Sunteți pe pagina 1din 14

MALNUTRITIA PROTEIN-CALORICA

CLASIFICAREA MPC se face in functie de gradul de severitate si de modalitatea de producere a


bolii.
Gradul de severitate este dat de indicele ponderal care reprezinta raportul dintre greutatea
ideala la varsta respectiva si greutatea reala a copilului cu MPC.
Dupa criteriile Gomez, admise de OMS se disting 3 grade ale MPC:
1. MPC grad I (forma usoara): IP=0,90-0,76
2. MPC grad II (forma medie): IP=0,75-0,61
3. MPC grad III (forma severa): Atrepsia cu IP<0,60.
IP: 100-90 se incadreaza in limitele normalitatii

ETIOLOGIA SINDROMULUI DE MALNUTRITIE LA SUGAR


A: Carenta exogena
1. Insuficienta cantitativa de aport
a) greseli alimentare (ex. alimentatione): ratii hipocalorice pe o perioada lunga, dilutii
prea mari de lapte
b) infectii repetate sau cronice (ex. infectione).
Enterale: diarei repetate, diaree cronica.
Parenterale
c) ingrijire necorespunzatoare (ex curatione): neglijenta (nu se dau pranzurile regulat),
lipsa de igiena, frig
2. Insuficienta calitativa de aport
a) Carenta in glucide: distrofia laptelui de vaca
b) Carenta in proteine: distrofia edematoasa prin exces de fainoase
B: CARENTA ENDOGENA
1. Insuficienta cantitativa de aport
a) Boli organice (e morbo): stenoza hipertrofica a pilorului, malformatii si orice cauza de
varsaturi cronice (micsorarea aportului)
b) Diateza constitutionala (e constitutione): exudativa (anorexie cronica)
2. Insuficienta calitativa de aport
a) Tulburare de digestie (preferential pentru proteine si grasimi): fibroza chistica a
pancreasului
b) Tulburare de absorbtie pentru grasimi si partial pentru proteine: celiakia,
steatoreele celiakiforme, alte diarei cronice.

FORME CLINICE
1.MPC gradul I:

talie normala
tesut adipos redus pe torace si abdomen: pliul cutanat abdominal <1,5cm,
1

curba ponderala plata, stationara sau cu oscilatii;


apetit relativ normal
toleranta digestiva usor scazuta
activitate motrice normala sau usor scazuta;
IP=0,90 0,76
Prognostic bun, favorabil, carenta nutritiva reversibila cu cat copilul este mai mare.
2. MPC grad II:
IP- 0,75-0,61
Deficit ponderal 25-40%
Talia este normala, scaderea ponderala este progresiva
Tesutul adipos este aproape disparut pe torace si abdomen si redus pe membre
si pe fata;
Toleranta digestiva redusa, evolutie in trepte a curbei ponderale cu alternante de
scadere si perioade de stationare;
Apar semnele de infometare: scaderea metabolismului bazal si a consumului de
O2 tendinta la hipotermie, insuficienta circulatorie
Rezistenta la infectii redusa, determina aparitia mai frecventa a acestora
Exista, in general, posibilitati de redresare a copilului.
3. MPC gradul III:

Atrepsie, decompozitie
IP: 0,60 cu deficit ponderal mai mare de 40%
Cresterea in lungime oprita
Tesut adipos complet disparut inclusiv bula lui Bichat
Piele, atarna in cute mari
Facies tipic de batran
Musculatura atrofiata, disparuta
Abdomen destins
Toleranta digestiva prabusita
Hipotermie
SDA

EVALUAREA STARII DE NUTRITIE


INDICE PONDERAL

MPC I
MPC II
MPC III

0,89 0,76: deficit 10-25%


0,75 0,61 : deficit 25-40%
0,60 40%: deficit peste 40%

INDICE NUTRITIONAL
Formula calcul: greutatea reala/greutatea taliei

MPC I

0,89 0,81,
2

MPC II 0,80 0,71,


MPC III sub 0,70

INDEXUL MASEI CORPORALE


IMC = BMI (Body Mass Index)
= Greutatea [kg]
Inaltimea[m]
Dupa varsta de 2 ani
Clasificarea obezitatii:
Gr I : 25 29,5 (supraponderalitate)
Gr II : 30 39,5
Gr III: > 40
EVALUAREA STARII DE NUTRITIE
1. CRITERII ANTROPOMETRICE
a) Greutate, talie, perimetru cranian
b) Grosimea tesutului celular cutanat (tricipal, subscapular)
c) Indice ponderal, indice statural, indice nutritional
2.

