S.C. INGENIA BIROU S.R.L. ingenia.... INSENI oricma PARC EOLIAN 17.5 MW CERNA — JUDETUL TULCEA DOCUMENTATIE TEHNICA PRIVIND TEHNOLOGIA DE DEROCARE PRIN IMPUSCARE BENEFICIAR: SC ENERGIA VERDE VENTUNO SRL Str. Gala Galaction, nr 28, Bucuresti, sector 1 Antreprenor general: SC BESTER GENERACION SRL Str. Piata Montreal SRL, nr 10, bl WTC, sc F, Bucuresti EXECUTANT EXPLOZIE: SC MAXAM ROMANIA SRL B-ul lon lonescu de la Brad, nr 61-63, Bucuresti, sector 1 - februarie 2013 - 1S.C. INGENIA BIROU S.R.L . om ‘ INSENIAn.« ING ESN Coricma BORDEROU CAP. 1 EXECUTANTUL LUCRARILOR DE DEROCARE CAP. 2 BENEFICIARUL LUCRARILOR CAP, 3 OBIECTUL $1 SCOPUL DOCUMENTATIE! CAP. 4 DESCRIEREA PROIECTULUI, LOCALIZARE SI DATE GEOMORFOLOGICE SI CARACTERISTIC! FILICO-MECANICE ALE TERENULUI 4.1, Date geomorfologice 4,2, Regimul Climatic 4.3. Regimul Hidrografic 4.4, Hidrogeologic 4.5. Caracteristici Fizico-Mecanice Ale Terenulu! CAP. 5 LUCRARI DE PREGATIRE CAP. 6 TEHNOLOGIA DE DEROCARE 6.1, Parametri geometrici ai lucrasrilor de forare 6.2, Paramettilucrarior de inedrcare cu exploziv- Impuscare 6.3. Refeaua de impuscare 6.4, Rezultatele estimate ale dislocanii cu exploziv 6.4.1. Indicator! 6.4.2. Granulatia materlalulul rezuttat prin dislocare 6.4.3, Distanfa de aruncare a materialului 6.4.4, Efectul seisme al explozillor-viteza de oscilatie a particule! materiale 6.4.5, Volumul gazelor si suprapresiunea in unda aerianéS.C. INGENIA BIROU S.R.L. . . . . : : INSENIAe xo INGEN 1 Qoricma CAP. 1 EXECUTANTUL LUCRARILOR DE DEROCARE Executantul lucrérilor de derocare este SC MAXAM ROMANIA SRL, atestalé de Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti prin CERTIFICAT DE ATESTARE, numérr: 16 / 07.07.2010 Persoana de contact: Ranete Albert tel.: 0212693469 fax: 0216104488 CAP. 2 BENEFICIARUL LUCRARILOR Beneficiarul lucrénilor este S.C, ENERGIA VERDE VENTUNO SRL , Bucuresti, Str. Gala Galaction, nv. 28, sector |, reprezentaté legal de dl. Florin Andreescu, in calitate de Project Manager. ‘CAP. 3 OBIECTUL $1 SCOPUL DOCUMENTATIE! Prezenta documentatie o fost elaboraté penty cuantificarea efectelor tehnologilor de excavare care se vor aplica in perimetrul parcului eolian din locaiitatea Cema, judetul Tulcea $i identificarea solutilor. Utiizarea tehnologiei de dislocare a rocilor cu explozivi plasatiin géuri de sond& genereaza si o serie de efecte secundare care pot duce la producerea unor accidenie. Ffectele secundare produse de explozile de derocare au mérimi diferite functie de 0 mare varietate de factori, cei mai importanti fing: + cantitatea si tipul de exploziv utiliza; + tehnologia utiizaté: ‘+ structura geologic’. CAP, 4 DESCRIEREA PROIECTULUI, LOCALIZARE, DATE GEOMORFOLOGICE SI CARACTERIZAREA FIZICO-MECANICA A TERNULUI Activitatea de derocare se va desfégura pe terenuri aflate ih proprietatea orimariel localtati Cema, proprietati cedate provizoriu catre beneficiar pentru executia drumului. Din punct de vedere administrativ, zonele in care se vor destasura activitatie de derocare prin impuscore sunt situate pe dealul Banilor si dealul Ceina, din localitatea Cema, judetul Tulcea, accesul la zono de derocat facandu-se fa km 24.70, din drumul 22D, Macin - Horsova, pe crumul secundar de ‘acces, Drumul CarapeltuliS.C. INGENIA BIROU S.R.L. INZENIConera a! f Amplasamentul este situat in extravilanu! Localitatii Cema, in partea Estica a localitatil in partea Sud ~ Estico a dealt rilor Banior si Cemei. 