SERVICIILE SI ROLUL LOR IN CADRUL

ECONOMIEI NATIONALE
I.Serviciul - continut si caracteristici

Datorita naturii activitatilor economice care apar sub termenul generic

de "servicii", nu exista o definitie unanim acceptata in privinta acesteia. S-a incercat
mai multe abordari ale definirii serviciilor fie in jurul procesului de servuctie care
reclama natura intangibila a serviciilor, fie in jurul metodei de productie. Manfred
Bruhn considera ca serviciile constituie prestari independente acceptate pe piata si
bazate pe punerea la dispozitie si/sau utilizarea unor capacitati de prestare.
Serviciile prin esenta lor sunt foarte eterogene. Pot fi servicii :
Financiare
De asigurari
Imobiliare
Sociale
Personale
Medicale
Bancare
Educatie.
Serviciile pot fi definite ca procese de productie ce sunt vandute pe
piata care iau forma unor activitati ce sunt, mai mult/mai putin intangibile, in functie
de importanta suportului fizic si de componenta umana implicata in acest proces.
Serviciile pot fi consumate in acelasi timp si loc unde au fost produse
sau la un moment si amplasament si moment diferit.
Activitatile de servicii constau in concretizarea proceselor concrete de
satisfacere a nevoilor.Acestea nu apar precum bunurile care vor fi folosite intr-o
etapa precisa a procesului de productie, dar satisfac o cerere certa. Serviciile sunt
prezentate ca un amalgam de elemente, tangibile si intangibile, ce se concretizeaza
in avantaje, experiente, efecte utile a caror obtinere este simultana cu
comercializarea si consumul lor ceea ce le confera un mod specific de manifestare
in timp si spatiu.
Serviciul poate fi definit ca fiind tranzactia unui bun material
organizata cu participarea beneficiarilor, tranzactie care se adreseaza unui public
divers, dar foarte bine segmentat.
In literatura de specialitate apar 2 concepte relevante: acela de
serviciu si cel de prestare de serviciu care uneori se considera separat, respectiv
serviciul este considerat rezultatul prestarii.
Din definitai serviciilor considerate inliteratura de specialitate se desprind
cateva elemente definitorii:
Serviciile sunt imateriale sau intangibile
Serviciile sunt activitati desfasurate fie in mod distinct, fie in legatura cu
anumite bunuri si alcatuiesc un sector distinct al economiei - sectorul tertiar;
Serviciile presupun obligativitatea prezentei personalului reprezentat de
persoana prestatorului si cea a beneficiarului;
Serviciile satisfacanumite nevoi de baza si / sau nevoi elementare;

Serviciile sunt destinate schimbului si pot fi clasate pe o scara care include un

serviciu pur si un bun pur.

II.Diversitatea si complexitatea serviciilor

Serviciile sunt foarte diverse si de o complexitate imensa, ceea ce

determina tratarea lor in raport cu diferite criterii de clasificare.
Pentru a intelege complexitatea sferei serviciilor se porneste de la
structura ofertei unei intreprinderi care poate include elemente de natura serviciilor.
Pot exista urmatoarele situatii:
Produs simplu - oferta se limiteaza la un bu tangibil;
Produsul este insotit de mai multe servicii intrucat intreprinderea propune
clientului pe langa produsul central, o serie de produse periferice
Serviciul insotit de produse / alte servicii
Serviciul pur
Principalele criterii de clasificare a serviciilor:

Dupa natura activitatilor si tipologia beneficiarilor activitatilor prestate:

servicii preponderent tangibile - acordate persoanelor fizice EX:restaurante,
transport persoane
- acordate persoanelor juridice
ex:transport marfuri, servicii de reparatii
Servicii preponderent intangibile - acordate persoanelor fizice
- acordate agentilor economici

Dupa gradul de implicare, participare a clientului la procurarea si

prestarea serviciului:
Servicii care presupun o implicare puternica a clientului in prestarea acestora
Servicii care presupun o implicare slaba a clientului in prestarea acestora

Dupa gradul de implicare a clientului in procesul de distributie:

Servicii care presupun deplasarea clientului la locul de prestare a serviciilor;
Servicii care presupun deplasarea prestatorului la doomiciliul clientului;
Servicii prestate la distanta.

