Editat de: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor Bucuresti - $os. Pantelimon nr. 266 Telefon: 2 55 10 20; 2 55 22 50/176 - redactie 1116 - difuzare BULETINUL CONSTRUCTIILOR Vol. 10 1999 1. PRESCRIPTHU TEHNICE 1. “Cod de practiced pentru executarea lucririlor din beton, beton armat gi beton precomprimat”, indicativ NE 012-99, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999 .......... 2 “Toate dreprurile asupra acestei edit sunt rezervate INCERC Bucuresti. Nu este| permisd reproducerea integrald sau parfialé a materialelor din Buletinul Construciilor fia consimpimintul scris al INCERC BucurestiMINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARH TERITORIULUt ORDIN nr. 59/N. din 24.08.1999 Avand in vedere: Avizul Comitetului Tehnico-$tiingific al MLPAT nr. 58/02.08.1999 In temeiul Hotarérii Guvernului nr. 456/1994 republicaté privind organizarea $i functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajatii Teritoriului, in conformitate cu Hotararea Parlamentului nr. 6/1998 sia Decretului nr. 132/198, Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul: beton, beton armat gi beton precomprimat’, indicativ NE 012-99 Art.2. - Partea Ta Codului de practica inlocuieste si anuleaz 86, Normativ pentru executarea lucrérilor de beton si beton armat’, elaborat de INCERC. ~ Partea a II-a a Codului de practicd inlocuieste si anuleaza "C 21-85, Normativ pentru executarea lucrarilor de beton precomprimat’ gi respectiv "C 206-85, Instrucgiuni tehnice pentru aplicarea procedeului de precomprimare prin infigurare cu masina PROCEQ’, elaborate de INCERC. Art.3. - Codul de practic’ de la art.1 se publicd in Buletinul Constructiilor gi in brogurd separata de catre INCERC Bucuresti. Art4. - Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii lui in Buletinul Constructiilor. Art 5. - Directia de Programe de Cercetare si Reglementari Tehnice va duce la indeplinire prezentul ordin. 140- MINISTRU, NICOLAE NOICA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $I AMENAJARIL TERITORIULUI DIRECTIA PROGRAME CERCETARE $I REGLEMENTARI TEHNICE COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON, BETON ARMAT S$! BETON PRECOMPRIMAT INDICATIV NE 012-99 Partea B : Beton precomprimat Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE — iN CONSTRUCTI $I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR - INCERC BUCURESTI DEPARTAMENTUL PROTECTIE ANTISEISMICA $1 SIGURANTA STRUCTURALA, LABORATORUL BAP DIRECTOR GENERAL: Dr.ing. Radu PASCU Colectiv de elaborare: profidr.ing. Augustin POPAESCU ing. Mihail PACHITAC ing. Vasile SVEICA Colaborat ing. Neculai GAINA Avizat de: Directia Programe de Cercetare si Reglementiri Tehnice Director: ing. Octavian MANOIU Responsabil tem: ing. Sabina STANCUPRINS Cap. 1 PREVEDERI GENERALE Domeniul de aplicare Conditii generale privind executarea lucrdrilor din beton. precomprimat Cap. 2 COFRAJE, TIPARE, SUSTINE Cap. 3 ARMATURI PRETENSIONATE Generalitati Manipular, transport si depozitare Pregatiri pentru confectionarea armituii pretensionate Confectionarea si pozitionarea armaturilor preintinse ... Confectionarea armaturii postintinse Realizarea canalclor pentru armaturi postintinse Montarea armaturilor postintinse Cap. 4 ANCORAJE, BLOCAJE Cap. 5 CERINTE $1 CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT Cap. 6 EXECUTAREA ROSTURILOR LA ELEMENTELE SAU 1 PENTRU COFRAJE CONSTRUCTILE DIN BOLTARI SAU PANOURI PREFABRICATE, ASAMBLATE PRIN PRECOMPRIMARE ... Cap. 7 PRETENSIONAREA ARMATURILOR, Armituri preintinse Armituri postintinse Cap. 8 REALIZAREA PROTECTIEI IMPOTRIVA COROZIUNII I A ADERENTEI ARMATURILOR POSTINTINSE Reguli generale . Injectarea Injectarea pe timp friguros Protejarea armaturilor pretensionate exterioare Cap. 9 CONTROLUL CALITATI $1 RECEPTIONAREA. LUCRARILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT ; Cap. 10 MASURI PRIVIND TEHNICA SECURITATI MUNCI $1 PROTECTIA CONTRA INCENDIILOR sees 22 24 27 27 32 42 42 43 47 49 50 52 ANEXE 1. Documente de referinta : ceceeee 54 2, Notiuni speeifice betonului precomprimat . 56 3. Detalii gi conditii tehnice care trebuie specificate in proiectul de executie sau caietul de sarcini - es) 4. Caracteristcile principale ale procedeclor INCERC de precomprimare eu armaturd postintinsa....... : 62 5. Dispozitive elaborate de INCERC pentru confectionarea si montarea armaturilor si protectia prin injectare ....... : +. 66 6. Realizarea canalelor pentru fascicule conform anexei 4.02... 68 7. Executarea si receptionarea ancorajelor metalice tip inel-con si dorm. 73 8. Blocaj individual cu manson si bacuri pentru toron 74 mm pentru armaturi preintinse .. 82 9. Insti de pretensions pentru armaturi preintinse, elaborate de INCERC ce 83 10. Insalaii de pretensionare pentru arméturi postin, elaborate de INCERC 84 I1. Determinarea coeficienilor de fecare (k,), a modulului de elastcitate (E) sia alungirilor (AD) « : ceeeees 86 12, Modul de intocmire a figei de pretensionare pentru armaturi postintinse : : 89 13, Determinarea caracterstcilor amestecului de injectare a 14. Modul de intocmire a figei de injectare . : 94 5COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON, BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT Partea B: Beton precomprimat PREVEDERI GI ENERALE, Domeniul de aplicare 1.1 Prevederile pirtii B a Codului de practic’ pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat se retera la executarea si receptia constructiilor si elementelor de constructie din beton precomprimat, la care precomprimarea se realizeazi cu armaturi din ote! pretensionate, utilizéndu-se procedee INCERC. " 1.2 Prevederile codului de practica vor fi adaptate si completate prin reglementari_specifice (sau in lipsa acestora prin caicte de sarcini sau specificatii tchnice intocmite de proiectanti) in urmatoarele eazuri ~ construcfii cu arméturi pretensionate carora nu li se asigura aderenta cu betonul pe intreaga lungime; ~ constructii supuse la presiuni exer = constructii supuse la actiunea si tate de lichide sau gaze; tematic a unor temperaturi in afara domeniului — -35°C.... +50°C; ~ constructii aflate in prezenta sursclor radioactive, de exemplu centrale jo-clectrice; ~ constructii amplasate in medii agresive naturale si industriale pentru care nu au fost inca stabilite, prin reglementari, sisteme adecvate de protectie; ~ constructii cu structuri de rezistenta deosebite sau conditii speciale de exploatare pentru care se elaboreaza reglementiri specifice; ~ constructii executate dupa proiecte intocmite in striinatate gi care au la baza fie standarde internationale si europene, fie norme nationale. 