REGIUNILE MEMBRULUI INFERIOR

Limita care separa mb.inf. de trunchi este reprezentata de o linie circulara care incepe
in partea ant. de la tuberculul pubian, se continua pana la plica inghinala,creasta iliaca si santul
intergluteal, pana la vf. coccigelui, apoi trece prin santul geniofemural si ajunge iar la tuberculul
pubian.D.p.d.v topographic membrul inferior se imparte in 6 regiuni :
1) reg. gluteala
2) coapsa
3) genunchiul
4) gamba
5) glezna (gatul piciorului)
6) piciorul
1) REGIUNEA GLUTEALA -regiunea fesiera si constituie segemtul postero- superior al
membrului inf ,se prinde de bazin.
Limite-supcreasta iliaca o separa de reg. posto iliaca
- inf santul gluteal o separa de reg post. a coapsei
-mediallinia conventionala care uneste spina iliaca postero-sup cu vf. coccigelui
-lateral linia conventionala arcuata cu concavitatea post. care porneste de la spina
iliaca antero-post,trece peste trohanterul mare si atinge extremit. Lat. a santului gluteal.
Separa reg. gluteala de reg. ant. a copsei.
-profundreprez de fata lat. a coxalului si artic. soldului.
Stratigrafie :
a) pielea groasa, putin friabila
b) planul subcutanat f. bogat in grasime (la femeie) ,da relieful caracteristic al regiunii
- elemente nv. superf: nv. gluteal sup., mij. si inf., nv. cutanat femoral
post.
c) fascia gluteala groasa ,se imparta la marginea sup. a gluteului mare in 3 foite:

superf- acoperit de m. gluteu mare

mij- acoperit de fata profunda a m. gluteu mare

prof acoperit de stratul muscular profund

d) planul profund alc. din mai multe straturi:

strat musc. superf m. gluteu mare

strat celulo-adipos subgluteal comunica cu tes. cellular al pelvisului prin

marea incizura ischiadica

starat muscular mijlociu alc din 6 muschi : m. gluteu mij., m. piriform, m.

gemen sup., m. obturator int., m. gemen inf., m. patrat femural.
In partea inf. a regiunii isi au orig. printr-un tendon comun pe tuberozitatea ischiadica capul lung
al biceps femoral si semitendinos . La iesirea din pelvis m. piriform ocupa cea mai mare parte a
marii incizuri ischiadice, el lasa deasupra si dedesupt 2 spatii inguste : prin spatiul suprapiriform
trec vasele gluteale sup si nv. gluteal sup., iar prin spatiul infrapiriform trec vasele gluteale inf.,
nv. gluteal inf., nv. ischiadic,manunchiul vasc-nv rusinos intern si vasele limfatice profunde. Pe
linia tubero-trohanteriana, care uneste tuberozitatea ischiadica cu trohanterul mare, este locul
unde se fac infiltratii ptr anestezia nv. ischiadic. Regiunea gluteala repez. zona de electie ptr
injectiile intramusculare. Acestea se fac in masa musculara a gluteului mij. si mic ( se imparte
reg. in 4 candrane, iar injectiile se fac in cadranul supero-extern ).

e)

planul osteo-articular reprez. De fata lat. a coxalului, de marele trohanter si de artic.

