FINANE PUBLICE

REPERCURSIUNILE IMPOZITELOR

2012

CUPRINS:

1.Noiuni introductive
2.Impozitele directe
3.Impozitele indirecte
4.Repercursiunile impozitelor
5.Concluzii
6.Bibliografie

2012

NOIUNI INTRODUCTIVE
Statul exprimnd interesele cetenilor si n diferite ramuri ale vieii, elaboreaz i
aplic o anumit politic - economic, social, ecologic, demografic etc. Funcia de reglare
a statului n sfera economic se manifest n forma financiar-bugetar, moneda i credit,
mecanismul preurilor, care reprezint un mijloc de corelaie ntre subiectul si obiectul
sistemului de stat al reglrii economice.
Sistemul financiar-bugetar include relaiile sociale privind formarea i utilizarea
resurselor financiare ale statului - fondurile bugetare si extrabugetare. El este conceput pentru
a asigura o dezvoltare efectiv a economiei, realizarea funciei sociale si alte funcii ale
statului. O ramur important a sistemului financiar-bugetar o reprezint impozitele.
Astfel conform mai multor surse bibliografice impozitele se definesc ca fiind :
1. Plat obligatorie ctre stat pe care trebuie s-o efectueze cetenii, organizaiile
economice etc. potrivit anumitor norme de impunere, aceste norme, ca i natura i destinaia
impozitelor, depinznd de ornduirea social.1
2. Impozitul reprezinta o sursa de venit bugetar, care are la baza legea, iar ca subiecti
platitori persoanele fizice si juridice.2
3. Impozitul este definit ca fiind plata baneasca obligatorie, generala si definitiva efectuata
de persoanele fizice si juridice in favoarea bugetului statului, in cuantumul si la termenul
precis stabilit de lege fara obligatia din partea statului de a presta platitorului un echivalent
direct si imediat.3
4. Impozitul reprezint o form de prelevare a unei pri din venitul sau averea persoanelor
fizice sau juridice,la dispoziia statului,pentru acoperirea cheltuielilor sale. Aceast
prelevare se face in mod silit,fr contraprestaie i cu titlu nerambursabil.4
Incindena impozitelor const n a determina cine suport sarcina fiscal efectiv sau
cine beneficiaz n mod real de agravarea sau uurare acestia,n urma modificrii ratei de
impunere sau aezrii impozitului.Problema incidenei apare deci ca o problem capital
deoarece ,fr o apreciere corect a acesteia este imposibil s se emit o opinie care
corespunde asupra efectelor unui impozit.
Din punct de vedere al instituirii, n epoca antic impozitele i taxele erau hotarte de
forurile legislative ct i de conductorii acestor state, iar dreptul de a institui impozite i taxe
reprezint prerogativ de conducere statal.
Evoluia impozitelor n evul mediu este evideniat n sporirea treptat a numrului
i felului impozitelor, att a celor ce se percepeau n natura ca pri determinante din anumite
produse, ct mai ales a celor percepute n bani.

1 Dicionar Explicativ al Limbii Romne,Academia Romn,Bucureti,2009

2 http://www.biblioteca-digitala.ase.ro
3 Keynes,J.M.Teoria generala a folosirii mainii de lucru,dabanzilor si
banilor,Editura tiinific,Bucureti,1970,p.25
4 Iulian Vcrel,Finane publice,Bucureti,Editura Didactic i
Pedagogic,2002,p.397
2012

Impozitul are caracter universal ca o consecinta a suveranitatii statului si el este o