1.3. Respectarea_prezentelor prevederi este obligatorie pentru investitorii, proiectantii si executantii de constructii sau elemente din beton precomprimat care utilizeaza procedee INCERC. 14 La executarea si receptia constructiilor si elementelor de constructii din beton precomprimat care sunt realizate cu alte materiale sau procedee de precomprimare se vor considera prevederile aplicabile din prezenuil cod de practica, $1 prevederile continute in agrementele tehnice cure 6 permit utilizarea lor, precum si cele din specificariile tehnice ale producitorilor/elaboratorilor acelor materiale sau procedee. Agrementele tehnice pentru procedee si materiale (produse) pentru precomprimare se elaboreaz4 conform Regulamentului privind agrementul tchnic pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii (H.G.R. nv. 766/1997) sia urmatoarelor ghidur - Ghid privind metodologia de ayrementare a arméturilor pentru precomprimiri utilizate la constructii civile, industriale si speciale ~ GAT 253 (MLP.AT) ~ Ghid privind metodologia de agrementare a ancorajelor si sistemelor de blocare pentru precomprimare utilizate la constructii civile, industriale si speciale - GAT 254 (M.LP.A.T.) Documente de refering 1.5 Documentele de referinta sunt prezentate in anexa 1. notatii 1.6 Terminologia specifica este definita in anexa 2. Conditii generale privind executarea lucrarilor din beton precomprimat 1.7 Lucrarile din beton precomprimat se vor executa numai pe baz’ de proiect elaborat de catre o unitate de proiectare specializata si verificat de citre specialisti verificatori de proiecte atestati 1.8 Procedecle INCERC de precomprimare, utilajele si dispozitivele de pretensionare sunt cuprinse in anexele 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 51 13, 1.9 Produsele prevazute in procedeele de precomprimare INCERC vor avea certificarea de conformitate a calitatii prin teri parte, conform prevederilor Regulamentului privind certificarea de conformitate a cali produselor folosite in constructii (H.G.R. nt. 76/1997). 1.10 Executarea lucrarilor de precomprimare va fi ineredinfata unor agenti economici care pot asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor pentru structuri de constructii din beton precomprimat printr-un sistem de calitate certificat, cu responsabili cu executia luctirilor atestati Lucririle de precomprimare (pretensionare, injectare) vor fi executate numai de echipe avand cel putin un membru cu atestarea profesional de specialitate, eliberati de INCERC gi aflata in termenul de valabilitate Executantul este, de asemenea, obligat si verifice existenta in proiect cel putin a datelor mentionate in anexa 3.1.11 Investitorii au obligatia si verifice executarea corecti a lucrarilor, prin ditiginti de specialitate sau agenti economici de consultanta specializati. 1.12 Proprietarii constructiilor din beton precomprimat au urmatoarele obligati: ~ si efectueze la timp lucritile de intretinere si de reparare ~ sa asigure urmirirea comportirii in timp a constructiilor gi sa solicite, dupa caz, inspectarea extinsi privind starea de durabilitate, expertizarea (chnicd, proiectul de consolidare la institute de cercetare sau unitati specializate, specialisti atest - sii efectueze lucririle de consolidare sau de reparare necesare pe baz de proiecte intocmite si verificate potrivit reglementirilor legale. 2. COFRASE, TIPARE, SU: 2.1 Coftajele, tiparele si sustinerile lor, utilizate la lucrarile din beton Ptecomprimat, se vor executa numai pe baza unor desene de executie intocmite de unititi de proiectare in conformitate cu prevederile din STAS 7721-90 precum si a celor din partea A ~ Beton si beton armat - a codului de practic’ 2.2 Pentru coftajele clementelor structurale din beton precomprimat, abaterile vor fi precizate in proiect sau se vor stabili de executant pe baza clasei de precizie indicati in proiect. De regulé, pentru cofrajele din lemn clasa de precizie nu va fi mai mare ca CP 7, elementele rezultate situaindu-se in general in clasa imediat inferioard. 2.3 In afara cerintelor din partea A a codului de Practica, cofrajele, tiparele si sustinerile trebuie si indeplineasca si urmatoarele conditii specifice lucritilor din beton precomprimat: ‘i permit’ montarea si demontarea dispozitivelor de deflectare a armaturilor preintinse; permiti fixarea sigura si in conformitate cu proiectul, a pieselor inglobate din zonele de capit (placi de repartitie, trompete de racordare, teci), iar piesele de asamblare temporard, care traverseazi betonul, si poati fi eliminate fara dificultate; = si permit © compactare corespunzitoare in zonele de ancorare a armaturilor pretensionate; ~ Si permit scurtarea elasticd Ia precomprimare gi intrarea in lucru a treutatii propri; 8 = sd asigure posibilitatea de deplasare si pozitii de Iucru corespunzitoare pentru personalul care executd tumarea si compactarea betonului, evitindu-se circulatia pe armaturile pretensionate; = susfinerile pentru coffaje vor permite accesul si amenaj platformelor de Iucru pentru efectuarea pretensionarii si injectarii in cazul in care acestea nu pot fi rezolvate de pe parti deja executate ale constructici. 