SR 1911-98poduri Metalice, Proiectare

oT Ics 93.040 IRS STANDARD ROMAN SR 1911 _Octombrie 1998 Indice de clasificare G 61 PODURI METALICE DE CALE FERATA Prescriptii de proiectare Railway steel bridges Design rules Ponts métalliques pour chemin de fer Prescriptions en vue de I’établissement des projets APROBARE Aprobat de Directorul General al IRS la 14 aprilie 1997 inlocuieste STAS 1911 - 75 CORESPONDENTA La data aprobarii prezentului standard nu exist& nici un standard international sau european care sa se refere la acelasi subiect On the date of this standard approval, there is no International or European Standard dealing with the same subject A la date d’approbation de la présente norme il n’existe pas de Norme internationale ou européenne traitant du méme sujet DESCRIPTORI TIT | Pod, cale feraté, profil metalic, proiectare, prescriptie de proiectare INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE (IRS), str. J.L.Calderon 13-70201, Bucuresti 2 TP(401) 2107401;(401) 2113296; TF (401) 2100833. IRS Reproducerea sau uitiizare partialé a prezentul standard n orice publica $i prin orice procedeu (electronic mecanic, fotocopier, Ref.: SR 1911:1998 Editia a 6-aPREAMBUL Prezentul standard reprezint8 revizuirea standardului STAS 1911-75, pe care-| inlocuieste. Stendardul a fost elaborat initial in anul 1950 gi a fost revizuit in anii 1954, 1958, 1965, 1975. Fat de editia anterioara s-au fScut urmatoarele modific&ri: icarea elementelor structurale pentru asigurarea Impotriva fenomenelor de obosealé la podurile noi; - verificarea elementelor structurale pentru asigurarea impotriva fenomenelor de pierdere a stabilit8t troducerea criterillor pentru stabilirea claselor de calitate la imbindrile sudate; - evaluarea l&timilor active la elementele structurale; - limitarea deformatillor structurilor de poduri in functie de viteza vehiculelor; - detalii constructive noi pentru structuri cu elemente sudate; + introducerea criteriilor pentru aprecierea stérii tehnice a podurilor metalice in exploatare; - aprecierea comportarii la oboseal& a podurilor metalice in exploatare in functie de trafic.SR 1911 1 GENERALITATI 1.1 Obiect si domeniu de aplicare 1.1.1 Prezentul standard se refer’ la + proiectarea structurilor metalice ale podurilor de cale ferat& noi, precum gi a elementelor structurilor metalice ale podurilor combinate afectate de inc&rcBri ale c&ilor ferate. + verificarea si consolidarea structurilor metalice ale podurilor de cale ferat’ existente, 1.1.2 Prezentul standard nu se aplica la proiectarea elementelor specifice podurilor suspendate, podurilor cu hobane sau altor tipuri de poduri cu alcatuiri speciale. lice ale poduritor amplasate pe linii 1.1.3. Prevederile prezentului standard se aplic& la toate structurile met de cale ferata cu viteze de circulatie de pana la 160 km/h Pentru linii de cale ferata cu viteze de circulatie mai mari de 160 km/h se vor sta! reglementari suplimentare, 1.14 In caicule se pot folosi si alte procedee decat cele prevaizute in standard, cu caracter de verificare suplimentar’, dac& rezultatele acestora au fost verificate experimental si/sau dac& au fost confirmate de comportarea in exploatare a unor structuri similare celei prolectate. 1.1.5 Dac’ pentru completarea sau verificarea calculelor este necesar s& se foloseasca si incercaéri pe modele, programul acestora trebuie stabilit de comun acord Intre proiectant, beneficiar gi un institut de cercetari de specialitate. 1.2 Standarde de referinta STAS 500/1 - 89 Oseluri de uz general pentru constructii. Conditii tehnice de calitate STAS 500/2 - 80 Ojeluri de uz general pentru constructii. Marci STAS 794 - 90 Ofel laminat ta cald Ofel rotund pentru organe de asambiar Dimensiuni STAS 796 - 89 Nituri, Conditii tehnice generale de calitate STAS 797 - 80 Nituri de ofel. Nit cu cap semirotund. Dimensiuni STAS 802 - 80 Nituri de ofel. Nit cu cap semiinecat. Dimensiuni STAS 880 - 88 Ofeluri carbon de calitate pentru tratament termic destinat constructiei de masini. Marci si condigii tehnice de calitate. STAS 922-89 Piulife hexagonale. Clase de executie C STAS 1257 - 80 Nituri de ofel. Nit cu cap semiinecat mic. Dimensiuni STAS 1489 - 78 Poduri de cale ferats. Actiuni STAS 2242 - 80 Saibe pentru profile U si |, Dimensiuni STAS 2700/3 - 89 Organe de asamblare filetate. Caracteristici mecanice si metode de Incercare pentru guruburi gi prezoane STAS 3165 - 80 Nituri de ofel. Nit cu cap inecat. Dimensiuni sTAS 3220 - 89 Poduri de cale feraté. ConvosiSR 1911 STAS STAs SR ISO SR ISO SR ISO STAS STAS STAS STAS STAS SR ISO sTas STAs STAs STAs STAS STAS STAS STAS STAS STAS STAS STAS 3221 - 86 3461 - 83 3756:1994 4016:1994 4018:1994 4031 - 77 4071 - 89 4272 - 89 4392 - 84. 4531 - 89 4759-3:1996 5200/4 - 91 5200/5 - 91 5626 - 92 5930 - 89 6726 - 85 R842 - 79 8796/1 - 80 8796/2 - 80 8796/3 - 89 8796/4 - 89 949 - 82 9330 - 84 Poduri de sosea. Convos $i clase de incércar Poduri metalice de cale ferat8 si gosea. Suprastructuri nituite. Prescriptii de executie Ofeluri nealiate turnate pentru constructii mecanice de uz gene ‘Suruburi cu cap hexagonal partial filetate. Grad C ‘Suruburi cu cap hexagonal complet filetate. Grad C Poduri metalice de cale feraté gi sosea. Aparate de reazem din ofel turnat. Condi montaj Piulije hexagonale. Clasele de executie A si B ‘Suruburi cu cap hexagonal, Clasele de executie A si B Bi ferate normale. Gabarite C&i ferate inguste. Gabarite Toleranfe pentru elemente de asamblare. Partea 3: Saibe plate pentru guruburi gi piulife cu diametrul nominal al filetului de te 1mm pana la 150 mm inclusiv. Grade A si C ‘Saibe plate. Serie de dimensiuni normale. Clasa de executie A Saibe plate. Serie de dimensiuni mari. Clasele de executie A si C Poduri. Terminologie ‘Suruburi de p&suire cu cap hexagonal. Clasa de executie Imbin&ri sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea ofeluritor sub strat de flux Alegerea ofelurilor pentru constructii metelice Organe de asamblare de Inalt& rezistent’ folosite cu pretensionare a Imbinarea structurilor din ofel. Suruburi IP. Dimensiuni Organe de asamblare de inalt& rezistenta folosite cu pretensionare la imbinarea structurilor din ofel. Piulite IP. Dimensiuni Organe di Ia imbinaré amblare de inalt& rezistent& folosite cu pretensionare structurilor din ofel. Saibe IP Organe de asamblare de inaltd rezistenta folosite prin pretensionare la Imbinarea structurilor din ofel. Conditii tehni generale de calitate Ofeluri destinate fabric&rii organelor de asamblare prin deformare plastic’ la cald Poduri de cale ferata gi gosea. Imbinari cu guruburi de inalt rezistenta. Prescriptii de proiectare si executieSTAS STAS STAS STAS STAS STAS SREN 9407 - 75 10101/1 - 78 10101/0B - 87 10564/1 - 81 11417 - 86 12187 - 88 29692:1994 SR 1911 Poduri metalice de cale ferata si sosea. Suprastructuri sudate. Prescriptii de executie Actiuni in constructii. Greut&ti tehnice gi inc&rcari permanente Acfiuni in constructil. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru podurile de cale ferat8 si gosea ‘Tdierea cu oxigen a motalelor. Clase de calitate a tdieturilor Incerc&rile metalelor. Incercarea la tractiune pe directia grosimi Table groase de ofel pentru elementele princips podurilor $i viaductelor Sudare cu arc electric cu electrod invelit, sudare cu arc electric in mediu de gaz protector gi sudare cu gaze prin topire. Preg&tirea pieselor de imbinat de ofelSR 1911 2 MATERIALE 2.1 Ofeluri pentru elemente de constructie 2.1.1 Ofelurile pentru elementete podurilor metalice sunt prevazute in tabelul 1, iar caracteristicile lor in tabelul 2. Tabelul 1 I. Ofetut x Tipul elementelor Denumire Calitate Numar standard 1 Sudate o1s7eP STAS 12187 Elemente OL52EP principale de Ofe! laminat 2 rezisteny& Nituite 0137 2n STAS 500/1 STAS 50012 3 Sudate 0137,2K,3k,4k | STAS 00/1 elanacte| OL52,2K,3K,4K STAS 00/2 ae Ofe! laminar 4 ecundare Nituite OL37 2n STAS 500/1 STAS 500/2 5 Balansiere jet carbon oT 60.2 STAS 600 turnat 6 | Aparate de Rulouri fe! carbon de OLC 35 N STAS 880 reazem colitate 7 Pla fel laminat 0137,3K,4K STAS 500/1 OL52,3K,4K STAS 500/2 Tabetul 2 Nr Marca gi Numar Rezistenta Limita de Caracteristici comune ert calitatea standard de rupere curgere otelului (N/mm?) (N/mm?) 1 0137 EP STAS 12187 | 360...440 | 230...240 | - Modulul de elasticitate longitudinal: E = 2,1x10° N/mm? 2 ‘OL52 EP STAS 12187 510...630 330...350 ~ Modulul de elasticitate transversal: G = 0,81x10° Nimm? 3 OL37 2,3,4 STAS 500/2 360...440 210...240 - Coeficientul de contractie transversala: A w= 0,30 4 OL52 2,3,4 STAS 500/2 510...630 330,,.350 - Coeficientul de dilatatie termicd iniar’: @,=12 x 10% 5 OT 50.2 STAS 600 490 270 Greutate specifica: Y= 78,5 KN/m? 6 Lc 35N STAS 860 530 310 . 2.1.2 Folosirea unor ofeluri neprevzute in tabelul 1, se poate face dac& acestea corespund conditillor prevazute in standardele pentru ofeluri, cu privire la: ‘compozitia chimic’, mecanice,SR 1911 ‘comportarea la sudare, stabilite pe baz8 de incerc&ri. 2.4.3 Se admite folosirea in alc&tuirea structurii aceluiagi pod, c&t gi in alcBtuirea aceluiagi element, a ofelurilor de marci si clase de calitate diferite. 2.1.4 Alegeren mBrcllor de ofl se face pe conskerente tehnicoeconomice, ier slogeren clase de 2alie gio oral de dezoxisare, ve fee tn voderea gerentlelementalor contre paricollu ruperilr fragile ae Oteluri pentru nituri, guruburi obignuite gi suruburi de inalt& rezistents 2.2.1 Caractere oflutor pentru stu, guruburi obignite gi suture nai ezstng® rebule s8 Sorespundd prevedeor dn abel! 3. Tabet 3 Merce 7 Organ de asambiare Materiel conn | ove tmbindi cae | nom Beers | Ptneneense) | |ime || comes | ates STAS Tmbinari as see asad = aD bin wus | Stas. 797 a STAs 3166 = OL 52 OL44 8949 "| staso20 guubun | STAS 220 ~_ | cunese Imbinari cu , STAS 022 sTas arubui | oLs7 | Praige | eras sur |__ stas aor 2700/8 SR ISO 4759/3. Saibe STAS 5700/4,5 7 cee Imbinari cu cae STAS 8796/1 - Grupa 10.9 suruburl de ‘nate | 0197 stas varstt. | ot37 [rumor | sraseraee | - |. sweet | roo pretenao- nate gave | staseveera | = | (gg Dtitt sy ” Pentru nituirea elementelor din OL52 se pot folosi nituri confectionate din bare de ofel OL44 avand urm&toarea compozitie chimic3: C = (0,10...0,18)%; Si = (0,25...0,50)%: Mn = (0,60...0,80)%; P max. 0,05%; S = mex. 0,05% $i urmBtoarelé caracteristici _mecanice; 9, = (440...520) N/imm?; $5 227%: 1, = (360...480) Nimm?; Coeficientul de refulare specific’ = 3: 1. 2.2.2. Folosirea pentru nituri, suruburi obignuite gi guruburi de inalt® rezistent 9 unor ofeluri cu alte caracteristici decat cele prevazute In tabelul 3 se poate face in condijlle prevazute la 2.1.2 3 ACTIUNI. GRUPAREA ACTIUNILOR. REPARTIZAREA INCARCARILOR 3.1 ‘Actiunile se consider’ conform STAS 1489 gi STAS. 3220. 3.2 Gruparee actiunilor se face conform STAS 10101/0B. <5.SR 1911 3.3 _Prezentul standard utilizeaz’ metoda rezistentelor admisibile. Coeficientiiactiunilor (n,) $i coeticientii rupitilor (n,) din STAS 10101/0B se considera cu valoarea maxima 1 3.4 Repartizarea inc&rcarilor se face conform 3.4.1 si 3.4.2. 3.4.1 Repartitia greutstii proprii (a structurii de rezistenta) se consider’ cea real. Pentru deschideri sub 100 m se poate considera inc&rcarea, din greutate proprie, uniform distribuita. 3.4.2 Pentru proiectarea elementelor cali, lonjeroanelor sau platelajului se admite ca repartitia inc&rcarilor concentrate din convoaiele tip s8 fie conform 3.4.2.1; 3.4.2.2, 3.4.2.1 Inc&rcarea pe roat& poate fi distribuit& la trei puncte de rezemare a sinei aga cum se aati figura 1 P P-inctrcarea pe roaté a-Distante intre doud puncte —_ de reazem, consecutiv Plz ale sinei PIE PI4 SS SS LoL. 3.4.2.2 Repartitia prin balast, in sens longitudinal cai, a inc&rcdrilor care revin traverselor se consider’ tn general uniform distribuita. Pentru elementele tablierului care preiau direct inc&rcarile de cale, se poate considera repartitia aratata in figura 2, daca este mai defavorabila. Figura 1 Incarcarea pe traversé Fata superioard a platelajului care sustine balastul Figura 2 3.4.2.3 Repartitia prin balast, in sens transversal cil, a forjelor verticale si orizontale se consider’ conform figurii 3a, b, c, In care P,, forta orizontal’ P, fort’ vertical P, rezuttanta hi’ distanta de la centrul de greutate al convoiului la planul tangent la coroana ginelor care se’consider’: 2,0 m la c&i ferate normale; 1,50 m la cai ferate Inguste Ss suprainalyarea cdii © excentricitatea de aplicare a rezultantei la nivelul fejel superioare a platelajului care sustine balastul.a) b) ° SR 1911 Fata superioaré @ platelajulvi care sustine balastul Fata superioarda platelajului care sustine balastul Fata superioara a platelajului care susfine balastul Figura 3SR 1911 3.5 —__ Excentricitatile inc&rcarilor verticale din convoaiele vehiculelor feroviare se consider’ luénd raportul Incarcarilor pe roti @ unei osii 1,28:1,00. Excentricitatea rezultat8 este arétat8 in figura 4. BtB=Fo a Pe P,P =increari pe roti | as | BB +P, = Incarcarea pe osie £1 e, =Ecartamentul liniei Figura 4 3.6 In calculul elementelor structurii podurilor metalice se consider’ efectul dezaxdrii cu 5,0 cm a axei cai in plan) tat’ de pozitia initial® a acesteia precizat& in proiect. 4 COEFICIENTUL DINAMIC 41 Coeficientul dinamic w cu care se multiplic& incarcarile transmise de convoaiele tip de vehicule, se considera conform STAS 1489. 42 Coeficientul dinamic se ia in considerare le: calculul tuturor elementelor care fac parte din structura de rezistenta, inclusiv a af - calculul elementelor pilelor metalice, - calculul presiunii de sub cuzineti, + verificarea ridic&rii de pe reazeme (reactiuni negative) a tablierelor. 5 CALCULUL EFORTURILOR $1 DEFORMATIILOR 5.1 Principii de calcul 5.1.1. Incalculele de rezistenta, de stati ato de pozitie, se iau in considerare cele simultan’ a lor. si pozitie a mai detavorabile grup&ri gi pozitii ale actiunilor, jindnd seama de compatibilitatea de aparit Eforturile care se produc simultan in sectiunile elementelor se determin’ toate pentru incBrearilor gi actiunilor. 5.1,2 _Calculul eforturilor gi deformatiilor in elementele structurii unui pad metalic se face in urmatoarele etepe: = se considers elementele f&cénd parte din sisteme statice plane, distincte (f&r& conlucrare), In etapa de dimensionare a structuril; = se consider& elementele fScand parte dintr-un sistem static spatial, In etapa de verificare a structut in acest caz calculul se poate efectua astfe!: 2) Prin descompunerea sistemului static spatial in sisteme statice plane solicitate de actiunile cu efect determinant in dimensionarea elementelor care le alc&tuiesc. Se considers intotdeauna influenta reciproc& (conlucrarea) dintre sistemele statice plane In care a fost descompus& structura spafialé realizind suprapunerea efectelor. b) Prin considerarea unui mode! de calcul spatial care s& reflecte cat mai fidel alcBtuirea si comportar reald a structurifp 5.1.2.1 Pentru structurile podurilor metalice cu deschidere < 50 m care au calea sustinutd pe o retea de grinzi (lonjeroane si antretoaze) se poate neglija efectul conlucrarii dacd nu exist nici o alt& legatura intre gtinzile c&ii $i contravantuirea principala in afard de legaturile realizate prin dispozitivul de preluare gi transmitere a franérii amplasat in vecin&tatea mijlocului deschiderii. in acest caz se respect $i prevederile de la 5.3.1.3 35.6.3 din prezentul standard, SR 1911 5.1.22 In toate situatile de aleBtuire ale structurtor diferite de cea previzuth la 5.1.2.1, caloulul stir de eforturi si deformatii se efectueaz conform 6.1.2 5.1.2.3 Dispozitivele de preluare si transmitere a franBrii pot fi realizate din bare, saibe, antretoaze cu figiditate mare la incovoiere in plan orizontal etc. 6.1.3 Calculul eforturilor si deformatiilor in elementele structurii se face pe baza actiunilor gi inc&rcBrilor prevazute in STAS 1489, finand seama de gruparea actiunilor prevazut8 in STAS 10101/0B. 5.1.4 La realizarea modelului pentru calculul structurii trebuie avut in vedere modul real de prindere al elementelor acesteia. in situatia in care exist incertitudini asupra modului de functionare a prinderii se alege modelul care conduce la efectele cele mai defavorabile pentru actiunea verificata. 5.1.5 Dac& pentru calcule se utilizeaz& programe de analiza a structurilor cu ajutorul calculatorului electronic se indic& in toate cazurile denumirea programelor, o descriere relevant& a acestuia gi a performantelor lui din care s& rezulte si ipotezele pe care le consider’. 6.1.6 Principalele rezultate objinute cu ajutorul calculatorului electronic se prezint& sub form& de tabele i reprezentéri grafice pentru fiecare caz de inc&rcare considerat. Este obligatoriu s& se verifice ordinul de mérime al acestora printr-un calcul manual care trebuie inclus in notele de calcul, justificand diferentele obtinute pe cele doud cai Ca regulé general, se evita includerea in notele de calcul a tabelelor de cifre, imprimate pe calculator. Dac& B.C.U. .M. EMINESCU"IAg! acestea contin valori indispensabile pentru verificarea efectuatd ele trebuie anexate notelor de calcul gi trebuie clar definite (denumire, cazuri de incércare, unitati etc.) 5.1.7 Notele de calcul trebuie s8 cuprinds: = reglementarile tehnice pe care se bazeazé proiectarea structuri = scheme ale structurii din care s& rezulte alcdtuirea si dimensiunile structurii gi a elementelor structur si gruptirile acestora; + caracteristicile materialului metalic din elementele structurale; = modelele de calcul utilizate, ipoteze si simplific&ri in analiza structurii; justificarea acestora; + texte gi formule (literale si numerice) care descriu verificérile efectuate; 5.2. Calculul lonjeroanelor 5.2.1 Pentru etapa de dimensionare a lonjeroanelor se face un calcul simplificat. In acest caz momentele Incovoietoare se iau din tabelul 4. Tabelul 4 Denumirea momentului Valoarea momentului pentru 0L.37 OL 52 1. | Momentele in cémpurile finale ale 10M, 12M, sirului de lonjeroane 2._| Momentele in cémpurile intermediare 0,8 M, 1,0 M, 3._| Momentele negative pe reazeme -0,75 M, -0,9 M, in tabelul 4, M, este momentul Incovoietor maxim in cmp, pentru lonjeronul considerat grind& independent simplu rezematé cu deschiderea egalé cu distanta dintre axele antretoazelor In cazul lonjerosnelor cu deschideri diferite, la avaluarea momentului negativ de pe reszemul comun, se iaSR 1911 pentru M, media aritmetic’ a momentelor maxime corespunzatoare celor dou’ deschideri vecine. 