4.1. Date geomorfologice Zona Cema din judetul Tuicea este situate in partea de SE a tari intre Dunare si munti Macin pe fiancul vestic al ecestora. Inaltimea in zona variaza infre cola 82 m dNM { cote medie in comuna Cema) st inaltimile maxime din zona de interes situate la est de Comune astfel: 225.9 m dNM ( dealul Cera) si 242 m NM periciinul sudic al dealului Banilor situct la SE de primul, Relieful prezinta 0 mare complexitate morfogenetica, imbinendu-se intre cele mai noi forme {delta cuatemara) si cele mai vechi (munti hercinici); in zona de interes situandu-se intr-o zona cu ‘catecare monotonie, Morfosiructural zona este seporata in nord prin falia Galati - Mahmudia ce delimiteaza un comportiment scufundat al depresiunii predobrogene coresounzator luncii si deltei Dunari, de un compariiment sudic mai ridicat, Dobrogea de nord si delimitat Ia sud de falia majora Pecineaga ~ ‘Camena, distanta intre cele dous lini de fracture find de cca 120km, vezi figura de mai jos.S.C. INGENIA BIROU S.R.L. i: : Strada Floreasca r® 60 Et 4 ineenia eo INGEN orem aence_cynenut a | In Dobrogea de nord sunt trei unitati tectonice: > Masivul hercinic al Macinului format din sisturi epi si mezozonale si roci sedimentare paleozoice ({sisturi argiloase, calcore, cuartite, comglomerate, gresii) strapunse de masive granitoide. >» Podisul Dobrogei de nord cu inaltimi de 300/400m reprezinta asocierea a trei unitati morfostructurale diferentiate. > munti Macin lo vest ce domina lunca joasc a Dunarii si care inchid golfuri depresionare printre care si Cema, Mircea — Voda, larg deschis spre lunca Dunarii. 5S.C. INGENIA BIROU S.R.L da Foeoscarr® 60 Et 4 ingenia. ING ENICoricina In ansamblu cu un relief relativ slab fragmentat el e dominat de versanti prelungi acoperifi de loess, cu inclinari modeste fap! pentru care intensitatea si civersitatea proceselor geomorfologice este redusa, exceptand pioile torentiale din lunile de vara, Cel mai frecvent fenomen - vezi figura de mai jos este eroziunea de supratata. 42, Regimul Climatic Regimul general se caraclerizeaza prin veri fierbinti si sorace in precipitati si prin jemi nu prec reci punctate uneori de viscole putemice, cu dese iniervale de incalzre care fac ca stratul de zopada sa alba un coracter sezonier nepermonent. Circulatia genercla a atmosferei este coracterizata in semestrul cold prin advecti lente de aer oceanic din vest, ce ajunge incalzit si uscat, iar in semestrul rece prin patrunderea maselor de aer din din NE (cer continental) si advectia Ginspre SV a aerului cald siumed de origine mediteranean. Vanturile prezinia trecvent viteze ce se ciferentiaza in functie de relief, recveniele medi onuale inregistrate la Cemavoda indica: vanturi din NV (21.8%), NE (19.5%) si (17.2%). '=10m de Ia sol pe Un interval de recurenta de Viteza vantului (m/sec) mediata pe 1 min la 50 ani este de 0.4 kPa. 4.3. Regimul Hidrogratic Reteaua apelor de suprafata este slob reprezentata in zona, principaiul curs find Valea Toita cu bazin hidrografic mare, dor cu debit redus, ce foce parte din grupa maritima vorsandu-se in lacul Razelm. Debitele medi multionuale specifice sunt sub 1 I/sec/km? , relativ mici fata de suprofate bazinului,S.C. INGENIA BIROU S.R.L at 4 ingenias. INSENIonena 4.4, Hidrogeologic Prezenta orizonturilor acvifere subterane nu este remarcata in literatura de specialitate ca formand areale semnificative decat in urmatoarele tipurilitologice: + aluviuni grosiere de grosime redusa din albile mojore ale curgerior de ape permanente + depozitele calcaroase, grezoase, nisipoase din succesiunea zonei, De mentionat ca in zona deaiului Cema exista 0 captare de apa potabila din zona Periclinului sudic al dealului Cerna din izvoare 4.5. Caracteristici Fizico-Mecanice Ale Terenului Rezultatele cartarii geologice a succesiunii evidentiate, corelate cu datele de investigore geofizica si interpretarea