coxofemurala si sacroiliaca. La nivelul artic soldului sunt relativ frecvente luxatiile, fie
congenitale, fie dobandite in urma unor traumatisme. Ptr. examinarea arcticulatiei in caz
de luxatie se foloseste linia NELATON-ROSER care uneste s[pina iliaca antero-sup cu
tuberozitatea ischiadica. In mod normal, marele trohanter se gaseste plasat pe aceasta
linie. In caz de luxatie marele trohanter este deplasat superior fata de aceasta linie.
Importanta regiunii-ptr injectiile musculare.In cazul in care nu se respecta conditiile de
asepsie , in stratul celulo -grasos, se pot forma flecmoane.Prin spatiile supra si infrapiriform se
pot produce hernii gluteale sau se por propaga infectii spre pelvis sau de la pelvis spre reg
gluteala.
2) COAPSA
-regiunea cuprinsa intre reg.gluteala si peretele abdom. ant pe de o parte si genunchiul de cealalta
parte.
Limite- -proximal o linie circulara care incepe la tuberculul pubian,trece prin plica
inghinala,apoi prin spina iliaca antero-sup., apoi linia conventionala care coboara spre
trohanterul mare pana la extremit lat. a santului gluteal, apoi santul genio femoral si se
intoarce la tuberculul pubian.
-distaldelimit. fata de genunchi o realiz.o linie circulara dusa la 2 latimi de deget
deasupra bazei patelei.
Topografic coapsa se subdivide in 2 regiune : reg. anterioara si reg. posterioare. Separatia acestor
regiuni o reprez un plan frontal care trece lat. prin trohanterul mare si epicondilul lat femural si
medial prin tuberculul pubian si epicondilul femoral medial (coresp. marg. post. a m. gracilis).
Reg. anterioara a coapsei- mai lunga decat cea post si prez reliefuri musculare dispuse in forma
literei N.Relieful lateral coresp m. tensor al fasciei lata, cel medial coresp. m. adductor
lung, iar relieful mij. dat. m. croitor.Impreuna cu lig. inghinal m. croitor si adductor lung
delimiteaza femural al lu Scarpa.
Stratigrafie:
a) pielea foarte mobila pe planurile subiacente
b) planul subcutanat constituit din tesut adipos si contine elemente superficiale,ramuri
ale art. femurale: art . epigastrica superf., art. circumflexa iliaca superf si art. rusinoase
ext., vena safena mare ( interna ) care in aria femural formeaza un arc de cerc si se
varsa in profunzime in vena femurala, trunchiurile colectoare limfatice, insotesc vena
safena mare, nervii superficialii: nv. cutanat lateral si 2-3 ramuri cutanate ant. ( ram din
nv. femural ), ramurafemurala a nv. genitofemural, ram. Cutanata a nv.
obturator.Importanta practica mare o au limfonodurile inghinale superficiale sit. in aria
femural.
c) fascia lata forma cilindrica si inveleste intreaga coapsa. De pe suprafata profunda a
fasciei lata se desprind 2 septuri intermusculare : unul lateral si unul medial care se insera
pe cele 2 margini ale liniei aspre a femurului. Aceste septuri delimiteaza impreuna cu
fascia lata 2 loje musculare:

una anterioara

una posterioara
Pe partea laterala a regiunii faciei lata este ingrosata si formeaza tractul ilio-tibial. La nivelul
femural ea prezinta numeroase orificii pentru trecerea vaselor = fosa cribroasa , care prezinta
un orificiu mare = fosa ovala , prin care trece vena safena mare.

d)

planul profund - alcatuit din 3 straturi musculare si elemente vasc.-nv. imprtante.

Start musc. superficial- 4 muschi ( din lat.medial) : m tensor al fasciei lata,

m. croitor, m. adductor lung, m. grracilis. Aici se gaseste de fapt lui Scarpa
si in interiorul lui este prima portiune a tecii vaselor femurale (canalul femural).
Are forma de prisma triunghiulara si are un parete anterior format din fascia
lata, un perete postero-lat si unul postero- medial. Acestia 2 sunt reprez de lama
profunda a fasciei lata care tapeteaza m. iliopsoas si m. pectineu, orifisiul sup.
al tecii este reprez. De lacuna vasculara delimit. astfel: anterior de lig. Inghinal,
medial de ligamentul lacunar al lui GIMBERNAT si post. de ligamentul
pectineal al lui COOPER. Prin lacuna vasculara trec vasele femurale dinspre
pelvis spre membrul inf., lateral este asezat anterior si medial vena.