5.2.2 Verificarea lonjeroanelor se face pe baza eforturilor determinate considerénd modelul spatial de analiz3 al structurii, conform 5.1.2. 5.2.3 Efectul direct al actiunilor transversale (serpuire, vant, fort’ centrifuga) poate fi evaluat conform 5.2.3.1 pani la 6.2.3.3. 5.2.3.1 Momentul incovoietor maxim M,, produs de actiunea direct& a vantului pe convoi, cale silonjeroane, in sectiunea lonjeroanelor din mijlocul unui panou de contravantuire a acestora, se poate lua egal cu: 1 Men = gqw.a? 1 lan” aga a tn care: w incdrcarea pe metru ce revine unui lonjeron din actiunea directa a vantului pe convoi, cale $i lonjeroane; a deschiderea panoului de contravantuire a lonjeroanelor. 5.2.3.2. Momentul incovoietor maxim M,, produs de actiunea direct& a serpuirii intr-un lonjeron se poate lua egal cu: My = 0,25 My (2) in care: M,_ momentul incovoietor produs de forfa de serpuire S, intreagt, actionand asupra talpii superioare a lonjeronului, considerat simplu rezemat pe deschiderea unui panou de contravantuire @ lonjeroanelor. 5.2.3.3 Momentul incovoietor maxim M,,, produs de actiunea direct& a forfei centrifuge intr-un lojeron se poate lua egal cu: Myon = 0,25 More 13) in care: Mu momentul incovoietor produs de actiunea direct a fortei centrifuge considerdnd lonjeronul simplu rezemat, cu deschiderea egal cu lungimea unui panou de contravantuire de lonjeroane. 5.2.4 Momentul dat de actiunea direct’ a vantului gi a serpuirii este preluat numai de urmatoarele elemente ale tipi superioare a lonjeronului: - platbandele gi aripile orizontale ale cornierelor, pentru lonjeroane nituite - platbandele, pentru lonjeroane sudate. 5.2.5 La calculul lonjeroanelor se pot negilja eforturile provenind din: = actiunea indirect& a vantului; - acfiunea indirect& a serpuiri. Se pot neglija gi eforturile axiale produse in sectiunile lonjeroanelor de actiunea direct a vantului, @ gerpuirii sia franari 5.2.6 _ Pentruetapa de dimensionare, elementele de prindere ale lonjeroanelor, se stabilesc conform 6.2.6.1 9 5.2.6.2. 5.2.6.1 Placa superioar de continuitate a lonjeroanetor se catculeazé la un efort de intindere H, cu relasia: a) -10-de 18 2) 3) 4) R191 tn care: M, momentul negativ maxim de pe reazer fh braqul de parghie, care se ia: - la lonjeroane f8r& scaun, distanja de la centrul de greutate al placii pana la muchia inferioar’ a lonjeronului; la lonjeroane cu scaun, distanta de la centrul de greutate al placil la muchia inferioard a scaunului, cu conditia ca Imbinarea acestuia de talpa lonjeronulul s& aib& capacitatea de a prelua lunecarea dintre lonjeron gi scaun. 5.2.6.2 Cand lonjeroanele sunt prevazute cu dou’ plaici Ye continuitate, bratul de parghie este egal cu distanta dintre centrele de greutate ale celor doua plaici. 5.2.6.3 Reactiunile verticale pentru calculul elementelor de prindere ale lonjeroanelor se evalueazé cu relatia: R= 1,2(R, + YR) (6) In care: Rreactiunea de calcul a lonjeroanelor; R, reactiunea din incdrcarea permanent, considerénd ci lonjeroanele sunt grinzi independente simplu rezemate; R, reactiunea maxima din convoi, considernd c& lonjeroanele sunt grinzi independente simplu rezemate; Y coeficientul dinamic. 5.2.7 Verificarea elementelor de prindere ale lonjeroanelor se face pe baza eforturilor determinate considerand modelul spatial de analizé al structurii, conform 6.1.2 5.3 Calculul antretoazelor 5.3.1 __ in etapa de dimensionare se admite calculul simplificat al antretoazelor conform 5.3.1.1. pang la 5.3.1.5. 5.3.1.1 Calculul simplificat al antretoazelor se face considerand c& acestea sunt grinzi simplu rezemate avand deschiderea egal cu distanta dintre axele grinzilor principale. La antretoazele care fac parte din cadre 0 fine seama gi de eforturile care le revin ca element de cadru. 5.3.1.2 Pentru antretoaze flcAnd parte din tabliere la care nu sunt prevazute dispozitive speciale pentru asiguraree conlucrérii, calculul simplificat se efectueaz8 considerand ca incarcéri, reactiunile lonjeroanelor, admigand ¢& acestea sunt grinzi simplu rezemate independent. 5.3.1.3 in conditile de la 5.3.1.2 momentele incovoietoare In raport cu axa verticalé @ antretoazelor, provenind din deformatia talpilor grinzilor principale, nu se iau in considerare daca antretoaza care se calculeaz’ se aflé la distanté egala sau mai micd de 30 m de dispozitivul de preluare gi transmitere a franarii gi dac& are tBlpile mai inguste de 260 mm. In caz contrar, se iau in considerare gi aceste momente sporindu-se rezistentele admisibile cu 10%. 5.3.1.4 Antretoazele prinse de grinzile principale prin suduré se considera, in lipsa unui calcul exact, actionate la capete de un moment negativ (M,,) dat de relatia: 1 a (6) ly = gM, tn care: ‘este momentul maxim din camp al antretoazei considerata ca grind simplu rezematé. 5.3.1.5 _ Prinderea antretoazelor de grinzile principale se calculeazé, indiferent dac& sunt sau nu prevazute dispozitive care asiguré conlucrarea Intre elementele suprastructuri, 1a reactiunea de calcul R, dat& de relatia: We$R 1911 R= 1,21R, + ¥R, a) in care: R, reactiunea antretoazei din incdrcarea permanent&; R, reactiunea maxima din incércarea cu conv YW coeticientul dinamic corespunz&tor deschiderii antretoaz 5.3.2 Verificarea antretoazelor se face pe baza eforturilor determinate considerand modelul spatial de analiza al structurii, conform 5.1.2. 5.3.3 Antretoazele podurilor cu calea jos, deschise la partea superioar’, trebuie s& realizeze rigiditatea corespunzétoare a semicadrelor, care trebuie s& asigure stabilitatea general& a t8lpilor comprimate ale grinzilor principale. Calculul se face conform 8.4.5.6. 5.3.4 Verificarea elementelor de prindere ale antretoazelor se face pe baza eforturilor determinate considerand modelul spatial de analiz8 al structurii, conform 5.1.2. 5.4 Calculul grinzilor principale cu inima plind 5.4.1 Punotele teoretice de variatie a sectiunilor grinzilor cu inim& plin& se stabilesc astfel Tneét curbs infésurdtoare a momentelor incovoietoare mexime s& fie acoperité de diagrama momentelor capabile (M,.) ale sectiunii. Aceste puncte se stabilesc analitic sau grafic. In cazul grinzilor independente simplu rezemate, pot fi stabilite cu relatia: distanta de la reazem la punctul teoretic de intrerupere; deschiderea grinzi modulul de rezistenta cel mai mic al sectiunii grinzii, In dreptul punctului de variat modulul de rezistent’ maxim al sectiunii grinzii considerate. al sectiunii; 5.4.1.1 Platbandele nituite trebuie s& depseasca punctul teoretic stabilit conform 5.4.1 cu cel putin dou’ perechi de nituri (figura 5) dintre care o pereche poate fi prevézuta chiar In punctul teoretic. Niturile dintre extremit&tile a dou’ platbande consecutive trebuie s& asigure Incércerea total cu efort, @ platbandei pe care o prind. Figura 5 5.4.1.2 Platbandele sudate pot fi intrerupte in punctul teoretic, lund in calcul §i cusétura frontalé de colt {figura 6). Cusaturile laterale gi frontale de la extremitatea unei platbande si pan’ la punctul teoretic de intrerupere al platbandei urm&toare trebuie s& asigure inc&rcarea platbandei pe care o fixeaz8. -12- SsR 1911 Grosimea cordonului. de sudurda"rezultaté din calcul Pe lungimea marcata_sudura se prelucreaza prin polizare directia de actiune a efortului, fara crestaturi Figure 6 5.5 Calcul grnalor principale cu 2brae 5.5.1 _ Pent etapa de dimensionare se admite deterinarea efortutilor in barle gril cu 28bree n ipotero ch acestea sunt arteulas la nod 5.5.2 In ipoteza nodurilor articulate admis& la 5.5.1 efectul rigiditatii nodurilor se consider’ in calcul prin Inelortee etorutior axle cu coeiientu +126 - 001! = 1,08 ) in care: 1 lungimea teoretica a bi ©. distanta in planul dintre centrul de greutate al sectiunii barei gi fibra coa mai dep&rtaté a soostta (igre 7) 10 L, se va proceda ca la un pod in curbs lind, cu raza R. 6.7.4.7 Determinarea eforturilor intr-o sectiune a tablierului aflat pe baza valorii fortei centrifuge stabilit& aproximativ, con: relatia: curb& progresiva de racordare, se face ‘and podul in curb& circular cu raza p, dats de (2a) x- distanga de la AR la sectiunea considerat8, misurata pe tangenta la curba in AR, 6 CARACTERISTICI DE CALCUL ALE SECTIUNILOR 6.1 _ Elemente imbinate cu nituri sau guruburi 6.1.1 Caracte efortului, sunt c isticile de calcul ale sectiunilor elementelor imbinate cu nituri sau guruburi, functie de natura din tabelul 6. 6.1.2 SlBbirile produse de gaurile de nit (AA; Al) in linia normatti (de exemplu linia I-1) sau dupa linia sinuoasa (dk Pentru cornier figurii 13. jesele Intinse se iau tn considerare (figura 12) dup& IH11), dup’ cum este mai defavorabil ee SS SSAZLEEEES LLL Gilad MILLA ‘© CMESR 1911 a vt ° o + i o o o + 7 1 7 w Figura 12 2 Figura 13, Tabelul 6 N Caracteristicile de calcul ale sectiuni : Efort Efort uniter ‘Sim crt Denumirea ae Relatia de calcul 1 Trtindere™ ‘Aria net A, 7 Hort exal ta y ervy 2 2 Compresiune | Aria brut Ay 3 ‘Aria brat Ay zi 1’ aes ‘Momentol static al sectiunii care | 5 » Efort uniter —_{!unecd In raport cu axa neutra 6 tangential ‘Momentul de inertial sectiunil 7 brute t [Momentul de inerfie al sectiunil 6 pentru calculul eforturilor unita-|_ |, 4 Intindere din 1r@_de Intindere Modulul de rezistent8 la tntindere 7 me we |w,- 4 5 Incovoiere y Momentul de inertie al sectioni . brute Compresiune din incovei ‘Modulul de rezistenta la 8 ‘compresiune we 8 fort uniter Constanta de torsiune liber’ Torsiune : 10 | Tors tangential din k n Tame | Somoresane sau [Aria sectoral w a a iatindere jomentul de ineriie sectoral fe eae Momentul de inertie sectoral 9 13 Lunecare Moment static sectoral Su 10) 1) Penira imbinis cu guruburl de inetd reriateny8, efor 2 conform 6.1.2 98.1.3 3 yi care weed. ‘41 BI Suma momentelor do ine ale slbiror din zona itinsd in raport cu axa neuv8 (consierata pentru sectiunea brut) 5). Y-Distanya dol fibro coo mal fined la oxa neutr (considerats pentru sectiunea brut) 6) ¥.- Distanta de {a fibra cea mal comprimaté la axa nouv’ (considerat8 peru soctiunea brut 7). Latimes unet gee 2 sectiunitelementuli (de exempt fatimes tap, Inime mei sectiuni dublu T ete 2 rosimea und gaibe; care depinde de forma sectiv i care soi: 1,30, pentru profile cu sectiuni dublu T, U gi casatate;, 41.48, pentru sectiun Ti 2: 1,00. pent sectiuni in forms de corns Pentru soctiuni compuse prin niture sou sudere, fst se lau pentru fiecre dreptunghi hapurat distinct conform figurit 11 8) IX de kingime infint mic @fbrei mediane a gaibelor din cae este alcatuts soctun central do rSeucire-incovoiere, la ciectia detorminaté de prelungiea indafinta a elamentui ds a 6 grosimea w= aria sectoral corespunadtoare punctuui do pe fra median8 a sectini in care s-a considera elementul ds slementare dA 10) _w31dA au acoeasi somniticatia cain colatia dota pct. Slantorion) {OTA Dacd simbolurle din tabel sunt urmate de Tecate z sau y mBrmnes pe Care o TOprOATIE WebUTe Conwideratd Th TapOT CU we Principat 15 de inerie 22,respectiv yey a sectuni. :19-SR 1911 6.1.3 Arianet (A,) a elementelor intinse, aledtuite din mai multe piese, solidarizate prin nituri sau suruburi, este egala cu suma arillor nete ale tuturor pieselor care alc&tuiesc sectiunea elementului. Pentru fiecare piesa se consider& aria net8, fie sectiunea normal, fie sectiunea sinuoass, dupa cum este mai defavorabil, conform figurii 14. Figura 14 6.2 Elemente imbinate prin sudurd 6.2.1 Caracteristicile de calcul ale sectiunilor asamblate numai prin sudare, nesi&bite prin guri de nit sau surub se stabilesc pe baza sectiunilor brute. 6.2.2 Caracteristicile de calcu! ale cusaturilor sunt: - grosimea de calcul (a); -lungimea de calcul (0; ‘ + sectiunea de calcul (A,); momentul de inertie (I,)- 6. 1 Grosimea de calcul (a) Grosimea de calcul 2 unei cusaturi se determin conform tabelului 7. 2 Lungimea de calcul (#) se consider, de regul8, egala cu lungimea efectiva a are crater terminal fiind considerat de lungime egal cu 6.2.2.2.1 Lungimea de calcul a unei cus&turi sudat cusdturii, din care se scad craterele terminale, fi grosimea de calcul "a", a cusaturii. Daca la cusaturile cap la cap se folosesc piese tehnologice, conform figurii 15, lungimea de calcul a cusaturii se ia egal cu lungimea integral’ a sudurii. Le custturile in K, in 1/2 Y, sau de colt, la care se folosesc piese tehnologice sau !@ care cuséturile sunt intoarse (figura 16), nu se mai scad craterele terminale. -20-Tabelul 7 We Cusatur Schema cusBturi Condi de sudare on. 1 | capiacep FdScna cusdturpétruns® complet, sou cris ql reeudets 2 [in x, sudats pe Patrundere complets pri sudare pe ambele pai ambele pir ‘ 3 |iniay rl Patrundere complet& prin craijuire si SG resuderee ridéci pe parten opuss A 4 Suderes pe 0 singu pene, cu a raiddcina pitruns8 complet s ' 5 In K, firs patrunder 7 Nepitrunderea pe zona c, in care completa 1 at|es—1, 5 “ * ts 3mm t— Dac&é aceste conditii nu sunt 6 In 1/2 ¥ cu cusatura Indeplinite, grosimea de calcul (a) s« pe colt din partes [=] | conform Nr. crt. 8...11 din acest tabel opus 7 In 1/2 ¥ pe o singura eet-c pate + t. | 00 com pe 0 singuré Tn custturd, a reprezinta tnattimen | 3mm 2 a ued stequie u u wiepns S00 oq =| wepunsigdeu © gunxew| od eoxepns uid gi0idw00 Joo 9p 18] _ grojduioa| UTES ep aiundn sreoy we 5 9 nes ‘eawrouepy “pleidusoa ‘1epunaigd no > u) - giajdwoo| esepunned ‘git 5 9 ouiougpe. ‘suepunagd oy ed uidepes eox8p s1epunngd 9 (08d eopunagdau| ajequie ad giepns A z/L Ul -| -nsau no nes ied sjeque wey A 2/1] AgiL IS UL no eued ginBuls 0 edwoo| ad aiepns uisd greidusoo uy ui] “Geo 21 deg 2d BlePAS AZ/L UY - auepunngd 12} 9 Ul -| asepunnied no des e|de>-| _ eamunueg zi meqeyy- SR 1911 7.3.1 Rezistentele admisibile ale cusaturilor sudate depind de: + marca ofelulul (conform tabelului 12) = natura efortului unitar ( sau zt}; semnul eforturilor unitare normale (+ pentru Intindere gi - pentru compresiune); + directia efortului unitar fata de axa longitudinal’ a cussturll (1; 0; 1; %) 7.3.2 Clasele de calitate ale cusdturilor sudate folosite fa tablierele podurilor metalice de cale ferat& sunt: - 1A; 11A; IIA pentru cusaturile cap la cap si de colt in K si 1/2Y cu pltrundere completa; 1B; 1B; IMB pentru celelalte cussturi. Conditiile de executie, de verificare a calitaqii, abat calitate sunt prevazute in STAS 9407. si defectele admise la executie, pentru fiecare clas& de 7.3.3 Clasa de calitate a cusdturilor sudate se stabiloste la proiectare in functie de urmatorii parameti = importanta elementului in structur + importanta cusaturii sudate fn cadrul elementului; ~ natura eforturilor unitare (alternante, pulsante de intindere, pulsante de compresiune). De exemplu: 1)- pentru cusaturile sudate de rezistent& (la talpi, inimi, tolele grinzilor sau barelor casetate) ale elementelor principale de rezistenga (grinzi principale, lonjeroane, antretoaze) $i solicitate la eforturi unitare alternante sau pulsante de intindere se prevede clasa | de calitate. 2)- pentru cusiiturile si elementele prevazute in capitolul 1 dar solicitate la eforturi unitare pulsante de compresiune se poate prevedea clasa Il de calitate. 3)- _cuséturile sudate de solidarizare a elementelor principale de rezisten}& sau de prindere a elementelor secundare (rigidizari, platbande pe tiv, placi de fixare a traverselor, diafragme etc.) se prevd de clasa UU de calitate. 4)- _ cusaturile sudate care prind guseele contravantuirilor sau cadrelor transversale de elemente principale de rezistent8 (tBipi, pereti sau inimi de grinzi) se prevad de clasa | de calitate daca elementele de care se prind sunt solicitate la eforturi unitare alternante sau pulsante de intindere gi de clasa Il de calitate dacd elementele de care sunt prinse sunt solicitate la eforturi unitare pulsante la compresiune. 5)- _clasa de calitate Ill a cusdturilor sudate se foloseste numai pentru elementole de trotuar si parapete. La elementele realizate din ofel OL 52 nu se admite clase de calitate Ill, 7.3.4 _ Clasele de calitate ale cusaturilor sudate trebuie marcate pe planurile de executie gi respectate la executia in uzin& sau pe santier conform prevederilor din STAS 9407. 7.4 Ecarturile admisibile ale eforturilor unitare i eforturi unitare maxime admisi pentru elemente gi imbindri supuse la oboseals. 7.4.1 Ecarturile admisibile ale eforturiior unitare (Aggy, Ata) $1 eforturile unitare maxime admisibile (on, ‘my), pentru elemente si imbinéri supuse la oboseal8, sunt indicate in tabelele 14 ... 