Sunteți pe pagina 1din 19
-144- NOTIUNL BEX SI ARMAT Fel = Bot materia: oi 2 Betonul este o piatr&é artificial’ de constructie, ob- finuté in urma int&ririd unui amestec bine omogenizat din agre- gate, lianti (de obicei ciment) gi sp, luate in anumite propor— $id. Initial amestecul este o mask plastic’ consistentA, denumi— +& beton proappits dup& intirirea pasted de ciment amestecul se transform’ intr-o mas% solid&, namit&’ beton simplu. Betonul simplu, ca gi piatra naturald, rezistk bine la compresiune gi la usurd, der le intindere are resistente de lo.. oel5 ord mai mioi. Betonul armat se objine prin asocieres rational& a betonului simplu ou arwituri din ofel sub form& de bare, plase seu profile, care conlucreas& ou betonul gi au rolul de a pre~ lua eforturile de intindere seu de e wri resistenjele zonelor comprimate (fig.9.1). ¥ig.9.1 — Rolul araitarilor @lenentele din beton ax mate a ~ grind de beton simples b ~ grindé beay c - stilp 285 1 - son& intinsi; 2 - soni comprimaté; 3 - axa neutré; 4 = fisuriy 5 — arm&tard intinsis 6 ~ armitur&é com primatai. Conlucrarea dintre ofel gi beton este asigurati deoa— rece t - intre betonul int&rit gi armiturile din ojel spare Aderenja ({nclegtarea) gi freceres, care asiguri deformarea si- multend a celor dons materiale; ~ betonul g4 ofelul prezinti coeficienti de dilatare termick foarte apropiayl (0,0l...0,014%0 , respectiv 0,012%0), astfel ci la variatii obignuite de teaperaturd nu se produc lu- nectri (desprinderi) ale arm&turii in beton 5 = betonal compact, cu conjinut suficient de ciment protejeaz& armiturile impotriva cerosiuai gi a focului. Qe1el - Avantajele gi dezavantajele betonulus a — Betonul 91 betonal armat au o largi intrebuinyare in practick detorits unor avantaje insemnate 1 durabilitate ma— - 145 - rej rezistenA La foc si la agenti atmosferioi; comportare ba- n& mb sarcini statice gi dinamice; necesitd materiale ugor 46 procurat (aisip, pietris, platra spartk); permite reslizarea unor forme constructive gi arbitecturals variate; necesith eheltuieli de fntrepinere reduse tn comparayie cu alte aate— dale. b - Dezevantejele principale sint ; greutate propric ridicatS; conductivitate termict gi acuabicd mare; necesita consua important de cofraje, sanopard oi dnrate cari de execu- yie pe gantier (dezavantej in were parte oliminat prin folosi- rea elemantelor prefabricate). 9.2.2 - Bo: tilizare « betonulud Im censtructii ue folosesc : beton turnat monolit, elenente prefabricate gi elemente precomprimate. 5. Betonm) monolit este turaat direct pe gantier in cofraje (tipare), realisindu-se elementele stracturdlor de re— zistenta ale cladirilor (stilpi, grinzt, planges, fundatii eta), precum 61 elewente magive (baraje, giduri de sprijin, fundayis de magini), lucréri speciale (rezerveare, silozuri, plicit curbe subjixi pentra acoperiguri) sau lucréri de arth (poduri, via~ dacte, taneluri etc), f&r&i a wai necesita lucriri ulterioare de inbinare. b. Elementele prefabricate se executd in intreprin. deri specielizate (fabrici, ateliere) sau pe poligoane de gan- tier, in tot timpul analui, urmind a fi trensportate pe gantier unde se aonteazs si se imbing pentru realizerea structurilor, dlementele de dimenoiunt 91 greutéyi mari, care preziata atfi- eultati la transport se executa pe platforme in apropierea lo— cului de montaj gt sint denumite alemente pretarnate. Franspor— tul ci montarea elementelor prefabricate necesit® utilaje speq etale. Din elementa prefabricate se pot realize 1 fundafii, stilpd, grinzi, planges, pereti, acoperiguri etc. ¢. glementele din beton precoaprimat se executi din beteans de marcd ridicataé $i oteluri de inaltd rezistenta. Prin- eipiul precomprimirii consti in aplicarea - prin intermediul ar maturii - 9 umd sistem de solicitari initiale de comprestane aoupre elewentului de beton urwat, astfel incit in arma aolicd~ tirdlor din exploatare eforturile resultante nd fie nunai de coupresiune, sen gi ge intindere cu valori reduse. In acest aod Sectiunea de beton este utilizeta in intregime, -14%6 - Bforturile de precomprimare