Strat musc. mijlociu- continedinspre lat.medial : m. vast lateral, m. drept

femural,m. vast medial ( care sunt 3 dintre capetele de origine ale
cvadricepsului ), m.iliopsoas (superior) care ajunge la coapsa printr-un orificiu
situat lateral de lacuna vasculara = lacuna musculara. Impreuna cu acest muschi
trece si nv. femural, m. pectineu, m. adductor scurt si m. adductor mare. Intre
muschii acestui strat se gasesc ultimele 2 patrimi ale tecii vaselor
femurale:portiunea mij. a acesteia care este delimit ant. de croitor, postero lat.
de m. vastul medial si postero- medial de adductorul lung. Aici vena femurala
trece inapoia arterei si in teaca patrunde nv. safen. Portiunea inf.se gaseste
canalul adductor al lui HUNTER delimitata antero-medial si adductorul mare.
Vasele femurale parasesc canalul adductorilor prin orificiul inf. al tecii reprez.
De hiatusul tendinos al adductorului mare si ajung astfel in regiunea poplitee.
Teaca vaselor femurale are in ansamblu un traiect usor spiralat. In stratul musc.
mij. in afara de pachetul vasc-nv. femural, mai avem nv. obturator care ajunge
la coapsa prin acnalul obturator si se imparte in ramuri terminale : ram. ant.
care merge intre pectineu si adductor lung si inerveaza acesti muschi , cu
adductor scurt si articulatia soldului.

Strat musc. profund- reprez. de 2 muschi : m. vast intermediar si m. obturator

extern.
Importanta regiunii
-prezenta celor 2 zone prin care se pot produce hernii, canalul femural si canalul obturator
-prezenta nodulilor limfatici superf. Care se pot inflama = ademita inghinala
- m. cvadriceps femural datorita volumului mare reprez a doua zona unde se pot face injectii
intramusculare.
-se poate palpa pulsul arterial la artera femurala sau se poate face hemostaza.
Reg posterioara a coapsei-convexa pe toata intinderea sa :
Stratigrafie :
a) pielea groasa si mobila
b) planul subcutanat bogat in grasime si contine elem. superficiale: nv. cutanat
femural post
c) planul fascial fascia lata
d) planul profund 2 straturi musculare :

strat musc superf. : e muschi : m. capul lung al bicepsului femural, m.

semitendinos, portiunea infero-lat al m. gluteu mare.

strat musc. profund : 2 corpuri musc : m. capul scurt al bicepsului femural, m.

semimembranos.
Contine elemente vasc- nv. ,regiunea post a coapsei nu are un trunchi arterial propriu, ci o retea
arteriala provenita din mai multe artere ale regiunii invecinate, din artera gluteala inf., cele 2
artere circumflexe femurale si ramuri perforante sin artera femurala profunda. Prin aceasta retea
se mentine circulatia arteriala in cazul ligaturariii sau obstructiei arterei femurale. Cel mai
important element nervos este nv. ischiadic, coboara vertical din regiunea gluteala, apoi in spatiul
dintre biceps femural si semimembranos, pana in unghiul superior al fosei poplitee.
3) GENUNCHIUL reprez regiunea intermediara intre coapsa si gamba si cuprinde totalitatea
partilor moi situate in jurul articulatiei genunchiului.
Limite:-superior- linia circulara dusa la 2 latimi de deget deasupra bazei boltei
-inferior- un plan orizont dus prin tuberozitatea tibiei.
Topografic prezinta 2 regiuni : regiunea anterioara si regiunea posterioara separate de un plan
frontal dus prin cei 2 epicondili femurali.
Importanta regiunii-dominatade prezenta articulatiei genunchiului care poate fi interesata in
numeroase afectiuni: traumatisme, in procese inflamatorii, are rol in locomotie.
Reg. anterioara a genunchiului-( regiunea patelara sau rotuliana )
Stratigrafie:
a) pielea mai subtire
b) planul subcutanat slab reprezentat si in el se gaseste bursa seroasa subcutanata
prepatelara
c) fascia de invelis se continua superior cu fascia lata si cu fascia crurala
d) planul profund musculo- aponevrotic reprezentat in partea sup. de portiunea distala
a cvadricepsului si de complexul tendinos si laba de gasca. Cele 4 fascicule ale
cvadricepsului sunt fuzionate la acest nivel si se termina printr-un tendon comun, turtit,
care inglobeaza patela, fibrele superficiale trec inaintea pateleai si formeaza ligamentul
patelar. Laba de gasca este o formatiune aponevrotica, alcatuita din tendoanele
musculare : m. croitor, m. gracilis si m. semitendinos, se insera pe tibie imediat sub
condilul medial. Ramurile arteriale mai mari: art. sup. a genunchiului si art. inf. a
genunchiului (ram din art.poplitee), art. descendenta a genunchiului (ram din art.
femurala) si art. recurenta tibiala anterioara.
Reg. posterioara a genunchilui (regiunea poplitee). Forma sa difera de pozitia gambei. Cand
gamba este in extensie este convexa si axul longitudinal este cel vertical = pozitie operatorie.
Daca gamba este flectata se transforma intr-o escavatie = pozitia de explorare chimica.
Stratigrafie:
a) pielea fina si mobila
b) planul subcutanat - contine tesut cellular adipos, de grosime variabila si in acesta avem
elementele: vena safena mica(ext), aici devine profunda si se varsa in vena poplitee.
c) fascia genunchiului
d) planul profund fosa poplitee, este o escavatie de forma de romb. Peretii superiori sunt
formati de tendoanele biceps femural si semitendinos, iar cei inferiori de capetele lat. si
medial al m. gastrocnemian.Profund este m. popliteu. Continutul fosei poplitee este
reprez. de nv. ischiadic care la nivel unghilui superior se bifurca in ramurile sale
terminale: nv. peronier profund si nv. tibial. Avem si artera poplitee care continua artera
femurala si coboara vertical. In vena poplitee se varsa vena safena mica.
4) GAMBA cuprinsa intre genuchi si gatul piciorului