CRITERII CLINICE
a) Curba ponderala
b) Facies, tegumente si fanere
c) Tesut celular subcutanat
d) Sistem muscular
e) Sistem osos
3. CRITERII FUNCTIONALE
a) Toleranta digestiva
b) Rezistenta la infectii
c) Dezvoltarea psihomotorie
4. CRITERII BIOLOGICE

a) Albuminemia: exista diferente intre copiii aparent sanatosi, dar provenind din medii socioeconomice diferite;
-depinde de aportul de proteine;
-utila pentru clasificarea formelor severe de malnutritie
b) Hemoglobinemia, calcemia, fosfatemia si fosfataza alcalina serica, unele oligoelemente
3

MALNUTRITIA - SISTEMUL IMUNITAR


DEFICIENTE IMUNE ACUTE

- infectii repetitive si o evolutie severa


- atrofie timica rapida
- depresia imunitatii celulare prin diminuarea limfocitelor T
- defect de control al limfocitelor B cu frecventa
hipergamaglobulinemie
- deficit de IgA secretor
- deficit de fagocitoza
CONSECINTE DIGESTIVE
- atrofie de mucoasa gastrica si jejunala
- deficit enzimatic al marginii in perie
- complicata frecvent cu diaree secretorie si malabsorbtie

CONSECINTELE METABOLICE ALE MALNUTRITIEI


1. DIMINUAREA MASEI PROTEICE
- Scaderea albuminelor si prealbuminelor
- Scaredea sintezei de uree
- Cresterea amoniemiei
- Scaderea acizilor aminati si a proteinelor coagularii
2. METABOLISM GLUCIDIC
- Hiperinsulinism = stocarea trigliceridelor in tesutul adipos
- Intoleranta la dizaharide
3. METABOLISM LIPIDIC
Scadere marcata a :
- colesterolului seric,
- trigliceridelor,
- acizilor grasi liberi
4. TULBURARI HIDROELECTROLITICE
-

Hipovolemie
Carenta potasica severa
Hipercorticism
Cresterea secretiei de hormoni de crestere cu diminuarea somatomedinelor

TRATAMENT RECUPERARE NUTRITIONALA


1. Plan individual de recuperare
2. Hidratare i.v
3. Proteine: 2-2,5 gr/kg/zi
4. Calorii: 120 140 calorii/kg/zi
5. Monozaharide: glucoza, fructoza : 10-18 gr/kg/zi
6. Lipide tip MCT: 4-6 gr/kg/zi
7. Nutritie parenterala totala in formele grave.

RAHITISMUL CARENTIAL COMUN


FACTORI IMPLICATI IN DETERMINISMUL RAHITISMULUI CARENTIAL COMUN
FACTOR DETERMINANT: CARENTA VITAMINEI D
FACTORI FAVORIZANTI : - VARSTA (3-6luni)
- PREMATURITATEA
- REGIM DE INSORIRE
- ALIMENTATIA NEADECVATA
* SCADERE APORT Ca 2+
* RAPORT Ca / P ANORMAL
* CRESTERE Ph GASTRIC
* FITATI , OXALATI
* KELATORI (EDTA)
FIZIOPATOLOGIE
Vitamina d
calcemie
hiperparatiroidism reactional
Intestinal creste absortia calciului
Osos:
- depolimerizarea substantei fundamentale
- stimularea osteoclasti = reabsortie ca 2+
- stimulare osteoblasti
- scade rezistenta osului
Renal :
- creste absortia calciului
- scade reabsortia fosfatului
- scade reabsortia aminoacizilor
- controleaza sinteza 1 ~ hidroxilazei

ACTIUNEA VITAMINEI D

INTESTINAL:
- CRESTE ABSORBTIA CALCIULUI
5

- CRESTE ABSORBTIA FOSFATULUI


- MENTINE TROFICITATEA MUCOASEI
OSOS :
- DEPUNEREA Ca2+ SI FOSFOR CA HIDROXIAPATITA
- MINERALIZAREA TESUTULUI OSTEOID
- ROL PERMISIV PENTRU PARATHORMON
- MENTINE REZISTENTA OSULUI
RENAL:
- CRESTE REABSORBTIA CALCIULUI
- CRESTE REABSORBTIA FOSFATULUI
- CRESTE REABSORBTIA AMINOACIZILOR
MUSCULAR:
- CRESTE FORMAREA DE ATP
- MENTINE TONUSUL MUSCULAR
ENDOCRIN:
- CONTROLEAZA SINTEZA DE PTH
METABOLIC:
- PARTICIPA LA CICLUL KREBS
- CRESTE ABSORBTIA INTESTINALA DE Mg2+
- CRESTE NIVELUL CITRATULUI IN L.E.C.