2.4 in cazul cofrajelor pentru clemente constructii_ din bad rimat care trebuie si asigure etanseitatea la api sau gaze se va evita ccc meer pieselor de legitura ale coftajlor. Dacd acest lueru nu coneludente in trees st solutii verificate prin experiments este posibil, se vor adopta solutii B coca ce priveste posibilitatea de etansare a zonelor traversate de legiturile utilizate. ; Utilizarca materialelor chimice de etansare din import se va face pe baza de agrement tehnic. - | 2.8 Platformele de lucru ale coffajelor glisante vor trebui si permité depozitarea si montarea tecilor pentru fascicule, precum si controlul continuitatii lor. 3. ARMATURI PRETENSIONATE, eralititi emer Produele din ofel destinate utilizarii ca armaturi pretensionate vor trebui si indeplineasca cerintele si criteriile de performanté din specificatia tehnicd ST 009 ~ 1996 (poz. 10 —anexa 1) . 3.2 Proiectantul poate prevedea prin caictul de sarcini verificari suplimentare fata de prevederile din specificatia tehnic’ ST 009 ~ 1996, specificand reglementarea tehnicd in baza careia acestea se vor efectua. 3.3 Inlocuirea ofelului adoptat in proicet cu un altul, se poate face numai cu aprobarea proiectantului sau expertului, chiar daci inlocuitorul rezinta caracteristici superioare. me Fotosirea armatuior de pretensionare din import se va face pe hazi de agrement tehnic, conform Ghidului privind metodologia de agrementare a armaturilor pentru precomprimar’ uilizate la constructi civil, industriale si speciale ~ GAT 253 (ML.P.A.T). In absenta unor date privind lungimea de transmitere (1) $i de ancprare (1,). acestea se vor determina de un 9luborator autorizal, ew respectarea normelor roménesti si cu luarea in considerare a normelor nationale din tara de origine a ofelului in cazuri speciale. 3.5 Produsele din ofel care prezinta protec{ii permanente impotriva coroziunii, aplicate in fabricd, vor corespunde prevederilor din caietele de sarcini_ ale proiectelor, att in. privinta caracteristicilor otelului si ale protectiilor, cat si in privinta conditiilor de receptic la executant. Daca aceste ofeluri se utilizeazd fari 0 protectie suplimentara, la acordarea agrementelor tehnice se vor analiza si rapoartele privind incercdrile referitoare la eficienta protect cmp curent cat i, mai ales, in zona de ancorare, pe toati durata de viata a constructici 3.6 Produsele din ofel pentru armaturile pretensionate care vor fi supuse unor prelucrari mecanice necesare sistemului de ancorare (ambutisare, filetare 5.2.) vor satisface, in afara prevederilor din specificatia tehnica ST 009 - 1996, si cerintele specifice acestor prelucrari, care vor fi stabilite de claboratorul procedeului. impotriva coroziunii atait Manipulare, transport si depozitare 3.7 La transportul si depozitarea produselor din ofel destinate utilizarii ca armaturi pretensionate se vor respecta prevederile prezentate in continuare: a) Transportul se va efectua in vagoane inchise sau in autocamioane prevazute cu prelate; aceste vehicule vor fi in prealabil curitate de resturi care pot produce fenomene de coroziune sau de murdirire a ofclului, si in mod special de produse petroliere (vaseline, uleiuri). b) Depozitarea se va face pe loturi si diametre, in spatii inchise, ventilate corespunzator, pe suporti care si previna contactul cu pardoseala sau cu materiale corozive. Modul de amplasare va permite accesul la fiecare stiva, pentru controlul periodic. ©) in cazul spatiilor de depozitare fard ayresivitate sau cu agresivitate foarte slaba si in cate umiditatea este sub 60% nu se iau masuri suplimentare de protectie d) In cazul amplasarii depozitului in medii cu agresivitate slaba sau medie si a prezentei in interiorul acestuia a unei umiditati ce depaseste 60%, duratele maxime de depozitare sunt urmatoarele: 10 “Agresivitate* slaba qi | medie gi depozite depozite | amplasate la mai amplasate la putin de 500 ... 5000 m [500 m de ta {irmul de la tirmul n Miri Negre este interzis 90 - depozitarea [Armatar postintinse Durata _{neprotejate maxima de[Armaturh este interzisi depozitare |postintinse 365 60 depozitarea rotejate - preintinse depozitarea * definire conform instructiunilor C170-87 cd se folosese provecti ntervalele mentionate pot fi depasite numai daci se fol iment d 5 abilite de un institut de specialitate, definitive temporare cu caracter de lung durata f i in cazul ofelurilor eu protect ; prea Pentra colci si tamburiiprevazuti cu ambalaje speciale de protect aplicate in uzin, se va da 0 deosebitéatenie ea, la transport, manipulate depozitare, ambalajul simu fic deteiorts dei’ sa produs,deterorares ambalajului se vor respecta in continuare prevederite pentr cae neprotejata. Periodic, se va verifica, pe colaci de proba, eficienta ambalajului entru conditiile efective de depozitare. rane La transportul, manipularea si depozitarea ofeluilor se vor Tua masurile necesare pentru a preveni: - 2giirierea, lovirea sau indoirea; = murdarirea eu pimant, materii grase, praf 5.a.; = contactul cu materialul incandescent provenind de la activité sudare, de tdiere, sau de inedlzire cu flacdra aparatelor de sudare autogeni: ~ acoperirea prelungita cu diverse materiale care pot mentine umezeala. 