Limite-proximal plan orizontal dus prin tuberozitatea tibiei

-distal- plan transv. care treve prin baga celor 2 maleole.
Topografic gamba prezinta 2 regiuni : regiunea anterioara si regiunea posterioara.
Reg. anterioara a gambei-(regiunea crurala). Forma de patrulater alungit vertical
Stratigrafie:
a) pielea subtire, putin mobila si este in contact direct cu marg. ant. ascutita a tibiei
(creasta tibiei)
b) planul subcutanat tesut cellular slab reprezentat
c) planul fascial fascia crurala, in partea inf. prezinta o ingrosare = refinaculul sup.al
extensorilor.
d) planul profund impartit in 2 loje :

loja mediala 4 muschi extensori : m. tibial ant., m. extensor lung al halucelui,

m. extensor lung al degetelor si m. extensor lung al 3 peronier. In partea distala a
regiunii acesti muschi se continua cu tendoane care trec in regiunea anterioara a
gleznei. Aici avem pachetul vasc.-nv. tibial anterior, art. tibiala ant.(ram. din artera
poplitee), 2 vene tibiale anterioare, nv. peronier profund.

loja laterala 2 nv. peronieri lung si scurt, contine si nv. peronier superficial,
inerveaza m. peronier lung si scurt.
Reg. posterioara a gambei-mai voluminoasa. In partea superioara formeaza pulpa (sura), in
partea inferioara se ingusteaza si se continua cu 3 santuri retromaleolare med. si la let.
Statigrafie:
a) pielea
b) planul subcutanat trec vena safena mare ( interna ), vena safena mica ( esterna ) si nv
superf : nv. safen, nv. cutanati surali.
c) fascia crurala in partea inf se dedubleaza si inveleste tendonul calcanean ( sau al lui
Ahile )
d) planul profund cuprinde 2 straturi musculare :

strat superficial m. triceps sural ( format din cei 2 gastrocnemieni si solear ) si

m. plantar.Inferor tricepsul sural se continua cu tendonul calcanean.

strat profund - cuprinde 4 muschi : m. tibial post., m. flexor lung al degetelor, m.

flexor lung al halucelui,m. popliteu.
Acest plan profund contine pachetul vasculo-nervos tibial posterior : art. tibiala post ( ram din art
poplitee ), cele 2 vene tibiale post si nv. tibial.
5) GATUL PICIORULUI
Este regiunea de trecere de la gamba la picior, un segment ingust la nivelul caruia se
concentreaza numeroase formatiuni: tendoane, vase si nervi. Prezinta importanta deosebita
deoarece entorsele, luxatiile, fracturile sau hematoamele duc la dificultati de locomotie. Este
impartita in 2 regiuni: regiune ant. a gatului piciorului si regiunea post. a gatului piciorului.
Reg. anterioara a gatului piciorului-cuprinde toate elementele moi situate anterior de
articulatia talo-crurala.
Stratigrafie:
a) pielea subtire, mobila