METABOLISMUL VITAMINEI D
Exogen
endogen
(alimente)
(piele)
Absorbtie intestinala
provitamina d
+
u.v
Saruri biliare
vitamina d
sange (2globulina)
Ficat
depozite
25 hidroxilaza
- adipos
- muscular
25(ho) c.c
- ficat
Sange 2 globulina
ciclul enterohepatic
Rinichi --------------------------------------- 1. hidroxilaza 1-25 (ho) 2 c.c
- pth
- fosfat
- calciu
- estrogeni
- stg
- 1-25 (ho)2 c.c
------------------------------------------- 24 hidroxilaza -------------- 1-25 (ho) 2c.c
-------------------------------------------26 hidroxilaza ---------------- 25 26 (ho) 2c.c

CONSECINTE

Calciu seric n - inseamna ca


Fosfat seric
FosfaturieAminoacidurie - prezenta

2+

Glicozurie
- prezenta
Fosfataze alcaline
Citrat sanguin
P.t.h
1-25(ho)2cc si 24-25 (ho)2cc
Osos : - insuficienta mineralizare a matricei
- formarea de tesut osteoid nemineralizat
- reducerea rezistentei osoase : - deformatii
- fracturi
- interesarea procesului de crestere si malnutritie
TABLOUL CLINIC IN RAHITISM

1. Semne osoase
Leziunile cutiei craniene: predomina la sugarul sub 3 luni:
Craniotabesul rahitic
Bose frontale si parietale
Fruntea olimpiana
Plagiocefalie
F.A. larg deschisa dupa varsta de 8 luni, sau persistenta F.A. dupa varsta de
18 luni
- Macrocranie
Deformarile toracice se intalnesc la sugarul intre 3-6 luni:
-

- Torace deformat, largit la baze


- Sant submamar (Harrison)
- Stern infundat (de pantofar)
- Stern proeminent (in carena)
- Deformari ale claviculelor
- Fracturi costale spontane
- Matanii condrocostale
Leziuni ale membrelor: predomina la sugarul de 6-12 luni
-

Deformari ale metafizelor bratari rahitice


Deformari ale diafizelor, mai ales ale membrelor inferioare:
- genu valgum (picioare in x)
- genu varum (picioare in paranteza)
Fracturi spontane (mai frecvente la nivelul radiusului si fibulei)
- genu valgum (picioare in x)
- genu varum (picioare in paranteza)

SEMNE CLINICE IN RAHITISM


1. Deformari ale coloanei vertebrale si bazinului - predomina la copilul mare si adolescent:
- cifoza dorsala
- micsorarea diametrului antero-post si lateral al bazinului
- coxa vara
7

Distrofii dentare
2. Semne musculo-ligamentare:
- Hipotonie musculara
- Hiperlaxitate ligamentara
3. Manifestari neuromusculare
- Hiperexcitabilitate neuromusculara
- Stridor laringian
- Laringospasm
- Convulsii
4. Semne asociate:
- Rezistenta redusa la infectii
- Tendinta la infectii respiratorii (pulmonul rahitic)
- Paloare
- Hepatosplenomegalie
- Transpiratii predominant cefalice

SCHEME DE PROFILAXIE SI TRATAMENT PREPARATE FOLOSITE


Sterogyl (ergocalciferol) solutie, flacon de 20 ml 400UI, Vitamina D2/picatura
Vigantol oil (Vitamina D3) solutie, 1 picatura=660 UI, Vitamina D3 (Biofarm) 0,45 mg
colecalciferol/ml
- Vigantoletten comprimate a 500 si 1000 UI Vitamina D3 per comprimat
- Vitamina D3 hidrosolubila
- fiola solutie apoasa 1 ml = 200.000 UI
- fiola solutie apoasa 2 ml = 600.000 UI
- fiola solutie buvabila = 600.000 UI/ml
- Dihidrotahisterol (Tachystin) solutie uleioasa 0,1% flacon a 15ml
- 1ml = 30 picaturi = 1mg
- doza: 0,5 1,5 mg/zi
- indicatii: hipoparatiroidism, manifestari osoase din nefropatiile cronice
- Calciu gluconic solutie, fiole = 5ml si 10ml
- 5ml = 0,5g Ca
- 10ml = 1g Ca
- Calciu lactic: comprimate = 500 mg
-

