigura o buna aerisire trebuie ca lazile n care se depoziteaza

resturile pentru compostare, sa fie prevazute cu pereti care sa permita
aerisirea, sau cu o modalitate de scurgere a apei.
Substantele nutritive: Cu ct resturile pe care le adunam sunt mai
variate, cu att compostul va fi la sfrsit mai valoros. Vom obtine un
compost bun daca acesta va contine toate substantele nutritive de care are
nevoie o planta. De aceea pe gramada de compost trebuie sa fie pusa o
varietate ct mai mare de deseuri (vegetale, gunoi de la animale etc.) Se
aplica o regula de fier: Cu ct un sistem biologic este mai divers, cu att
este mai stabil si mai sanatos. De aceea, pe gramada de compost este
bine sa fie puse aproape orice deseuri biodegradabile ce rezulta din
bucatarie sau din casa. Este totuna daca materialele se aseaza strat cu
strat sau daca fiecare material adaugat se amesteca n compozitie, trebuie
doar ca straturile sa nu fie prea groase, (sa nu se astearna un strat prea
gros de iarba, care nu se poate aerisi pentru ca altfel vor aparea si
mirosurile neplacute) sau ca materialele sa fie bine amestecate.
Maruntirea: Pentru o descompunere rapida a materialului de compost,
este important ca toate componentele organice de substanta mai tare
(lemn), sa fie maruntite. Avantajul consta n faptul ca materialul lemnos
maruntit afneaza, n timp ce materialul vegetal ramne lipit. Din amestecul
celor doua, rezulta un compost afnat si aerisit. Materialul lemnos se taie la
lungimi de aproximativ 5cm. nainte de a se usca. Cozile mai groase de la
floarea soarelui sau de la dalii pot fi despicate.
Organizarea locului pentru compost
Pentru aceasta exista mai multe metode. Va propunem sa o alegeti pe
aceea care se potriveste cel mai bine la spatiul pe care l aveti si la scopul
pentru care produceti compostul.
Gramezi de compost si depozite pentru compost
Gramada de compost trebuie asezata ntr-un loc umbrit din gradina pentru
a se evita uscarea ei. Daca nu exista un asemenea loc atunci gramada
poate fi amenajata sub o copertina sau se poate pregati o lada acoperita
pentru compost. n gradinile mai mici, unde nu este loc suficient pentru
gramezi, compostarea se face n mici depozite de compost facute din lemn,
tinichea, plasa de srma sau dreptunghiulare. Acestea trebuie sa fie
prevazute cu gauri sau fante pe toate laturile pentru ca circulatia aerului sa
nu fie mpiedicata. Este bine ca gramada sa fie nconjurata de gard viu,
fasole cataratoare sau plante urcatoare astfel nct sa fie ferita de vnturi
puternice.
Locul trebuie sa fie usor accesibil si curatenia din jur trebuie sa se poata
pastra usor. piatra si sunt rotunde sau
15

Gramada sau depozitul (lada) de compost nu trebuie sa depaseasca o

naltime de 1,5m si o latime de 2m. Lungimea depinde de locul pe care l
aveti la dispozitie si de cantitatea de deseuri biodegradabile ce rezulta din
gospodarie.

Etape:
1. Se asterne un strat afnat de material nemaruntit de pna la 20 cm..
Sunt recomandabile aici taieturile de crengi si gard viu, paie sau cozi de
flori. Apa care este n plus se va putea scurge si totodata se asigura
aerisirea.
2. Apoi se pun pe rnd straturi de frunzis, iarba uscata, resturi din
bucatarie si gunoi de la animale. ntre ele se adauga de fiecare data
pamnt, astfel nct stratul de baza sa fie mereu acoperit. Depunerea se
continua n acelasi mod pna la o naltime de 1,5 m. Partea de sus a
gramezii nu se termina cu vrf ci cu o suprafata. Acum gramada se poate
acoperi cu un strat de protectie din iarba, stuf, saci vechi, frunzis sau paie.
Este de asemenea foarte bine daca asterneti deasupra si un strat de
pamnt negru de gradina. Astfel compostul se coace mai repede.
Dupa 3 luni gramada poate fi desfacuta si reamestecata. n cazul n care
vremea este foarte umeda, acest lucru se poate face mai repede.
nca de la amenajarea gramezii, materialul trebuie udat din cnd n cnd,
pentru ca sa nu se usuce prea tare. Compostul se coace dupa o desfacere
n cca. 4-6 luni n semestrul de vara, si n cca. 6-9 luni n semestrul de
iarna. n timpul iernii este interzisa desfacerea compostului, pentru a se
evita racirea lui. Nu este bine ca o gramada de compost sa ramna
nefolosita mai mult de 1 an, deoarece substantele organice vor fi
supraexploatate si nu vor mai contine suficiente cantitati de humus. Foarte
importante pentru procesul de formare a compostului sunt rmele. Daca nu
16