Dupa gradul de folosire a echipamentelor si al personalului:

Servicii pe baza de echipament automat
- manipulat de
personal necalificat
-manipulat de
personal calificat

Servicii pe baza de personal necalificat

- peronal calificat
- liber profesionisti

Dupa gradul de standardizare / personalizare a serviciilor:

Servicii care presupun un anumit grad de standardizare
Servicii care presupun un grad ridicat de personalizare

REZUMAT
Serviciile se constituie astzi ca un grup de activiti bine conturate, ca un
sector distinct al economiei naionale, sectorul teriar. Consumul de servicii
reprezint o component important a calitii vieii. Prin esena lor, serviciile sunt
foarte eterogene(pot fi servicii financiare, de asigurri, servicii imobiliare i
comerciale, profesionale, de distribuie, servicii personale, servicii sociale)
Astzi serviciile sunt considerate un factor dinamizator al industrializrii i o
premis a acestuia, un mijloc prin care se satisfac, n condiii mai bune, nevoile de
consum ale populaiei i ale agenilor economici, o cale prin care rile lumii
contribuie la dezvoltarea circuitului mondial de valori, o premise, dar i un rezultat
al progresului.
Serviciile, elemente tangibile i intangibile, se concretizeaz n avantaje,
experiene, stri, visuri, efecte utile a cror obinere este simultan cu
comercializarea i consumul lor, ceea ce le confer un mod specific de manifestare
n timp i spaiu.
Eterogenitatea ramurilor incluse n sfera teriarului, respective ramuri care
ntrunesc caracteristicile serviciilor (transport, comer, nvmnt, sntate) i alte
activiti din economie (cercetare-dezvoltare, consultant, management, prelucrarea
informaiilor) precum i necesitatea armonizrii serviciilor n scopul comparabil;itii
informaiilor la nivel mondial au determinat tipologizarea serviciilor. Serviciile
trebuie analizate ca tranzacia unui bun immaterial organizat cu participarea
beneficiarilor, tranzacie care se adreseaz unui public divers, dar segment, cu o
ofert personalizat.
Serviciile permit desfurarea n condiii bune a activitii n cadrul economiei
naionale, prezena lor manifestndu-se n plan economic, socoal, ecologic, cultural
att n piaa intern ct i n cea international.

Noiuni fundamentale n administrarea

ntreprinderii

Conform definiiei date de legiuitorul roman (Legea 133/20.07.1999)

ntreprinderea reprezint orice form de organizare a activittii economice
autonom, autonom patrimonial i autorizat potrivit legilor n vigoare s fac acte
i fapte n comer n scopul obinerii de profit prin realizarea de bunuri material,
respectiv prestri de servicii din vanzarea acestora pe pia n condiii de
concuren.
Clasificarea ntreprinderilor:
I. Dup numrul de salariai: - mici:<49 salariai;
-mijlocii: 50-249 salariai;
-mari: >250 salariai.
n general IMM-urile beneficiaz de facilitate stipulate n legi special, Legea
133/1999 privind stimularea ntreprinztorilor private pentru nfiinarea i
dezvoltarea IMM-urilor.
II.Dup forma juridical:
-S.A.
-SCA
-SCS
-SNC
-SRL
-SA.
Specificul ntreprinderii de comer, turism i servicii
Sunt 3 aspecte care fac unice ntreprinderile de comer, turism i servicii:
1.
Se refer la faptul c ntreprinderile de CTS
implic un grad ridicat de adaptare a activitiilor;
2.
Se concretizeaz n faptul c majoritatea
ntreprinderilor de CTS dezvolt o component puternic a interaciunii face to
face cu clienii;

3.
Reprezint o ncununare a celorlalte dou
caracteristici, adaptarea i contactul cu clienii, ceea ce necesit ca
ntreprinderea s aib angajai foarte bine pregtii: activele noastre sunt
oamenii notrii.
Ciclul de via al ntreprinderii de CTS
n general ciclul de via al unei ntreprinderi este asemenea celui al
produselor, compus din:

Lansare;

Cretere;

Maturitate;

Declin.
Aceast abordare este valabil i n cazul ntreprinderilor de CTS, dar dat fiind
specificul activitii, ciclul de via poate dobndi trsturi specific pornind de la 3
beneficii majore pe care le urmresc clienii:

Expertiz;

Experien;

Eficien.
Expertiza
n aceast etapa firma este n cutarea celor mai potrivii
angajai, se stabilesc procedure/standard de caiune i n general se construiete
expertiza firmei.
Experiena
n aceast etapa firma are acumulat suficient practic din
contractile/activitile anterioare, astfel nct acum poate
s identifice,
documenteze i promoveze cunotinele/abilitile specific prin brouri, scrisori tip/
prin seminarii.
Eficiena
firma poate demonstra c a stability sisteme i procedure pentru
diferite tipuri de probleme.