1) Se interzice manipularea si transportul armaturilor prin tragere/tarare fi de Jimant. - ree) Barele vor fi livrate in formd rectlinie si vor fi manipulate i i pistreze forma. Eventualele fransportate si depozitate asfel incat "reluerdri de la eapete se vor proteja prin mansoane sigure impotriva degradarilor mecanice sau din coroziune. Pregitiri pentru confectionarea arméturii pretensionate 3.8 in cadrul lucrarilor pregatitoare sunt incluse urmitoarele operatii a) Verificarea existentei certificatului de calitate al lotului de otel din cate urmeaza a se executa armatura; dacd existi indoieli asupra respect conditiilor de transport si depozitare - semnalate de existenta ruginci, murdatirii, deformarii a, - se vor efectua incereii de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din standardele de produs de citte unitatea de productie sau un laborator autorizat, pentru a avea confirmarea ci nu au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico-mecanice ale armaturilor. in toate cazurile de incertitudine asupra aprecierii starii de coroziuine si a consecintelor acesteia, se va cere avizul unui institut de specialitate. b) Suprafafa ofelului se va curita de impurititi, de stratul de rugina superficial neaderenta gi se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura 0 buna ancorare in blocaje, beton sau mortanul de injectare. ©) Armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni, in limita posibilititilor, dintr-un acelasi lot 4) Portiunile de armitura care au suferit 0 indoire locali, ramanand deformate, nu se vor utiliza, fiind interzisa operatia de indreptare. Portiunile de armaturd pretensionata (sérme, toroane) care au fost ciupite de arcul electric al aparatului de sudura se vor indepairta Barele de ofel superior care in timpul transportului sau al depozitarii au suferit © usoari deformare (sub 5 cnvm), se vor indrepta mecanic, ta temperatura mediului ambiant, dar cel putin + 10°C, ©) Se va evita rebobinarea sirmelor si toroanelor, in diverse scopuri tchnologice, la diametre de rulare mai mici decat cele de livrare. 3.9 Pentru cazul in care controlul efortului de pretensionare se face gi prin alungirea armaturii, este necesara cunoasterea valorii modulului de clasticitate al armaturi Pentru armaturi pretensionate individual, modulul de elasticitate se va determina de catre un laborator de specialitate, in conformitate cu prevederile din STAS 6605-78, in cazul fasciculelor postintinse specificate in anexa 4, se va considera tin modul de clasticitate global egal cu 1,92x10° Nimm, limitele de variatie Putind fi de + 2%, Pentru alte tipuri de fascicule, acest modul de elasticitate va fi indicat de elaboratorul tipului de fascicul respectiv sau se va determina de 12 citre laboratoare de incereari autorizate. La constructii importante sat in cazul tii adeevate (fascicule cu trasee rectilinii sau cu curbu constante), se recomandi ca valoarea reali a modulului de clasticitate global se determine pe santier, odata cu determinarea pierderilor de tensiune prin er Se vor asigura dispozitivele de derulare si debitare care corespund tpl ce armor ce urmeacda se confections, in esea ce priveteprecizi la lungime i la inclinarea sectiunilor de taiere (mai exigente, de exemplu, in cazul armaturilor la care se realizeazi bulbi la capete), Confectionarea si pozitionarea armani preintinse 3.11 Modul de confectionare si pozitionare @ armiturii preintinse precum si a celorlalte armaturi si piese inglobate, dupi caz, va face, de regula, obiectal proiectului tehnologie al clementului din beton precomprimat. - 3.12 Taierea la lungime se va face astfel incit si mu se product deformari ale sectiunii de taiere care si impiedice introducerea armaturii prin ceranele de distantare, in blocajele de inventar ale instalatiilor de prctensionare sau alte operatii tehnologice. La debitare se recomanda sa se elimine zoncle - toron in care s-a innidit una din sirmele componente, daci aceste zone pot fi mer Seva da o ate dose pent evitrea muri amitritr prin contactul cu portiunile unse ale peretitor tiparelor sau ale platformelor de MS Abterile a pozitionarca in secfiumea elementului a armiturlor pretensionate, nu vor depisi 3 mm fata de pozitia din proieet, daca nu se specifica altfel. Referitor la grosimea stratului de beton de mae armiturilor preintinse se evidentiaza faptul ci nu sunt permise tolerante nee 15 Petes asezarea si pistrarea armiturilor preintinse in pozitia din proiect, se vor utiliza ecrane metalice de distantare. in tehnologia de stend tunele din aceste ecrane sunt fixe si altele deplasabile. Diametrul gaurilor din crane va fi mai mare decat diametrul ae preintinse cu 1... 2 mm in armelor si cu 2 ... 3 mm in cazul toroanelor. on “a6 Disporitivele de blocare la capetele stendului, respectiv ale . se Vor plasa astfel incat devierea maxima a armaturii de la tiparelor metal ; ultimul distantier si nu depageascd panta de 1/10. 133.17 Pentru a permite aranjarea in pozitie a armaturilor nepretensionate se admite pretensionarea in doud ctape. Forta de pretensionare din prima etapa se va stabili in functie de tchnologia de executie adoptati, dar nu va depasi 40% din forta de control prescrisa. Armaturile nepretensionate se vor monta, pozitiona si lega cu sarma neagra moale, iar dupa efectuarea acestor operafii se poate trece la pretensionarea definitiva pentru realizarea fortei de control Nu se admit sisteme de pozitionare a armaturilor pretensionate sau nepretensionate la care piesele metalice ajung la fata betonului 3.18 La armaturile preintinse realizate sub forma de bare imbinate prin ‘mansoane filetate, tronsoanele de bare vor fi marcate si montate in succesiunea vetificati in prealabil, iar lungimile de infiletare se vor verifica inainte de pretensionare. 3.19 Daca se utilizeaza dispozitive de imbinare a armaturii, acestea vor fi amplasate astfel inet si permita alungirea liber’ a armaturii si si mu antreneze tiparele in timpul pretensionarii. Dispozitivele respective vor avea ipacitatea de rezistenta cel putin gala cu 92% din forfa de rupere a armaturii imbinate Confectionarea arméturii postintinse 3.20 La tiierea sérmelor, toroanelor sau barelor, in vederea confectionirii armaturii postintinse, se vor utiliza scule si dispozitive care nu deformeazi extremititile acestora, pentru a nu produce deteriorarea tecilor la introducerea armaturi in canale, precum gi pentru a permite efectuarea corecta @ unor operatiuni ulterioare (realizarea bulbilor, montarea unor dispozitive de avans §.a.). Se vor lua precautiile necesare pentru ca ofelul si nu fie murdarit cu pamant, materii grase s.a., sd nu fie indoit sau zgariat in timpul operatiilor de UWiere si confectionare. 