lor izobatica a condus fa coracterizarea amplasamentului centralelor ealiene astiel: > amplasamentul £1 - cu succesiuned litologica formata din sistui cuarlo - feldspatice, textura masiva, intens fisurata, cu depuneri oxidice pe fetele fisurilor si intercalati centimetrice de sisturi verzi . Din interpretarea geofizica a celor doug sectiuni geoelectrice reiese ca grosimea zonei aiterate variaza in domeniul 1.5/3m ~ 5/8m. amplasamentul £2 - cu succesiunec litologica formata din sisturi cuartofeldspatice 7 intens fisurate, alterate, textura masiva cu intercolatii centimetrice de sisturi vera — gnoise amfibolice, orientarea generala a siratelor N60/80°. Din interpretarea geofizice a sectiunilor geoelectice grosimea zonei alterate variaza in domeniul 1.5/2.0m. > amplasamentul E3 - cu succesiunec litologica formota din sisturi cuarto ~ feldpatice cu structura sistoaso, textura compacta, cu intercalati' de sistui sericitoase centimetice orientarea generaia N60/60? . Din interpretarea geofizica a sectiunilor je0electrice reiese ca grosimea zonei alterate variaza in domeniul 0.8/3m sub core roca apote cu inclinare spre SE. > amplasamentul E4 - cu succesiunea Iitologica formata din sisturi sisturi sericitoase, cuartite cu grosime de 0.8/0.9m si gnaise amfibolice, orientarea generaia find N60/80? . Din interpretarea geofizica a sectiunii geoelectrice reiese ca grosimea zonei alterate variaza in domeniul 5-9m, iar inclinarea supratetei nealterate este calre SW. > amplasamentul £5 cu succesiunea iitologica formata din sisturi sericitocse centimetrice, sisturi verdi si cuarto ~ feldspatice cu stuctura granoblastica, textura slab sistoasa si cuartite, Din intespretorea geofiica a sectiunilor geoelectrice reiese ca roca alterata are grosimec variabia in domenivi 1-3 m, suprafata morfologica a rocii neaiterate inclinand spre SW — NW. 7S.C. INGENIA BIROU S.R.L. ia Flo ingenia.... ING ENIoricma > amplasamentul £6 cu succesiunea litologica formata din gnaise cuarto ~ feldspatice si sisturi verzi cu orientarea N65/65°. Din interpretarea geofizica a sectiunii longitudinale reiese grosimea redusa a zonei alterate cca. 2m si valori ridicate ale rezistivitatii rocii. v ‘amplasamentul £7 - cu succesiunea litologica formata din granognaise compacte si situri veri centimetrice avand orientarea generala N 48/70°. Din interpretarea geofizica a datelor de investigarea reese ca grosimea zonei aiterate variaza in limitele 2-3m_ iar suprafata rocii nealterate este cvasiorizontala, roca avand valor de rezis itale foarte mare, Succesiunes litologica existenia pe amplasamentele unde se va executa derocarea este formate din: + depozite deluvicle argiloase cu groholis de panta avand fragmente din rocile cristaline existente in structura terenului natural. + roca de baza de natura sisturilor cristaline epizonale cu treceri la mezozonale, roci ce cu suferit influenta transformarilor datorita injectilor de roci eruptive granitice, Intercalatile de sisturi cristaline sunt de ordinul centimetrice — decimetiice. investigaree geofizica precizeaza prin sectiunile geoelectrice grosimea rocii alterate {probabil a depozitelor deluviale} sub care poulioneaza toca nealterata. Se remarca in sectiunile transverscle 0 uniformitate faciala definita prin valoti de cca. 700/10008 mm {E1 - 3.6.7). Spre deosebire de profiele transversale mentionate in profilele longitudinale din £4,5, valorile de rezistivitate sunt diminuate (400/4500 mm), ceea ce ar puted fi ca rezultat al infiuentei unui oport de apa mineralizata, Din sisturle cuartofeldspatice ce predomina la suprofata sau prelevat monoli, ce ou fost Corotati, ior probele recottate (carotele) au fost analizate ca roca tare in laboratorui UIC Bucuresti, rezultatele find redate in tabelul umator Proba nr. Rc _| Densttate aparenta amplas. turbina | (N/mm?) (kg/m) T2346 337 478 2768 38.8 55.6 [959 5 36.2 _ 42.3 2796 96.3 129 48.8 7 568 Ht 2616 35.0 29.2 |S.C. INGENIA BIROU S.R.L . 