sunteti convinsi ca sunt suficiente rme printre deseuri este bine sa

adaugati cteva pentru a grabi procesul de descompunere a deseurilor.
Depozit din lemn cu compartiment pentru desfacere

Puteti sa pregatiti una lnga alta doua lazi pentru compost. ntr-una sa
depozitati deseurile iar atunci cnd o desfaceti puteti s-o treceti n celalalt
compartiment, amestecnd resturile, care dupa trei luni ar trebui sa fie
aproape descompuse.
Stratul - movila
Toamna, cnd se aduna cantitati mai mari de crengi, rezultate din taierile
de pomi fructiferi sau frunzis, este de folos sa amenajati un "strat-movila" n
gradina de legume. Acesta ofera avantaje importante datorita conditiilor pe
care le ofera plantelor si a spatiului mic de care are nevoie. Pentru ca
stratul sa fie nsorit n mod constant, el trebuie plasat n pozitia nord-sud.
Latimea stratului este de 1,60m, naltimea de 0,80m si lungimea depinde
de locul disponibil si de cantitatea de deseuri.

17

Se sapa pamntul pe latimea si lungimea dorita pna la o adncime de 1520cm. Acest bazin se umple cu lemn, crengute si crengi ( care pot fi chiar si
de grosimea unui brat) si apoi totul se acopera cu cozi de flori mai groase ,
paie si altele asemenea. Deasupra se pun cteva lopeti de pamnt si cu un
hrlet se taseza usor n forma de strat. Urmeaza un strat gros de frunzis
umed, amestecat bine cu pamnt. Frunzisul se acopera cu compost partial
descompus din resturi de la bucatarie si din gradina si va fi calcat usor
asfel nct movila sa nu fie prea farmacioasa.
La sfrsit, totul se acopera cu un strat de 15 cm din pamntul care a fost
scos la nceput. Pe movila se formeaza un sant irigator, care, n afara de
stropirea obisnuita, va asigura umezeala constanta din interior.
Pna la plantarile din primavara, movila va fi acoperita doar cu pamnt
negru de gradina. Un strat-movila proaspat amenajat contine foarte multe
substante nutritive. Stratul poate fi folosit aproximativ 4 ani pentru
cultivarea legumelor, ramnnd n urma o suprafata fertila de humus.
Compostarea n disc pentru pomi
n jurul pomului se traseaza un cerc cu diametrul de cca. 2m si de pe
aceasta suprafata se ridica usor stratul de iarba, fara a deranja reteaua de
radacini. Suprafata decopertata se umple apoi cu resturi lemnoase bine
maruntite, resturi de la legume si fructe din bucatarie, frunzis si altele
asemenea.
Stratul nu trebuie sa fie mai nalt de 15cm, pentru ca, altfel, n jurul pomului
se dezvolta o temperatura prea ridicata care i-ar putea dauna. ntre resturi
se arunca vreo cteva lopeti de compost copt pentru a accelera procesul
de descompunere.

18

Un pom fructifer astfel ngrijit este asigurat cu substantele nutritive

necesare si radacinile sale se bucura de un mediu afnat si aerisit datorita
rmelor.