se realizeas& gi se tran- suit betonulud prin doug sisteme t - Prin preintindere, care const’ in intinderea arai- turdi din ofel de inalt& resisteny% sub form de bare sau fire, in limitele sonei elastice, inainte de tumnarea betonzlui gi fixarea in postamente (culei) eeu tipare.Dupk turnares gi inti- rirea betonului eruitura se deblocheast din sistenul de ancoraj, canté si-gi revind le starea initials 91 transfert betonalai e- forturi de compresiune. Ca urmare a adeziunii gi frecirii care aper intre arakturi g4 betonul int&rit rezult% elementele cu stare initials de eforturi, respectiv beton precomprimat cu ar maturd preintins&’ (fig.9.2.a). 2 = Fasele execuyies —— @ He. ——__ © Sleaentelor de beton = precomprinat. & = ou aeaitind prea b= ou. srabeart post EB, | EEA BD stint » care 1 ¥ fl const&é din intinderea ar- mAturii dup& turnarea gi int&rirea betonului; fn acest caz armitura se monteazk in canale special prevdsute la executia piesei din beton, se intinde ¢u prese speciale gi se blocheaz& la capetele elementului cu dispo- gitive de ancorare care rimin fixate pe element, transferaiad in acest fel eforturi de compresiune betonului int&rit (f1g-9.2.b). Betonul precomprimat prezint& o serie de avantaje teh- nico - economice importante t economii de materiale, in special de ofel (cu 60%); reducerea greut&étii proprii a elementelor (cu 5oee.60%)5 liming pericolul fisuririi in exploatare gi prin a~ ceasta se evit&’ posibilitatea corod&rii arm&turilor; permite Yealizarea unor piese de dimensiuni mari prin asamblarea prin precomprimare a unor elemente componente mici etc. 9.2 ~ Matextale Zolosite 1a preparares betonulus 9+2e1-Agmegatele pot £1 de naturk orgamicK eau anorge- niod (mineralk), naturale sau artificiale : pletrig, platré spar &, ergil& expandath (granulit), zgurk, degeuri ceremice, rune- gus, talag, cflyi etc. Dapi densitatea aparenta agregatele pot fi: grele (in - 147 - General agregatele minerale) gi ugoare (agregatele orgenice, cele minerale artificiale gi unele agregate ainerale natura- le). Dap& miriues grannlelor agregatele sint de armitoe— rele sorturi : nisip, cu dimensiunile grannlelor de 0,2.++7 muy gi piste’ spart& ou dimensiuni de 70...150 mus Agregatele folosite pe scard larg& la prepararea be~ toenelor obignaite sint nisipul gi pietrigul (sau amestecul lor natural - balastul). Pentru realizarea betoanelor ugosre terno~ dzolante se folosesg agregate ugoare t sgurk de furnal sau de termocentral&, agregate expandate, piatré ponce, tufuri vulce~ nice etc. Agregatele influenteazé calitatile betonalui prin 1 - forma granulelor t granalele rotunjite dau hetoane ugor lucrabile, care necesit& mei pajink api de amestecare gi sint mai ugor de compactat; granmulele elungite nu permit com pactarea bunk a betonului, ceea ce determink sciiderea rezisten— ped cu 20...25% fabh de betoansle ou granule rotunjite; granu- lele coljuroase dau betoane greu lucrabile dar de resistenti ridicat& deck sint bine compactate ; ~ suprafete granulelor determing aderenja liantului + agregatele rotunjite gi netede aciguri o aderenti mai redusi, pe oind agregatele coljuroase, cu suprafat& rugoast, asiguri o aderent& mei bunds - porozitatea agregatelor dinfluengeeas&’ in special cantitates de api necesar&, prin absorbjia de api din beten, de care trebuie si se }ind seama la dozarea apei de amestecare ; = umiditates agregatelor intereseazd in special in leg&tur&’ cu apa de amestecare, iar in casul nisipului si cu cregterea volumului de umesire (infoiere), care trebuie luath in considerare la dozare ; gremlositatea, respectiv compozitia grenulometrick a agvegatelox,care reprezinti conjinutul fn fractiuni de mirint diferite a agregatului (in procente), influenjeaz’ calitetes be~ toanelor prin spatiile dintre granule, a ciror miyime este de~ terminati de varietates dimensional& a granalelor. 