7 . . coer iNgEnicuu.. INGEN I Chonicma Suprafata de teren pe core se sitveaza perimetrele cercetate ale centralelor eoliene E 1-7 este de cca. 5 km, ea situandu-se cf nommativ P100/1-2006 intr-0 zona in care componenta orizontala @ acceleratiei a5 are valocrea de 0.20g pentru un interval mediu de recurenta de ‘S0ani, iar perioada de coll Tc = 0.7sec. Dupe normativ 15/1995 taria la excavare pentru depozitele acoperitoare deluviu argilos cu fragmente anguiore de roca si grohotis de panta alterat este redata in cele ce urmeara, Depozite deluviale necoesive foarte tare categ Ill, gr. In sity 1900-2100 kg/me afanare 8/17%, CI. tabel nr 3 Gnois_ | 2590/3000 | categ. foarte dura Micasist [2390/2870 foarte dura Cuartit [2610/2780 foorle dura Sistus_| 2700/2800 dura Date fiind predominanta sisturlor cuarto - feldspatice dar si caracteru! casant al componentilor succesiunii se impune a nu se folosi explozibil peniru lucrarile de derocare, chiar daca spatiul e deschis si permite. Taluzele excavatillor grosiere pentru ampriza centralelor pot fi realizate la valori de 50/70° daca suprafata a fost curatata de depozitele deluviale si parte din roca alterata dezagregata. Taluzele platformelor se vor analze separat functie de siratul suport de realzare a rombleelor acestora precum si de natura materiaiului pus in opera, deasemeni si eventualitatea unor sprijiniri ale acestora. Inscrierea fundatiei centralelor in conditille reale de teren presunpune luarea in cosiderare si a coracteristiclor fizico - mecanice a rocilor ce s-cu evidentiat dar pentru core prelevarea de probe semnificotive nu s-a reaiizat si deci nici incercatile specifice nu s-av realizat. Asftel pe bazo datelor din literatura de specilitate (determinari pe rocile caracteristice din zona} valoriie parametrilor fizico — mecanici sunt redate in tabelul urmator: Densitate aparenta (ps - kg/m") = 2500-2700 | _2610/2780_| 2500-3000 Compactitate (c%) = 98 98.1/99.1 = Absortia (QI - %) = 0.2 = = Rezistenfa la compresiune store : 7 : uscata t (daN/em?) 800/1200 1050-1400 | 1408-1936 | 800-1800 Coeficientu de gelivare [ig] = 03 9.56 = Presinea conventionola de Bema - 7 Seon . Coeficieniui pe falpata) : 05506 E in tractne | NecesGrG'se determina din roca neaterata ffiecare tip) Ia Rezistenta la intindere prin tractiune: | dota excavarii Coeficientui de permeabilifate in roca fsurata | Estimare dupa critetiul LugeonS.C. INGENIA BIROU S.R.L. : ingenia... INGEN oricina Data find natura salicitarilor ce apar in blocul de fundare al centralei eoliene (intindere si compresiune) este necesara detalierea geotehnica dupe excavarea rocil la cota de fundare (natura litologica, grad de alterare si fisurare) in functie de care se va adapta solutia de fundare castfel: + roca partial fsurata, proaspata, structuma compacta, monolitologica ar permite fundarea directa; + pentry toate ceielaite situatil referitoare Io prezenta rocii alterate, fisurate cu colmatari, foliate, solutia de fundare directa cu bloc masiv trebuie analizata prin prisma ancora blocului sau cea g injectarti rocii de sub talpa blocului. CAP. 5 LUCRARI DE PREGATIRE Procedeul de derocare pentul patul drumulvi, peniry platforme cat si pentru gaurile fundatitor va fi aplicat in portiunile de masiv cu grosimea stratului de roca necesar de excavat cuprinsa intre 0.5 m si 5.0m. Derocarea ih aceste portiuni