3.21 La fasciculele la care sarmele se blocheaza in ancoraje inainte de pretensionare, nu este necesara indepartarea protectiei temporare. La celelalte tipuri de fascicule, protectia temporar se va pastra numai daci este imperios necesatd datorité mediului de lucru coroziv, precum si daca sirmele vor putea fi degresate in zona de prindere in prese definitive. 3.22 Misurile minime care trebuie avute in vedere la confectionare si pozitionare, pentru a se evita degradarea protectiilor definitive ale armiturilor, vor fi indicate de producitorul armaturilor sau de proiectant prin caictul de in ancorajele 14 sarcini, executantul urmand a le adapta si completa in functie de tehnologiile de lueru utilizate, 3.23 Fasciculele ca si toroancle individuale se executi in ateliere centrale permanente ale unitatilor specializate in lucrari de beton precomprimat, in ateliere temporare de santier sau prin impingerea directa, i canale, a armaturii derulata progresiv din colac gi taierea succesiva la lungime (daca procedeul aplicat permite acest operatie). Dotarea atelierelor va depinde de capacitatea medie de productie, precum si de tipul fasciculelor ce urmeaza a se realiza. in anexa 5 sunt prezentate caracteristicile unor utilaje care pot intra in dotarea atelierelor de confectionare a fasciculelor avind caracteristicile prezentate in anexa 4 saut similare acestora. Fasciculele si toroanele individuale executate in ateliere centrale vor fi insotite, la livrare, de un certificat de calitate care va contine, in mod obligatoriu, numérul certificatului de calitate al sirmelor din care au fost confectionate fasciculele, respectiv al toronului. 3.24 Lungimea de taiere a sirmelor care al c fascicule de tipul celor din anexa 4 se va determina prin adiugarea la lungimea fasciculului misuratd intre suprafejele de rezemare ale ancorajelor, a hungimilor minime indicate la pet. 25 si 26 din tabelul din anexa. Daci taietea urmeazi si se fact cu aparatul de sudura se vor adiuga ined minimum 30 mm (zona influentata de temperatura) 3.25 Fasciculele din sirme paralele (anexa 4), ancorate in sectiune circulari (ancoraje tip inel-con), se realizeazi fri elemente de ordonare (resort sau rozete stantate), 3.26 Asamblarea sdrmelor sub forma de fascicul se va face prin legaturi de srma moale de 1,5 mm diametru, la capete si la distante de circa 200 mrn. Se recomandi ordonarea sirmelor Ia capetele fasciculelor prin legare succesivi, continua cu sarmi de cirea | mm diametru. Legaturile de sérma intermediare se pot elimina sau reduce ca numar prin rasucirea elicoidala a fasciculului, cu un pas de circa 250 mm. Toate legaturile de sirm& vor avea capetele indoite spre interiorul fasciculului, pentru a nu impiedica introducerea in te 3.27 Pentru fascicule de alte tipuri decat cele din anexa 4, datele (conditii, criterii de performanta) privind confectionarea arméturilor postintinse trebuie prevéizute in proiect (cuiet de sarcini) pe baza datelor din ‘agrementul tehnic. 15‘ul in care pe santier se utilizeazi fascicule din loturi diferite de SBP, este necesar si se prevadi mareati corespunzitoare, iar depozitarea si s 4 pe tipuri de fascicule 3.28 Pentru transport i depozitare, fasciculele neintroduse in teci pot fi ulate cu dispozitive manuale sau mecanice (anexa 5). Diametrul de rulare se recomanda si fie de minimum 2100 mm in cazul fasciculelor executate din ‘rma cu diametrul de 5 mm si de minimum 2300 mm in cazul sirmelor cu diametrul de 7 mm. Se pot rula si fascicule introduse in tevi de polietilena; in acest caz diametrul de rulare va fi determinat de rigiditatea tevii si a numarului de sirme din fascicul, stabilindu-se prin incercari. Diametrul de tulare a fasciculelor in teci speciale din tabla, procurate din import, va fi indicat de producitor sau de elaboratorul procedeului de precomprimare care le utilizeaz’. Realizarea cunalelor pentru arméturi postintinse _ 3.29 Canalele in care se introduc armituri postintinse se executi conform prevederilor din proiect prin inglobarea unor teci flexibile din tabla de ofel, tevi din material plastic sau din ofel cu pereti subtiri. Pentru procedecle indicate in anexa 4, canalele (care pot fi .cdptusite™ sau ,neciptusite") se vor realiza conform datelor din anexcle 4 si 6 3.30 Canalele si tecile aferente procedeelor de precomprimare utilizate in tard trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte principale: + asigurarea obinerii razelor de curbura in concordant cu prevederile proiectului ~ asigurarea protectiei armaturii pretensionate impotriva coroziuniis in -east sens, este interzisa utilizarea tablei zincate la fabricarea tecilor ~ rigiditatea transversala a tecilor va trebui si fie in concordanti cu solicitarile provenite din etapele de executie; zrosimea tablei va fi de minim 0,2 mm pentru tecile de diametru mic si se va spori pana a 0,6 mm pentru diametrele mari + raportul intre diametrul canalului si cel al fasciculului trebuie si permit introducerea armaturii pretensionate si injectarea in bune condi suspensici de ciment; diametrul interior al tecii trebuie si fie cu minim 10 mm mai mare decat cel al fasciculului, iar aria sectiunii interioare a tecii va fi de cel putin doua ori mai mare decat cea a armaturii 16 - asigurarea realizirii unor legaturi bune cu trompetele in zonele de capat - asigurarea etanseiti{ii in sensul impiedicdrii patrunderii apei_in interior = asigurareacorespunzitoare a marcérii, ambalairi transportului gi depozitarii 3.31 Utilizarea tecilor din material plastic este permisi numai la elemente care nu se calculeaza la oboseala si cu conditia ca in exploatare temperatura sa nu depageasc +40°C. De asemenea, in cazul acestor teci nu se va utiliza tratamentul termic pentru intérirea betonului. Daca tecile din material plastic prezintii ondulatii transversale la interior si exterior, se poate renunta la restrictia privind elementele calculate la oboscali 3.32 Inlocuitea tipului de canal/teaci previzut in proiect se va putea face numai cu avizul proiectantului 3.33 Se vor utiliza teci cu rigiditate transversal sporité in cazul unor conditii mai grele de executie in ceca ce priveste pozarea acestora, introducerea fasciculelor, turnarea si compactarea betonului s.a De asemenea, se vor utiliza teci mai rigide si cu un numar eft mai redus de imbinari cind grosimea stratului de acoperite cu beton sau alte condifii nu permit interventia ulterioara pentru deblocarea zonclor de teaci obturate la betonare. 