17 gi depind d - valoarea si semnul coeficientului de asimetrie al ciclului de solicitere (R,; R,); natura eforturilor unitare (o sau 7); ‘ = geometria elementului sau a imbin&rii caracterizat& prin tipul de crestare (numai = marca ofelului (numai pentru tipurile de crestare H, 1, J}; - semnul efortului unitar maxim; (+) pentru intindere gi (-) pentru compresiune (numai pentru tipurile de crestare H, |, J si numai pentru Aon, » On)- Cooficinetii de asimetrie ai ciclurilor de solicitare se definesc prin rel entry Dog, $i Teal (30) an -29-SR 1911 in care: Oy To ‘eforturile unitare normele, respectiv tangentiale din actiuni permanente: ° conform 8.3.6; ¥ cooficient dinamic, cu respectarea prevederilor din capitolul coetiet unitare normale, respectiv tangentiele minime din actiunes convoiului T 85 (2.1.2 din STAS 3220); Oyen t88i Tran t88 eforturile unitare normale, respectiv tangent (2.1.2 din STAS 3220). run t0 si Trine Je maxime din actiunea convoiului T 8,5 7.4.2 Pentru elementele structurilor podurilor metalice de cale feraté si imbindvis solicitate la eforturi 7-42 |g, detalile constructive sunt Incluse in 10 grupe de erestare, notate de la A pand la J, conform tabelului 13. Tabelul 13 Grupa de Reprezentare Descrierea elementului sau a imbinari crestare ° 1 2 Elemente eu imbinari sudate cap la cap, transversale directiel de Eotiune a efortului. Sudura este: cu radacin’ resudat&; prelucrat® prin polizare in directia de actiune a fortel, pana le nivelul wy Guprafetel tablei; cu suprafata neteda fBré crest&turi. Close de calitate a sudurii|,, verificata prin radiogratiers. Gudate de colt, in K sau 1/2 V, continui pentru prinderea * de talpii; imbinari sudate de colt, continui pentru prinderea 21 | platbandelortnipior ine el: elemento cu imbindrguder Cop fo cae fongitudinale, avand radécine resudet®. Clesa de calitate @ 1 suduri I. Tiomente ou imbindri sudate cap la cap, transversale directiei de actiune a efortului, avand rad&cina resudaté 8 Clasa de calitate a sudurii |, Tlomente eu grosimi diferite de tabla imbinate transversal directie! ” de actiune a efortului, cu sudura cap la cap, avand radacina fooudats, Clasa de calitate a sudurii I4, Prelucrare prin polizare 3 ‘Girectia de actiune a efortului, cu suprafaya netedd f&r8 crestBtur! A se vedea figura 76. Tmbindii sudate de colf, continui, in K sau 1/2 V, cu patrundere 5 complet, care intersecteaz& o imbinare sudaté cap 18 cap. c |1 — NOTA. Prinsupratataneted8 se Injlage 8 suprafaa prelucraté va aven acoeasirugortate co c02 svbzuth pentru supratata laminatolor folosie aso3 SR 1911 Tabelul 13 (continuare) Grupa de} crestar Reprezentare ° 2 a Elemente cu imbin&ri sudate de colt, in K sau V, cu p&trundere complet, transversale directiei de actiune a efortului cand t < 15mm. Elemente Imbinate tn cruce cu suduri in K sau 1/2 V, cu patrundere complet, resudare de réd&cin&, transversale directiei de actiune a efortului. Elemente imbinate cu suduri in K sau V, cu patrundere complet, cu resudare de rédacing gi solicitate la incovoiere cu sau fara forta tBietoare. Elemente continui cu diafragme transversale directiel de actionare a efortului, sudate cu suduri de colt, in K sau 1/2 V. Diafragmele pot fi cu degajéri la colturi si sudurile continue cu Intoarcere la capete sau f&r8 degajari; sudate pe tot conturul. a Elemente Imbinate cu degajiri pentru evitarea intersectiei sudurilor de colt, in K sau 1/2 V cu sudurile cap la cap, radacin& resudaté. Elemente cu imbindri sudate de colt, in K sau 1/2 V, transversale directiei de actiune a efortului cand t > 15mm. Elemente pe care sunt sudate pe contur, cu suduri de colt, capetele tablelor care se intrerup. Executia sudurii pe contur conform figurii 6. Elemente pe marginea c&rora, paralel cu directia de actiune @ efortului, se sudeaz3 gusee racordate la capete cu raze F > 150 mm. Sudura guseelor la capete este prelucraté conform figurit 97. aotSR 1911 Tabelu! 13 (continuare! Grupa de| Reprezentare Descrierea elementului sau e imbinait crestare 0 1 2 Imbin&ri sudate cap la cap executate pe placute metalice suport, 7 | tanaversoe doc do actiune a efortuu. Clas de caltate 8 suduri ; * Elemente pe care sunt sudate piese cu lungime micB (7 < 100 mm) ‘ Cy prin suduri de colt, in K sau 1/2 V, longitudinale directiei de actiune eS 2 efortulu, pe tot conturul piese 2 F Elemente pe care sunt audate dornuri. : FF a Elemente pe marginea crore, parslel cu directa de actiune a ofortului, se sudeaz’ gusee recordate la capete cu raze 50 mm = > p> [= |e -0,9 94 68 84 48 43 38 34 66 ce |e |e fo [ef | | or [ae |e fe [|e [op ce |e |e fe |e | |e | crags coN | nse: fereat | PeTeo eos sco face ons oo POT Te a or fee |e pe | fe | ps oo [ar [oe fe | [le |e [os | cor [a [ae |e] es |e fe | tom +0,5 (204 187 141 127 116 106 | 97 144 ove 22a ezede co | ross [Eon |Nv2at bts Pcs +08 240 240 228 212 199 187 T 177 170 re vio | 00 | a0 | 0 | 2 | ao | m0 | mo [170 imermediare ale coeticentior de asimov se itorpoteazh tn. -36-SR 1911 Tabelul 17 Tipul ofelului OL 37 OL 62 Grupa de 1 4 1 J crestare semnuieto- | +] -]+]-| +] - ae | te tului unitar maxim Ona (Nimmn?] On (N/mm? Ra Ry “1,0 97} 97] 73] 73] 71] 71] 56 |137]137] e2 | e2| 71] 71] 79 0,9 102| 102] 76 | 76] 71| 71] 59 | 144/144] 86 | 86 | 71] 71] 83 0,8 105] 105| 81 | 81 | 75] 78] 61 | 152|152] 90 | 90] 75] 75] 97 -0,7 1i1{ 411] 83 | 3 | 75] 75] 64 | 157]157] 93 | 93] 75] 80] 91 0,6 115| 175] 68 | es | e0| 80] 66 | 166/166] 09 | 99 | eo] e0| 98 0,5 122|122| 92 | 92 | 80 | 80} 70 | 173]173] 103} 103] 80 | 85 | 100 0,4 127|127| 98 | 98 | 85 | 85 | 73 | 184]184] 107] 107] a5 | a5 | 106 0,3 133| 133] 102| 102] 90 | 90} 77 | 193/193] 115 ]115] 90] 90] 111 0,2 143| 143] 108] 108] 95 | 95 | 83 | 204] 204] 121] 121] 95 | 95 | 118 -0,1 152| 152] 114/114] 95 | 95 | 88 | 216 |216] 128] 128] 95 | 95 | 125 0,0 160| 160] 122] 122] 100] 100] 92 | 231 |230] 137] 137] 100] 100] 133 40,1 160| 160| 129/131] 106|106] 92 | 240] 240] 147] 148] 106|106| 139 +0,2 160| 160] 137|140]112]112] 92 | 240] 240] 158 | 161] 112] 118| 139 +0,3 160| 160] 147/151] 118|126] 92 | 240/240] 170] 172] 125] 125] 139 +04 160 | 160] 157| 160] 132132] 92 | 240 | 240] 186 | 192] 132] 140] 139 +05 160| 160] 160] 160] 140/150] 92 | 240] 240] 204] 212] 140] 150] 139 +06 160| 160] 160] 160] 150/160] 92 | 240] 240] 224] 238]150]170] 139 +0,7 160| 160| 160] 160] 160] 160] 92 | 240] 240] 240] 240]170] 190] 138 +08 160| 160| 160] 160] 160/160] 92 | 240] 240] 240 | 240] 190] 212] 139 +0,9 160| 160| 160] 160] 160/160] 92 | 240240} 240 | 240] 212| 240] 139 +10 160 | 160| 160] 160] 160] 160] 92 | 240 | 240] 240 | 240] 240] 240] 139 NOTE - Pentru valor intermedia -37- coeticiontir de asimetrie ee interpolesz lniar.SR 1911 7.4.3 Ecarturile admisibile (Agq, $i At») ale eforturilor unitare, pentru verificarea la oboseal8 a elementelor si Imbinarilor care fac parte din grupele de crestare H, I, J sunt indicate in tabelul 15. 7.4.4 — Ecarturile admisibite ta forfecare At, si la presiune de contact pe tijd Ag,, pentru verificarea la oboseald a niturilor gi guruburilor pasuite, sunt indicate in tabelul 18. 7.4.5 Eforturile unitare maxime admisibile, pentru verificarea la obosealé aimbinérilor sudate, sunt indicate in tabelul 16. 7.4.6 Eforturile unitare maxime admisibile, pentru verificarea la obosealé a elementelor si imbindrilor cuprinse in grupele de crestare H, |, J sunt indicate in tabelul 17. 7.4.7 Eforturile unitare maxime admi verificarea la oboseala a niturilor si'gurub\ le de forfecare t, gi la presiune de contact pe tijB On., pentru r pasuite, sunt indicate in tabelul 19. 8 VERIFICARI 81 Elementele podurilor metalice de cale ferata si structurile lor se verifica la: rezistenté, conform 8.2, oboseal’ conform 8.3, stabilitate, conform 8. conform 8.6. , deformatil elastice, conform 8.5 gi stabilitate de pozitie, 8.2 Verificéri de rezistenta 8.2.1 Verific&rile de rezistent& se fac separat pentru cele trei grup&ri de actiuni din capitolul 3. Din calcul trebuie s& reiasa c& eforturile unitare maxime nu dep&sesc rezistentele admisibile de la 7.1 pand la 7.3. 8.2.2 Verificari de rezistenta ale elementetor. 8.2.2.1 Eforturile unitare In elemente se calculeaz8 cu relatile: Mey Me 24 Be ow 40 tone/an e | 130 | 123 | 113 | 1,05 | 100 | 095 | 092 | 089 | 0,86 | 0,85 Pentru lungimea caracteristica ,/", necesara determinarii co icientului @,,, din tabelul 21, se - le grinzi continui, pentru sectiuni in cémpuri se considera deschiderea cémpului respectiv iar pentru sectiunile din zona reazemelor intermediare si pe o distant egal& cu 0,15 /de o parte gi de alta a reazemelor intermediare se considera media deschiderilor din cmpurile invocinate reazemului intermediar considerat, -laantretoaze, suma deschiderilor lonjeroanelor sau nervurilor longitudinale de o parte si de alta a antretoazei considerate. in cazul platelajelor fér& lonjeroane sau nervurl longitudinale, se considers deschiderea real a ~antretoazelor. 8.3.8 — Coeficientul g;, din tabelul 22, depinde de reportul bo, Ar, sau aso 60) Bona Bow (60) in care: hay; At, + sunt ecarturile maxime ale eforturilor unitare a, respectiv 7, In sectiunea analizatd din actiunea convoiului T 8,5 pe una din lini; Atgu sunt ecarturile maxime ale eforturilor unitare g, respectiv 7, in sectiunea analizata din actiunea convoiului T 8,5 pe dous linii ho, 8.3.9 Pentru structurile cu platelaje, la suprapunerea eforturilor unitare icovoierea localé (/L) si incovoierea generala (/G) coeficientul ¢,, se determina cu relatia: Out aay (61) unde: Ay= Load Ana * | Acie Ares 62 Tae] + TBeref [Aeu\:|4ere! ecarturile _eforturilor unitare din incovoiere localé respectiv incovoierea generals, in valoare absolutd. Dac& nu se poate stabili combinatia cea mai defevorabild intre cele dou efecte atunci se considera pe rand unul din cele dou’ ecarturi maxime gi celélalt corespunzator pentru aceeasi pozitie a convoiului T 8,8; AnaitAria coeficienti care se determina cu ajutorul diagramelor din figura 30. Pentru Ay» se consider’ deschiderea lonjeroanelor sau nervuritor longitudinale arinzilor principale. F PeNTTU Aryq, Se considera deschiderea 8.3.10 Verificarea ta oboseala a elementelor, imbin&rilor si mijloacelor de imbinare supuse la stari plane de eforturi unitare se face pentru fiecare efort unitar in parte cu relatiile (58) si (59) precum si la combinatia cea de eforturi unitare cu relatia: *108-0°0,( 2)" <5 (63) ene” Oyhe Tro) aGleSR 1911 in care: eforturile unitare normale, pe directia x respectiv y, calculate in punctul in care se face verificarea la oboseal’; 1 efortul unitar tangential calculat in punctul tn care se face verificarea la oboseal’; eforturile unitare maxime admisibile la oboseal conform tabelelor 16, 17 si 19 gi tipurilor de crestare din tabelul 13. % Sarai yraiTna in cazul in care combinatia de eforturi unitare cea mai defavorabilé nu poate fi stabilit® se consider& succesiv, cazurile cénd unul din eforturile unitare este maxim iar celelalte eforturi unitare se introduc cu velorile corespunz&toare pentru acelasi caz de incarcare. -52-SR 1911 o¢ einbig (uy 7 D2s0p14959q or oe ree eee eee eer er mie oz porte tere ri iii 5y’ foe 1141 910-Ez01= 9" ppua6>7 foz7}141 S20 -sz1=Se $= wezDes srulUoD 1: -9y éLe+y woz081 anuyuos yzuss9 -Sy S=¥ dwg2 anuruos sug —ry S£e=y dwp2 anuyuos szuu9 ~£y [ot~ 1 110-951 = 7 \ bs $= syowaz24 njdwys (Z2uU9 ~Zy 2Uez—1nz'e+ 690" !y SS Sct=y sxowazas nydusps rzutig- by [> 11101 150-2002~&% — \ -83-SR 1911 Pentru fiecare din cazuri se tine seama de coeticientul de asimetrie R corespunzitor efortului in punctul in care se face verificarea la oboseala. Tipurile de crestare pot fi diferite la fiecare efort unitar si directie a eforturilor unitare. 8.3.11 _ Dac la verificarile la oboseala eforturile unitare maxime admisibile 1a oboseala din tabelele 16,17 gi 19 depasesc rezistentele admisibile din tabelele 8, 11 gi 12 verificdrile se vor face cu rezistentele admisibile din tabelele 8, 11 si 12. 8.4 Verificarea la flambaj a barelor drepte 8.4.1 Verificarea la flamba) a barelor cu sectiune unitars Barele cu sectune unitar8, soliitate la eompresiune centred sau excentric, se verified ta lambaj cu relay: N_.0.9M: «0,9. oe 40,9: 10,9. <0, 64) Bay Om, OT, = 64) new: N etortu axial centr Mai M, momentele Incovoietoare in raport cu axale 22 61 ¥-¥: Aa Wi Wy, conform tabelulu 6; ° Goaticlentul de flambaj, conform tabelelor 25 pan la 28, in tuncte de grupele de Sectiunt indicate in taboiul 24. In tabelle 25 pana la 28, A este cocticientul de eveltete tere se calculeazd cu relape ast (6s) nears J, lungimea de flambaj in raport cu axa fat de care se verifica flambajul; i' raza de giratie a se brute in raport cu aceeagi axé. Tabelul 24 7" Claificarea pe grupe de Seay) pent exlculu la Rambal oe Tipur de sectuni si cazuri de lamba} Simboll grupel de sectiuni 1 [Tew tminete a 2_[Tevi sudate a 3 [ Sectuni casetate sudate s 4 [Profile si laminete boi 3 flambaj paralel cu Bb [=| ina tena B Tlambaj arate cu tape 5 7_[Protie 191A audate Twpt inte ou ctr : 3 tapi din platbande n ° ilembs| parte! cu pie b 10 [Protie | A teminate, cu | flambej parte cu tent a 11 télpi aditionale sudate flambaj paralel_cu inima b 12 [Profie lommnate UaiT 13 [Profile T obsinute prin tere din laminate | _ 14. [Profle cu sectiunea unitar& itu b 15 [Bere compuse soidrizato prin ture sau sudare b -54-SR 1911 Tabelul 25 Coeticientul de flambaj y pentru OL 37, grupa de sectiuni a |. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 K 0 | 1,000 | 0,995 | 0,991 | 0,986 | 0,982 | 0,977 | 0,973 | 0,969 | 0,965 | 0,960 | 1,0000 10 | 0,956 | 0,952 | 0,948 | 0,918 | 0,939 | 0,935 | 0,931 | 0,927 | 0,922 | 0,918 | 1.0017 20 | 0,914 | 0,910 | 0,906 | 0,902 | 0,898 | 0,894 | 0,890 | 0,886 | 0,882 | 0,878 | 1,0032 30 | 0,873 | 0,869 | 0,865 | 0,861 | 0,857 | 0,853 | 0,849 | 0,845 | 0,841 | 0,837 | 1,0049 40 | 0,834 | 0,830 | 0,826 | 0,822 | 0,818 | 0,814 | 0,810 | 0,806 | 0,802 | 0,798 | 1,0070 50 | 0,794 | 0,790 | 0,786 | 0,782 | 0,779 | 0,775 | 0,771 | 0,767 | 0,763 | 0,759 | 1,0092 60 | 0,755 | 0,781 | 0,747 | 0,743 | 0,739 | 0,735 | 0,732 | 0,728 | 0,724 | 0,720 | 1,0122 70 | 0,716 | 0,712 | 0,708 | 0,704 | 0,700 | 0,696 | 0,691 | 0,687 | 0,683 | 0,679 | 1,0154 80 | 0,675 | 0,671 | 0,667 | 0,662 | 0,658 | 0,653 | 0,649 | 0,645 | 0,640 | 0,635 | 1,020 90 | 0,631 | 0,626 | 0,621 | 0,616 | 0,611 | 0,606 | 0,601 | 0,595 | 0,589 | 0,583 | 1,0267 100 | 0,577 | 0,570 | 0,563 | 0,555 | 0,546 | 0,543 | 0,524 | 0,514 | 0,505 | 0,495 | 1.0425"? 110 | 0,487 | 0,478 | 0,469 | 0,461 | 0,455 | 0,415 | 0,438 | 0,430 | 0,423 | 0,416 120 | 0,409 | 0,402 | 0,396 | 0,389 | 0,383 | 0,377 | 0,371 | 0,365 | 0,359 | 0,354 130 | 0,348 | 0,343 | 0,338 | 0,333 | 0,328 | 0,323 | 0,318 | 0,314 | 0,309 | 0,305 140 | 0,300 | 0,296 | 0,292 | 0,288 | 0,284 | 0,280 | 0,276 | 0,272 | 0,269 | 0,265 180 | 0,262 | 0,258 | 0,254 | 0,251 | 0,248 | 0,245 | 0,242 | 0,239 | 0,236 | 0,233 160 | 0,230 | 0,227 | 0,224 | 0,221 | 0,219 | 0,216 | 0,214 | 0,211 | 0,209 | 0,206 170 | 0,204 | 0,201 | 0,199 | 0,197 | 0,194 | 0,192 | 0,190 | 0,188 | 0,186 | 0,184 180 | 0,182 | 0,180 | 0,178 | 0,176 | 0,174 | 0,172 | 0,170 | 0,168 | 0,166 | 0,165 | 1,0909 190 | 0,163 | 0,161 | 0,160 | 0,158 | 0,156 | 0,155 | 0,153 | 0,152 | 0,150 | 0,143 200| 0,147 | 0,146 | 0,144 | 0,143 | 0,141 | 0,140 | 0,139 | 0,137 | 0,136 | 0,135 210 | 0,133 | 0,132 | 0,131 | 0,130 | 0,128 | 0,127 | 0,126 | 0,125 | 0,124 | 0,123 220 | 0,122 | 0,120 | 0,119 | 0,118 | 0,117 | 0,116 | 0,115 | 0,114 | 0,113 | 0,112 230| 0,111 | 0,110 | 0,109 | 0,108 | 0,107 | 0,106 |0,1057]0,1048| 0,1040] 0,1030 240 | 0,1022| 0,104 | 0,1005 | 0,0997 | 0,0988 | 0,0981 | 0,0973 | 0,0965 | 0,0957| 0,0949 250|0,0942| - : : : : : : : 4 Pentru OL 37 clasele 1 si 2, p se calculeaz’ cu valorile din acest tabel multiplicate cu k. 00...104 Aceasté valoare este valabild pentru A = 1 pentru A pentru A 1,0733 1,0811 pentru A = 107...109; k = 1,0900 654SR 1911 Tabelul 26 Coeficientul de flambaj y pentru OL 37, grupa de sectiuni a ° 1 2 3 4 5 6 7 8 9 ro 1,000 0,994. 0,989 0,983 | 0,977 0,972 0,966 | 0,960 0,955 0,950 1,0000 10 0,945 0,939 0,931 0,929 | 0,924 0,919 0,914 | 0,908 0,903 0,898 1,0020 20 0,893 0,888 0,883 0,879 | 0,874 0,869 0,864 | 0,859 0,854 0,850 1,0043 30 0,845 0,840 0,836 0,833 | 0,826 0,822 0,821 | 0,813 0,808 0,804 1,063 40 0,799 0,794 0,790 0,786 | 0,781 0,777 0,772 | 0,768 0,764 0,759 1,087 50 0,755 0,751 0,746 0,742 | 0,738 0,734 0,729 | 0,725 0,721 0,717 1,0114 60 0,712 0,708 0,704 0,700 | 0,695 0,691 0,687 | 0,683, 0,679 0,674 1,0143 70 0,670 0,666 0,662 0,658 | 0,653 0,640 0,647 | 0,641 0,636 0,632 1,0179 80 0,628 0,624 0,619 0,815 | 0,610 0,606 0,601 | 0,597 0,592 0,588 1,026 90 0,583 0,579 0,574 0,569 | 0,564 0,559 0,553 | 0,548 0,542 0,537 1,0297 100 0,531 0,524 0,517 0,509 | 0,501 0,490 0,480 | 0,471 0,463 0,454 1,0456"" 110 0,446 0,438 0,430 0,423 | 0,416 0,408 0,401 | 0,394 0,388 0,381 120 0,375 0,369 0,363 0,357 | 0,351 0,345 0,340 | 0,335 0,329 0,324 130 0,319 0,314 0,310 0,305 | 0,301 0,296 0,292 | 0,287 0,283 0,279 140 0,275 0,271 0,268 0,264 | 0,260 0,257 0,253 | 0,250 0,246 0,243 150 0,240 0,237 0,234 0,231 | 0,228 0,228 0,222 | 0,219 0,216 0,213 160 0,211 0,208 0,206 0,203 | 0,201 0,198 0,196 | 0,193 0,191 0,189 170 0,187 0,185 0,182 0,180 | 0,178 0,176 0,174 | 0,172 0,170 0,168 180 0,167 0,165 0,163 0,161 | 0,159 0,158 0,156 | 0,154 0,153 0,151 190 0,149 0,148 0,146 0,145 | 0,143 0,142 0,140 | 0,139 0,138 0,136 200 0,135 0,134 0,132 0,131 | 0,130 0,128 0,127 | 0,126 0,125 0,123 210 0,122 0,121 0,120 0,119 | 0,118 0,117 0,116 | 0,115 0,114 0,113 220 0.1115 0,1108 00,1095 01085 | 0,1075 0,1066 0,1056|0,1047 0,1038 0,1039 230 0,1020 0,1011 0,1003 0,0994| 0,0986 0,0977 0,096 0,0961 0,0953 0,0945 240 0,0937 0,0929 0,0922 0,0914 | 0,0906 0,0899 0,0892 | 0,0885 0,0877 0,0870 250 0,0863, 1,0909 a Sy Pentru OL 37 clasele 1 si 2, p se calculeaz’ cu valorile din acest tabel multiplicate cu k. Aceasti valoare este valabila pentru A = 100...104. pentru A = 105; k = 1,0766 pentru A = pentru A 06; k = 1,0806 }07...109; k 1,0900 56 -SR 1911 Tabelul 27 jl Coeticientul de flambaj y pentru OL 52, grupa de sectiuni a ° 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 | 1,000 | 0,984 | 0,989 | 0,983 | 0,978 | 0,973 | 0,967 | 0,967 | 0,957 | 0,952 10 | 0,946 | 0,941 | 0,936 | 0,931 | 0,926 | 0,920 | 0,915 | 0,910 | 0,905 | 0,900 20 | 0,895 | 0,890 | 0,885 | 0,880 | 0,875 | 0,871 | 0,866 | 0,861 | 0,856 | 0,851 30 | 0,846 | 0,841 | 0,836 | 0,832 | 0,827 | 0,822 | 0,817 | 0.813 | 0,808 | 0,803 40 | 0,798 | 0,791 | 0,789 | 0,784 | 0,779 | 0,775 | 0,770 | 0,765 | 0,760 | 0,756 so | 0,751 | 0,746 | 0,742 | 0,737 | 0,732 | 0,727 | 0,722 | 0,718 | 0,713 | 0,708 60 | 0,703 | 0,698 | 0,693 | 0,688 | 0,684 | 0,678 | 0,673 | 0,668 | 0,663 | 0,658 70 | 0,653 | 0,647 | 0,642 | 0,636 | 0,631 | 0,625 | 0,619 | 0,613 | 0,606 | 0,600 80 | 0,593 | 0,585 | 0,577 | 0,568 | 0,557 | 0,543 | 0,531 | 0,519 | 0,507 | 0,495 90 | 0,485 | 0,474 | 0,464 | 0,454 | 0,444 | 0,435 | 0,426 | 0,417 | 0,409 | 0,400 100 | 0,392 | 0,385 | 0,377 | 0,370 | 0,363 | 0,356 | 0,349 | 0343 | 0,336 | 0,330 110 | 0,324 | 0,319 | 0,313 | 0,307 | 0,302 | 0,297 | 0,292 | 0,287 | 0,282 | 0,277 120 | 0,272 | 0,268 | 0,264 | 0,259 | 0,255 | 0,251 | 0,247 | 0,243 | 0,239 | 0,236 130 | 0,232 | 0,229 | 0,225 | 0,222 | 0,218 | 0,215 | 0,212 | 0,209 | 0,206 | 0,203 140 | 0,200 | 0,197 | 0,195 | 0,192 | 0,189 | 0,187 | 0,184 | 0,182 | 0,179 | 0,177 150 | 0,174 | 0,172 | 0,170 | 0,168 | 0,165 | 0,163 | 0,161 | 0,159 | 