institutie de drept publica fara de care nu se poate concepe existenta statului, facnd parte
organica din el.
n evoluia modern a impozitelor, instituirea acestora cu consimmntul
contribuabililor a fost subordonat competiiei parlamentare, ca organe legislative cu caracter
reprezentativ de a reglementa impozitele i celelalte venituri necesare acoperirii cheltuielilor
publice.
Evoluia istoric a impozitelor, diversitatea lui de la un stat la altul si ndeosebi
condiiile perceperii practice ofer deducie unor concepii despre impozit. Pe lnga acestea,
evoluia istoric a impozitelor a fost nsoit mai ales n perioada contemporan de
caracterizri i teorii doctrinare care justific necesitatea i rolul impozitelor.
Plata impozitului are caracter obligatoriu pentru toate persoanele fizice i juridice care
realizeaz venit dintr-o anumit surs sau care posed un anumit gen de avere. Dreptul de a
instituii impozite l are statul, care l exercit prin organele puterii centrale Parlamentul- i
ale administraiei locale de stat. Parlamentul se pronunta in legatura cu introducerea
impozitelor de stat de importanta nationaia (generate), iar organele de stat locale pot introduce
anumite impozite in favoarea unitatilor administrativ-teritoriale.
Rolul cel mai important al impozitelor se manifest n planul financiar, n sensul c
impozitele reprezint mijlocul principal de procurare a resurselor bneti necesare acoperirii
cheltuielilor publice. n rile dezvoltate din punct de vedere economic, prin intermediul
impozitelor i taxelor se procur ntre 80-90% din totalul resurselor financiare publice.
Pe plan economic, rolul impozitelor se manifest prin intermediul msurilor pe care
statul le ia pentru a intervenii n activitile economice cu ajutorul impozitelor care pot fi
folosite ca un instrument de schimbare sau frnare a unei activiti economice, de cretere
sau reducere a produciei sau a consumului unui anumit produs, de stimulare sau ngrdire a
comerului exterior.
Pentru a se putea observa efectele diferitelor categorii de impozite n plan
financiar,economic i chiar social este necesar gruparea lor pe baza unor diferite criterii
tiinifice:
Dup trstura de fond sunt impozite directe i indirecte
*Impozitele directe se stabilesc nominal n sarcina unor persoane juridice n funcie de
veniturile i averea acestora,dar i a cotei de impozit prevzut de lege
n funcie de criteriile care stau la baza aezrii lor,acestea pot fi reale i
personale;
Reale:se stabilesc n legtur cu anumite obiecte
materiale(cldiri,fabrici,magazine,pmnt,etc),dar se face
abstracie de situaia personal a subiectului impozabil;
Personale:in cont de situaia personal a subiectului;
*Impozitele indirecte se percep cu prilejul vnzrii unor bunuri i prestaii unor servicii
asta nsemnnd c ele atribuie calitatea de subiect al impozitului altei persone fizice sau
juridice dect ale acestora.
Taxe de consumaie,taxe vamale,taxe de timbru;
Dup obiectul impunerii impozitului:impozite pe venit,avere i cheltuieli;
n funcie de scopil urmrit la introducerea lor:impozite financiare i de
ordine;
Dup frecvena cu care se ncaseaz la bugetul statului sunt impozite
permanente(se ncaseaz anual) sau incidentale(se instituie o singur datimpozitul pe avere);

2012

Dup instituia care le administreaz:de tip federal(impozitele

statelor,provinciilor),impozite locale,impozite ale administraiei centrale de
stat i impozite ale organelor administrative de stat(statele de tip unitar);
Orice sustragere de la ndeplinirea obligaiilor de aceast natur poart denumirea de
evaziune fiscal. Astfel, evaziunea fiscal are ntotdeauna un caracter de intenionalitate,
pentru c, dorina fiecrui contribuabil este aceea de a-i pstra o parte ct mai mare din venit
sau s-i protejeze materia impozabil din calea impozitrii.Domeniul de manifestare a
evaziunii fiscale este att de ntins pe ct este de larg i variat cmpul de aplicare a
impozitelor. Spiritul de evaziune fiscal se nate din simplul joc al interesului. Natura
omeneasc este nclinat s considere impozitul mai mult ca pe un prejudiciu i nu ca o
legitim contribuie la cheltuielile publice. A nela fiscul se consider n mentalitatea curent
ca o prob de abilitate, nu de necinste. Evaziunea fiscal se manifest n special, n domeniul
impozitelor directe, influennd randamentul acestora. Numrul n continu cretere a
obligaiilor fiscale a stimulat ingeniozitatea contribuabililor s inventeze noi procedee de
eludare a sarcinilor legale. Prin urmare, evaziunea fiscal este rezultanta logic a defectelor i
inadvertenelor unei legislaii imperfecte, a metodelor i modalitilor defectuoase de aplicare,
precum i neprevederii i nepriceperii legiuitorului, fiscalitatea excesiva fiind tot att de
vinovat ca i aceia pe care ii provoac la evaziune.
IMPOZITELE DIRECTE