ANEMIILE DIAGNOSTICATE FRECVENT


N PEDIATRIE
I. Anemii prin producie sczut de eritrocite i hb
8

Caren material construcie anemii careniale


Caren fe - feripriv
Caren acid folic b12 - anemii megaloblastice
Insuficien medular de producie
Aplazii celule stem
Anemii hipoplastice
Anemii aplastice
Infiltraie patologic a mduvei
Proliferri blastice, leucoze
Metastaze, neuroblastom
II. Anemii prin pierderi excesive anemii posthemoragice acute sau deperdiie
hemoragic
Hemofilie
Diateze hemoragipare
III. Anemii prin distrugeri excesive de hematii anemii hemolitice
1. Anemii hemolitice ereditare
Membran:
- sferocitoz
- eliptocitoz
- stomatocitoz
Enzime:
- piruvatkinaz
- hexokinaz
- g6pd
- anomalii glutatice
Hemoglobinopatii: - cantitative i - talasemii
- CALITATIVE : HEMOGLOBINOZE S,M,C,D

2. ANEMII HEMOLITICE DOBNDITE

NEIMUNOLOGICE: FACTORI FIZICI, CHIMICI


IMUNOLOGICE
SHU GASSER

ANEMIA CARENIAL FERIPRIV LA SUGAR I COPILUL MIC


Anemie hipocrom i microcitar, frecvent diagnosticat la vrsta de sugar i
copilul mic (90% din anemiile copilului)
Este datorat carenei cronice mariale, cu sinteza insuficient a hemoglobinei i
ncetinirea maturaiei eritroblastice
Afecteaz 25-30% din sugari, 20% din precolari i 2-7% din colari
Fiziopatologie

La sugar exist permanent un dezechilibru ntre aportul alimentar de Fe i nevoile


crescute 10-12 mg/zi (1-2 mg/kg).
n primele luni de via, el are o alimentaie predominant lactat, laptele fiind srac n
Fe (laptele de mam are 1 mg/l), iar laptele de vac (0,5 mg/l) i cu coeficient de
absorbie prost.
Capitalul de Fe din organism este:
Nou-nscut = 250-300 mg n depozite
La 1 an = 400-450 mg
Prematur 1500 g= 100 mg
Adult 3-5 g
De subliniat nevoile crescute de Fe, mai ales la sugar

ETIOPATOGENIA ANEMIEI FERIPRIVE


3 mecanisme sunt incriminate frecvent n realizarea unei carene mariale:
Aportul insuficient de Fe (corelat cu rezerve insuficiente)
Pierderi de Fe prin sngerri mici i repetate anemii prin deperdiie marial
Consum crescut de Fe i deturnare marial
Aportul insuficient de Fe apare n urmtoarele condiii clinice:
Alimentaia artificial prelungit cu lapte de vac (anemia laptelui de vac) sau
preparate de lapte praf
Alimentaia excesiv cu finoase (conin fitai i fosfai care formeaz cu Fe sruri
insolubile)
Prematuritatea
Gemelaritatea (transfuzii feto-fetale)
Diversificarea incorect i tardiv
Deficite severe de absorbie a Fe n: celiachie, diarei cronice, malnutriie, parazitoze
intestinale, rahitism, avitaminoz B6
Carena marial a mamei trebuie cutat sistematic n timpul sarcinii, mai ales dup
luna a VI-a de sarcin.
Pierderi de Fe prin sngerri mici i repetate (deperdiie marial hemoragic)
La nou-nscut: sngerri de cordon ombilical (50 ml=500 ml la adult), boala
hemoragic a nou-nscutului, ligatura precoce a cordonului ombilical nainte de
ncetarea pulsaiilor, transfuzii feto-fetale la gemenii univitelini
Hernie diafragmatic
Polipul rectal sau polipozele
Hernie hiatal
Boala ulceroas
Parazitoze intestinale (ankilostoma)
Diverticulita Meckel
Intoleran la proteina din laptele de
Angiomul intestinal
vac