0,157 | 0,155 160 | 0,153 | 0,151 | 0,149 | 0,148 | 0,146 | 0,144 | 0,142 | 0,141 | 0,139 | 0,137 170 | 0,136 | 0,134 | 0,133 | 0,131 | 0,130 | 0,128 | 0,127 | 0,125 | 0,124 | 0,122 180 | 0,121 | 0,120 | 0,118 | 0,117 | 0,116 | 0,115 | 0,113 | 0,112 | 0,111 | 0,110 190 | 0,109 | 0,107 | 0,106 | 0,105 | 0,104 | 0,103 | 0,102 | 0,101 | 0,100 | 0,0991 200 | 0,0981 | 0,0971 | 0,0961 | 0,0952 | 0,0943 | 0,0933 | 0,0925 | 0,0916 | 0,0907 | 0,0898 210 | 0,0890 | 0,0882 | 0,0873 | 0,0865 | 0,0857 | 0,0849 | 0,0841 | 0,0833 | 0,0826 | 0,0818 220 | 0,0811 | 0,0803 | 0,0796 | 0,0789 | 0,0782 | 0,0775 | 0,0768 | 0,0762 | 0,0755 | 0,0748 230 | 0,0742 | 0,0736 | 0,0729 | 0,0723 | 0,0717 | 0,0711 | 0,0708 | 0,0699 | 0,0693 | 0,0687 240 | 0,0681 | 0,0676 | 0,0870 | 0,065 | 0,0689 | 0,0654 | 0,0648 | 0,0643 | 0,0638 | 0,0639 250 | 00628} —- : : : : : : : : 87 -SR 1911 Tabelul 28 ; ientul de flambaj p pentru OL 37, grupa de sectiuni a ° 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 | 1,000 | 0,993 | 0,986 | 0,979 | 0,972 | 0,966 | 0,959 | 0,952 | 0,915 | 0,939 10 | 0,933 | 0,926 | 0,920 | 0,913 | 0,907 | 0,901 | 0,895 | 0,889 | 0,883 | 0,877 20 | 0,871 | 0,865 | 0,859 | 0,853 | 0,847 | 0,841 | 0,836 | 0,830 | 0,824 | 0,819 30 | 0,813 | 0,808 | 0,802 | 0,797 | 0,791 | 0,786 | 0,780 | 0,775 | 0,770 | 0,765 40 | 0,759 | 0,754 | 0,749 | 0,743 | 0,738 | 0,733 | 0,728 | 0,723 | 0,718 | 0,713 50 | 0,708 | 0,703 | 0,697 | 0,692 | 0,687 | 0,682 | 0,677 | 0,672 | 0,661 | 0,662 60 | 0,657 | 0,652 | 0,646 | 0,640 | 0,636 | 0,631 | 0,626 | 0,621 | 0,615 | 0,610 70 | 0,605 | 0,599 | 0,594 | 0,588 | 0,583 | 0,577 | 0,571 | 0,568 | 0,558 | 0,552 80 | 0,545 | 0,538 | 0,530 | 0,521 | 0,511 | 0,498 | 0,486 | 0,475 | 0,465 | 0,454 90 | 0,444 | 0,434 | 0,425 | 0,416 | 0,407 | 0,339 | 0,390 | 0,382 | 0,375 | 0,367 100 | 0,360 | 0,353 | 0,346 | 0,339 | 0,333 | 0,326 | 0,320 | 0,314 | 0,308 | 0,303 110 | 0,297 | 0,292 | 0,287 | 0,282 | 0,278 | 0,272 | 0,267 | 0,263 | 0,258 | 0,254 120 | 0,250 | 0,246 | 0,242 | 0,238 | 0,234 | 0,230 | 0,227 | 0,223 | 0,220 | 0,216 130 | 0,213 | 0,210 | 0,206 | 0,203 | 0,200 | 0,197 | 0,194 | 0,192 | 0,189 | 0,186 140 | 0,183 | 0,181 | 0,178 | 0,176 | 0,173 | 0,171 | 0,169 | 0,166 | 0,164 | 0,162 150 | 0,160 | 0,158 | 0,156 | 0,154 | 0,152 | 0,150 | 0,148 | 0,146 | 0,144 | 0,142 160 | 0,140 | 0,139 | 0,137 | 0,135 | 0,134 | 0,132 | 0,130 | 0,129 | 0,127 | 0,126 170 | 0,124 | 0,123 | 0,122 | 0,120 | 0,119 | 0,117 | 0,116 | 0,115 | 0,114 | 0,112 180 | 0,111 | 0,110 | 0,109 | 0,107 | 0,106 | 0,105 | 0,104 | 0,103 | 0,102 | 0,101 190 | 0,0997 | 0,0986 | 0,0976 | 0,096 | 0,0956 | 0,0946 | 0,0936 | 0,0927 | 0.0918 | 0,0908 200 | 0,0899 | 0,0891 | 0,0882 | 0,0873 | 0,086¢ | 0,0856 | 0,0848 | 0,0840 | 0,0832 | 0,0824 210 | 0,0816 | 0,0808 | 0,0800 | 0,0793 | 0,0786 | 0,0778 | 0,071 | 0,0764 | 0,0757 | 0,0750 220 | 0,0743 | 0,0737 | 0,0730 | 0,0728 | 0,0717 | 0,0710 | 0,0704 | 0,0698 | 0,0692 | 0,0686 230 | 0,0680 | 0,0674 | 0,0668 | 0,0663 | 0,0657 | 0,0651 | 0,0646 | 0,0640 | 0,0635 | 0,0630 240 | 0,0625 | 0,0619 | 0,0614 | 0,0609 | 0,0604 | 0,0899 | 0,0594 | 0,0590 | 0,0585 | 0,0580 250 [0.0576] - | - : : : ali : : : : 8.4.2 Verificarea Ia flambaj a barelor cu sectiune compuss 8.4.2.1 Barele cu sectiune compusd, alcatuite din dou’ sau mai multe elemente izolate solidarizate cu plicufe (figura 31a) sau zébrelute (figura 31 b) se calculeazé cu re determinat cu ajutorul coeficientilor de 2veltete conform 8.4.2.2. 8.4.2.2 Caracteristicile de calcul ale barelor cu sectiunea compus’ sunt: A aria sectiunii brute a barei intregi: -58- tia 64, coeficientul de flambaj fiind 8.4.2.6.Ai: |, = Ai? momentele de iner tn care: 4 In care: SR 1911 ale sectiunii brute @ barei intregi fay de axa principal y-y, respectiv 2-2; rt Figura 31 razele de giratie ale sectiunii brute a barei fat de axa principal& y-y, respectiv 2-2; lungimile de flambaj ale barei intregi fat& de axa principalai y-y, respectiv z-z (flambaj care se produce in plan perpendicular pe aceste axe); coeficientii de zveltete corespunzétori axei principale y-y, respectiv z-z (flambaj care se produce in plan perpendicular pe aceste axe); cosficient avand urm&toarele semnificatii: = pentru barele compuse solidarizate cu plicuye, reprezint& coeficientul de zveltete al unui element component conform relatiei: 2 (68) distanta intre axele @ dou’ placute invecinate (figura 31a) raza de giratie @ unui element componente fata de axa 1-1 (figura 32...35). + pentru barele compuse solidarizate cu z&brelufe (figura 31 b), reprezint& expresia: Ay ee (67) lungimea teoretic& a unei 2 QA, Tie iagonale; numérul de plane paralale in care se aflé zBbrelutele; aria sectiunii brute a unei diagonale (figura 36 a). In cazul unui sistem dublu, cu diagonals incrucigate (figura 36 b), A, este suma sectiunilor ambelor diagonale; distanta intre centrele de greutate ale clementelor componente; distanta dintre nodurile invecinate, de pe acelasi element component. -59-SR 1911 Figura 33 -60-SR 1911 Figura 35 61-SR 1911 Lael] o ») Figura 36 8.4.2.3 Clasificarea sectiunilor barelor compuse In scopul verificéri la tlambaj se face functie de alcatuire, in trei grupe, dup& cum urmeaz: grupa |: sectiuni in care una din axele principale de inertie nu intersecteaz’ materialul; una din axe este si ax de simetria (figura 32 $i figura 33); = grupa Il: sectiuni alc&tuite din 2 corniere agezate in cruce (figura 34); = grupa Ill: sectiuni in care ambele axe principale de inertie nu intersecteaz& materialul (figura 35). 8.4.24 — La veri se ia coeficientul de zvelte icarea barelor compuse din grupa I, pentru flambajul in directia perpendicularé pe axa y-y, transformat ,,), conform relaticl: (68) in care m este numarul de elemente componente ale sectiunii compuse a c&ror conlucrare este asigurata prin placute sau zabrelute, 8.42.61 Raporl!s tebe sh Inept con heal ek hela gi 4 psgh sf 7550 (69) si s& respecte prevederile de la 8.4.2.9.6. 8.4.2.4.2 La barele compuse ale c&ror elemente componente se aflé la distanta mic, avand intre tetele Invecinate un spatiu egal cu grosimea unui guseu de prindere sau ceva mai mare, se poate lua: A, = A,, dact spbtiul dintre elemente este umplut cu o fururé continua. La fel se poate proceda si In cazul in care, tn spatiul dintre elemente se afld fururi scurte (placute), care respect condifille de la 8.4.2.9.5 gi 8.4.2.9.6. In acest din urm& caz trebuie ca in intervalele dintre placutele mentionate, s& existe nituri prin fururi - fondele (saibe), distantate la cel mult 15 i, 8.4.2.4.3 Flambajul in directie perpendicular’ pe axa z-z se verific& folosind coeficientul de zveltete A,, conform 8.4.2.2. 8.4.2.8 Dacd conditia precizetd la 8.4.2.5.3 este indeplinitd, verificarea barelor compuse din grupa Il se face umai la flambajul in directie perpendicularé pe axa z-z, care intersecteaz8 materialul, folosind coeficientul de zveltete: A(tSR 1911 (70) in care J, $i i, se iau conform 8.4.2.2. 8.4.2.5.1 Dac’ bara compusé (din grupa I), face parte dintr-un sistem plan cu z&brele (de exemplu dintr-o grind’ cu z&brele) si daca aripa uneia din cornierele sectiunii este paralelé cu planul sistemului, lungimea de flambaj /, se ia egal cu media aritmetic& a lungimilor de flambaj in planul sistemului gi in directie perpendicular& pe acest plan. 8.4.2.5.2 La barele compuse alcatuite din corniere cu aripi inegale, raza de giratie i, se poate lua aproximativ: am in care |, este raza de giratie in raport cu axa ce trece prin centrul de greutate al sectiuni intregi gi este paraleld cu aripile lungi ale cornierelor axa 0-0 (figura 34 b) 8.4.2.5.3 Raportul /,/i, nu trebuie s& fie mai mare de 50 (figura 34 c}. In caz contrar se face verificarea la lambaj a fiec&rui element component al sectiunii compuse. 8.4.2.5.4 Pentru a putea fi considerate c& sunt actionate la compresiune centric’ barele cu sectiunea compust din grupa Il trebuie prinse cu corniere urechi sau prevazute plicuge de solidarizare perpendiculare pe planul guseului in imediata vecinatate a acestuia. 84.2.6 La verificarea barelor compuse din grupa Ill verificarea la flambajul perpendicular pe axa y-y $i Perpendicular pe axa z-z se face considerénd coeficientii de zveltete transformati ast Ane ARB Ay? A= [AP ay, (72) se iau conform 8.4.2.2 cu elementele corespunzatoare directiei de flambaj perpendicular’ pe y-y respectiv z-z; m ‘numarul de perechi de elemente ale sectiunii compuse situate In plane distincte, paralele cu axa y-y, clror conlucrare este asigurat& cu plécute sau zAbreluje pentru flambajul pe diractia 2-2; numarul de perechi de elemente ale sectiunii compuse situate in plane distincte, paralele cu axa 2-2, a clror conlucrare este asigurat& cu placufe sau zAbrelute pentru flambajul pe directia y-y. in figura 35 se indica valorile parametrilor m si m’. 8.4.2.6.1 Rapoartele /,,/i $i /,/i al fiecdrei bare componente nu trebuie s& fie mai mari de 50. 8.4.2.6.2 La berele cu alcdtuirea ca in figura 35 b, se poate lu Ay dacé pe langa solidarizdrile cu placute sunt. le dintre pl8cute, nituri trecute prin fururi rondele, cu cpnditia ca distantele dintre nituri sau distanjele dintre nituri gi plicute s& nu intreac’ 15 i. De asemenea pentru sectiunile din figurile 35c $i 36d se poate lua A, = A, dac’ se adopt dispozitia constructiva de mai sus. + 8.4.2.7 La barele compuse cu alcdtuirea ca in figura 35a si 35e, se prevad diafragme pentru evitarea deformatiei In romb. 8.4.2.8 La proiectarea podurilor noi, nu se admite adoptarea barelor compuse clasificate tn grupa Ill. 8.4.2.9 _Dispozitivele constructive $i calculul elementelor de solidarizare ale barelor compuse, se previd dup& cum urmeaz’: -63- leeSR 1911 8.4.2.9.1 Placutele i z&brelutele ca si prinderile acestora, trebuie dimensionate astfel incat sé reziste lao forts tBietoare conventional’: (73) In cazul cénd distanta e dintre elementele componente solidarizate cu placute este mai mare de 20 i, forta Uietoare Q, se sporeste cu: s(2 -20)% 8.4.2.9.2 Daca solidarizarea cu zAbrelute este prevézutd in dod sau mai multe plane paralele, z&brelutele corespunzatoare aceluiagi panou trebuia s& fie parelele. Efortul axial (D) de compresiune dintr-o diagonal8, se calculeazd cu relat oD O. (74) Taina in care @ este unghiul dintre diagonala si axa longitudinala a barei compuse. 8.4.2.9.3 Placutele de solidarizare se pot ageza intr-un plan de solidarizare (de exemplu in figurile 32d, 35¢ si 35d) sau in mai multe plane paralele (de exemplu tn figurile 32a, 32b, 32c, 32e, 321, 35a gi 35e). Dup& numarul m de elemente componente, forta téietoare T care actioneaz’ asupra placutelor din aceeasi sectiune a barei este: pentru m = 2 (figura 37a: 7 = Ss7' pentru m = 3 (figura 37b): 7 = 25-4 (75) = pentru m = 4 (figura 37¢): in exemplul din figura 37 forfele taietoare T, T’ si T" actioneaza asupra a doua placute. Punctele de moment nul unde se presupun aplicate fortele T, T’, T* sunt artate in aceeasi figura. 8.4.2.9.4 Dac solidarizarea cu plicute este prevazutd in doua sau mai multe plane; axele pldcutelor trebuie s& se gaseascd In aceeagi sectiune transversalé a barei compuse, in toate planele de solidarizare. -64-SR 1911 Figura 37 8.4.2.9.5 Placutele se agazé la distante egale sau aproximativ egale si se prind de fiecare element cu céte cel putin dou’ nituri sau cu cuséturi de sudura de capacitate de rezistent& echivalenta. 8.4.2.9.6 Placutele trebuie s& impart& lungimea berei Intr-un num&r impar de cAmpuri. Placutele asezate la mijlocu! lungimii barei nu preiau eforturi de lunecare gi nu sunt luate in considerare la determinarea lungimii de flambaj 8.4.2.9.7 Atat borele compuse solidarizete cu plécute cat si cele cu zBbreluye, se previd la extremitéti cu placute care se prind de fiecare element component, cu cel putin trei nituri sau cu céte o cuséturs de sudur’ cu capacitate de rezistent’ echivalenta. La barele ce apartin grinzilor cu perete dublu, plicutole de la extremitatile barel se fixeaz8 intre cele dous gusee (figura 38 a). in caz contrar, dacs aceste plécute sunt prinse la exteriorul guseelor gi daca elementele componente se gasesc fixate numai in afara sau numai tn interiorul guseelor (figura 38 b), la calculul acestora trebuie s& se tind seama de excentricitatea a -65-SR 1911 Figura 38 in calcul se iau in considerare momentele suplimentare 1/4 Na ce se adaug’ momentelor date de fora tdietoar TN fiind efortul total din bara compuss iar a, excentricitatea cu care se aplicé fortele N/2 pe guseu (figura 3 bi. 8.4.2.9.8 Barele compuse ale cBror elemente componente sunt depértate intre ele la 0 distant egalé sau puti mai mare decét guseul de care se prind, nu necesitd placute de solidarizare speciale !a extremitati, ins& in lungu barei sunt necesare plcute - fururi intermediare, agezate de-a lungul barei conform 8.4.2.9.6 $i prinse d elementele componente conform 8.4.2.9.5. 8.4.2.9.9 Prinderea plicutelor sau zBbrelutelor cu guruburi, se admite exceptional, acolo unde prindera acestora nu se poate executa prin nituire sau sudare. In acest caz se folosesc guruburi p&suite sau guruburi d inaltd rezistenta pretensionate. 8.4.3 Lungimea de flambaj 8.4.3.1 Lungimea de flambaj a barelor t8lpilor grinzilor cu z&brele gi a zSbrele f8r& montanti finali se ia ca mai jos. \gonalelor finale ale grinzilor & 8.4.3.1.1 Pentru flambajul in planul grinzii: , = /, in care / este lungimea teoretic’ a barei. 8.4,3.1.2. Penteu flambaj in plan normal pe planul grinzit: = J, dactnodurile de care este legaté bara, nu sur deplasabile tn directia normal pe planul grinzi In cazut nodurilor deplasabile, se iau lungimile de flambaj prevazute la 8.4.8. Dacé nodurile a si b (figura 39) sunt deplasabile atét tn planul grinzii | (de exemplu in planul contravantuitil cat gi in planul grinaii Il (de exemplu in planul grinzii principale) si daca in cele dous jumatati ale lungimii bar a-b actioneaza eforturi de compresiune diferite Nz < N,, lungimea de flambaj este: me - 66 -SR 1911 Figura 39 84.3.2 Lungimea de flambaj a diagonalelor $i montantilor grinzilor cu z&brele, se consider8 ca mai jos 8.4.3.2.1 Pentru flambajul tn planul grinzii, se ia distanqa intre centrele de greutate ale niturilor sau ale custturilor de sudur8, de prindere ta noduri. Dac bara se intersecteazd cu o alt& bar’, punctul de intersectie poate fi considerat ca nedeplasabil, dac’ la nodul de intersectie cele doud bare sunt legate Intre ele cu cel putin un sfert din numdrul niturilor de prindere la nod a bare comprimate sau cu o Imbinare sudat& de aceeasi capacitate de rezistenta. 8.4.3.2.2 Pentru flambajul in directia perpendiculars pe planul grinzi ~In cazul In care bara este legat& la noduri nedeplasabile perpendicular pe grind8, de gust barei, astfel Incat bara s& nu poaté fi considerat& fécand parte dintr-un cadru: 4, =n cazul cBnd bara este legat8 de gugee intrite prin antretoaze sau ranforti iar bare face parte dintr-un cadru Inchis: /, = 0,8 /, dac& bara poate fi considerat8 incastrat& la o extremitate gi articulat& la cealaltd (figura 40 a), sau /, = 0,7 /q, dac& bara poate fi consideraté incastratd la ambele extremitati (figura 40 b), J, fiind distanja dintre axa antretoazei gi axa riglei; Figura 40 semicadrelor : ( = 2 h, tabelul 32 gi figura 44). -67-SR 1911 8.4.3.3 Lungimea de flambaj a barelor care se intersecteaz’. 8.4.3.3.1 Pentru flambajul in planul grinzii se consider ca lungime de flambaj, lungimea teoretic’ a barelor. lungimea de flambaj se considers 8.4.3.3.2 Pentru flambajul in directia perpendicular’ pe planul grit conform pravederilor din tabelul 30. {in cazul diagonalelor sistem combinat, car consider egali cu dublul tronsoanelor m: igura 41), /, respectiv /, se ‘nu se intersecteazs tn parti egale = 2a; = 2a. a gi a,, determinate de punctul de intersectie: Figura 41 econSR 1911 Tabelul 29, intul de siguranta la flambaj vf peas OL 37.2 OL 37.3; 4 OL 62 sectiuni | (tabetut oa Gruparea pe actiuni 1 0 a 1 fy m t W um mt 1 2 3 4 8 6 7 8 9 10 "1 ‘0 | 1.500 | 1.380 | 1.200 | 1.500 | 1.350 | 1.200 | 1.500 | 1.350 | 1.200 10 | 1.564 | 1.408 | 1.251 | 1.567 | 1.410 | 1.254 | 1.583 | 1.425 | 1.266 20| 1.629 | 1.466 | 1.303 | 1.634 | 1.471 | 1.307 | 1.666 | 1.499 | 1.332 30 | 1.693 | 1.524 | 1.354 | 1.701 | 1.531 | 1.361 | 1.748 | 1.574 | 1.399 40 | 1.757 | 1.582 | 1.406 | 1.768 | 1.592 | 1.414 | 1.831 | 1.684 | 1.463 60 | 1.822 | 1.639 | 1.457 | 1.836 | 1.652 | 1.468 | 1.914 | 0.723 | 1.531 60 | 1.886 | 1.697 | 1.509 | 1.902 | 1.712 | 1.522 | 1.997 | 1.797 | 1.587 70 | 1.980 | 1.755 | 1.560 | 1.969 | 1.772 | 1.575 | 2.080 | 1.872 | 1.664 eo | 2.016 | 1.813 | 1.612 | 2.036 | 1.832 | 1.629 | 2.162 | 1.946 | 1.730 90 | 2.079 | 1.871 | 1.663 | 2.103 | 1.893 | 1.683 | 2.220 | 1.980 | 1.762 100] 2.143 | 1.929 | 1.715 | 2.170 | 1.953 | 1.736 | 2.220 | 1.980 | 1.762 110] 2.200 : - 2.200 : - - 0 | 1.500 | 1.350 | 1.200 | 1.500 | 1.360 | 1.200 | 1.500 | 1.350 | 1.200 10 | 1.583 | 1.424 | 1.266 | 1.586 | 1.428 | 1.269 | 1.606 | 1.446 | 1.289 20| 1.665 | 1.499 | 1.332 | 1.672 | 1.505 | 1.338 | 1.713 | 1.542 | 1.370 30 | 1.748 | 1.573 | 1.398 | 1.759 | 1.583 | 1.407 | 1.819 | 1.637 | 1.481 40 | 1.831 | 1.648 | 1.465 | 1.845 | 1.600 | 1.476 | 1.926 | 1.733 | 1.541 - [so] 1.913 | 1.722 | 1.531 | 1.931 | 1.738 | 1.545 | 2.022 | 1.829 | 1.626 60 | 1.996 | 1.796 | 1.597 | 2.017 | 1.815 | 1.614 | 2.128 | 1.925 | 1.711 | 70 | 2.079 | 1.871 | 1.633 | 2.112 | 1.883 | 1.683 | 2.245 | 2.021 | 1.796 go] 2.162 | 1.945 | 1.729 | 2.198 | 1.970 | 1.751 | 2.952 | 2.117 | 1.881 90 | 2.244 | 2.020 | 1.795 | 2.284) 2.047 | 1.828 | 2.400 | 2.160 | 1.918 100| 2.327 | 2.094 | 1.862 | 2.370 | 2.125 | 1.889 | 2.400 | 2.160 | 1.918 110] 2.400 - - : : 2.400 | 2.160 | 1.918 -69-sr i911 Tabet 30 1 2 bare comprimats contnus | - bard comprimet®ericuets 1, = 0.54 cine: 3 4 hein Ml 5 oss y= O57 cin Wo 5 ms" seu ctnd se indeptinste condi: SN, +R [Noh (E-1) = lo - (Ey) a { at 1]SR 1911 8.4.3.3.3 Lungimea de flambaj, perpendicular pe planul grinzii, a montantilor grinzilor sistem K, legati la noduri nedeplasabile $i avand in cele dou’ jumBtati eforturi de compresiune de mérime diferits N, $i Nz < N, (figura 42) se determina cu relatia: Ne qel [2.75+0.25-% (79) |. fiind limitat& inferior la valoarea 0,5 /. Dac N, este efort de intindere, in relatia 79 se inlocuieste semnul plus prin semnul minus. (4Y NNN Figura 42 8.4.4 Verificarea ta flambaj a barelor solicitate la compresiune excentric& 8.4.4.1 Barele cu sectiunea unitara se calcul tia 64 conform 8.4.1 8.4.4.2 Barele compuse solicitate la compresiune excentricS in raport cu axa 2-2 care intersecteaz’ materialul, sau solicitate la compresiune i Incovoiere dup& aceast& ax8, se verificd la flambaj perpendicular pe 22 cu relatia 64, conform 8.4.2.2, lutnd M, = 0 si flambajul perpendicular pe y-y conform 8.4.2.4 luand M, =0. 