9.2.2 = Idantdd sint materiale ainersle seu organice, naturale saa artificiale, care leagi intr-un tot materialele de construchie grannlare (agregatele). - 148 - Idangii minerali sint sub formk de pulbere, care in amestec ou apa in proportii corespunzitoare devin paste plas- tice aderente la materiale gi care se int&resc ca urmare a u- nor procese fizice sau fizico - chimice, Procesul de inturire a pasted se numegte prise lien tului gi se exprim& in unitaji de timp. Dup& modul de int&rire gi de rezistenye la contactul cu spa, lianyii pot fi t serieni (pasta se intdreste gi igi pastreazk rezistenta numai in aer) 91 bidraulici (pasta se in- tiregte gi rezistd 91 in mediu umed). Din oea de a dous catego— tie face parte cimentul gi varul hidraulic. Pentru prepararea betoanelor se folosesc ca lianti cdmenturile. Acestea se ob}in prin mKcinarea fink a uner clin- chere (amestec de argild gi calear) arse pink la vitrifiere,re~ zultind cimenturi unitare (Portland, RIM, aluminos, alb etc), sau a unor clinchere cu adaosuri active, resultind cimenturile amestecate (metalurgic, de furnal, cu sgur&é eto). Cel mai uti~ lizat pentru betoane este cimentul Portland (din calcar, argilad gi 3% gips), datorit& propriet&tilor sale chimice si fizice ~ mecanice deosebite. Se mai folosesc : cimentul aluminos (din bauxitaé gi calcar), indicat pentru timp friguros datorit&é degajarilor mari de c&ildur& care insojesc procesul de intirire; cimentul metelur- gic (din clincher obignnit gi sgur& de furnal), indicat pentru medii agresive; cimentul de furnal (ou un continnt sporit de sguri); cimentul ou tras (din clincher cu adaos de tras), rezis- tent la umiditate gi le ape agresive; cimenturi speciale (pentru lucriri bidrotehnice masive gi alte lucriri), obtinmnte din clin- cher cu diferite adaosuri. 922.3 - Apa pentru betoane poate fi apa potabild sau nepotabili, provenit&é din riuri, lacuri, izovoare gi in unele cazuri chiar apa minerali sau apa de mare. Apa trebuie si fie ldupede, fari miros, si alba reacyie neutraé (si nu fie acids. sau alcalink), s% nn conjind degeuri chimice sau industriale. Cantitates de api necesar& preparirii betoanelor este determinatdé de raportul api - clment (A/C) 91 se compune dint epa de anestec, necesari hidratirii cimentului, (care reprezint& doar 25% din cantitatea totalA), le care se adaugi api pentru asigurarea lucrabilité$ii, astfel ci se ajunge la A/C = 0,4.06 ++00,8. O cantitate prea mare de api provosc’ separarea lapte— = 149 - lui de ciment (segregarea), mireste ocontractia, 91 micgoreazd rezistenja betonului, iar o cantitate de apd prea micK nu per— mite hidrataree normalé a cimentului gi lucrabilitatea necesa— T4 @ betonului. 9.204. Aditivid sint adaosuri care se introduc in be~ ton in cantit&épi mici pentru sccelerarea sau incetinirea proce— sului de intérire, imbunitajirea lucrabilitayii amestecului proaspit, sau sporirea rezistentei le coroziune sau la inghe} repetat. a - Aditivid pentru _accelerarea prizei gi intuiririi betonului se folosesc in special pe timp friguros seu pentru e~ lementele ce urmeazi a fi decofrate timpuriu, la lucriri de be- toane in prezenja speler de infiltretie gi la betoane torereta- te. Cel mai folosit adffiv din aceast&i categorie clorura de caleiu, in propertie de 2...3% din greutatea cimentului. b ~ Agitivid plastifianti pot fi :diepersanti seu an- trenori de ser. Presenta aditivilor dispersanti miregte mobili- tatea, reduce viscozitates betonnlui proaspit gi permite redu- cerea raportului A/0; aditivii antrenori de ser disperseaz& in masa betonului proaspét un mare namir de bule de ser, avind ca efect reduceres pericolului de segregare, cregterea lucrabili- thyid 94 a rezistentei la inghe} a betonului. La prepararea betoanelor grele simple sau armate se fo- losegte oa aditiv plastifiant mixt (dispersant gi antrenor de sex) Disan, in solutie cu concentratia de 20% substan}& uscati. 903. Qlagtficaree betoanslor ~ Dup& consistent’ (determinat& prin metoda tasirii sen a rispindirii) betoanele pot fi de urmXtoarele categorii 1 foerte virtos; virtos; slab plastic; plastic; fluid; foarte flu~ id. mei tates % foarte grele ( 7 >2500 ve/e?) ogres CP = 2200606 +2500 tee?) jesemigrele ( f= 1700...2200 kg/m?) seugoare (P= = 100441700 kg/m?) sefoarte ugoare ( P