se va realiza cu expiozivi incarcali in gauti de sonda verticale {gel exploziv, ANFO). Perforarea gaurilor de sonda se va face cu gjutorul une’ foreze roto-percutante, SC BESTER GENERACION SRL va incheia contract de prestati servi va prezenta exeperienia in acest domeniv pentru a executa lucréri de forare derocare. Dupa fi CU 0 firma atestata care realizorea gaurilor forate, in aceste gaur'se introduce tubuti de expiozibil, core, prin detonare rocile ‘si pierd coeziunea si pot fi preluate de un incdircator frontal care deverseazé in camioane si transportate Ia locul de depozitare. Sensul de inaintare d frontului de lucru este de la sud la vest Metoda de derocare aplicat8 va comporta urmétoarele operatii executate de firma controctata: 10S.C. INGENIA BIROU S.R.L ease INSENIAn. INGEN Ionema + elaborarea breviarviui de calcul: + amplasarea gGurilor de sondé; + receptia gaurilor de sonda; + inc&rcarea géurilor de sond& cu material exploziv, burarea si aprinderea sau explodarea incércaturilor; + receptia lucrétilor de derocare; * lucrori de rectificare: spargerea la dimensiunile necesare a supragobarijior, detosarea pintenilor si progurlor de pe berma de lucru in vederea mentinerii tii acesteia; copturirec taluzului de bucdtile de roc’ rimase agatate in uma Impuseer ciclu de operatit orizontal \depértarea deseurilor de pe bermé in scopul inceperi un: CAP. 6 TEHNOLOGIA DE DEROCARE Tehnologia de derocare cu explozivi plosat in gut de sonda are o serie de efecte secundare cum ar fi oscilafii ale solului, und& cerian’, aruncare de material - efecte care au mérimi diferite functie de clistanta dintre focarul exploziei si punctele de masurare. Exemplu de amplasore gaura de sonda si explozibil pentru drumuri Explaii Tncunjrato mio~< Explozibil {inconjurat cu is uS.C. INGENIA BIROU S.R.L. . . - . Strada Floreasca n* 60 Et 4 INPENIG.n» INSENI Coricina Exemplu de amplasare gaura de sonda pentru drumurl Exemplu de amplasare gauri de sonda si explozibil pentru platforme. Pe fipih wih ade ivapan baw este sat gue ce a one. (NEE)NO 12S.C. INGENIA BIROU S.R.L . . . . ie a INFENIOs00 INS ESNIGoricina SECTIUNE 1-1 6.1, Parametrii geometrici ai lucréirilor de forare Acest capitol va fi detaliat de catre firma contractata, depinzand de ufilajul ales pentru gaura de forare, unghiu! de forare, adancime, diametrul gaurlor de sonda, plasarea gautilor dupa ©. anumita schema cat si distantele dintre randurlle de gauri. 6.2, Paramettii vcréirllor de incdrcare cu exploziv- impuscare ‘Incéreéitura de exploziv va fi continu’ (columnarg) Incrc&tura de bazé cat si incércétura de initiere vor fi specificate de catre fima contractata, incarcatura de initiere va reprezenta 5% din incsrcatura de bazé. Daca in gautile de sond’ va fi apé se va folosi un exploziv de tipul geluri sau Nitramon. incartusat. Mérimea incdrcéturii de exploziv se va determina in urma calculului consumutilor specifice executate de fime contractata, 6.3. Refeaua de impuscare Releaua de impuscare este alc&tuité dintr-un circuit de capse nonelectrice (cu inlaiere de milisecundd). Incérc&tura intr-o gourd de sonda va fiinitiat& la fundul g&uri, Intémierea optimé dintre trepte este cuprinsé intre 17-25 milsecunde. Numérul de trepie de tntdrziere s-a va stabili din condifia ca unda seismic’ sé fie minimé. Conform datelor practice valoarea minima a undei seismice este pentru un numér maxim de 6.4, Rezultatele estimate ale dislocéirii cu exploziv 6.4.1. Indicatori Indicatori (valorile pentru fiecare indicator va fi dat de firma contractata): + producti pe gaura de sondé + productivitatea gdurilor de sondé 13S.C. INGENIA BIROU S.R.L . : - F strada Floreasca n° 60 Et INPENIAsnov ; INS ENI Gortcna Consumuri (valorile pentru fiecare consum va fi dat de firma contractata) + consum exploziv + consum ditpoxitive detonatoare + consum fiti detonat + consum save fora] © consum pri 6.4.2. Granulafia materialului rezuttat prin dislocare Granulatic depinde de fisurarea naturalés a masivului de roci supus disiocaril. Pentru cele fret categorii de fisurare naturalé a masivului granulatia se prezinta in tobelul de mai jes. Clasa granulometricd {cm} Dimensiunea Categoria rociior | 9. |0-) 40-60. g0.