3.34 Racordurile (teurile) pentru injectare si pentru aerisire, amplasate in conformitate cu prevederile din capitolul 8, vor fi racordate la tecile ce cAptusesc canalul astfel incat si nu reduc din diametrul interior al acestuia. © solutie posibila este utilizarea unui manson sau semimanson, prevazut cu {eava pentru injectare/aerisire, aplicat peste teacd; gaurirea acestuia se va face inainte de injectare cu o unealti adecvata introdusa prin feava. jin clementele realizate din tronsoane, racordurile pentru injectare/aerisire pot fi amplasate in rosturile dintre tronsoane. 3.35 Toate imbinirile intre teci trebuie asigurate impotriva deplasérilor relative in timpul diverselor operatii tehnologice (introducerea fasciculelor, betonare). in acest scop se pot utiliza mangoane exterioare similare tecilor, mangoane fixate cu banda adeziva sau alte sisteme sigure. ‘Asamblarea cu. mufi (mami-tata) a tecilor din material plastic se va face in acelasi sens pe toati lungimea canalului, pentru a usura introducerea fasciculelor (dinspre partea tat), manipularii, 73.36 in absenta datelor de proiect abaterile Ia pozitionarea tecilor fata de traseul din proiect, se vor incadra in urmatoarele limite: a) pe directia indltimii elementului (h): © pentru indltimi pind la 200 mm *) ones 0,02 h * pentru inaltimi cuprinse intre 200 si 1000 mm © pentru indltimi mai mari ca 1000 mm b) pe dircetia Litimii elementului + pentru Litimi pind la 200 mm *) * pentru litimi cuprinse intre 200 si 1000 mm. © pentru Litimi mai mari ca 1000 mm *) Pentru tecile aflate la marginea sectiunii elementului, ace vor fi considerate pe direetia respectiva, fara alorile negative. in cazul_ mai multor fascicule, depigirea abaterilor individuale, cu exceptia celor de la marginea sectiunii, pot fi admise daca rezultanta centrelor de yreutate ale canalelor se incadreaza in aceste limite. in cazul canalelor din boltarii ce se vor asambla, abaterile la capetele aferente unui rest, nui vor depasi + 3 mm pentru traseul aceluiasi canal. Pentru diferente iametrul fasciculului gi cel al canalului mai mari de 15 mm sau rosturi mai fate de 100 mm, abaterile nu vor depagi + 5 mm. 3.37 Dispozitivele de pozitionare a tecilor vor fi realizate si amplasate conform prevederilor proiectului sau detaliilor intocmite de avizate de proiectant. executant. si Dispozitivele pot fi independente sau combinate cu elementele componente ale armaturii nepretensionate, cu conditia ea abaterile de montaj ale acestora si nu influenteze defavorabil precizia de pozitionare a tecilor Distantele intre punetele de rezemare vor fi cuprinse intre 500 si 1500 fiunetic de rigiditatea longitudinala a tecilor. La tecile extrase distanta poate fi sporité pind la 2000 mm. Distante mai mari se pot utiliza pe baza de experimentare. mm, Este obligatorie amplasatea de dispozitive de pozitionare in de schimbare a curburii trascului Elementele orizontale pe care reazema tecile vor fi realizate din bare OB 37, platbande, profile, alese in functic de rigiditatea transversala a tecilor. in mod curent, folosirea barelor OB 37 cu diametrul 10 ... 14 mm este satisfacdtoare. La tecile din tabla cu falf sau din polietilend, fara fascicule in timpul betoniri, cctiunile vila de rezemare a tecii pe distantier va fi mai mare, pentru a se evita detormarea transversal 18 npiedice si deplasarea ctului de flotare a acestitia wozitivele de pozitionare trebuie a ansamblului teacd-fascicul, datorita ef la betonare si vibrate. - Nu se admit dispozitive de pozitionare a tecilor la care piesele metalice -endenta jung la fata betonului | oo id 3.38 in zonele de capat, axa canalclor (cAptusite sau necdptusite) cae cular © ancorajelor, pe lungimea previizuta perpendiculard pe suprafata de rezemare a ancorajel sect eat in apeiiatieprocsdesior de precomprimare. Pent procedocle din anexa 4 lungimea respectiva este de 400 mm. Montarea armiturilor postintinse - 3.39 in cazul canalelor captusite cu teci din tabla, conform tabelelor “! si 6.2 din anexa 6, sau din material plastic, se recomanda ca fasciculele oe ontate inainte de betonare, sporind astfel rigiditatea transversal i Jongitudinald a tecilor. veer ei Recomandarea de la aliniatul precedent se va corela eu prevederil z jor (cap. 8). rivind protectia temporara a fasciculelor (cap. - rons ascmenea, in anotimpurile rect sic umiditaterdieaté se vor adopta (in cazul in care este necesar) alte procedee de sporire a rigiditatii tecilor (bare sau {evi din ofel, tevi din material plastic de diametru mai mic 5..), fasciculele roducindu-se ulterior. ne ncee a0 Introducerea ullerioari a fasciculelor se poate face prin impingere sau prin tragere | a pe Capital de avans al fasciculului va fi previzut eu 0 piesi de forma conic ancoratd de sarmele fasciculului om Varianta de montare a fasciculelor prin impingerea in canal, in mod suceesiv, a clementelor componente derulate direct din colac, se va aplica in cazul toroanelor, capitul de avans protejindu-se cu 0 piesa ae Acest rocedu impune ca torontl si pouti fiderulat de la interiorul colacutui, PIOMHSAT La fasciculcle grele, eu traseu Vertical sau eu inclinare mare, se recomandi