8.4.4.3 Dac in mod exceptional o bar’ compusé este solicitat8 la compresiune excentric® in raport cu axa y-y care nu intersecteaz materialul sau este solicitaté la efort axial si moment incovoietor in raport cu aceasts x8, verificarea la flambejul in directie perpendicular’ pe y-y se face cu relatia 64 respectand prevederile de 1a 8.4.2.4. 8.4.4.4 — Daci la barele solicitate la compresiune excentric8 sau la compresiunea cu incovoiere, momentul incovoietor este variabil in directia lungimil barei, momentele ca se introduc in relatia de calcul se iau dup’ modu! de solicitare al barei si dup& variatia momentului conform figurii 43 gi relafiilor 80....85. “neSR 1911 w=LWlatay (61) b) —— w. a ae l ol HsMmax (6 4 (M4, +My) (63) ay Q 1. \— ee as Wa fNay (84) 2 Figura 43 8.4.5. Verificarea la flambajul general al t&lpii comprimate a podurilor cu calea jos far contravantuire superioar’. 8.4.5.1 Verificarea la flambaj general a unei talpi comprimate care in plan normal pe grind& este rezematd elastic pe semicadrele formate din montanti si antretoaze, se face cu relatiile: H, = C,H, (86) H, 2 C, He in care: H, ; H; eforturile aplicate extremitatilor semicadrelor intermediare, respectiv finale, in KN, pentru a produce deplasarea orizontal’ cu un cm (figura 44), a punctului din dreptul rezemarii talpii comprimate pe semicadru, care se calculeaz’ conform 8.4.5.2 1 coeficientii care se determina conform prevederitor de la 8.4.! 2.5-%, M, 1H, = 232%, Mom (37) Be Inn In care: Nowe efortul maxim de compresiune in talpa din panoul cel mai solicitat, jin&nd seama gi de coeficientul dinamic, In kN; 72+SR 1911 Figura 44. Jon lungimea t&lpii celei mai scurte din girul de panouri ale tlpii superioare considerate, in cm; Bq media aritmetic& a coeficientilor f (a se vedea si nota 1 de mai jos) determinati pentru toate panourile de talp& superioar’ considerate, cu relat pede (88) A, coeficientul de zveltete al sectiunii barei din panoul considerat, in raport cu axa verticals y-y: 4, coeficientul de zvelteye conform tabelelor 25....28, care corespunde coeficientului de flambaj o', determinat pentru fiecare panou cu relati ae (89) in care: N _efortul de compresiune tn bar& in panoul considerat, finand seama de coeficientul dinamic; ‘A, , _ aria sectiunii brute in panoul considerat avand alc8tuirea conform tabelului 31; o, ° rezistenta admisibila in bar’; Tabelul 31 Fetul grinzilor [Elemente considerate in alc&tuirea sectiunii A, a talpii comprimate eee ee ee | |Grinzi cu z&brale [Toate elementele barei Grinzi cu inima lina {nituite Ptatbandele gi aripile orizontale ale cornierelor [sudate Piatbandele tapi laminate Talpa grinzii laminate gi platbandele ad&ugate daca grinde este lint8rit’ cu platbande -73-SR 1911 ” coeficientul de siguranta la flambaj conform 8.4.3.3 si tabelul 29 corespunzitor valorii celei mai mari a lui’, rezultatd pentru girul de pano considerat. In tabelul 29 de la 8.4.3.3 se intr& cu valoarea A’,. note: 1) Aplicarea acestei metode presupune B 2 1,2 une N s¢ caleuleaz8 cu rlata 21 La gtinai cu inima pling, forta de comer ivi eeclonee (901 T in care: M_—_ momentul incovoietor mediu in panoul considerat, intre dou’ semicadre, in raport cu axa principala de inertie orizontala 2-2; A, conform tabelului 31 h’ —— distanta dintre centrul de greutate al taipii comprimate considerate conform tabelului 31 gi axa neutrs a sectiunii grinzii intregi, in centimetri : L momentul de inertie mediu al sectiunii intregi a grinzii, In panoul considerat, tn raport cu axa z-2. 8.4.5.2 Efortul H, sau H, al unui semicadru se stabileste conform relatillor din tabelul 32 Tabelul 32 Nr. |Caracteristicile semicadrului Relatia de calcul crt. 1. |Semicadru simetric ta poduri cu grinzi, cu zBbrele $i grinzi cu inima pilin’ a se vedea si figura 44) in care: JE —_- modulul de elasticitate in newton pe milimetri p&trati h,; hy distanga de la centrul de greutate al t&lpii comprimate pand le Ih, distanta pe orizontal& dintre centrele de greutate ale ranfortilor, in milimetr 1,; 1, = momentul de inertie mediu al sectiunii brute a antretoazei, E fab, be 2 * ST, He axa neutri a antretoazel, respectiv pani la centrul de greutate al ranfortului antretoazei, tn milimetri respectiv a montantilor. Pentru semicadrele avand montanti cu sectiune vari Le grinzi cu inima plin& montantul se consider’ format izBrile transversale, ranfort gi partea din inima grins 2 |Semicadru asimetric 1a poduri [cu grinzi cu zBbrele oblice f8r8 montanti falgi. 24s _1506-a-f6 [4 .[, 1 LOG aha =o Coeficientii ¢, gi c2 din relatille 86 se stabilesc cu relat alan ense (on T1+0,6" a Bl (92) (93) -74-ar a le 8 SR 1911 Hing 8a mai mic& dintre valorile H, calculate cu relatiile din tabelul 32 pentru semicadrele intermediare; H,"" rezistenta semicadrului final calculat& cu relatile din tabelul 32; Bm conform 8.4.5.1 La proiectare se alege provizoriu o valoare c, > 1,2 iar c; se deduce cu relatia: (94) 8.4.5.4 Pentru tilpile comprim: care au extremitafile fixe (de exemplu grinzile parabolice), se H, = @; a= 0:0) = Tic, = & In acest caz, verificarea la flambaj general se face cu relatia Hy = Ho (95) pentru toate cadrele intermediar 8.4.5.5 — Momentele de inertie |,,, necesare verificarii la flambajul general in cazul montantilor cu sectiune il8 (figura 45) se determina cu relay (96) Figura 45 in care: h — distanga de la centrul de greutate al talpii comprimate ale c&rei elemente se stabilesc conform tabelului 31, pnd la muchia superioaré a antretoazei; haity distanta de la centrul de greutate al talpli comprimate (considerat8 ca mai sus), la limita superioar’, respectiv inferioar&, a tronsonului de montant considerat |, momentul de inertie al montantului pe tronsonul n (figura 45a) sau momentul de inertie mediu al montantului cu ranfort pe tronsonul n {figura 45 b). -78-SR 1911 8.4.5.6 Elementele semicadrelor se verific& considerandu-se actionate de forte laterale orizontale aplicate in centrul de greutate al t&ipii comprimate, avand sensul dinspre exterior spre interior sau invers, stabilite cu le: pentru semicadrele intermediare: 197) = pentru semicadrele finale: 1 fe ai00) , (98) 1h care: N, cea mai mare dintre fortele de compresiune care actioneaz& cele dou’ panouri vecine semicadrului considerat; forta de compresiune maxima in primul panou al talpii (sau in panoul al doilea, daca in primul panou talpa nu are efort axial). 8.4.5.7 In cazul tn ca continuare neintrerupta a tal finali diagonalele finale ale grinzilor principale f8r& montanti finali nu sunt alcBtuite ca 0 uperioare, montantii adiacenti al acestor diagonale sunt considerayi ca montanti 8.4.6 —_Verificarea la flambaj lateral al grinzilor incovoiate cu sectiunea tn forma de dublu T. 8.4.6.1 Verificarea la flambaj lateral (pierderea stat ali $i torsiune), se face, {In lipsa unui calcul exact, stabilind dacd efortul unitar in fibra cea mai comprimatd satisface relafia: M, poe c 1 14-p-0, (99) W, ° in care: M, - momentul incovoietor maxim (jin&nd seama si de coeticientul dinamic #) in sectiunea in care se face verificarea; W, _modulul de rezistenta brut al sectiunii considerate: ° coeficientul de flambaj corespunzitor coeficientului de zveltete A Awe (100) C distanta dintre punctele de rezemare, tn directie orizontalé (semicadrele transversale sau nodurile contravantuirii orizontale) ale t&ipii comprimate; raza de giratie In raport cu axa vertical8 y-y a sectiunil alcBtuite conform tabelului 31 la care se si 1/5 din Inatyimea inimii; rezistenta admisibil& la Incovoiere. jaugs 8.4.6.2 Verificarea la flambaj lateral nu mai este necesaré dacd este indeplinita conditia: ier aon 1” 96 J, sic au semnificatiile de la 8.4.6.1. 8.4.7 Verific&ri la stabilitatea localé (voalare) 8.4.7.1 Tolele dreptunghiulare care se afld in diferite elemente ale structurilor de poduri metalice de cale feraté se asigura impotriva pericolului de voalare prin metoda coeficiensilor de siguranf8 la voalare, cu relatia: -76-SR 1914 WE (102) 1 coeficientul de siguranta efectiv la voalare; coeficientul de siguransé admisibil la vo 84.7.2 Verificarea la voalare se face pe baza urmatoarelor ipotez« - tolele dreptunghiulare sunt plane gi articulate pe contur. Prevederile de verificare la voalare se aplicd si pentru tole dreptunghiulare plane articulate pe trei laturi gi libre pe o latur’ paralel& cu directia de actiune a eforturilor unitare: - sectiunile de calcul sunt cele brute; - evaluarea eforturilor unitere o,; 9,; T in tolele dreptunghiulare care se verific’ se face tinand seama de coeficientul dinamic 4; - eforturile unitare 7 se consider’ repartizate uniform pe intregul contur al tolei ca - eforturile unitare 0, se consider’ repartizate liniar, valoarea maxima dy, fiind aceea care se evalueaza in fibra comprimata cea mai solicitat8; + eforturile unitare o, se consider8 uniform repartizate, cu valo maxima o,.- rmin’ astfel: 8.4.7.3 Coeficientii de siguranta efectivi la voalare v, se d + in cazul actiunii numai a eforturilor unitare normale a, cu relatia: 0 De (103) normal critic pentru actiunea numai a eforturilor unitare normale o, sau c, care se stabileste cu relatia 108 de la 8.4.7.9. efortul unitar normal ¢, maxim calculat, de compresiune, tn tola dreptunghiulara care se verific’. azul actiunii numai a eforturilor unitare tangentiale 7, cu relatia fe (104) if tn car Tj _ efortul unitar tangential critic care se stabileste cu relasia 109 de la 8.4.7.9 T efortul unitar tangential maxim calculat in tola dreptunghiulara care se verific&. eforturilor unitare normale , si tangentiale 7, cu relatia: In cazul actiunii simultane », = Zit come (108) "Y= ar © cams ef0rtul unitar critic de comparatie care se stabileste cu relatia 113 de la 8.4.7.12 2, eforturle unitare normale @, maxime, de compresiune respectiv tangentiale T care actioneaz’ tola dreptunghiular’ care se verificé. in cazul actiunii simultane a eforturilor unitare normale o,, 0, si tangentiale x, cu relat In care: (106) efortul unitar critic de comparatie care se stabileste cu relatiile 115 sau 117 de la 8.4.7.14. 7» Maxime de compresiune respectiv tangentiale T care actioneaz’ tola dreptunghiular’ care se verific’. TzeSR 1911 8.4.7.4 — Coeficientul de sigurant& admisibil la voalare »,, pentru actiunea independent& a eforturilor unitare 49; 0; T este cel prevazut in tabelul 33. Tabelul 33 Coloana| 1 2 3 randul Pentru actiunea numai a Gruparea de actiuni Coeficienti de siguranta efortului unitar admisibili la valoare P velo); ¥ vala,)3 ¥ vate) 1 1,32 + 0,19 (1 +) 1 o u 116 + 01711 +) u 1,02 + 0,15 (1 +9) t 1,70 2 o, u 1,60 u 1,32 1 1,32 3 t 0 1,18 uw 1,02 NOTA. Pentru sermificaia i 7 9 $0 vodes 8.4.7.9. 84.75 In cezul actiunil simultane @ efortuilor untare 0, 0, gi 7, sau a oricBrei combina rant& edmisibi la voalare se stabilegte cu relat jentul de (Oa 0y3e)® + (ys! ye? + (tle)? non Sale|, | Gel Srr vale) Pala) Semnificatia termenilor din relatia 107 este conform 8.4.7.3 si 8.4.7.4. 8.4.7.6 — Coeficientul de siguran& admisibil la voalare v,, sau »’,, al tolelor dreptunghiulare care fac parte dir sectiunea barelor solicitate la compresiune trebuie s& fie egal sau mai mare decat coeficientul de sigurants | flambaj », al barei respective. Valorile lui », sunt cuprinse in tabelul 29, functie de marcile de ofel si grupsrik de actiuni. @ avand: 8.4.7.7 Verificarea la voalare se efectueaza pe panouri de tole dreptunghiul - lungimea “a”, egal cu distanta dintre axele rigidizarilor transversale sudate sau dintre sirurile de nituri ae rigidizarilor transversale nituite (figura 46). = lajimea "b” conform figurilor 46a pana la 46e. -78-——— SR 1911 Figura 46 a,b 8.4.7.8 — Eforturile unitare 9,;, 0,,, T din relatiile 103 pana la 106, se evalueaz’ pentru actiunile cele mai dofavorabile corespunz8toare grupsrii din actiuni in care se face verificarea panoului de tolé dreptunghiular’. Dacd valorile maxime ale eforturilor unitare @,; si 7 rezultd la cap&tul panoului, se pot considera in calcul vatorile eforturilor unitare din mijlocul panoului, dar nu mai putin decat valorile acestora din sectiunea situatd la distanta b/2 sau b/2 de la cap&tul panoului unde valorile lor sunt maxime, -79-SR 1911 d) Figura 46 ¢,d,e = 80-SR 1911 84.7.9 Eforturile unitare critice de voalare din relayille 103 si 104 se determin’ astfel: Org * he Oe (108) te (109) in care 2 efortul uniter critic corespunzénd une! fasii de tol8 cu latimea de 1 cm gi cu lungimea b, in domeniut elastic, adic& admizand valabilitatea formulet lui Euler si se determin8 cu relatia: t 2 1e9800(!)° Mmm (110) unde t este grosimea tole, factorii de voslere pentru panouri de tole dreptunghiul ies normale 0, sau 2, respectv numa la eforturi unite tengentale, x Valorie factorlr de voslare se determin’ cu relafille din tabolul 34 yindnd seama de: + cazurile de inc&rcare; = raportul a = alb, in care a gi b sunt laturile panoului de told care se verific’; | in milimetri, iar b este I8timea panoului de tol8 tn milimetri, conform 8.4.7.7. \ctionate in planul lor numai la eforturi unitare + raportul 2 = 02/0), In care a, este efortul unitar normal ¢ care actioneazé in dreptul fibrei panoului supuse la compresiune maxima, iar o, este efortul unitar normal @ in fibra de la marginea panoului, ‘opus8 celei in care apare efortul unitar 0, 10 Dac eforturile normale 0, actioneazé numai pe o singura laturé a panoului de tol dreptunghiular’ (figura 47), eforturile unitare critice de voalare corespunz&toare acestei inc&rc&ri se calculeaza cu relatia: Ope = Kay" Oe ay in care o, are semnificasia de la 8.4.7.9 iar k’,, este factorul de voalare corespunzitor acestei incércari si este dat in tabelul 35, in functie de raportul a al laturilor panoului, | PeeTabelul 34 T mola HE — 2 [Compresiune $1 intindere fi r Gaser = Kop" Ce 1+ Aiki, = ke, + 1011 + 4 Wi k,, pentru 9 = 0, in Jcazul de IncBrcere de la nr. crt. 1. k,, Valoares lui k,,, pentru 9 = -1,in Jcazul de inc&rcare de la nr. crt. 3a sau 3b. 3a [Compresiune §i if K., = 23,8 lintindere cu valori Onyer * Koy" Ce marginale egale, = -1 2203 3b [Compresiune $i Jintindere c&nd intinder mai mare decat Jcompresiunea ", 2. <-1 1.87 (= 15,87 + + 8,60" K, 7 + Le < 273} 7 [Panour Gu Tatura Wbere Kk, = 0.426 solicitate la compresivne Cre * 8 | Eforturi Te Ky % unitare tangentiale Uniform eae distribuite lea a bb se vainiocui in acest eaz numal pentru determiner lui ai oy cu valoarea b, = 2b,, tn care b, este litimea zonei comprimat ru se reterd gla determinarea lui K, sau 0, dact eforturle unitare tangentialeacyioneaz8 simutan cu cele normale -82-SR 1911 8.4.7.11 acd eforturile unitare a, rezult8 dintr-o Inclreare concentrat& P care actioneazé local (figura 48), eforturile unitare critice de voalare corespunzatoare acestel IncBrc&ri se calculeaz’ cu relati (12) este factorul de voalare corespunz&tor acestei inc&rc’ri; E = 2,1 x 10° Nimm? modulul de elasticitate al ofelulul t grosimea tolei, in milimetri; b, inaltimea tolei, tn milimetti; © lungimea de repartitio a inc&rcBrii locale, in milimetris a.=a/b, raportul laturilor panoului care se verifics. Lungimea “c" de repartitie a incarcérii locale se stabileste conform figurii 49 si se va considera cel mult egal’ cu lungimea “a” a panoului in care este confectionata tole: 847.12 Pentru panourile de tole dreptunghiulare solicitate simultan la eforturi unitare normale a, sau 9, $1 tangential z, se determin’ + eforturile unitare normale critice de voalare 0,., conform relatiei 108; + eforturile unitare tangentiale critice de voalare 7., conform relatiei 109, - eforturile unitare critice de comparatie, cu relatia: (113) NOTA relotia 113, gentrut = 0, 10208 Ory = Si iat panty 0, = O rexutd cone = ENS 4.7.13 Verificarea la voalare @ panourilor de tole dreptunghiulare solicitate simultan la eforturi unitare normale @, sau a, de intindere si tangentiale 7, se face neglijand efectul favorabil al eforturilor unitare normal de intindere. -83-SR 1911 Figura 48 NOTA Tobelul 35, ana] Ko 5 03 | 47.28 08 | 19,23 oe | are 1.0 | 5.61 1s | 3.27 2,0 2,54 26 | 2.23 3.0 | 2,06 38 | 1.95 40 | 1,78 46 | 142 5,0 | 1,19 = Pentru valor intermediare aportului @ se admite intorpotarealiniard Figura 49 -84-SR 1911 simuitan la eforturi 84.7.14 Pentru panourile de tole dreptunghiulare solici re normale o, 0, gi tangentiale 7 se determin’: -eforturile unitare normale critice de voalare 0,,., conform relatiei 108, -eforturile unitare normale critice de voalare o,;., conform relatillor 108, 111 sau 112 in functie de cazul de Ine&rcare al panoului, forturile unitare tangentiale critice de voalare r., conform relatiei 109, + eforturile unitare critice de comparatie, cu relafil @ pentru (cake Ete st (114) (118) 16) am In relatiie 115 gi 117, o' ne $i T., $e Calculeaza astfel: Oia: = Cesena (ne) lof, + 3? ay = Cems (119) Vor, + 3? CU 0 conp Conform relatie’ 113. Ceitaiti termeni din relatiile 115 si 117 au semnificatia stabilitd la 8.4.7.3 gi 8.4.7.9. 8.4.7.18 acd eforturile unitare critice de comparatie calculate cu relatille 113, 115, 117 depagesc valoarea 0,6 g, (0. find limita de curgere a ofelului din care este confectionaté tola) se calculeaza eforturile unitare citice de comparatie reduse astfel: 8) DENtTU Oercame® 2,04 9, Serconprnaa = Fe b) pentru 2,04 0. > 0, .,> 0.6 % ©) PENI cay $016 0 er competes =O (120) ercomprne™ Fe a (122) 8.4.7.16 in cazul aplicari prevederilor 8.4.7.15, relatile 108 si 106 se inlocuiesc cu relasia: -85-SR 1911 (123) 7.17 Pentru panourile de tole dreptunghiulare, care nu fac parte din elementele sectiunilor barelor comprimate la care se respecté raportul a si conditille de solicitare gi zveltete prevazute in tabelul 36, nu mai este necesar’ verificarea la voalare, 8.4.7.18 Pentru panourile de tole dreptunghiulsre, care fac parte din elementele sectiunilor barelor solicitate la compresiune centricd si la care zveltetea tolei (raportul b/t) nu depseste valorile date in tabelul 37 In functie de coeficientul de zveltete al barei, nu mai este necesard verificarea la voalare. 