10

Anemii prin consum crescut de Fe i deturnare marial n:


Osteomielit
Septicemii
Tuberculoz
Infecii urinare
Adenoidite cronice
Hemosideroz pulmonar

CLINIC

Constituirea rezervelor mariale ale ftului se realizeaz n ultimele 2-3 luni de sarcin
prin transfer transplacentar de la mam.
La natere, un nou-nscut eutrofic are n depozite 250 mg Fe, iar la 1 an, 450 mg Fe.
Un prematur cu greutate la natere 1500 g, are n depozite numai 100 mg Fe.
Nevoia zilnic de Fe pentru sugarul eutrofic este 1 mg/kgc/zi, iar la prematur 2-5
mg/kgc/zi.
Plecnd de la aceste date, subliniem c debutul anemiei feriprive este situat la vrsta
de 2-3 luni pentru prematur i la 5-6 luni pentru sugarii eutrofici.

Anamneza va preciza condiiile etiopatogenice enumerate anterior, insistnd pe:


o prematuritate
o gemelaritate
o alimentaie prelungit cu lapte praf sau lapte de vac
o diversificarea incorect i tardiv
o infecii repetate de tip adenoidit
o infestaii parazitare
o hemoragii n perioada neo-natal, etc.

Semnele clinice sunt nespecifice:


Apatie, oboseal la supt, adinamie
Somnolen sau iritabilitate
Anorexie, apetit capricios
Febr sidorepenic asociat cu infecii trenante
Transpiraii abundente
Curba ponderal staionar, turgor flasc
Retard psihomotor
Tegumente palide; paloarea se caut la palme i plante; timp de recolorare
capilar prelungit
Pr uscat i friabil
Unghii plate
Tahicardie, sufluri sistolice apicale
Frecvent semne de rahitism: pluricaren
Limb lucioas, stomatit angular
Frecvent hepato i splenomegalie

Examene de laborator
Hemoglobina este sczut de obicei sub 10 g%, iar hematocritul sub 35%.
Parametrii eritrocitari sunt reprezentai de CHEM sczut sub 26%, iar VEM sub 80
microni cubi (definind hipocromia i microcitoza).
Numrul de reticulocite este normal sau uor sczut HEM < 25g.
Frotiul de snge periferic are o mare importan n definirea carenei mariale
descriindu-se: hipocromie, microcitoz, poikilocitoz, anizocromie, anizocitoz, n
formele severe anulocite, devierea la stg. a curbei Prince-Jones.
Dozarea Fe seric - scdere sub 60 micrograme%.
Capacitatea de legare a transferinei este crescut peste 350 micrograme%o.
Dozarea radioimunologic a feritinei serice poate s anticipeze cu 1-2 luni exprimarea
clinic a carenei mariale.
Coeficientul de saturare a transferinei este sczut 30%.
Examenul de mduv medulograma este rareori necesar; dac este fcut ne va
arta o celularitate bogat cu hiperplazie eritroid moderat i cu prezen de
eritroblati mici, crenelai eritroblati feriprivi. Coloraia PERLS demonstreaz absena
Fe din depozite.

Feritina seric semn indicator al rezervelor;


- are urmtoarele caracteristici:
n carena marial, Fe seric < 12-9g/l
n anemiile prin deturnare marial nivelul ei este crescut
Se pot defini 4 stadii de gravitate crescnd:
Feritin plasmatic sczut < 12 g/l
Fe seric sub 5 mol/l
Hemoglobin sczut sub 9g la 3 luni sub 11g la 6-18 luni
Anemie hipocrom sever
Diagnosticul diferenial
Talasemia minor electroforeza Hb
Sferocitoz ereditar aspect de frotiu caracteristic
Anemiile sideroacrestice care au dou populaii eritrocitare pe frotiu

Tratamentul profilactic

A. Tratamentul profilactic antenatal, la mam:


Regim alimentar echilibrat al mamei (s nu lipseasc legumele verzi i fructele, de
diferite feluri, oule, carnea)
Controlul sistematic al Hb din luna a V-VI-a de sarcin
Tratament n ultimul trimestru de sarcin: cnd Hb este sub 12 g/dl, cu Fe 30-60 mg (ex:
1-2 drajeuri de Glubifer) zilnic
Cnd gravida are Hb sub 11 g/dl indiferent de vrsta sarcinii, dar mai ales n ultimul
trimestru, se instituie tratament cu Fe n doz de 60-100 mg/24 h i cu acid folic.

