Apele uscatului

Apele dulci de suprafa reprezint majoritatea rezervei de ap dulce lichid. Ele formeaz reeaua hidrografic, fr de
care peisajul geografic ne-ar fi multora de neconceput. Morfologic, ele fac impresia unui sistem vascular al pmntului,
ceea ce n anumite privine i sunt.
2.1 Clasificare i caracteristici.
Apele de suprafa se clasific n ape stttoare (mri i oceane, lacuri etc.), ape curgtoare (izvor - pru - ru - fluviu)
i ape stagnante. Distingem lacuri naturale i lacuri artificiale, cursuri de ap naturale, modificate artificial / regularizate
sau construite artificial (canale).
Apele dulci de suprafa difer dup foarte multe caracteristici: debitul i variaiile sale (la cele curgtoare), temperatura,
concentraia i natura substanelor dizolvate sau aflate n suspensie, coninutul biologic i microbiologic etc., fiecare
mas de ap lichid cu albia ei i vieuitoarele din ea fiind un ecosistem distinct. Totodat, apele dulci de suprafa au i
numeroase caractere comune: Spre deosebire de cele subterane, ele sunt de regul mai puin mineralizate, mai bogate
n elemente biologice, mai influenabile de ctre ali factori (naturali i antropici), mai uor poluabile, mai puin stabile n
caracteristici, dar totodat au i capaciti mai crescute de a-i automenine calitatea.
Utilizare de ctre oameni
Apele dulci de suprafa sunt folosite in situ (navigaie, mbiere, sporturi nautice, piscicultur, hidroenergetic etc.), dar
mai ales captate i folosite ex situ pentru nevoile cele mai diverse - pentru potabilizare, n industrie, transporturi,
agricultur etc. Neadmis oficial, utilizarea direct n scop potabil nu este o raritate. Din diversele utilizri, crucial
pentru oameni rmne satisfacerea nevoilor populaiei, fiind interzis prin lege limitarea accesului ei n detrimentul altor
folosine. La fel de important ar trebui s devin i asigurarea apei necesare vieii slbatice. n Romnia, apele de
suprafa constituie sursa major pentru necesitile umane, inclusiv pentru apa potabil.

Deosebiri
Apele freatice
Nu sunt acoperite cu roci impermeabile
Adncimea aproape de suprafa 50-100 m
Coninut ridicat sruri i temperature mari

Apele captive
Sunt situate ntre 2 straturi de rociimpermeabile
Adncimea 100-600 m
Sunt dulci i slab mineralizate

Asemnri:
1)Se alimenteaz cu precipitaii atmosferice
2)Se scurg pe suprafee nclinate
Apele subterane depend de :
-Porozitate
-Permeabilitate
-Compactizare
Proprieti fizice i chimice:
-Temperatura
-Mirosul
-Gustul
-Culoarea
-Tranparena
Importana:
-Ap potabil
-Medicin

CORALII
Nume comun pentru membrii unei clase mare de nevertebrate marine caracterizate
prin un schelet alcatuit dintr-un strat protector din carbonat de calciu. Acest schelet
se mai numeste si coral. Coralii sunt clasificati in doua subclase, bazate pe
diferantele din simetria axiala. O clasa contine animale coloniale, cu opt tentacule,
fiecare avand un schelet intern. Printre ele se gasesc si coralii bici, meduze si
coralii rosii obisnuiesc sa il faca sa sclipeasca. Membrii celorlalte subclase de
obicei au sase tentacule, sau multiplu de sase, dar si culorile difera. Ele includ
coralii de stanca sau coralii adevarati. O alta clasa din acee-asi categorie contine
deaseme-nea forme de corali care nu sunt clasificati in ea.
STRUCTURA:
Coralii adevarati secreta carbonat de calciu de la baz formand cupe
scheletice de care polipii sunt ancorati si in care se retrag pentu protectie.
In discul oral la varf este o deschizatura, marginita de tentacule, in forma
de pana, si cili, care este si gura si anus. Nematocistele de pe tentacule
pot deasemenea sa paralizeze prada.

COLONII:
Cateva grupe de corali traiesc ca polipi solitari, dar majoritatea traiesc in
colonii. Polipii coloniali au diametrul intre 1 si 3mm. Ei sunt conectati
lateral prin tuburi care sunt niste prelungiri ale cavitatilor gastrovasculare
ale polipilor, si colo-nia creste prin inmultire asexuata. Polipii vii cresc pe
ramasitile prede-cesorilor sai.
Coralii coloniali pot creste in abisul apelor, dar recipurile se gasesc
doar in ape calde, limpezi si nepoluate. Ei traiesc doar pana unde patrunde
lumina in apa, deoarece algele, numite zooxanthellae, care traiesc in
tesuturile lor au nevoie de lumina pentru fotosinteza, si coralii nu pot
exista fara aceste alge. Carbonul este trecut de la alge la coral, crescand
energia, si hrana capturata de coral poate suplini fosforul si hidrogenul
pentru ambele organisme. Dependenta coralilor de alge variaza de la

specie le specie. Coralii scheletici sunt contribuitorii primari la un recif, dar

si alte organisme participa la formarea lui, ca algele calcaroase, moluste
sau spongieri.