8.4.8 Verificarea rigidizarilor intermedi 8.4. de poduri metalice de cale ferat&, se poate spori prin introducerea de rigidizari in ambele direct efect reducerea dimensiunilor panourilor. 1 Capacitatea de rezistenta a tolelor dreptunghiulare, care se afld in diferite elemente ale structurilor , care au ca - 86 -SR 1911 Tabelul 36 Nr. Solicitarea OL 37 OL 52 © ]2° Z2lmax o,4] max ¢ [max[max o,,] max ¢ | max N/mm? | N/mm? | b/t | N/mm? | Nimm?] b/t 140 | 0 | 40] 210] o | 33 te Cpe a or, Te eH i) Y 140 | 77 | 39] 210 | 11 | 32 1 { 10 %, [ase on 36 | 90 |e2| 4 | 195 | 5 oF 8 140 | o |r| 210 | 0 | 42 oO ox, i i 140 | 33 | 46| 210 | 50 | a8 2 hy 0s atti G | % based | % 47 | 90 | 63] 71 | 135 | 51 vo | o [ea] 210] 0 | 56 140 | a9 [ss| 210 | 7 | 45 3 ° 63 | 90 |e4| 04 | 105 | 52 >07 140 | 0 [9a] 210] 0 | 0 140 | 62 [os] 210 | 93 | 52 4 05 %, [aseb ae 73 | 90 | 67} 109 | 135 | 54 . 140 | 0 [tas] 210 | 0 |ai7 Oxy — Sx {ra Gaol eval iaallciou arool ica . ih iW 1.0 %, , 2 63 | 90 |72| 95 | 195 | se 6 - | 0 | 90 | 78] o | 135 | 6s -87-SR 1911 Tabelul 37 A OL 37 OL 52 OL 37 OL 52 max. b/t max. bit 20 39,5 32,4 29 | (106 30 40,1 33,0 13,1 10,8 40 40,7 33,6 13,3 11,0 50 41,3 34,3 13,5 14,2 60 419 39,9 13,7 114 70 42,5 36,5 13,9 11,6 80 43,1 36,1 14,1 11.8 90 43,7 36,7 14,3 12,0 100 44,3 37,3 14,5 12,2 110 44,0 37,9 14,7 12,4 120 45,5 38,5 14,9 12,6 130 48,1 39,1 15,0 12,8 140 48,7 39,7 15,2 13,0 150 47,3 40,3 15,4 + 13,2 160 47,9 40,9 15,6 13,4 170 48,5 41,5 15,8 13,5 180 49,1 42,1 16,0 13,7 190 49,7 47,7 16,2 13,9 200 50,4 43,3 16,4 14) - 88 -SR 1911 84.8.2 Pentru elementele structurilor de poduri metalice de cale ferat’ se pot folosi numai rigidiz&ri de tip |, care asigur3, prin rigiditatea lor la incovoiere in plan perpendicular pe planul tolei, indeformabilitatea laturilor panourilor. 84.8.3 _ RigidizBrile se prevad de obicei din ofel de aceeagi marca ca si ofelul din care sunt confectionate tolele pe care le rigidizeaz’, prevederea devenind obligatorie dacd eforturile unitare In rigidiz8ri depsesc limita de proportionalitate a ofelului din care sunt confectionate, 8.4.8.4 — RigidizBrile longitudinale se pot lua in considerare le determinarea sectiunii de calcul, a momentelor de inortie $i a celorlalte caracteristici geometrice ale sectiunii dac’ se asiguré continuitatea sectiunii lor in dreptul intersectiei cu rigidizarile transversale. 8.4.8.5 Rigidizarile se pot prevedea pe o singurd parte (rigidizdri nesimetrice) sau pe ambele p&rti (rigidizari simetrice) ale tolelor rigidizate. Se recomanda utilizarea rigidiz&rilor nesimetrice, prev8zute numai pe fata interioara a tolelor rigidizate. incovoiere minima necesar’, In planul 9.4.8.6 Pentru rigidizBrile transversale ale inimii grinzilor, rigiditat perpendicular pe planul inimii, se asigur8 prin respectarea relatiei he ely (24) tn care \ momentul de inertie, fata de axa principalé paralel& cu planul inimil, al sectiunii formate din rigidizarea transversal8 propriu-zis& gi latimea activa a inimii cu care conlucreazé (figura 50). a) Rigidizari nesimetrice b) Rigidizari simetrice Figura 50 Vi, momentul de inertie conventional al rigidizBrilor transversale de tip 1, definit prin relatia: oe Ue = Verma = 0092-75 «my bt? (125) ee ieee in care + rigiditatea relativé optima ta incovoiere a rigidizarii transversale dat de teoria liniar’ a voaldirii care se determin8 cu relasia: i+ 2B -200,cu 28 (126) unde @ = a/b, este raportul laturilor panoului de inim’ determinat de dous rigidizari transversale consecutive, (figura 51); -89-SR 19 ie —— = ' ° ' r ", ' b Figura 51 ‘™m; —_Coeficientul care tine seama de influenta imperfectiunilor geometri zveltetea inimii (raportul b/t) gi avénd valorile: pentru bi, < 75° m, = 1,0 Pentru bit, 2 150m, = 3,0 Pentru 75 < b/t, < 150 se interpoleazé liniar; b ——_I&timea panoului de inima, in milimetri % —__grosimea inimii, in milimetri; 4 = 0,3 coeficientul de deformatie transversal& al ofelului, si structurale, fiind functie d 8.4.8.7 L&timea activé "b," a inimii (figura 50), care conlucreaz’ cu ri ou relatia: Brile transversale, se determin 2, = 80-4, in milimetri (iam unde y grosimea inimii tn milimetti % = limita de curgere a ofelului din care este confectionata inima, in newton pe milimetru p&trat. 8.4.8.8 In cazul inimii grinzilor rigidizate cu rigidizéri transversale gi longitudinale in relatia 125 se Inlocuieste Grosimea inimii (t) cu o grosime echivalenté (ty), care se determin& din conditia ca eforturile unitare critice de Voelare, la forfecare pur8, ale subpanoului mai periclitat la voalare, determinat de rigidizarile longitudinale, sb fie egale cu eforturile unitare critice de voslare, la forfecare pur, ale intregului panou determinat de rigidiztrile transversale (figura 52) Figura 52 -90-SR 1911 8.4.8.9 Pentru igidizarile transversale ale inimii grinzilor este necesar s& se verifice $i conditia datd de relati er 2 (Sh 1126) ewe Typ este momentl do nese tn millet Is puteree a ptr, a secu rigidzSi propre (tr yea activa de inima) fat& de o axa situatd fn planul median al inimii (figura 53); names panoull de rims, In millet a) Rigidizari nesimetrice b)Rigidiz&ri simetrice Figura 83 4.8.10 Avia sectiuniigidiztior transversal ale imi gir (48 ljimea active de ima, gure 4) ve fi cel putin egala cu valoarea dat de relatia: Ay = ben (t= E) bleh 129) (0-230 - eS D lisimea panculi de inim’, in milimet, determinat de dov8 rigidzBr trenaversele : consecutive; grosimea inimii, tn milimetei; raportul laturilor panoului de inim& determinat de doud rigidizari transversale consecutive; unde g, este limita de curgere a ofelulul din care este contectionats inima grinzii, in newton pe milimetru patrat; & aportul intre limita de curgere a ofelului din care este confectionata inima gi limita de curgere @ ofelului din care este confectionatd rigidizerea (oq/0.); h coeficient care fine seama de alcStuirea sectiunii transversale a rigidizBrii conform tabelului 38; 91SR 1911 Tabelul 38 Tipul rigidizbeit Rigidizari simetrice Rigidizari nesimetrice transversale [Coeficientul & 1.0 24 5,0 1.8 f, _raportul intreeforturile unitare tangentiale efective r gi eforturile unitare r' de cedare ale nimi, definite astfel pentru st - Gitte =e) (130) aii ve pentru >t ft 5 069, 131) efortul unitar critic de voalare, in newton pe milimetru patrat al panoului de inimé determinat de dous rigidizari transversale consecutive (dac&, inima are numai rigidizari transversale) sau ale subpanoului mai periclitat la voalare, determinat de rigidizarile longitudinale (daca inima are rigidiz&ri longitudinale si transversale), pentru actiunea concomitent8 a eforturilor unitare @ si T. Valoares lui t, 80 dotermin8 din ecuatia de gradu I Ati + Bt, +C=0 (132) _ ar aa(1fe (2 eit x. Bete 34) cent In expresiile coeficientilor A si B termenii au urmatoarea semnificatie: 1 = ald CU X=ou/t cu, 31 Conform tabelului 34; Gare 81 Ter conform tabelului 34. ransversale consecutive (dac& ima are rigidiza Velorile 7X, Oye iT S@ determing pentru panoul determinat de dou’ rigidize ininta are numai rigidizari transversale) sau pentru subpanoul mai periclitat la voalare (dack transversale gi longitudinale). 8.4.8.11 Pentru rigidizérile transversale ale tBlpilor grinzilor cu sectiunea casetaté cat si pentru rigidizérile transversale ale barelor structurilor de poduri rigiditatea minima necesar& la incovoiere in plan perpendicular pe planul tolei se asiguré prin respectarea conditie! data de relatia: h B3-A* Om > 0,04 (138) : a -92-SR 1911 undi izérii transversale fat& de axa principala 4 momentul de inertie, in milimetri la puterea a patra, al rigi transversaié este prins& de tola rigidizata in sectiunea paraleld cu planul tolei rigidizate. Daca rigidiz idizarii transversale se consider’ o latime activé de tol& determinat& conform 10.9; b —distanga intre inimile grinzii sau intre peretii sectiunii barelor, in milimetti; A aria sectiunii tolei rigidizate dintre inimile grinzii sau dintre peretii sectiunii barelor, incluzandu-se si rigidizBrile longitudinale dac& exist, in milimetri la puterea a doua; 2, efortul unitar normal mediu din tola rigidizat& (in sectiunea rigidizarii transversale) considerand o istributie transversal a eforturilor unitare normale in tol8 conform 10.14, in newtoni pe milimetri patrati; a distanta dintre dou’ rigidizari transversale consecutive, in milimetri; E __modulul de elasticitate al ofelului, In newtoni pe milimetri patrati; 8.4.8.12 Pentru rigidizBrile longitudinale ale inimil grinzilor, rigiditatea la incovoiere minima necesaré, in plan perpendicular pe planul inimii, se asiguré prin respectarea relatie Weta (136) in care |, este momentul de inertie, fata de axa principal paralel’ cu planul inimii, al sectiunii formate din rigidizarea longitudinal’ propriu-zisé si l8gimea activa a inimii cu care conlucreaz8 (figura 50). Latimea activa a inimii se determin’ conform 8.4.8.7; 4. momentul de inertie conventional al rigidiz&rilor longitudinale de tip 1, definit prin relatia; Wye tiem PE « 0,092-75-m,+b+ 42; In milimetri ta puterea a patra (137) as Vim gh O | = 0092-120 ,-b- 1% incare re este rigiditatea relativé optim’ la incovoiere a rigidizBrilor longitudinale dat8 de teoria liniar’ @ voatar In Anexa B sunt date valorile rigiditatilor relative optime ale rigidizarilor longitudinale 1',, pentru panouri de inimi cu rigidizari longitudinale solicitate numai la eforturi unitare @ gi Y" pentru panouri de longitudinale solicitate numai la eforturi unitare 7. m coeficient care jine seama de influenta imperfectiunilor geometrice si structurale avand valoril Pentru rigidizari longitudinale cu sectiunea deschis’ (figura 54); rigidizBri longitudinale cu sectiunea inchis& (figura 55); ’ ima, Tn milimetri; t grosimea inimii, in milimetei; w= 0,3 coeficientul de deformatie transversal& al ofelului. a) b a Figura 54 -93-SR 1911 a) ®) Figura 55 8.4.8.13 Dac panourile inimii grinzilor cu rigidiz8ri longitudinale sunt solicitate simuttan la eforturi unitare o ‘nc$i $e determing cu relatia: si t.1¢ din relatia 137 se noteazé 7; Vier * Tia “82 + Ye (138) Tuoi Te conform 8.4.8.12 si Anexa B; tose | Cosficientul de siguranta efectiv la voalare pentru subpanoul de inim& cel mai pericitat la voslere, 1a eforturi unitare, ¢, c&nd subpanoul este solcitat simulten de eforturi unitare o $i 7: coeficientul de siguranta efectiv fa voslare pentru subpanoul de inima cel mai pericitat la voalere, ta eforturi unitare x, eénd subpanoul este solicitat simuitan de efortuile unitare o gi: Ye coeficientul de sigurans& efectiv la voalare pentru subpanoul de inima cel mai periclitat Ia voslaro, la eforturi unitare o, e8nd subpanoul este solcitat numa la efortur unitare Me coeficientul de sigurangS efectiv la voalarea pentru subpanoul de inima cel mei pericitat la voalare, ta eforturi unitere x, c&nd subpanoul este solicitat numai la eforturi unitare Modul de determinare a lui 7 , ,cu relasia 138 este ardtat in figura 56 pentru un panou de inim& cu rigidizare Tongitudinals. -94-SR 1911 Figura 56 8.4.8.14 RigidizBrile longitudinale ale t&lpilor grinzilor casetate cat gi ale sectiunilor barelor structurilor de poduri se verific’ cu relatia: or ay, (139) nae —_@fortul unitar normal maxim tn rigidizarea longitudinal’ care se verifict; % — coeficientul de siguranya la flambaj pentru sectiuni de bare tip b, care este dat in tabelul 29 in functie de coeficientul de zveltete A al barei; o*, efortul unitar critic de flambaj pentru o bard cu lungimea a, egal cu distanta dintre dou’ rigidizari transversale consecutive, si sectiunea formatd din sectiunea rigidiz&rii longitudinale si latimea activa de told b, cu care conlucreazé (figura 57). Valoarea lui o°., se determin& cu relatia: [edo +R. ir ved- on ia a] 140) tn care limita de curgere a ofelulul -95-SR 1911 Figura 57 aan Ae 5 (142) at = 0,339 + 90:15-10° (143) sore este distanta dintre dou’ rigidizari transversale consecutive, este raza de giratie a sectiunii rigidizérii pal paralelé cu planul tolei, v este jumatate din in car longitudinale, cu latimea activi de told, fat de axa pri inaltimea sectiunii rigidizarii. 8.4.8.15 Lajimea activé de told care se considers c& face parte din sectiunea rigidizarilor longitudinsle ale t&lpilor grinzilor casetate cat gi ale sectiunilor barelor structurilor de poduri, se stabileste (figura 58) astfel: b < 5 144) pentru =o < 0,424; (144) pentru 0,424< 2. < 0,781; 6 (1.474 - 1119-8.) (145) TE ; , TA pentru = 0,781;SR 1911 Figura 58 A (147) g, limita de curgere a ofelului; E —_modulul de elasticitate al ofelului; b conform figurii 5 t conform figurit 5 8.4.8.16 Pentru rigidizarile longitudinale de margine ale tolelor tdlpilor comprimate, realizate in consold fat de inima grinzii, 1stimea activa a tolei care se consider’ c& face parte din sectiunea rigidizarii (figura 59) se determin’ cu relatia: 6, i a bere oe Pan SPm fy 2 (148) mt F cu sf 3 in care Dan b, conform 8.4.8.1 A. conform 8.4.8.15, relatia 147; a _distanta dintre dous rigidiz&ri transversale consecutive. 0,138 -t-A, -97-SR 1911 Figura 69 8.4.8.17 La rigidizdrile longitudinale ale sectiunii berelor structurilor de poduri, solicitate 1a compresiune, coeficientul de sigurana la flambaj calculat cu relatia 139 nu trebuie s8 fie mai mic decat coeficiontul de siguranté la flambaj al barei, pentru tipul b de sectiune (tabelul 29). 8.4.8.18 Pentru talpile comprimate ale grinzilor c&t si pentru elementele sectiunilor barelor comprimate ale structurilor de poduri se vor respecta urmatoarele conditii de zveltete: a) tole f8r& rigidizBri sau prevazute numai cu rigidizari transversale (figura 60): 4 = 70 pentru tole din ofe! OL37 (150) 4 = 60 pentru tole din ofe! OL52 (151) & 5 91-1[ 2 (152) T % cu , limita de curgere a ofelului din care este confectionatd tola, in newton pe milimetru patra Figura 60 -98-sR 1911 b) tole prevazute cu rigidizari longitudinale (figura 61): 5 2. s 70 pentru tole din ofe! OL37 (153) 4. < 60 pentru tole din ofe! OL52 (154) Bs 91-1[ 2 (155) cu g, limita de curgere a ofelului din care este confectionata tola, in newton pe milimetru patrat; B.C.U. .M. EMINESCU" Figura 61 8.4.8.20 Pentru talpile intinse ale grinzilor cat gi pentru elementele sectiunilor barelor intinse ale structurilor de poduri se vor respecta urm&toarele conditii de zveltete: a} tole f8r& rigidizari sau prevazute numai cu rigidizdri ransversale (figura 60) 2 <1 1190) a s2 (157) b) tole previizute cu rigidizari longitudinale (figura 61) 2 < 120 (158) 2 s20 (159) la compresiune cat gi ale 8.4,8.21 Pentru sectiunile rigidizarilor longitudinale ale talpilor grinzilor solicitat je zveltere: sectiunilor barelor solicitate la compresiune se vor respecta urmstoarele conditi a) dac& Onn > 9,50, + cs 12 22 (160) b) daca On S 0,50, 3 c, < 20 22 (161) aoa ©SR 1911 Gnu 9ste efortul unitar normal maxim de compresiune din tole rigidizii, in sectiunea rigidizbei 2." limita de curgere a ofelului din tolarigiizata, in newton pe milimetru patrat; oat Te * Be 162) pentru rigidizari realizate din tabla groas& (figura 62 a); 2 (163) c= b + "" TaBr + 0567, 2 pentru rigidizari cu sectiunea in forma de T sau casetatd (figura 62 b,c). &| tr t, 7 | £ s| 4 a » a Figure 62 , —nttimea sgidzari (figura 62); u grosimea tolei din care este confectionaté rigidizarea (figura 62); {grosimea toleirigidzate; i, Faza do giratie a sectiuni rigiizéri, Y8r8 loyimen activ8 de tol, fat8 do axa perpendicular’ pe tola rigiizat b ——distanta dintre dous rigidiz8ri longitudinole consecutive. Dact, distanflo intre rigidizri nu sunt egole se consider’ media aritmetica a distantelor adiacente rigidizari 8.4.8.22 Pentru rigidizdrile longitudinale ale talpilor grinzilor solicitate 1a intindere cat si ale sectiunilor barelor solicitate la intindere se va respecta urmtoarea conditie de zveltete. o=2 = 120 (164) In care a este distanta dintre doua rigidizari transversale consecutive: ig este raza de giratie a sectiunii rigidizarii cu Iitimea activa de tol8 rigidizats, fa de axe principal’ paraleld cu tola. Latimea activ’ de told rigidizaté se considers distanta dintre dou’ rigidizéri consecutive. 8.4.8.23 Pentru rigidizarile longitudinale solicitate la compresiune, dac& au o margine liber’ (figura 63) sau daca au elemente cu o margine libera (figura G3b), se verificé si conditia: (65) cu g; limita de curgere @ ofelului din care este confectionaté rigidizarea, in newton pe milimetru patrat; = 100 -SR 1911 Y Figura 63 8.4.8.24 Inimile grinzilor structurilor de poduri (figura 64) prevazute numai cu rigidizari transversale trebuie 88 indeplineasc& urmBtoarele conditii de zveltete: adacd b, <2; 2 = 200/280 (166) z % o pydecs 6, > 2; 2 = 100[ 240 (167) 2 a s%er0 (1681 ti ‘ ti al — 4 —-— S| Figura 64 Tne ata de curgere a oe din cre ste confotionat zr, n newton pe mime pa bubitsb, conform figurii 64. 4.8.25 Panourile inimilor grinzilor prevazute cu rigidiz&ri longitudinale trebuie s& indeplineasca urmBtoarea conditie de zveltete: 4 = 100 (168) oi incare —_b, = b, Sau b; sau by conform figurii 65; t, = grosimea inimii (figura 65) -101-SR 1911 Figura 65 8.5 Verificdri ale deformatiilor elastice 8.5.1 Verifictrile deform: marimea deformat lor elastice ale podurilor si ale elementelor acestore, trebuie $8 arate ci iferite ectiuni, nu sténjenesc exploatarea in conditii normale a constructei. 