B. Tratamentul profilactic la copil:

Ligatura tardiv a cordonului ombilical, dup ncetarea pulsaiilor acestuia (asigur


transferul a 40-60 mg Fe)
Alimentaia la sn precoce i prelungit
Diversificarea alimentaiei: la 5-5 luni pentru sugarii alimentai cu lapte praf standard
sau lapte de vac; la 6 luni pentru cei alimentai natural sau cu substituit de lapte
matern (adaptat, parial adaptat) cu sup de legume, carne, ficat, glbenu de ou,
legume verzi, cereale fortifiate cu Fe
Suplimentare cu Fe:
1-2 mg Fe ++/Kc/zi de la 6-8 sptmni pn la 1 an pentru:
Prematuri
Gemeni
Dismaturi
Hemoragie la natere
Tulburri digestive
Infecii recurente
Copii care au un ritm rapid de cretere
Profilaxie sistematic cu Fe 10-25 mg/zi (sau 1-2 mg/kg) pentru toi nou-nscuii la
termen cu greutate normal, de la 6 luni (pentru minimum 3 luni).
Se recomand preparate de Fe condiionate ca sirop sau picturi (niciodat drajeuri); se
administreaz ntre supturi/mese sau naintea unei mese, n doz unic.

Tratament curativ

A. Echilibrarea regimului alimentar


Ameliorarea dietei reprezint o msur esenial i se face prin:

reducerea aportului excesiv de lapte


utilizarea formulelor de lapte mbogite cu fier
introducerea n diet a alimentelor bogate n fier, carne, glbenu, vegetale verzi,
cereale cu fier.
B. Tratament oral, de elecie pentru anemii uoare i moderate, cu o doz de 4-6
mg/kg/zi de Fe elemental n 2-3 prize ntre mese sau aproape de masa care urmeaz.
Administrarea preparatelor de fier la distan de mas favorizeaz ntr-o oarecare
msur absorbia, dar producerea frecvent a fenomenelor iritative gastro-intestinale
impune, n aceste cazuri, administrarea pe stomacul gol.
Dintre preparatele de Fe aflate n farmacii notm:

DCI-FUMARAT FEROS Ferronat suspensie care are 150 mg Fumarat


Feros/5ml, din care Fe elemental reprezint 50 mg. Se administreaz 1 linguri
pentru 10 kg greutatea corporal.
DCI-GLUCONAT FEROS Ferglurom fiole buvabile a 5 ml cu 12 mg de Fe/5 ml,
sau 24 mg Fe/5 ml

DCI-HIDROXID DE FE POLIMALTOZAT Ferum Hausmann soluie oral


cu 50 mg Fe/ml sau sirop cu 10 mg/ml

DCI-FERICOLINAT FER-SOL fiole buvabile 15 ml cu 200 mg Fe/ml.


Eficiena tratamentului este demonstrat prin creterea numrului reticulocitelor.
Criza reticulocitar apare n ziua a V-VII-a de tratament i este urmat de
normalizarea valorii Hb n urmtoarele 2-3 sptmni.

Dup revenirea la valoarea normal a Hb, tratamentul va fi continuat nc o perioad de


2-3 luni, ceea ce reprezint timpul necesar refacerii rezervelor mariale, deci acoperirii
i refacerii depozitelor de Fe.

Tratamentul nu se ntrerupe n cazul apariiei de scaune nchise la culoare sau de


tulburri digestive minore, ci doar n cazul apariiei
vrsturilor
diareei
durerilor abdominale cu caracter colicativ
TRATAMENT CU PREPARATE INJECTABILE DE FE se face excepional la copil, avnd
n vedere reaciile adverse frecvente.
Este recomandat administrarea i.v. sau i.m. numai n cazul sindroamelor de
malabsorbie i a neglijrii de ctre prini a administrrii per orale.
TRANSFUZIA DE MAS ERITROCITAR izogrup, izoRh este rezervat formelor severe
de boal, n care nivelul hemoglobinei este sub 7g la 100 ml, preferndu-se
administrarea n doz de 5-10 ml/kgc de hematii splate, deplasmatizate.
Apreciem c decizia cea mai bun este de fapt reprezentat de profilaxia anemiei
careniale i feriprive, profilaxie care ar trebui s nceap la mam i s continue pentru
grupele de sugari cu risc i pentru prematuri de la vrsta de 2 luni.