DESEURILE DIN HRTIE SI CARTON

19

Daca ne gndim la cta hrtie se foloseste doar ntr-o singura zi n lume

pentru toate ziarele, cartile, caietele, agendele, ambalajele care se produc,
ncepem sa ntelegem ca padurile pamntului sunt grav amenintate. Si, sa
nu uitam, nu doar producatorii de hrtie consuma lemnul padurilor ci si
ntreprinderile de mobila ori de constructii, la care se adauga si necesarul
de lemn pentru ncalzire sau pentru productia de textile.
n locul arborilor taiati se planteaza puieti, dar acestia au nevoie de 50 de
ani pna se dezvolta complet.
Deoarece padurea este cel mai important scut pe care l avem mpotriva
poluarii, este important, pentru noi toti, sa protejam padurile prin metoda
separarii maculaturii de gunoi si valorificarea ei. Din maculatura se poate
produce alta hrtie. Este bine de stiut ca dintr-o tona de maculatura (hrtie
veche) se poate fabrica o tona de celuloza, ceea ce nseamna 2.500 de
caiete.
Nu doar din motive financiare trebuie sa separam deseurile din hrtie si
carton de restul gunoiului. Sa nu uitam ca pentru productia de hrtie se taie
suprafete imense de padure.
Deseurile metalice
Metalul, mai mult dect alte deseuri, trage greu la cntar. Ne va costa
foarte mult sa-l predam serviciului de salubritate. Exista nsa, din fericire,
solutii si pentru aceasta problema. REMAT cumpara si deseuri metalice.

Asta nseamna ca si din acest tip de deseu putem obtine bani. Alta varianta
ar fi si aceea de a vinde fierul vechi atelierelor de fierarie sau de reparatii
care sunt prezente n majoritatea localitatilor noastre. O alta idee ar putea fi
20

si sa anuntam prin "Mica Publicitate" sau, n sate prin panourile publice,

intentia noastra de a vinde fier vechi.
DESEURILE DIN PLASTIC
Deseurile din plastic devin pe zi ce trece tot mai numeroase. Din cauza
materialelor din care sunt produse, nu sunt biodegradabile. Din studiile
facute pna acum s-a constatat ca nici 500 de ani nu sunt de ajuns pentru
ca plasticul sa reintre n circuitul naturii. Pentru a scapa de deseurile din
plastic, cum sunt de exemplu sticlele de suc sau ulei ori cutiile de
margarina si iaurt, multi oameni, mai ales n sate, le ard.
ATENTIE! Prin arderea plasticului se elimina substante care produc boli de
plamni si n timp mai lung pot mbolnavi ficatul, rinichii si sngele. Mai
mult dect att, materialele plastice mai complexe cum sunt vinilinul,
ebonita, bachelita ori cauciucurile, emana prin ardere substante care
produc cancer, atacnd n primul rnd sngele, care n timp poate
mbolnavi toate organele corpului.
Exista astazi tehnologii care, respectnd normele de protectia mediului,
sunt capabile sa retopeasca si sa reprelucreze deseurile din plastic. Acest
lucru nu se face nca n Romnia, dar exista firme romnesti care aduna
ambalajale din plastic, le maruntesc si le exporta fabricilor din strainatate
care dispun de instalatiile necesare reciclarii lor.
DESEURILE DIN STICLA
n Romnia, foarte putine dintre fabricile de sticla mai folosesc n productie
deseuri din sticla. Producatorii sustin ca este mult mai scump sa recicleze
dect sa produca sticla din materie prima. Si totusi, este bine cunoscut
faptul ca cioburile de sticla sunt un ingredient important n fabricarea sticlei,
deoarece ajuta la scaderea punctului de topire si astfel se economiseste
att energie ct si materie prima. Mai mult dect att, poluarea aerului si a
apei este mai mica n cazul reciclarii sticlei. n tarile din vest, care nu
lucreaza n nici un caz n pierdere, reciclarea sticlei se face cu multa
seriozitate.
Sticla nu este toata la fel. Ea se produce n functie de scopul pentru care
urmeaza sa fie folosita, dupa retete diverse. De aceea, pentru ca deseurile
din sticla sa fie trimise direct acolo unde este nevoie de ele, n tarile din
vestul Europei, acest tip de deseuri se colecteaza separat de catre fiecare

21

cetatean att n functie de culoare ct si n functie de scopul pentru care a

fost folosita.