| g0.799/*2[44°1 60.) og] “team 20 | 40 | 60 | 80 | 90 | 100. 120 | 140 [160 180 Putemic | 56} 13] 11] 13] 5 25 fisurate Mediu | 47/14/17/5)7)/2)41)4 38.6 fsurate Putin 28) 17) 15 | 16 6; Ss; 3)4 4 2 434 fsurate 6.4.3, Distanfa de aruncare a materialului Atuncarea materialului dislocat cu exploziv ore loc in cozul nerespectérii paramettiior geometrici de plosare a incércétutlor si a tehniciiimpuscari. Aceasté mérime va fi determinanta de fima core va executa aceste lucrori 6.4.4, Efectul seisme al exploziilor-viteza de oscilatie a particulei materiale Efectul seismic al explozilor este caracterizat prin viteza de oscilatie a particulei moteriole. Viteza de oscilatie depinde de o multi 1@ de factor’: caracteristicile fizico-mecanice ale formatiunilor traversate de unde seismicS, succesiunec §i extinderea acestora, deranjamentele structurale ale rocilor (mérimea, succesiunea $i orientorea acestora), distanta parcursé de unda seismic& (distanfa dinte focarul exploziei si punctul de mésurare) tehnologia lucri impuscare §i distributia incérc&tuti | mérimea incdrcaturii de explozie, Viteza se determina prin mésurétori in teren sau utilizdnd relatile fumizate de literatura de specialitate. jor de Mérimea incércéturi de expiozie depinde de: capacitatea de disiocat, frecventa expiozilor (Zinicd, sSptaménals, lunara). 4S.C. INGENIA BIROU S.R.L ingenia. INSENIAoricma 6.4.5. Volumul gazelor $i suprapresiunea in unda aeriané Prin impuscarea explozivuiui icu nastere gaze toxice care se raspéndesc th atmosterds Distanta de imprastiere depinde atéit de volumul gazelor, cat si de directia $i viteza de deplasare a curentilor de cer, Firma executanta va determina volumul de gaze toxice echivalent in CO emis la 0 repriza de impuscare. Suprapresiunea undei aeriene depinde de cantitatea de exploziv care se impuscd. Aceasta se va calcula la distante diferite de 100, 200, 300, 400 si 500 m fata de focarul exploziei. ACTIUNEA DE DEROCARE A ROCILOR CU AJUTORUL EXPLOZIVILOR SE VA FACE CU AJUTORUL UNE! FIRME SPECIALIZATE, CU CARE FIRMA SC BESTER GENERACION SRL VA INCHEIA UN CONTRACT DE PRESTARI SERVICII ACESTA FIRMA VA DISPUNE DE PERSONAL SPECIALIZAT IN MANEVRAREA EXPLOZIBILILOR. DE ASEMENEA, EXPLOZIBILUL NECESAR ESTE APROVIZIONAT DE CATRE ACEASTA FIRMA SPECIALIZATA. PE AMPLASAMENTUL STUDIAT NU SE VA PASTRA SI NICI NU SE VA DEPOZITA EXPLOZIBIL. CARACTERUL SI ANVERGURA ACESTOR TIPUR! DE LUCRARI IMPUNE UTILIZAREA UNOR MATERIALE, TEHNOLOGII SI RESURSE UMANE DE PERSONAL FOARTE BINE PUSE LA PUNCT DEOARECE EXECUTAREA IN NECUNOSTINTA DE CAUZA POATE DUCE LA DEZASTRE DE TIPUL PIERDERILOR DE VIETI OMENESTI SAU CHIAR DEZASTRE NATURALE. ACEASTA DOCUMENTATIE SE VA PREZENTA EXECUTANTULU! AUTORIZAT LUCRARILOR, CARE L-A RANDUL SAU IMPREUNA CU AUTORIZATIILE PE CARE LE ARE ASUPRA FOLOSIRII EXPLOZIBILOR CAT SI ASUPPRA PERSONALULUI CARE VA UTILIZA EXPLOZIBIL VA DEPUNDE DOCUMENTATIA NECESARA UTILIZARII EXPLOZIBILULUI IN SANTIER LA URMATOARELE INSTITUTII: © POLITIA TULCEA ~ IN CADRUL INSTITUTULU! DE ARME SI MUNITII; + INSPECTORATUL TERIRTORIAL DE MUNCA - IN VEDEREA PROTECTIE! MUNCII CU EXPLOZBBIL. intocmit,__ 15