b)

planul subcutanat contine vena safena mare anterior de maleola mediala si nv. peronier
superficial,coboara de la gamba si se imparte in ramuri terminale.
c) planul fascial reprezentat de fascia crurala intarita de fibre care formeaza retinaculul
extensorilor ( trec tendoanele muschilor extensori )
d) planul profund este un plan tendinos: tendonul m. tibial anterior, tendonul m. extensor lung al
degetelor si tendonul extensorului lung al halucelui. Se gaseste si pachetul vasculo-nervos tibial
anterior intre tendoane.
Reg. posterioara a gatului piciorului: cuprinde partile moi situate posterior de articulatia talocrurala. Aceasta regiune este dominata de tendonul lui Ahile (calcanean), iar la limitele regiunii
se gasesc proeminentele celor 2 maleole. Intre aceste 3 proeminente se delimiteaza 2 santuri
verticale numite santuri retromaleolare lateral si medial.
Stratigrafie:
a) pielea mai groasa decat in regiunea anterioara
b) planul subcutanat contine vena safena mica si nervul sural
c) fascia gatului piciorului formeaza retinaculul flexorilor
d) planul profunnd alcatuit din tendonele care vin de la gamba
6) PICIORUL reprezinta segmentul terminal al membrului inferior. In ansamblu poate fi
impartit in 2 portiuni: una proximala care reprezinta piciorul propriu-zis corespunzator
scheletului tarso- metatarsian si inca o portiune distala reprezentata de degete. Piciorul propriuzis se subimparte intr-o regiune dorsala si una plantara.
Reg. dorsala a piciorului-cuprinde partile moi situate deasupra scheletului
Stratigrafie:
a) pielea subtire, mobil, extensibila
b) planul subcutanat are tesut lax si contine arcada venoasa superficiala ale carei
extremitati se continua cu cele 2 vene safene
c) fascia dorsala a piciorului
d) planul profund contine tendoanele muschilor din regiunea anterioara a gambei si
stratul muscular care are 2 muschi : m. extensor scurt al halucelui si m. extensor scurt al
degetelor. Intre elementele acestui strat trece artera dorsala a piciorului, continuare a
arterei tibiale anterioare.
Reg. plantara a piciorului- alcatuita din partile moi dispuse pe fata inferioara a scheletului
piciorului numita si talpa piciorului. Are o arhitectura speciala care formeaza bolta plantara.
Stratigrafie:
a) pielea ingrosata la nivelul punctelor de sprijin
b) planul subcutanat contine reteaua venoasa plantara
c) fascia plantara superficiala
d) planul profund alcatuit din 2 straturi:

strat muscolo- tendinos contine tendoanele m. posteriori ai gambei si continua

manunchiul vasculo-nervos tibial posterior, care se imparte in 2 manunchiuri
plantare ( art. plantara mediala cu venele satelite si art. plantara laterala cu venele
satelite )

strat musculo- fascial profund contine m. interososi dispusi in 4 loje si arcada

vasculara plantara.
7) DEGETELE PICIORULUI- prezinta si ele 2 regiuni:
Reg. dorsala