8.5.2 Verific8rile deformatiilor elastice ale structurilor de rezistenté sau ale pértilor acestor structuri, se efectueaza pentru toate actiunile ce pot produce deformatii gi in special pentru: + inc&rciirile permanente; + inc&rcérile mobile (convoaiele de vehicule prevazut + efectul variatillor de temperatura. Alte inearcdri temporare de scurt& duraté nu se iau In considerare decét in cazui in STAS 1489) ustificat 8.5.3 _ In cazul grinzilor simplu rezemate valoarea maxima a sigetii elastice se considera c& se produce in mijlocul deschiderii si c& deformatiile elastice variaza de-a lungul grinzii dup’ o parabol8. Pentru alte structuri (grinzi continue, grinzi cu console gi articulatii, cadre etc.) sectiunea in care se produce 8.5.5 Sdgetile verticale elastics (6,) produse de inc&rcérile datorate convoaielor tip de calcul multiplicate cu coeficientul dinamic ¥ nu trebuie s& dep&seascé valorile prevazute in tabelul 39, unde L se considera astf + in edzul grinzilor simplu rezemate, deschiderea de calcul; = pentru grinzi continui lungimea deformatiei care include sigeata maxim& total& aga cum se araté In figura 66. = 102 -$R 1911 Tabelu! 39 ‘Sageata (d,) admis& pentru : poneaaiad Numirul de deschideri consecutive vitez’ admis Km/h aa a Ls 25m Lz 30m Ls 25m L2 30m 1 1 1 1 v L L L = 120 Boot 750 750 7000" 120< Vs 160 nee oa Lr a 750 TO00 7000' 7700 INOTA - Pentru deschideri 26 m < L < 30 msi pe—____4 ______,| Figura 68 8.5.6 Roza de curbur& minimé in plan vertical datoraté deformatel structuril din actiunea convosielor trebuie 8 fie mai mare sau egal cu cea admisé la cale. 8.5.7 Pentru podurile provizori deformatia vertical® admiss se stabileste in funcyie de viteze maxima de citculatie a convosielor. 8.5.8 Pentru podurile combinate, sagetile verticale elastice produse de toate convosiele mobile tip (vehicule rutiere si pe corespunzitor nu trebuie si depaseasc’ valorile prevazute in tabelul 39. e) multiplicate cu coeficientul dinar 8.5.9 _Limitarea deformatiilor din prezentul standard sunt valabile pentru circulatia vehiculelor feroviare cu viteze < 160 km/h, 8.5.10 La tablierele avand deschiderea mai mare de 20 m se prevede o contrastigeatd egalé cu sigeata produsi de greutatea proprie gi de un sfert din greutatea convoaielor mobile, f&r4 coeficient dinamic. Fului metalic datorate convosielor tip de calcul multiplicate Sagetile orizontale elastice (6;) ale tabl ientul dinamic nu trebuie $8 produc’: ie unghiulara mai mare decat velorile date in tabelul 40, sau ~ 0 raz8 a curburii orizontale mai mic’ decat valorile indicate tn tabelul 40. 8.5.12 Deformatiile maxime din résucirea tablierului pe o lungime de 3,0 m gi datorate convosielor tip de calcul multiplicate de coeficientul dinamic nu trebuie s& depageasc& in dreptul ginelor urmatoarele valori Vs 120 km/h 6, < 4,5 mm/3 m 120 kmih < V < 160 km/h 6, < 3,0 mm/3 m 8.5.13 Rotirile capetelor tablierelor datorate actiunii convosielor tip multiplicate cu coeficientul dinamic (figura 67) nu vor depasi valorile urmatoare: a) pentru structuri cu o singuré cele 9 S 6,5 x 10° radiani pentru capetele tablierului la racordarea cu terasamentul +103 -SR 1911 6, + 6; < 10 x 10° radian’ intre dous tabliere consecutive ) pentru structur! cu dous ci 8 5 3,5 x 10° radian pentru capetele tebieruiui la racordorea cu teresamentul @, + 6, <5 x 10° ragiani tntre dous ta Tabelul 40 Domeniul de vitezi | Variagia unghivlui Raze minima de curbura ‘admis maxims m P radiani mn simpla Cale dubia sau multipis v= 120 0,035 1700 3500 120 < vs 160 0,020, 6000 ‘9500 ' —t Figura 67 8.6 Verificari ale stabilitatii de pozitie 8.6.1 Verificarile stabilitatii de pozitie trebuie s& arate deplina siguranta a tablierelor metalice la r&sturnare, la ridicarea de pe reazeme gi la alunecarea de pe reazeme. 8.6.2 __Verificarea sigurantei la rsturnare se face lund in considerare actiunea fortelor transversale podului (vant gi in cazul podurilor in curbs, forta centrifuga), in ipoteza podului inc&rcat sau descdrcat, dup’ cum este mai defavorabil. 8.6.3 _Presiunea vantului se consider actionand in general orizontal gi normal pe axa podului. entru poduri situate in anumite amplasamente defavorabile, sau avand alcdtuiri speciale se poate considera c& vantul are o inlocuire ascendent& de 10° fat’ de orizontala. Pentru poduri la care suprafata expus& vantului este inclinat8 fata de verticalé, se presupune c& vantul actioneaz’ normal pe aceast8 suprataya. 8.6.4 Verificarea sigurantei la risturnare se face cu relatia: on e138 a7 in care © coeticientul de siguranga la rSsturnare; M, —_ momentul de stabilitate datorat inc&rc&rii permanente M,, $i inc&rcarii din convoi My; M, —_ momentul de risturnare produs de actiunea fortelor transversale (vant, forta centrifuga etc.) La calculul momentului M,,, inc&rcarea permanent& se consider redus& cu 2kN/m. La calcului momentului M,,, se considera pe pod o inc&rcare util8, uniform repartizaté de 10 kN/m, aplicata static. La podurile in curb& se tine seama de dezaxarea inclrc&rii utile verticale, datorité suprainaltimii cBii gi totodats, la calculul momentului M,, se consider’ cazul mai defavorabil al presiunii vantului actionénd inspre interiorul curbei. Le podurile tn curb se face verificarea la rsturnare gi Inspre exteriorul curbei, considerand podul inc&rcat cu convoiul tip (multiplicat cu ¥) circuland cu viteza maxim& admisé in curba respectiva $i tinénd seama de forta centrifuga respectiva in acest caz, presiunea vantului se consideré inspre exteriorul curbei. - 104 -SR 1911 Momentele M, si M, se calculeazii fata de muchia inferioaré a rigidizrii verticale a inimil in sectiunea din dreptul reazemului in care se face verificarea la rsturnare, cu condifia ca sectiunea acesteia s& corespunds incBrc8rilor ce-i revin in aceasta ipotez’. 8.6.5 _Verificarea sigurangei la ridicarea de pe reazeme se face la toate structurile la care pot apare reactiuni etc.), presupunénd c& inc&rcarea mobilé actioneazé ctiuni negative maxime, pe reazemul pentru negative (grinzi continui, grinzi cu console si articul: numai pe anumite deschideri sau lungimi ale podului care produc r care se face verificarea. Verificarea se face cu relat! c+ Ne a1 17) coeficientul de sigurangé la ridicarea de pe reazeme; Vee reactiunea vertical descendent& produsa de inc&rcarile verticale permanente, in aceleasi conditii de 18.6.4; Vs reactiunea verticals ascendentd (negatva produst de inctretrile cu convosiele standardizate, cele mai Gree, mutipicate cu W, agezate in poziile cele mal defavorabile piedica résturnarea sau ridicarea de pe reazeme, trebuie iriilor, produs& de diferenta dintre forta maxima ascendent& 8.6.6 —_Eventualele ancoraje prevazute pentru a introduse cu o pretensionare corespunz&toare alun si forta minim descendenta. 8.6.7 Verificarea sigurangei la alunecare de pe reazeme se face cu relatia f-3G, 2 1,5 (H-T) (173) in care 1 coeficientul de frecare pe planul de alunecare in dreptul aparatelor de reazem, care se ia: = pentru ofel pe ofel 1 = 0,10; + pentru ofe! pe beton f = 0,30. G, _suma tuturor inctretrilor verticale transmise aparatului de reazem (pentru convoaie se ia greutatea redus® de 5 kN/m gi f&r8 coeficient dinamic); H —_suma tuturor inc8rcarilor orizontale transversale podului, care tind s& producé deplasarea; T ——efortul admisibil care poate fi preluat de eventualele nervuri, urechi, dornuri, suruburi sau alte dispozitive ce pot impiedica alunecare: G, si H tebuie stabilite pentru aceleasi grupari de actiuni, cele mai defavorabile, care pot produce alunecarea. 9 DISPOZITI CONSTRUCTIVE 9.1 Prescripfii generale de proiectare 9.12 La stebilirea dispozitiei generale a podurilor metalice de cale ferat& gi la Intocmirea proiectelor de executie, trebuie 88 se respecte urmatoarele regu = podul in ansamblul su, precum si suprastructura sa metalic, trebuie s& corespund8 condifilor impuse de exploatare, revizie gi Intretinere, atét pentru circulatia curenta cat si pentru toate instalatiile ce urmeaza sé fie montate pe pod (linii de contact, conducte, instalatii de izolare electric’ etc.) fard a reduce gabaritul de construcfie pentru lucrari de art’ noi; - podul si elementele de constructie componente, trebuie s& respecte gabaritul de constructie pentru tucrari de ‘art8 nol, atat pentru caile ferate normale |STAS 4392) cét si pentru caile ferate inguste (STAS 4531), precum si gabaritul de sosea de sub pod, in cazul podutilor - pasaje inferioare. La stabilirea indltimii libere sub pod, trebuie s& se fin seama de sdgeata elastic’ maximé posibilé a tablierului sub actiunea inc&rcarilor; - realizarea podulul trebuie s& fie economic’ din punct de vedere al consumului de ma si de manoper’; rial (ofel), de energie +105 -SR 1911 * podul in ansamblul sdu, trebuie s& fie pe cAt posibil estetic, incadrandu-se corespunz&tor in peisajul inconjurstor. 9.1.2 Podurile trebuie s& se execute in tronsoane (subansambluri) c&t mai mari posit Posibilitatile de transport, manipulere gi montaj. 9.1.3 La podurile - pasaje inferioare se adopt structuri care asigur& protectia cAii traversat cderii unor obiecte din vehiculele feroviare sau de pe calea feratd. 9.1.4 La alcatuirea podului trebuie s& se adopte solutii sau dispozitii constructive care s& inl&ture aparitia de reactiuni negative ce ar necesita ancoré 9.1.5 La alcdtuirea podului trebuie sa se evite acele dispoziti constructive care ar permite formarea de cut de apa sau suprafete care nu sunt accesibile pentru verificare $i intreti 9.1.6 _ Elementele casetate care nu pot fi vopsite dup executie, trebuie s& fie Inchise etang. 9.1.7 Pentru podurile amplasate in punctele de schimbare de declivitate a profilului in lung al liniei, racorderea cai pe pod se face conform prescriptillor tehr ‘se admite numa In cazuri bine justificate. 19 CFR In vigoari ‘Schimberea deciivitatii pe poduri 9.2. Prescri generale pentru elementele de construcfii 9.2.1 Pentru acelagi element de constructie se pot folosi marci de ofel diferite si clase de calitate a ofelului diferite. Miarcile si clasele de calitate folosite trebuie marcate clar pe planurile de executie gi in listele de material. 9.2.2 La acelagi tablier sau element de constructie, se admite fol suruburilor de inaltd rezistent& gi a sudurii. Pentru transmiterea eforturilor din aceeasi imbinare, este admis& folosirea concomitent& numai: + nituri gi guruburi p&suit - $uruburi de inalt& rezistenj& pretensionate si a sudur = suruburi de inalta rezistenta pretensionate si suruburi de inalt& rezistent& pasuite pretensionate. fea niturilor, a suruburilor p&suite, a 9.2.3 La acelagi tablier se folosesc un numar c&t mai redus de sortimente de laminate standardizate si de diametre de nituri gi guruburi. 9.2.4 La alcBtuirea detaliilor constructive gi in special a innddirilor, prinderilor si nodurilor, trebuie ca elementele ce se imbind s& fie ugor accesibile pentru a inlesni prelucrarea, prinderea, nituirea sau sudarea, Precum gi intretinerea lor. 9.2.5 Toate elementel actioneazB conform 8.5 trebuie s& aib& rigiditatile minime prescrise functie de natura eforturilor ce le 9.8.2. 9.2.6 _Linia centrelor de greutate ale sectiuniitransversale a barelor trebuie s8 coincid& in plan 51 in elevet cu axele teoretice ale structuri. Aceast& concitietrebuie respectaté pe cét posibil sila barele la care se adeuga sucbesiv elemente, in vederea spori sectiuni lor, ca de exemple tapile grincilor cu zBbrele cu tipi perelele, Daca nu se poste evita deplasarea axelor centrelor de greutate, axa medio determinat® de centrul de greuta al tuturor sectiuniior trebuie 88 coincida cu exe teoreticé a structuri. 9.2.7 Schimbérile bruste de sectiuni, trebuie s& se evite pe cat posibil. 9.2.8 Se interzice epolarea elementelor ce transmit eforturi. In locul epolmentelor trebuie s& se foloseasc& racord&ri cu fururi pan’. 9.2.9 Dimensiunile minime gi maxime ale laminatelor trebuie s& corespunda prevederilor de mai jos. 9.2.9.1 Grosimea minima a laminatelor trebuie s8 corespundé prevederilor din tabelul 41. = 106 -SR 1911 Tabelul 41 Nr. Denumirea pies Grosimea ont. minima mm 1__[Piese in profile casetate, inchise, sudate etans 8 2__[inimite profilelor laminate 8 3. [Elemente de parapet 6 4 |Rigidizari pentru stabilitate locala 10 5 _[Fururi neacoperite 4 6 _|Aripi de corniere 8 7 |Fururi acoperite 2 Inimile grinzilor cu inim’ pind nituite sau [Pand ta 1,5 m maitime 10 8 |sudate Peste 1,5 m inaltime 12 IGusee 10 10 [Totete tablierului in contact cu balastul 14 9.2.9.2 _ Dimensiunile minime pentru profile laminate sunt: L 70 x 70 x 8, pentru elemente de cezistent; L 60 x 60 x 6, pentru umpluturi la parapete; U 12; 116, 9.2.9.3 Grosimea maxima nu trebuie s& dep&seasc& urmatoarele valori: 16 mm pentru table groase asamblate prin nituire; 30 mm pentru table groase din ofe! OL 37 asamblate prin sudur 50 mm pentru table groase din ofel OL 52 asamblate prin sudur’. Table cu grosimi mai mari ca cele de mai sus, pot fi folosite numai cu adoptarea unor tehnologii speciale de sudare. Pentru alegerea grosimilor maxime trebuie s& se ind seama gi de prevederile STAS R 8542. 9.2.9.4 Diametrul minim al niturilor gi suruburilor trebuie s& fie de: 17 mm, la elemente de rezistent3; 15 mm, la elemente secundare (parapet, umpluturi etc.) 9.2.9.6 — Grosimea minim& (a) a custturii sudate se ia conform 9.3.5.19, iar lungimea conform 6.2.2.2. 9.2.9.6 _Distanta minim& intre diferitele piese ale elementelor se ia conform tabelului 42 (pentru a permite executia gi Intretinerea). +107 -sR 1911 Tabelul 42 Nr] Elomente intre care se Condit de executie gi intrefinere Nr._ | Distanta crt. | __-masoara distant figuri| mm 1 |intre peretii elementelor |- pentru tinerea contra-buterolei, la nituire 68a | 300 ; pentru finerea guruburlor le str8ngerea piulitelor - pentru montajul suruburllor de inal rezistent’ 2 [pentru baterea niturilor, in locuri greu accesibile, cu | 68b | 750° tiocane pneumatice obignuite 3 pentru suderea in spat inguste la o adancime h | 68c [500 sau sau | nv be 4 [intre muchile cole mei pentru executia gi ntrjinerea elementelor cu eae | 120 apropiate ale elementeior —_|sectiunea compusé 5 pentru executia $i intrinerea elementelor cu ear | 120 sectiunea casetats, deschise Ia o laturd si cu nstimoe mei mice sau cel mult de 600 mm. 6 pentru executia gi tntreinerea grinzlor cu inim plin8 | 68h | 400 | fgemene sav cu perete dublu cu Inaimes mei mare ge 1200 mm 7 pentru executia i intrefinerea elementelor cu 689 | 400 | Bectiunee casetet®, deschise lao latur& si mai inake : fe 600 mmm 8 |Intre partile cele mai apropiate |pentru operafiunile de executie si intretinere a 600 ie elementelor a dova tatiierlor Suprastructur invecinate pe © line dubla. | =) NOTA «Perry Baers nro pe ganar eu aor wor depose peda, art de 760 mm se poate reduce 4 Corspunatorscetordapoztive. ah i i . a Y V5 i / 120, | . Lh ° | 250 o ad) : a . : » ” 500. 2jaou ”) ” | Figure 68 +108 -— SR 1911 9.2.9.7 acd distanfole a {figura 69), ale barelor compuse indeplinesc condiile: @ = 18 mm si a > 2, spatille dintre fetele invecinate ale pieselor se lasé libere. In caz contrar, acest spetiu se umple cu fururi continu. a) 4) e) 4) Figura 69 9.2.9.8 Structurile casetate (grinzi, cadre, arce) care se pot vizita in interior trebuie s& aib’ guri de intrare gi goluri de vizitare in diagramele de rigidizare. Dimensiunile gurilor de intrere trebule s& fie minimum de 400 mm x 600 mm, colturile rotunjite cu arce de cere cu raza de 200 mm gi asigurate cu borduri sudate conform figurii 70. Figura 70 9.3 imbinari criptii generale 9.3.1.1 La realizarea imbinsirilor se folosesc numai mijloace de imbinere verificate: nituri, suruburi pasuite, suruburi de Inalt& rezistent& pretensionate, guruburi de inalt& rezisten{B pasuite pretensionate si sudurd. Conlucrarea dintre diferitele mijloace de imbinare este admisa tn conditile prevederilor de la 9.2.2. 9.3.1.2 ImbinBrile se proiecteaza astfel ca s& nu se produc’ suprasolicitarea unor elemente $i consumuri inutile de materiale. 9.3.1.3 _Linille centrelor de greutate ale elementelor de acoperire gi mijloacelor de imbinare (nituri, suruburi, suduri) trebuie s8 coincid& pe ct posibil cu axele elementelor pe cere le imbin8. Guseele, eclisele 51 alte elemente ale prinderilor si innddirlor, trebuie 68 asigure transmiterea direct8 si integrals a eforturilor gi s& alb& dimensiuni minime. = 109 -SR 1911 9.3.1.4 — La podurile nituite se interzice folosirea guseelor ca elemente de acoperire a eventualelor rosturi ale pieselor taipilor. 9.3.1.8 Fiecare parte din piesele care alcituiesc sectiunea transversal a‘unui element trebuie prins&, respectiv eclisatd seperat gi direct, pentru partea de efort care Ti revine. Elementele de acoperire ale rosturilor se agazd pe c&t posibil simetric fayd de piesele pe care le Imbin& gi direct pe acestea. 9.3.2 imbindiri nituite 9.3.2.1 Imbinarile nituite se realizeaz’ cu nituri cu cap semirotund conform STAS 797 si prevederilor de la 2.2 51 8.2. ‘in mod exceptional se pot folosi si nituri cu cap inecat STAS 3165 sau semiinecat STAS 802 si STAS 1257. 9.3.2.2 Ale&tuirea imbindrilor trebuie $8 permit& introducerea gi baterea normalé a nituril r. 9.3.2.3 Centrele de greutate ale grupurilor de nituri ale prinderilor, trebuie s& coincida cu axele centrelor de greutate ale elementelor ce se prind, respectiv ce se inn&desc. La sectiuni compuse aceast& dispozitie constructiva trebuie respectat& pentru fiecare parte component& a sectiuni. 9.3.2.6 — Diametrul d al niturilor se stabilegte pe baza grosi elementelor strénse, folosindu-se diagrama din figura 71. tai @ elementului celui mai subtire din pachetul tein mm cs 20) wnendabit “4 [I Fecomandabit 2 8 Admis 4 o 1 12 16 20 22 24 27 30 mmd yura 71 9.3.2.6 _ Distantele minime si maxime admise intre nituri sau Intre marginile elementelor, sunt indicate in tabelul 43, exprimate in milimetri, cu semnificatiile notatilor ca in tabel si in figura 72. 9.3.2.6.1 Cand marginea cea mai depirtatd a piesel prezint& o rigiditate prin existenta unei aripi perpendiculare pe planul de imbinare sau de prindere al piesei (figura 73), distanta maxima din axa nitului p&na la marginea piegei se considers @ = 6x1,2 tin loc de 6 t. niturilor pe profile laminate se face pe bazé @ profilelor tamin: \dicatillor din tabelele uzuale continénd regulile 9.3.2.7 Pe acelasi element de constructie trebuie folosite nituri cu un numBr ct mai mic de diametre diferite. 