Impozitele directe sunt cele stabilite nominal in sarcina persoanelor fizice sau juridice
in funcie de profitul sau de averea acestora.n cazul impozitelor directe de regul exist o
identitate ntre subiectul impozabil i suportator,i n cele mai multe cazuri ntre pltitor.5
Principalul abis al impozitelor de tip direct i real a reprezentat+o lipsa de exactitate n
evaluarea materiei impozabile,deoarece se foloseau creiterii inadecvate surprinderii valorii
corecte a materiei impozabile,ceea ce putea duce la apariia unor situaii destul de des
ntlinite de subevaluare sau supraevaluare,ceea ce contarvinea i echitii impunerii.Astfel
pentru impozitul funciar se foloseau drept criterii de evaluare a mesei impozabile mrimea
suprafeei terenurilor,preul pmnturilor.La evaluarea masei impozabil pentru impozitul pe
cldiri se aveau n vedere criterii ca numrul i destinaia camerelor,suprafaa
construit,numrul uilor,ferestrelor,mrimea curii,etc.Un alt abis se refer la faptul c avnd
ca obiect doar anumite forme ale avuiei,detaate de situaia personal a contribuabilului,o
bun parte din materia impozabil rmne neimpozitat,iar ca anumite avantaje ale acestui
tipuri de impozite e faptul c nu las locul evaziunii fiscale,deoarece era aezat asupra unor
obiective specifice determinate i,n plus era simplu iar cheltuielile cu aezarea i perceperea
lui erau extrem de reduse.
IMPOZITUL PE PROFIT
Impozitul pe profit n Romnia este pltit de persoanele juridice romne,de persoanele
juridice strine care desfoara activitate n Romnia printr-un sediu permanent ,n asociere
fr personalitate juridic.
Impozitul pe profit se aplic dup cum urmeaz:
-n cazul persoanelor juridice romne,asupra profitului obinut din orice surs;
5 Floriteanu Elena,Finane publice,Sibiu,Academia Forelor TerestreNicolae
Blcescu,2008,p.223
2012

-in cazul persoanelor juridice strine i al persoanelor fizice nerezidente care desfoara
activitate n Romnia ntr-o asociere fr personalitate juridic;
-n cazul persoanelor juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu
permanent n Romnia,asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
-n cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri sau n legtur cu proprieti
imobiliare situate n Romnia sau din vnzarea titlurilor de participare deinute la o persoan
juridic romn
-n cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne care realizeaz
venituri att n Romnia ct i n strintate,din asocieri fr personalitate juridic,asupra prii
din profitul impozabil al asocierii atribuirbile persoanei fizice rezidente;6
IMPOZITUL PE VENIT
n categoria impozitelor pe venit sunt supuse urmtoarele categorii de venituri:
-venituri din activiti independente;
-venituri din salarii;
-venituri din cedarea folosinei bunurilor;
-venituri din investiii;
-venituri din pensii;
-venituri din activiti agricole;
-venituri din premii i jocuri de noroc;
-venitul din transferul proprietilor imobiliare.
Venitul sunt resurse bneti care provin de la persoane fizice sau juridice din munc
precum i din valorificarea averilor deinute de respectivele persoane.Caracteristica principal
a veniturilor este ce de renoire permanent.7
IMPOZITELE PE AVERE

Institurea acestor impozite a fost facuta din cauza ca diferite persoane fizice si juridice au
drept de proprietate asupra unor bunuri mobile sau imobile.
In practica fiscala din diferite tari, impozitele pe avere se intalnesc sub urmatoarele
forme:
impozite asupra averii propriu-zise;
impozite pe circulatia averii;
impozite pe sporul de avere sau pe cresterea valorii averii.
Impozitele asupra averii propriu-zise pot fi intalnite atat ca impozite stabilite
asupra averii, dar platite din venitul obtinut de pe urma averii respective, cat si ca impozite
6 Ibidem
7 Popa Gabriel IoanFiscalitatea,parafiscalitatea efectelor economico+sociale n
Romnia,vol.I,Editura Academiei Forelor Terestre Nicolae
Blcescu,Sibiu,2012,pg.39
2012

instituite pe substanta averii. Impozitele asupra averii propriu-zise care se intalnesc mai
frecvent sunt:

impozitele pe proprietatile imobiliare;