Stratigrafie:
a) pielea subtire si mobila. La nivelul falangei distale prezinta unghii
b) planul subcutanat contine 2 artere digitale dorsale
c) planul tendinos tendoanele extensorilor degetelor
Reg. plantara
Stratigrafie:
a) pielea groasa si putin mobila
b) planul subcutanat contine art. digitale plantare proprii
c) planul tendinos tendoanele flexorilor. Toata degetele au cate 2 tendoane ,mai putin
halucele care prezinta un singur tendon flexor.
DESCOPERI DE VASE SI NERVI LA NIV MEMBRULUI INFERIOR
Artera femurala-continua artera iliaca externa si este situata pe fata antero-interna a coapsei. Se
intinde de la inelul femural pana la inelul celui de-al treilea adductor, unde se continua cu artera
poplitee.Directia sa este oblica, in jos, innauntru si inapoi si este reprezentata de o linie care
uneste jumatatea ligamentului inghinal cu marginea posterioara a condilului intern femural. E
insotita de vena femurala care superior e medial de artera, la mij. posterior fata de aceasta, iar
inferior trece in afara ei. Vasele femurale se gasec invelite in teaca vaselor ,are 3 segmente:
canalul femural, teaca propriu-zisa, canalul lui Hunter (canalul adductorilor). Ramuri colaterale:
art. epigastrica superficiala, art circumflexa iliaca superficiala, art. rusinoase ext., art. femurala
profunda (cel mai mare ram), care se imparte in mai multe artere perforante, art. descendenta a
genunchiului
Descoperire-la baza Scarpa se face o incizie verticala de la mijlocul ligamentului inghinal, se
sectioneaza planurile superficiale si subaponevroza se gaseste artera femurala si medial vena
femurala. La mijlocul coapsei ( vf. Scarpa ) se palpeaza cu degetele jgheabul vascular si in
lungul acestuia se face o incizie dupa ce se sectioneaza pielea, tesutul subcutanat si aponevroza
se descopera m. croitor care se trage in afara si sub acesta se gaseste teaca femurala care se
sectioneaza si se descopera art. femurala. Ea este insotita de nervul safen si vena femurala
posterioara la acest nivel. In canalul lui Hunter (1/3 inferioara) coapsa se flecteaza si se
exploreaza cu degetele pe fata interna a coapsei tendonul m. adductor mare. Aici se face incizia
pana deasupra condilului femural extern si patrunde in jgheabul vascular. Se indeparteaza m.
croitor si sub muschi se vede peretele anterior al canalului Hunter. La acest nivel nervul safen
paraseste canalul si aici se descopera numai artera si vena femurala.
Artera poplitee- continua artera femurala pana la arcada solearului, unde se imparte in cele 2
artere tibiale anterioara si posterioara. Este insotita de vena poplitee plasata posterior si lateral
artera. Descoperire se determina plica de flexie de la nivelul fosei poplitee si se face o incizie
verticala care se incruciseaza la mijloc cu plica de flexie. Sub aponevroza se descopera nervul
ischiadic care se indeparteaza si sub nerv si inauntrul lui se descopera vena poplitee, iar inauntru
si sub vena este artera poplitee.
Artera tibiala anterioara- ramul de bifurcatie ant. al arterei poplitee. Se indreapta spre anterior,
trece prin orificiul determinat de tibie, peroneu si ligamentul interosos si merge pana la nivelul
gatului piciorului unde se continua cu artera pedioasa ( artera dorsala a piciorului ). Insotita pe
traiectul sau de nv. peronier profund si de cele 2 vene tibiale ant. Descoperire se traseaza o linie
care uneste tuberculul lui GERDY su mijlocul spatiului intermaleolar = linia lui DUVALIER. Se
poate face incizie in 1/3 superioara a acestei linii si dupa ce se sectioneaza planurile superficiale
se patrunde in interstitiul dintre m. tibial anterior si m. extensor lung al degetelor si se descopera