folosirea unor dispozitive cu tambur si frind (anexa 5), cw care fasciculul s& poati fi scos din canal in caz de necesitate, _ 3.42 inainte de inchiderea cofrajului este necesar sa se verifice starea $1 pozitia tecilor, acesta constituind un punet de stationare pentru care se va incheia un proces-verbal pentru Iuerari ascunse, in ceea ce priveste j a) incadrarea in abateri a traseului realizat fati de prevederile proiectului 19___b) Deformatiile parazitare (serpuirea) in plan orizontal sau vertical, intre punctele de susfinere, aceste deformatii putind introduce frecdri suplimentare de care nu s-a finut seama la proiectare. ©) Deteriorari (stripungeri, eripaturi, desiriri) nereparate ale tecii 4) Puncte insuficient etansate la imbinari intre teci. ¢) Montarea racordurilor pentru injectare si pentru aerisire. jin cazul in care se constata neconformititi, se vor face remedierile necesare, 343 In perioada dintre montarea armaturii in canale si pana la inceperea operatiilor de pretensionare si injectare, in scopul preveni Ptrunderii apei in canale si a coroziunii, este obligatoriu si se protejeze extremititile aparente ale fasciculului (cu carton bitumat, teci din material plastic s.a.), si si se etanseze zona de iesire a fasciculului din canal. 4, ANCORAJE, BLOCAJE, 4.1 Ancorajele si sistemele de blocare pentru precomy regula considerate ca parte componenta a procedeului de precomprimare, impreund cu armatura pretensionata utilizaté __ 42 Ancorajele pentru arméturi postintinse si blocajele pentru armaturi Preintinse vor avea capacitate de tezistenti cel putin egala cu forfa caracteristica de rupere a armaturii pretensionate, fara deformatii semnificative ale pieselor componente. 4.3 Ancorarea fasciculelor cuprinse in anexa 4 se face cu ancorajele indicate in anexa 7. 4.4 Alte tipuri de ancoraje $i sisteme de blocare se uiilizeaza pe bari de ‘agrement tehnic. 4.5 Ancorajele cu bucli si dorn (anexa 7 ~ fig. 7.6) nu vor fi utilizate la clementele supuse fenomenului de oboseal Se recomanda ca ancorajele cu bucla si dom si fie introduse in locasuri speciale, umplute cu beton sau mortar pentru protectie, peste care se aplici beton de monolitizare, care trebuie sa fie bine ancorat de capitul elementului 5i armat corespunzitor. 20 4.6 Ancorarea armaturilor preintinse se va realiza cu blocaje omologate sau avind agrement tehnic, corespunzatoare diverselor tipuri de armituri. in anexa 8 este dat un exemplu informativ de blocaj pentnt toroane preintinse 764 mm (TBP 12). {in cazul utilizarii toroanelor individuale ca armaturi postintinse se vor folosi ancoraje (blocaje) fard sensibilitate la coroziune. Pentru unele tehnologii specifice anumitor elemente (tuburi, traverse, stalpi .a.) se pot folosi procedee de ancorare speciale, omologate odati cu instalajia tehnologica respectiva sau separat. 4.7 Ancorajele pentru fascicule alcatuite din SBP 7 mm, bazate pe formarea de bulbi la capetele sirmelor, vor trebui si indeplineascd urmatoarele condifii de acceptare in ceea ce priveste bulbii * diametral 10,6 + 0,3 mm + inaltimea 7£0,3 mm * excentricitatea ‘max. 0,3 mm # suma deschiderii fisurilor max. 1,5 mm + cel mult dow’ fisuri inclinate cu mai mult de 30° fati de ax; « nici fisurd inclinata cu mai mult de 60? fatd de ax Se accepti fascicule la care cel mult 5% din numarul de bulbi nu indeplinesc conditiile. 4.8 Sistemele de ancorare a fasciculelor, prin inglobarea unuia din capete in beton, se vor putea utiliza si fir omologare, pe bazi de experimentiri executate de un institut de specialitate sau laborator autorizat/acreditat pentru incercdri in acest domeniu si avizul expertului (specialist in domeniu). 4.9 La claborarea agrementului tehnic pentru armaturi preintinse se Ve verifica siguranfa ancoririi si sub efectul vibririi pentru compactarea betonului 4.10 Partile componente ale ancorajelor si blocajelor vor fi manipulate i pistrate in condifii care si evite deteriorarea sau coroziunea. 4.11 Pe baza unor verificari periodice se vor indeparta blocajele care nu mai corespund in ceea ce priveste siguranta ancoririi armaturilor preintinse fi incadrarea in valorile limita ale lunecérilor la blocare, a5. CERINTE $I CRITERI DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU ELEMENTE /STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT, 5.1 Betonul folosit la realizarea elementelor/ structurilor din beton precomprimat trebuie sa indeplineascd, urmitoarele cerinfe specifice ~ asigurarea unei clase minime: © C 20/25 in cazul elementelor eu armaturi pretensionate aleatuite din bare avand Ry, 2 590 Nim’ si R,,2 890 Nimm? © 25/30 in cazul clementelor cu armaturi pretensionate trefilate ‘irme, toroane, lite) = asigurarea unor caracteristici de contractic si curgere lent cat mai pentri: ca pierderile de tensiune in armaturile pretensionate si fie cat = un continut de clor sub 0,2% (raportat la masa cimentului) datorita actiunii corosive a clor lui asupra armaturii pretensionate; de asemenea, trebuie evitata folosirea aditivilor re decat apa potabili - asigurarea unei compacti elementul (structura). 