Aspecte generale privind colectarea gunoiului

Colectrile sunt neregulate, iar containerele suprancrcate descurajeaz
pe locuitori s le foloseasc. Locuitorii i scot gunoiul n alte zile dect cele
indicate, l depoziteaz n containere nepotrivite sau n mormane deschise.
Asemenea practici necorespunztoare nu numai c determin creterea
costului colectrii, dar cresc murdria i riscul pentru sntatea public.
Problemele rezultate sunt evidente: mirosuri, vectori de boal atrai de
gunoi (obolani, nari, mute etc.) i canale blocate cu gunoi. Scurgerile
lichide din gunoiul descompus i n putrefacie pot s infesteze sursele de
ap. Mutele i gndacii de buctrie care se nmulesc n gunoiul
respectiv pot s contamineze ulterior hrana. Dou moduri principale de
eliminare a deeurilor solide urbane se consider a genera probleme de
mediu:
a)depozitarea la gropile de gunoi i incinerarea deeurilor colectate i
b)deeurile necolectate, depozitate necontrolat.
Gropile de deeuri solide municipale prezint riscuri pentru mediu i
sntate i prin eliminarea mai multor gaze. Compoziia i cantitatea de
gaze sunt determinate de cantitatea i compoziia deeului biodegradabil,
de tipul i grosimea solului acoperitor, de tehnicile de plasament al deeului
i de caracteristicile terenului. Metanul i dioxidul de carbon sunt
principalele gaze emise. Dou cauze stau la baza polurii aerului prin
gropile de deeuri solide municipale, i anume, descompunerea deeurilor
i arderea lor. Descompunerea deeurilor creeaz prejudicii atmosferei prin
eliberarea de metan i alte gaze, n condiii anaerobe. Se estimeaz c 7%
din totalul emisiilor de metan din lume provin de pe terenurile cu gropi de
depozitare a deeurilor, gazul metan constituind o component important
22

a factorilor de nclzire global a atmosferei. Descompunerea gunoaielor

prezint i un risc de incendiu, administrarea incorect putnd conduce, n
anumite condiii, la explozia acestor gaze.
O groap de gunoi poate prezenta, de pild, mai multe probleme poteniale
pentru protecia i sntatea public, dac nu este proiectat i
gospodrit corespunztor:
Eliminarea deeului, mai ales n zone deschise, atrage roztoare, insecte
i psri, care, ulterior, rspndesc boli;
Microbii patogeni pot fi direct inhalai datorit vntului care transport
contaminanii cu granulaie fin;
Chimicalele toxice pot constitui riscuri de mbolnvire. Aadar, fie c este
vorba de gunoi colectat, dar impropriu gospodrit, fie de gunoi necolectat,
riscurile pentru sntatea populaiei exist i ele nu trebuie trecute cu
vederea. Problemele de sntate survin, mai ales, n regiunile cu
temperaturi i umiditate ridicate, unde deeurile solide se descompun i
putrezesc cu repeziciune.

CAPITOLUL III MASURI DE PROTECTIE A MUNCII

Toate activitatile de administrare a depozitului de deseuri se executa
in baza prevederilor legale referitoare la protectia muncii si
prevenirea incendiilor.
Administrarea si exploatarea depozitului se poate realiza numai de
operatori licentiati de A.N.R.S.C. care trebuie sa ia toate masurile
necesare prevenirii accidentelor si limitarii consecintelor acestora.
Toate persoanele care desfasoara o activitate pe depozit trebuie sa
fie instruite corespunzator in ceea ce priveste prevenirea incendiilor si
protectia muncii. Instruirea trebuie sa se realizeze pentru urmatoarele
aspecte:
- drepturile, obligatiile si responsabilitatile personalului in ceea ce
priveste protectia muncii si prevenirea incendiilor pentru fiecare loc de
munca in parte,
- cerintele de protectia muncii si prevenirea incendiilor pe timpul
tuturor fazelor de functionare ale depozitului, atat pentru functionarea
normala cat si pentru accidente sau cazuri de urgenta,
- echipamentul de protectie necesar,
23

- amplasarea mijloacelor de combatere a incendiilor;

- masurile de prim-ajutor,
- alte cerinte specifice fiecarui loc de munca ( utilaje, cabina
operatorului, etc ).
Personalul angajat trebuie sa fie instruit anual in urmatoarele domenii si
sa fie informat imediat la aparitia de noi legi, aprobari si reglementari legate
de functionarea depozitului:
- organizarea activitatilor pe depozit (planul de functionare, instructiuni
de functionare, planul de alarma etc.)
- modificarea obligatiilor si responsabilitatilor fiecarui angajat, in vederea
asigurarii conditiilor de protectie a mediului;
- modul de comportare si actiune in caz de accidente si in cazuri de
urgenta.
Constructiile si instalatiile, in special cele pentru depozitarea si/sau
utilizarea combustibililor, se proiecteaza, amenajeaza, functioneaza si
se verifica conform normelor legale si standardelor tehnice pentru
prevenirea incendiilor.
In functie de tipul deseurilor acceptate si de marimea depozitului, si
conform prevederilor legale, administratorul depozitului asigura
functionarea in incinta depozitului a unei unitati PSI.
Pentru stingerea eventualelor incendii trebuie sa existe o rezerva de
minimum 200 mc de pamant.

24