impozitele asupra activului net.
Impozitele pe proprietatile imobiliare se intalnesc cel mai adesea sub forma impozitelor
asupra terenurilor si cladirilor. Aceste impozite au ca baza de impunere fie valoarea de
inlocuire sau valoarea declarata de proprietar, fie veniturile capitalizate privind bunurile
respective. Cotele de impunere sunt in general scazute si sunt diferentiate atat in functie de
categoria de folosinta a terenului, cat si de amplasamentul acestuia.
Impozitele asupra activului net au ca obiect intreaga avere mobila si imobila pe care o
detine un contribuabil. La plata acestui impozit in unele tari sunt supuse atat persoanele fizice
cat si cele juridice, iar in altele fie numai persoanele fizice, fie numai societatile de capital.
Impozitele pe circulatia averii se instituie in legatura cu trecerea dreptului e proprietate
asupra unor bunuri mobile si imobile de la o persoana la alta. In aceasta categorie de impozite,
se afla:
impozitele pe succesiuni;
impozitele pe donatii;
impozitele pe actele de vanzare-cumparare a unor bunuri imobile;
impozitele pe hartiile de valoare (actiuni, obligatiuni, etc.);
impozitele pe circulatia capitalurilor si a efectelor comerciale.
Impozitele pe succesiuni au ca obiect al impunerii averea primita drept mostenire de o
persoana fizica si vizeaza numai circulatia bunurilor intre persoanele fizice. Impozitul poate fi
stabilit fie global pentru toata averea lasata mostenire, fie separat pentru partea de avere ce
revine fiecarui mostenitor. Calcularea impozitului se face pe baza unor cote progresive, iar
nivelul acestora este diferentiat atat in functie de valoarea averii care face obiectul
succesiunii, cat si in functie de gradul de rudenie existent intre persoana decedata (decujus) si
mostenitorii acesteia (impozitul este mult mai mare cu cat succesorul este ruda mai
indepartata cu persoana decedata).
IMPOZITELE INDIRECTE
TAXA PE VALOARE ADUGAT
Aceasta tax este un impozit indirect datorat la bugetul statului.
Taxa pe valoarea adugat se poate calcula prin aplicarea cotei proporionale:
a) fie asupra valorii adugate n fiecare stadiu pe care l parcurge marfa de la
productor la consumator;
b) fie asupra preului de vnzare din stadiul respectiv, obinndu-se astfel taxa asupra
preului de vnzare din care se deduce taxa (calculat n acelai fel), aferenta preului de
vnzare din stadiul anterior.
Diferena rezultat este taxa pe valoarea adugat aferent stadiului respectiv. n
practic se utilizeaz cu precdere a doua variant de calcul.
Baza de calcul a taxei pe valoarea adugat o reprezint preul de vnzare al diferitelor
mrfuri sau valoarea serviciilor prestate. n vederea calculrii taxei, se stabilete volumul total
al vnzrilor sau prestrilor (cifra de afaceri), pe perioada de impunere (lun, trimestru etc.),
la care se aplic cota de impozit. Pentru a nu se impune de mai multe ori aceeai valoare, se
scad sumele vrsate anterior la buget cu titlu de tax pe valoarea adugat, aferente mrfurilor
2012

respective. Pentru a putea efectua aceste deduceri, taxa pe valoarea adugat se evideniaz,
distinct n fiecare factur.
Taxa pe valoarea adugat este vrsat la buget de ctre fiecare ntreprindere i se
suporta de consumatorii mrfurilor respective o dat cu cumprarea lor.
Numrul i nivelul cotelor taxei pe valoarea adugat difer de la o ar la alta.
TAXELE
n cadrul formrii veniturilor bugetare particip si taxele.
Taxele sunt pli fcute de persoanele fizice sau juridice,de regul pentru serviciile
prestate n favoarea acestora de ctre un agent economic ,o instituie public sau un serviciu
public.8
Potrivit reglementrilor avute in vigoare acestea prevd mai multe categorii de taxe:
-taxele vamale;
-taxele de timbru;
-taxele consulare;
-taxele locale asupra terenurilor i a mijloacelor de transport;
Acestea sunt prevzute n sume fixe ,n cote procentuale sau n cote progresive.
REPERCURSIUNILE IMPOZITELOR
Fenomenul financiar de repercusiune a aprut pe fondul incercrii contribuabililor de a
diminua, ct mai mult, efectele provocate asupra veniturilor proprii de ctre impozitele
percepute de stat.
Conform principiului echitii fiscale, persoana care pltete impozitul statului ar
trebui s fie una i aceeai cu persoana care-l suport efectiv.Ins, de multe ori, impozitul
pltit de ctre contribuabilul legal este inclus in preul mrfii sau in tariful serviciului prestat
i se transmite cumprtorului sau consumatorului de serviciu, odat cu ncasarea de la acesta
a preului sau a tarifului respectiv.9
Dac raporturile economice de schimb continu, noul suportator va include, la rndul
su, impozitul in pre sau in tarif i-l va transmite in sarcina urmtorului cumprtor sau
consumator. Aceste operaiuni se deruleaz, succesiv, pn se ajunge la consumatorul final.
Prin urmare, se poate observa c repercusiunea impozitelor este un fenomen complex,
care pe fond reprezint procesul de transmitere (translaie) parial sau total, a efectelor
economice ale impozitului de la contribuabilul de drept (desemnat prin lege s suporte sau s
achite obligaia fiscal) ctre contribuabilul de fapt (cel care suport, n realitate, impozitul).
Impozitele care se pot repercuta mai usor sunt cele indirecte, dar in anumite limite, pot fi
repercutate si unele impozite directe (cum sunt, de exemplu, impozitele pe venit, impozitul
funciar, impozitele pe circulaia averii s.a.).
In consecin, o parte a cilor prin care se poate realiza repercusiunea impozitelor sunt:

8 Legea nr.500 privind finanele publice,11 iulie 2002,M.Of nr.597 din

13.08.2002,art 2
9 D.Cataram,A.Nica,Fiscalitatea de la lege la practic,Editura
C.H.Beck,Bucureti,2009,pg.257
2012

prin adugarea la preul de vnzare a mrfurilor sau la tariful serviciilor a impozitelor

indirecte si recuperarea lor de la cumprtori sau/i consumatori in momentul incasrii
preurilor sau tarifelor;
prin cumprarea, in condiii conjuncturale favorabile, a materiilor prime, materialelor,
combustibililor, mrfurilor etc. la preuri mai sczute dect cele de echilibru, ceea ce
face posibila transpunerea unei pri a impozitelor asupra furnizorilor;
prin diminuarea preului de vnzare a bunurilor mobile si imobile, cu valoarea
impozitului pe circulaia averii, care se transfer astfel in sarcina cumprtorilor etc.
Sintetiznd, factorii care influeneaz producerea repercusiunii (incidenei indirecte) a
impozitelor sunt numeroi i diveri. Printre acetia, pot fi apreciai ca avnd un rol mai
important in fundamentarea deciziilor de politic fiscal:
tehnicile de impozitare;
elasticitatea cererii si ofertei raportata la pretul de echilibru.
(Mai pot fi amintite: existenta schimburilor economice cuantificabile monetar, organizarea
factorilor de productie la nivel microeconomic, natura materiei impozabile, conjunctura
economica, puterea publica.)10
In primul caz, tehnicile de impozitare difereniate (ca urmare a unor cote diferite,
exonerari, reduceri de impozite, deduceri din baza impozabila etc.), prin dimensiunea,
momentul si punctul de impact direct al impozitului, influenteaza fluxurile monetare de pe
caile de transmitere (repercusiunea), actionand astfel in mod diferit asupra categoriilor de
subiecti aflati pe parcursul circuitului impozitelor, si, in consecinta, este influentata in mod
diferit incidenta (in expresie monetara) asupra consumatorilor finali.
Caracterul elastic sau inelastic al cererii si ofertei, repercuteaza impozitul fie asupra
consumatorilor, fie a producatorilor sau este impartit intre ambii participanti la tranzactia
comerciala, in conditiile in care cota efectiva de impozitare modifica
preturile relative ale bunurilor si serviciilor.
Astfel, un management corect al politicii fiscale presupune studierea incidentei
impozitelor asupra consumatorilor finali, respectiv cautarea celor care, in ciuda a ceea ce
spune legiuitorul, poarta povara impozitului 11ca urmare a mecanismelor de functionare si
difuzare in ansamblul economiei.
Din punct de vedere juridic, repercusiunea poate fi de doua feluri:
repercusiune oficiala (repercusiune in intentia legiuitorului), caz in care insasi legea
face distinctie intre platitorul impozitului (contribuabilul legal) si suportatorul acestuia
(contribuabilul de fapt). Cel mai adesea este cazul impozitelor indirecte (T.V.A., de
exemplu), dar si al unor impozite directe, percepute prin stopaj la sursa;
repercusiune neoficiala, care se produce atunci cand contribuabilul de drept transmite
sarcina fiscala asupra altui subiect economic, devenit contribuabil real, impotriva
vointei legiuitorului, care nu prevede, nu doreste si nici nu cunoaste acest lucru in
momentul instituirii impozitului.
Transpunerea, partiala sau integrala, a impozitelor platite de unele persoane in sarcina
altor persoane este influentata de conditiile concrete ale fiecarui subiect impozabil, de timpul
10 Carmen Corduneanu, Sistemul fiscal in tiinta finanelor, Editura Codecs, Bucuresti, 1998, pag.
275.
11 Iulian Vacarel, coordonator, Finante publice, Editura Didactica si Pedagogica, Editia a
IV-a, Bucuresti, 2003, pag. 439-440.