9.3.2.8 Fiecare element se prinde cu cel putin dou’ nituri. Se excepteazé elementele parapetului, precum gi zBbrelutele de soliderizare ale barelor compuse, la care se admit prinderi cu un singur nit. 9.3.2.9 Niturile care asigur’ transmiterea eforturilor la Imbin&ri, prinderi gi inn’ apropiate de cele minime. Niturile de solidarizare se agaz& la distanje maxime. 1228 la distante mai -110-SR 1911 2. Pentru aistantele rea minim (eazurle notate cu *) Tabelul 43 Diametrul tijei nitului a’ (inainte de batere) Nr. 12[ a] r6 [us] 20 | 2a] 24 | 27 | 30 Cazul pentru care se determin’ distanta e ert. Diametrul gaurii d (diametrul nitului batut) 13[ 15 [17 | 19 | 21 | 23 | 25 | 28 | av 1 |oistanta minima intre |e, = 3,5¢ 46| 53 | 60 | 67 | 74 | 80 | ge | 100/110 ituri 2 [Distanta maxima intre |e, = 6d sau” 78| 90 | 102] 114] 126 | 138 | 150 | 168 | 186 nituri pentru eforturi de |e = 12 lcompresiune, eforturi |cand t<: 3 Jalternante si pentru 65] 7.5 | 8,5 | 9,5 | 10,5] 11.5/12,5|/14,0/ 15,5, rigidizari contra voalsir 4 [Distanta maxima intre |e, = 10d sau" [130 150] 170 | 190 | 210 | 230 | 250 | 280 | 310 nituri pentru eforturide Je = 20t 5 lintindere lcand t<: 65| 7.5 | 85 | 9,8 [10,5] 11.5] 12,5] 14.0] 15,5 6 )Distanta minima pana la fin directia efortutui: | 26] 30 | 34 | 38 | 42 | 46 | 50 | 56 | 62 Imarginea piesei le, = 2d 7 normal pe directia | 20] 23 | 25 | 29 | 32 | 35 | 38 | 42 | 47 lefortului les = 15d 8 |Distanta maxima pand la 30| 45 | 51 | 57 | 63 | 69 | 75 | 94 | 93 Imarginea unei piese 9 65] 7.5 | 85 | 9.8 [10,5] 11,5] 12.5] 14,0] 15,0 NOTE 1 Distantete diner Figura 72 Figura 73 <1SR 1911 9.3.2.10 _Innidirea inimii grinzilor se face pe intreaga indljime prin nituirea ecliselor direct pe inim& t si innddind cornierele talpilor (figura 74 a) sau prin nituirea ecliselor numai pe inéljimea dintre mucl verticale ale cornierelor télpilor, cornierele ram&nand continui ins& acoperite de placi care Innddesc inima gi pe Portiunile de sub corniere (figura 74 b). 9.3.2.1 Lungimile maxime de stréns (/,) se determin’ cu relatiile: Jy = 0,20? J, = 4,5d Jind dat in milimetri cand d se introduce tn milimetri. Din cele dou’ velori obtinute cu relat mei mic’. Figura 74 Lungimile maxime de strans se pot lua din tabelul 44. Prin procedee speciale de batere, verificate experimental, lungimea de strins se poate mari peste ac determinata cu relatiile 174 (sau din tabelul 44). Daca astfel de procedee nu pot fi aplicate, niturile s inlocuiese cu suruburi cilindrice pasuite, executate la strung. ‘abelul 44 Diametrul nitului ase Kise) |) ag) | 21 (23) | 258 28 31 batut d, ir mm Lungimea maxima de|34 [45 sa 72 as | 104 | 113 | 126 | 140 strans, in mm 9.3.2.12 La indirile sau prinderile la care nu se poate realiza o eclisare direct& (figura 75), piesele Intermediare, respectiv fururile cu grosimi mai mari de 4 mm se prelungesc dincolo de marginea ecliselor cu cel putin dou’ perechi de nituri (vezi §i 8.2.3.7). Figura 75 9.3.3 Imbindri cu guruburi obignui 9.3.3.1 La imbin&rile care transmit eforturile atét in faza de exploatare, cét gi in cea de executie sau montaj se folosesc suruburi din categoria de exocutie “precisa” gi grupa de caracteristici mecanice 4.6 ... 6.6 conform STAS 2700/3 corespunzator mércii ofelului din piesele care se Imbin8. -112-er $R 1911 9.3.3.2 Suruburile pasuite se folosesc in locul niturilor c&nd acestea nu se pot bate sau cAnd se depaseste lungimea maxima de str&ns; la guruburile p&suite se admite o diferent’ de maximum 0,3 mm intre diametrul Suri gi diametrul tije. 9.3.3.3 Suruburile din categoria de executie somiprecise sau grosolane, se admit numai pentru prinderea elementelor secundare in faza de transport $i montaj. 9.3.3.4 Diametrul guruburilor obignuite gi distantele dintre ele sau pan’ la marginea pieselor, se stabilesc ca pentru nituri conform 9.3.2.6 gi tabelul 43. 9.3.3.5 _ Partea filetat& a guruburilor nu trebuie s& p&trund& tn interiorul gBuri; in acest scop se folosesc gaibe STAS 5200/5, iar pentru t&ipile profilelor U gi ! se folosesc gaibe STAS 2242. 9.3.3.6 —_Piulifele suruburilor obignuite se asiguré contra slabirii cu contrapiulite sau cu gaibe Grower. 9.3.4 Imbinarile cu guruburi de inalta rezistent& pretensionate se realizeaz& conform STAS 9330. 9.3.5 Imbindri sudate 9.3.8.1 Proiectarea podurilor metalice sudate se face de cBtre ingineri care au cunostinfe temeinice in domeniul alestuirii, calculului si executiei acestor lucr&ri. Documentatia de executie trebuie s& consind toate datele necesare executiei, prelucrari gi controlului cus&turilor sudate, jinandu-se seama si de prevederile STAS 9407. 9.3.5.2 Clasele de calitate ale cus&turilor sudate se stabilesc conform 7.3. Folosirea cusdturilor sudate de clasa Ill A de calitate, nu este admisé la elementele de rezistents. Pentru imbinéri sudate gi alc&tuiri constructive care nu se utilizeaz& in mod curent, tehnologia de ocmit& de executant trebuie avizat& de organe de specialitate autorizate. 93.8. exect 9.3.6.4 - Executarea lucr&rilor de sudare pe gantiere la podurile metalice, se admite numai dac& se asiguré conditile in vederea realiz&rii calitatii cusSturilor sudate conform STAS 9407. 9.3.5.5 Numérul de cus&turi sudate peste cap executate pe santier, trebuie s& se reducd pe c&t posibil, 9.3.5.6 _ Concentrarea mai multor cusSturi sudate pe spafii restranse, precum gi intersectia cuséturilor trebuie evitata. 9.3.5.7 AleBtuirea constructiva @ elementelor gi imbin&rilor sudate trebuié s& asigure un flux continuu al eforturilor unitare, in vederea diminuarii efectului concentratorilor de eforturi. In acest scop trebuie s& se evite schimbsrile brugte de sectiune, practicarea de slituri, gauri in piese etc. 9.3.5.8 _ La elementele principale de rezistenta ale structurii nu se admit aledtuiri constructive care nu permit verificarea i intretinerea cusaturilor sudate in timpul exploat&rii. Cusdturile sudate trebuie s8 fie ugor accesibile {in timpul executiei, precum si dupa executie i montaj 9.3.5.9 La alc&tuirea elementelor podurilor sudate, trebuie s& se urmareasc& reducerea la minimum a numérului inndditilor precum si a lungimil gi volumului cusSturilor sudate. Trebuie s& se prevada alcatuiri care 88 permité folosirea in masur’ ct mai mare a procedeelor de sudur8 automata sau semiautomats. 88 indice: pies’; 9.3.5.10 Planurile de executie ale podurilor sudate trebui = marcile gi clasele de calitate ale ofelurilor folosite in fiecar - dimensiunile pieselor gi elementelor; = forma de prelucrare a muchiilor la imbin&ri; - dimensiunile cus’turilor; = clasa de calitate a custturilor conform 7.3.2 gi 7.3.3 $i STAS 9407. - prelucrarile mecanice; - eventuale tratamente termice. Cotele trecute in planurile de executie sunt cotele finale ale produselor, dup’ executia sudurilor. -113SR 1911 9.3.5.11 _Pregatirea pieselor de imbinat din ofel se face conform SR EN 29692 pentru sudarea cu arc electric cu electrod tnvelit, sudarea cu arc electric in mediu de gaz protector si conform STAS 6726 pentru sudarea ofelurilor sub strat de flux. 9.3.5.12 La elementele podurilor metalice de cale feratd se folosesc numai cuséturi continue. 9.3.5.13 _Innédirile si prinderile sudate se executd, de regula, prin cusdturi cap la cap normale pe axele pieselor care se imbin8. lizat& prin racord&ri cu pant 8.3.5.14 _Inn&direa tabletor, platbandelor sau inimilor de grosimi diferite trebuie r de maximum 1/4 (figura 76). ii a: SLi yt NNN lat epat Figura 76 racordéri la ede sudare, ste de maximum 3 mm (At < 3mm), prelucr ‘In caz contrar aceasta trebuie executatd numai a custturii. Dacd diferenta de grosimi, intre cele 2 Panta prescris’ se poate executa dupa su ulterior flicand, dac& este necesar, prelucrart 9.3.5.15 _Innddirea cap le cap a platbandelor de l&timi diferite, se face ca la 9.3.5.14, prin racordiri cu pante de maximum 1/4 (figura 77). ai Figura 77 9.3.8.16 Se interzice folosirea compensatorilor aplicayi. Compensarea sl&birilor locale de sectiune, datorits géurilor, se realizeaz® prin introducerea de elemente cu grosimi sau l&timi mai mari, avand o sectiune echivalent& cu sectiunea bruté a piesei neslabite. +114.jesc iprapui GUUS SSSISR 1971 Tabelul 45 [Grosimea medie| Grosimea minim’ (a) a pieselor (t,) | a cusdturilor de colt mm mm 35 3,5...4,0 4,0...4,5 4,5...5,0 31...40 5,0...5,5 > 40 6 ore 1 - Grosimea ty este semisuma arosimilor color 2 plese imbinate prin cussturd de colt. 2 Se recomands ¢a valor inferia ale grosimil minime a din tabe! $8 se foloseasc la piose ain OL 37 iar valoile superioare la piese din OL 52 Din punct de vedere tehnologic, grosimile minime ale cusBturilor de colt, depind de grosimea medie t,, a pieselor si sunt prevazute in tabelul 45. 9.3.8.20 Grosimea cuséturii de colf nu trebuie s& depaseascé 10 mm. Dacé din calcul rezult& grosimi mai mari se vor folosi cusaturi in 1/2 Y sau K, cu p&trundere complets. Grosimea maxima (a) a cusdturilor de colt nu trebuie s8 depaseasc’ 0,7 din grosimea laminatului cel mai subtire (t,) care se imbina (figura 80). b Profilele laminate se prind de table, prin cusaturi de colt avand grosimile a, si a, prevazute in figura 81 gi tabelul 46. 116 -SR 1911 IN WI PX. SS LLL ) Figura 81 Tabelul 46 Nr, Figura Grosimea minim& a aripei_| — Grosimea ort, profilului laminat sau a tablei] cusaturii sudate tn a 1 ust 0,74, Bla 2 12 SR 1911 9.8.9 Talpa superioaré a grinzilor cu z&brele trebuie s& alb8 o platband& orizontal8, continu’, pe toats lungimea podului si agezata la partea superioar& a sectiunii. 9.8.10 — Grinzile cu z&brele nituite se alcdtuiese ca mai jos. 9.8.10.1 Talpile grinzilor se alcdtuiesc numai cu perete dublu, 9.8.10.2 _ Inn&direa talpilor se face in afara guseelor 9.8.10.3 Forma guseelor trebuie s& fie far unghiuri intrande, avand pe c&t posibil dou’ laturi paralele. 9.8.10.4 Montantii se prelungesc de regul’ pe toata inaltimea talpii 9.8.10. Barele compuse care fac parte din grinzi cu zAbrele nituite se solidarizeaza cu placute. 9.8.10.6 _Dimensiunile placutelor de solidarizare ale barelor compuse nituite trebuie s& respecte urmatoarele conditii (a se vedea figura 31a si 8.4.2.1). - Ia placutele intermediare: O,Je 600 mm: b = 400 mm, -131-SR 1911 Platbanda superioara se plaseazé cx, cel putin 2 ~n deasupra muchiilor superioare ale inimilor, iar cusaturile respective se polizeaz’ pentru a se asigura scurgerea apelor de pe fata superioara a platbandei. Figura 98. 9.8.11.5 Indeformabilitatea sectiunilor casetate ale barelor se asiguré prin prevederea unor diafragme intermediare sudate pe trei laturi. Pentru extremitatile diagonalelor casetate se recomand& adopterea unor detalii conform figurii 99a si figurii 99. 9.8.11.6 La podurile sudate, guseele grinzilor se intercaieazs in sectiunile t&lplor, in locul peretilor acestors, in acest caz, grosimea guseului este egala cu veloarea cea mai mare a grosimii peretilor tAlpilor concurente In nodul respectiv. 1-1 Figura 99 -132-QL $R 1911 9.8.1.7 Guseele care Inlocuiesc inimile talpilor in dreptul nodurilor grinzilor cu 2Bbrele, se sudeazs de pereti prin custturi cap la cap, Forma guseelor trebuie s& asigure, atét in plan c&t si in elevatie o racordare continua de la pereti la gusee. Se recomanda folosirea dispozitilor din figura 99, in care razele de recordare r sunt conform figurii 100. Daca a este mai mic ca 72° (tg a < 3- figura 100), h considers >! se 4 ee ee eee 72 (tg @ 2 3- figura 100b), se considers r> 2 2 rc =150mm Figura 100 9.8.11.8 Nu se admit gusee aplicate pe talpa grinzii, imbinate prin sudare. Prinderea de talpi a acestor gusee se face cu suruburi de inalt& rezistenté sau cu nituri 9.9 it&sii la torsiune 9.9.1 Pentru asigurarea rigidit&ii la torsiune a structurilor de poduri metalice se prevad dispozitive (contravantuiri transversale) care pot fi alcdtuite din bare sau pereyi cu sau f8r8 goluri. 9.9.2 La podurile cu antretoaze, contravantuirile transversale se prevéd in dreptul antretoazelor. Este obligatorie prevederea de contravantuiri transversale in sectiunile de reazem. 9.9.3 In cazul podurilor cu grinzi cu inim& plin& (dublu T), in forma de 7 sau casetate, contravéntuirile transversale se prevd in dreptul rigidizarilor transversale ale inimilor (peretilor). 9.10 — Contravantuiri longitudinale 9.10.1 Rigiditatea la incovoiere transversala a tabliorelor podurilor metalice se asigura prin contravéntuiti longitudinale care pot fi alc&tuite din bare sau platelaje cu tole continui 9.10.2 Modul de realizare al contravantuirilor longitudinale se stabileste din conditia incadr&rii deformatillor ‘transversale ale structurii la nivelul cai, in limitele admise. 9.11 Dispozitive pentru preluarea franarii 9.11.1 Podurile avand cal transi agezaté pe lonjeroane si antretoaze se prevd cu dispozitive pentru preluarea -133-SR 1911 9.11.2 Dispozitivele pentru preluarea fran&rii sunt elemente rigide care preiau eforturile longitudinale din franare gi le transmit la grinzile principale. Aceste dispozitive pot fi realizate prin: sisteme de bare; antretoazo cu rigiditate mare la incovoiere in plan orizontal, lagaturi continui intre doud sau mai multe antretoaze consecutive, 9.11.3 Amplasarea dispozitivelor de preluare a fran&rii se face astfel incat s8 fie respectate, conditille de rezisteng& gi stabilitate a elementelor structurii, avand in vedere si o distributie rationalé @ materialului in structura. 9.12 Aparate de reazem 9.12.1 Le podurile cu calea jos, aparatele de reazem se agaza In dreptul punctului de intersectie dintre axu! dgrinzilor principale si axul antretoazelor de capat. La podurile oblice, aparatele de reazem se pot aseza cu 0 dezaxare de (15...20)cm fata de punctul ar&tat mai sus. 9.12.2 La poduri cu declivitate, reazemele fixe se amplaseazé la piciorul pantei La poduri la care circulatia se face in sens unic, reazemul mobil se agaz8 la capatul dinspre sensul de mers al vehiculelor. 9.12.3 La poduri lungi, avand mai multe deschideri, reazemele fixe si mobile se agaz8, pe cét posibil alternativ, astfel ca s& se micgoreze lungimea de dilatare gi s& se limiteze dispozitivele de comensare a dilatéirilor la cale. La poduri cu lungimea mai mare de 100 m la care nu se respect8 aceastd prescriptie se vor prevedea dispozitive de compensare a caii. 9.12.4 Le reazemele mobile cu rulouri, se recomanda ca numarul acestora s8 nu fie mai mare de 2; se prefer’ reazemele mobile realizate dintr-un singur rulou. Cursa rulourilor se determina finand seama de deplasarea maxima posibilé si se limiteaz& prin dispozitive contructive speciale. se folosesc dispozitive 9.12.5 _ in dreptul reazemelor la care este posibilé aparitia unor reactiuni negati pentru asigurarea unei reactiuni pozitive 9.12.6 Trebuie asigurat accesul la aparatele de reazem In vederea unei intretineri corespunzBtoare, 9.12.7 _ in dreptul reazemelor grinzilor cu inimé plin& se prevd rigidiz&ri corespunzatoare, pasuite in télpi, capabile s& preia reactiunea. Rigidizérile din dreptul reazemolor se dimensioneazé ca sé preia Impreun’ cu fururile continui gi cu un tronson de inim&, intreaga valoare a reactiunii. in cazul grinzilor sudate se considers c& pe langa rigidizare, participa la preluarea reactiunii gi un tronson de inima lat de 15 t, in care t este grosimea inimii (figura 101). 151 I 151 1h Figura 101 9 -134-a SR 1911 9.13 Articulati 9.13.1 Nu se recomanda utilizarea sistemelor de grinzi cu articulatii, 9.13.2 in cazul in care sistemele de grinzi cu articulatii nu pot fi evitate, dispozitiile constructive adoptate, trebuie s& asigure prin rigiditatea lor reducerea la minimum a excentricitdtilor de transmitere a eforturilor precum si preluarea eforturilor locale specifice. 9.14 Pile metalice 9.14.1 La proiectarea structuri pilelor metalice trebule respectate prevederile referitoare la suprastructuri, ale prezentului standard. 9.14.2 La poduri definitive se recomanda ca nivelul inferior al structurii metalice al pilelor s& fie stabilit in functie de regimut de scurgere al apelor. 9.14.3 La poduri peste ape navigabile, pasaje si poduri de incrucigare trebuie prevazute masuri de protectie impotriva izbirii structurii pilelor de vehicule. Acestea constau din dispozitive rigide capabile s& preia efectul izbirii vehiculelor fie din dispozitive de ghidare a vehiculelor. 9.15 Trotuare si parapete 9.15.1 Oride cate ori este posibil se recomanda ca pozitia trotuarelor in plan vertical sé fie stabilitd astfel incat s& permit& schimbarea traverselor pe pod f4r8 scoaterea sinelor. 9.15.2 _Latimea minims a trotuarelor de serviciu este de 75 om; latimea minim’ a trotuarelor publice se ia conform STAS 2924. 9.15.3 Trotuarele si parapetele podurilor din statii sau din centre aglomerate, precum gi ale pasajelor, trebuie tratate astfel ca s& alb& un aspect c&t mai estetic. 9.15.4 Podurile cu lungimi mai mari de 50 m se prevad cu refugii agezate de o parte gi de alta a caii, la maximum 25 m distanta. Parapetele se amplaseaza in dreptul refugiilor la minimum 3,40 m de axul cai Prevederea de refugii nu este obligatorie dac& parapetul continuu este agezat la 0 distant de minimum 3,00 m fata de axu! caii. 9.15.5 Parapetele trotuarelor de serviciu se amplaseaza la urmatoarele distente minime de axele linilor; 2,50 m la linii cu ecartament normal, 2,20 m la linii cu ecartament ingust de 750 mm sau 760 mm. 9.15.6 La podurile la care distanja dintre grinzile principale nu asigur’ un spafiu suficient pentru circulatia personalului de serviciu se prevad gi trotuare exterioare (a se vedea $i 9.6.3) 9.15.7 Parapetele podurilor cu grinzi cu zSbrele se fixeaza la partea exterioar’ a grinzilor, prelungindu-se in mod corespunz8tor platelajul trotuarelor. 9.15.8 La podurile in curba distantele pan’ la parapet se sporesc finénd seama de caracteristicile podului, de dispozitia cali pe pod si de inclinarea gabaritului, neput8nd fi mai mic& de 2,50 m in nici un punct al podului. 9.15.9 inditimea parapetelor la trotuarele de serviciu este de 1m deasupra platelajului trotuarului. La trotuarele publice aceasta Indltime se ia conform STAS 1844. 9.15.10 _ La linii electrificate sila traversarea linilor electrificate, trebuie s& se ia m&suri de protectie impotriva electrocutaril

SR 1911-98poduri Metalice, Proiectare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SR 1911-98poduri Metalice, Proiectare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și