artera tibiala anterioara si nv. peronier profund situat in afata acesteia , sau se poate face incizie
in portiunea inferioara a liniei. Incizia se face medial de marginea anterioara a tibiei si in spatiul
dintre tendoanele muschiului se gaseste pachetul vasculo- nervos.
Artera tibiala posterioara- ram de bifurcatie posterior al arterei poplitee, coboara oblic in jos si
inauntru pe planul muscular profund al gambei pana in spatiul calcanean intern unde se continua
cu cele 2 artere plantare, da un ram colateral mare :artera peroniera.Descoperire se face o
incizie pe fata postero-interna a gambei 1/3 mijlocie ,sub piele se descopera vena safena interna
care se indeparteaza, se taie aponevroza si se descopera marginea m. gastrocnemian intern (m.
gemen intern), care se trage in afara si sub acesta se gaseste planul solearului. Se incizeaza
solearul si se indeparteaza si sub acesta invelit intr-o teaca se gaseste pachetul vasculo-nervos
tibial posterior ( art. tibiala post., 2 vene satelite, nv tibial ). In spatiul retromaleolar intern, artera
tibiala posterioara se descopera astfel: se incizeaza planurile superficiala , la mijlocul distantei
dintre tendonul lui Ahile si maleola interna si sub planurile superficiale se descopera artera
impreuna cu nv tibial.
Vena safena mare ( interna ) are origine ant. de maleola interna, urca pe fata interna a gambei
si coapsei, apoi traverseaza fascia coapsei printr-un orificiu situat deasupra ligamentului ALANBURNS si se varsa in vena femurala ( descrie o curba numita crosa venei safene ). Descoperire
ptr a descoperi crosa venei safene se face o incizie verticala care pleaca de la nivelul
ligamentului inghinal ( unirea 1/3 mijlocie cu 1/3 interna a ligamentului ). Dupa incizia planului
superficial se descopera vena safena mare.La coapsa se descopera dupa o linie care uneste
condilul intern al femurului cu incizia descrisa la crosa venei. La gamba se face o incizie paralel
cu marginea interna a tibiei si vena se descopera in tesutul subcutanat.
Vena safena mica ( externa ) incepe la nivelul maleolei laterale, merge posterior de aceasta si
apoi urca pe linia mediana posterioara a gambei pana la niv. fosei poplitee unde descrie si ea o
crosa, perforeaza fascia si se varsa in vena poplitee. Descoperire la gamba se descopera printr-o
incizie efectuata pe mijlocul fetei post. a gambei , in santul dintre cei 2 m. gastrocnemieni. La
genunchi se face aceeasi incizie verticala ca si ptr artera poplitee si in tesutul subcutanat se
descopera vena si nervul safen.
Venele profunde se descopera dupa aceleasi incizii descrise la artera corespunzatoare.
Nervul femural unul dintre ramurile terminale ale plexului lombar. Iese din bazin pe sub
ligamentul inghinal in lacuna musculara cu m. iliopsoas. Imediat sub ligamentul inghinal , dupa
un scurt traiect se imparte in ramuri terminale. Inerveaza m. iliopsoas si m. anteriori ai coapsei:
cvadriceps si croitor. Da un ram : nervul safen si care insoteste artera femurala. Descoperire se
recunoaste ligamentul inghinal si se incizeaza pielea dupa o linie verticala la un deget lateral de
jumatatea acestuia. Se sectioneaza aponevroza si pe marginea interna a m. croitor se descopera
corpul psoasului si buchetul de ramuri in care se imparte nervul femural.
Nervul obturator reprezinta celalalt ram terminal al plexului lombar, iese din bazin prin
canalul obturator si se indreapta spre fata interna a coapsei, inerveaza m.
adductori. Descoperire coapsa se pozitioneaza in abductie, se face o incizie lunga pe marginea
externa a m. adductor lung. Se cauta spatiul dintre acesta si pectineu, care se deschide prin
tractiunea puternica asupra acestui muschi si in locul creat apar artera obturatorie si nervul
obturator. Se observa ca in dreptul m. adductor scurt , artera si nervul se impart intr-un ram
anterior si unul posterior.

Nervul ischiadic reprez. ram terminal al plexului sacrat, iese din bazin prin marea incizura
ischiadica, ajunge in regiunea fesiera si apoi pe fata posterioara a coapsei pana la unghiul
superior al fosei poplitee unde se imparte in cele 2 ramuri terminale: nervul peronier si nervul
tibial. Descoperire la nivel fesier se descopera dupa indepartarea m. fesieri, fiind situat intr-un
sant format de ischion , medial si marele trohanter , lateral. La nivelul coapsei se face o incizei
verticala, se descopera capul lung al m. biceps femural , care se indeparteaza si sub acesta se
gaseste trunchiul nv. ischiadic.
Nervul peronier merge anterior si lateral. Strabate m. popliteu si septul intermuscular si se
aplica pe gatul peroneului , unde se imparte in 2 ramuri terminale: peronier superficial si peronier
profund.
Nervul peronier superficial devine superficial , se plaseaza intre muschii peronieri (lung si
scurt peronier) si apoi se termina cu nervul cutanat in partea inf a gambei.
Nervul peronier profund se descopera la fel ca si artera tibiala anterioara
Nervul tibial reprez al doilea ram al nervului ischiadic ,insoteste art tibiala posterioara si se
descopera la fel ca aceasta