2012

si locul unde se petrece actiunea etc. Astfel, in functie de modul in care se realizeaza
transpunerea sarcinii fiscale, se poate distinge:
repercusiunea progresiva, cand transpunerea se realizeaza de la producator la consumator;
repercusiunea regresiva, cand transpunerea se realizeaza de la consumator la producator;
repercusiunea oblica, cand transferarea impozitelor are loc asupra altor operatiuni
economice decat asupra celei care i-a dat nastere initial (cum ar fi, de pilda, cresterea salariilor
motivata de cresterea impozitelor pe consum).
Din punctul de vedere al conditiilor concrete, locul si momentul cand fenomenul se
manifesta, repercusiunea impozitelor poate fi partiala sau integrala, in functie de o serie de
factori interdependenti, cum sunt:
gradul de concentrare a activitilor productoare de venituri impozabile;
tipul de impozit (direct sau indirect, selectiv sau general);

CONCLUZII

n concluzie repercursiunile asupra impozitelor pot fi mai mult sau mai puin atenuate,iar
astfel se ncearc a realiza acest lucru prin cel puin trei moduri:prin adugarea la preul de
vnzar a mrfurilor sau la tariful serviciilor impozitelor indirecte i recuperarea lor de la
cumprtori,prin cumprarea materiilor prime la preuri mai sczte dect cele de echilibru i
prin diminuarea preului de vnzare a bunurilor mobile i imobile.
n urma unor discuii generale referitoare la repercursiunile mpozitelor s-a ajuns la
concluzia c taxele vamale pe import si o parte a impozitelor pe bunurile de consum, cad in
sarcina cetatenilor cu venituri mijlocii, cele directe asupra veniturilor cetatenilor instariti si
bogati, iar impozitarea bunurilor care nu sunt indispensabile poate constitui o rezerva fiscala
utila pentru extinderea sistemelor fiscale, de natura a nu aduce prejudicii, intrucat reflecta o
anumita capacitate contributiva a consumatorului,si n cazul liberei concurene impozitul
asupra produselor cu cerere rigid poate fi transferat fr dificultate asupra
cconsumatorului,iar n timpul unei cereri elastice,pentru a-iputea transmite impozitul
productorii sunt obligai s ii reduc oferta ceea ce va duce fie la soparea procerii anumitor
produse,fie vor cuta s i redcuc costurile.

2012

BIBLIOGRAFIE

1.Corduneanu Carmen, Sistemul fiscal in tiinta finanelor, Editura Codecs, Bucuresti,

1998
2. Cataram D.,A.Nica,Fiscalitatea de la lege la practic,Editura C.H.Beck,Bucureti,2009
2012

3. Floriteanu Elena,Finane publice,Sibiu,Academia Forelor TerestreNicolae

Blcescu,2008
4. Keynes,J.M.Teoria generala a folosirii mainii de lucru,dabanzilor si banilor,Editura
tiinific,Bucureti,1970,p.25 Iulian Vcrel,Finane publice,Bucureti,Editura Didactic
i Pedagogic,2002
5. Popa Gabriel IoanFiscalitatea,parafiscalitatea efectelor economico-sociale n
Romnia,vol.I,Editura Academiei Forelor Terestre Nicolae Blcescu,Sibiu,2012
6. Vacarel Iulian, coordonator, Finane publice, Editura Didactica si Pedagogica, Editia a
IV-a, Bucuresti, 2003,
7. Dicionar Explicativ al Limbii Romne,Academia Romn,Bucureti,2009
8. Legea nr.500 privind finanele publice,11 iulie 2002,M.Of nr.597 din 13.08.2002,art 2
9. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro

2012