5.2 Pentru punerea in opera si tratarea betonului se vor avea in vedere si urmatoarele prevederi specifice: in solutie ce contin cloruri in cantitate mai orespunzitoare si continue in tot a) In cazul in care pentru compactarea betonului se utilizeaz’ pervibratoare, se vor lua urmatoarcle masuri pentru evitarea contactului dintre pervibrator si armaturile pretensionate sau tecile pentru formarea canalelor = punctele de introducere a pervibratoarclor se vor marca prin repere vizibile: Punctele in care se introduce pervibratorul, se recomanda a se prevedea dispozitive constructive speciale (de exemplu carcase metalice, eri si bare), care ictal pervibratorului cu tecile pentru armaturile postintinse; b) Se va acorda 0 deosebiti atentic la compactarea betonului in zonele de ancorare a armaturilor pretensionate pentru a se obtine © umplere cit mai buna, ffrd deteriorarea si deplasarea armaturilor si pieselor inglobate in beton; in acclasi scop se recomanda utilizarea in aceste zone atat a vibririi de interior, cit si de exterior impiedice conta 22 ¢) La elementele cu armitura preintinsé, executate in tehnologia de stend, betonarea se va face continuu astfel ca intre inceperca turndrii primului clement si terminarea compactirii ultimului element din stand sii nu se depigeascé intervalul de 45 minute, la temperaturi de lucru sub 30°C, pentrua ru se perturba aderenta armaturii in clementele tumate anterior. La temperaturi de luctu mai mari de 30” C se vor adopta masuri corespunzitoare prin proiect si fige tehnologice. d) Se va evita ca - prin scoaterea din betonul proaspit @ unor piese ée formare a diversclor yoluri sau prin tratamentul termic - si se producd fisuri in lungul armaturilor pretensionate, care au defavorabile asupra aderentei si protectiei anticorozive. @) Se recomanda ca dupa terminarea betonatii, fasciculele de armaturi introduse in teci sa fie migcate pentru reducerea efectu eventualelor deformari ale tecilor sau pitrunderii de lapte de ciment, dar in aga sau dislocarea tecilor. De asemenea, se de blocare in urma fel incat si nu se produc deplasar vor deschide racordurile din punetele de nivel minim (unde este cazul) si se va sufla aer pentru indepirtarea apei yi a impurititilor ) Masurile de protectie a armaturilor cu protectii permanente, in timpul betondrii si a tratamentului de intarire, vor fi stabilite pe baza recomandarilor furnizorului 2) Tecile fird fascicule in timpul beto deplasarea, in acestea, a unei piese conice cu un diametru egal cu cel al sapatul de avans al fasciculelor, la montarca rit. vor fi verifieate prin dispozitivului ce se va monta in acestora in cazul constructiilor realizate prin glisare, a imediat la iesirea din cofrajul glisant pentru a se put pe platforma inferioara a cofrajului. 1h) Descintrarea clementelor si a constructiilor din beton precompritrat se va face numai dupa precomprimarea acestota (partial sau totald, conform prevederilor proiectului). i) Nu se vor aplica tratamente de accelerare a intirrii la elementele cu tice. ti verificare se va faze interveni in timp util, de canale edptusite cu materiale pla j) La clementele cu armatura preintinsi nu se va depisi temperatura de + 60°C, iar perioada de ricire va trebui si permit coborirea temperaturi clementului sub + 20°C inainte de a se realiza transferul efortului de precomprimare. 23k) Armitura va fi protejati de contactul cu aburul sau materialele umede folosite la tratarea betonului. 5.3 La intocmirea programului de desfisurare a lucririlor aferente betonarii se vor avea in vedere si urmitoarele prevederi referitoarc Ia limitele intervalului de timp din momentul aducerii armaturii din depozit, la punctul de lucru, si pana la executarea protectiei finale a acesteia a) In zone fara agresivitate sau cu agresivitate foarte slab, armatura se va pozitiona, pretensiona si proteja in maximum 60 zile, cu conditia ca de la pretensionare i pana la realizarea protectiei s nu treacd un interval mai mare de 15 zile. Pentru armaturile preintinse intervalul de la pretensionare la betonare se recomandi si nu depaseasca 48 ore. ) In zone cu agresivitate slabs precum gi in cele amplasate la o distant cuprinsa intre 500 m si 5000 m de la farmul Mari Negre, armatura neprotejata cu solutii de protectie temporari se va pozitiona, pretensiona si proteja in maximum 15 zile, cu conditia ca protectia finala si se facd in cel mult 5 zile de la pretensionare. Armitura la care protectia temporari (ulei emulsionabil) poate fi menfinuti pind la realizarea protectiei definitive, intervalul total se Poate spori pind la 45 zile, cu conditia ca protectia finali sa se facd in maximum 7 zile de la pretensionare. Agresivitatea mediului se considera in conformitate cu prevederile din normativul C170-87 5.4 in cazurile deosebite in care, prin solutia de proiectare, intervalele specificate la pet. 5.3 nu pot fi respectate (de exemplu la fasciculele introduse in canale inainte de betonare si tensionate in diverse faze de executie a lucrarii), se vor adopta prin proiect masuri de utilizare a armaturilor pretensionate cu protectie permanenti. 6. EXECUTAREA ROSTURILOR LA ELEMENTELE SAU CONSTRUCTIILE DIN BOLTARI SAU PANOURI PREFABRICATE, ASAMBLATE PRIN PRECOMPRIMARE, 6.1 Umplerea rosturilor dintre elementele prefabricate (boltari sau anouri) se poate face prin: a) turnare de beton in spatii largi (100 ... 200 mm) 24 b) matare sau injectare de mortar in rosturile avand grosimea de 15 30 mm pentru elemente cu iniltimea pani Ia 1,50 m si de 35 ... 55 mm pentru elemente cu inaltimea mai mare de 1,50 m ©) lipirea cu risini epoxidice, caz in care grosimea rostului nu va depagi 1 mm; utilizarea rasinilor se va face pe baza agrementului tehnic si a prevederilor furnizorului; 4) alte metode speciale, pe baz de agrement tehnic. 6.2 in cadrul aceluiasi rost, metodele de umplere pot fi combinate, de exemplu injectare sau turnare cu vibrare (in zona cu canale) si matare in rest. 6.3 La manipularea, transportul si depozitarea elementelor prefabricate se vor respecta cu strictete prevederile proiectului in ceea ce priveste pozitia punctelor de agatare, respectiv a punctelor de rezemare, precum si modul de realizare a dispozitivului de ridicare. Depozitarea elementelor prefabricate, precomprimate sau cele ce urmeazi a se asambla prin precomprimare se va face pe platforme amenajate (de beton, pimant batitorit) astfel incat si fie exclusi tasarea si contactul cu pmant sau alte materiale, 64 Bolfarii sau panourile care urmeazi a fi asamblate prin precomprimare trebuie sa indeplineasc& urmatoarele cerinte: a) s& fie receptionate fiecare bucatd, si si corespunda prevederilor proiectului; b) si aiba asiguraté.pozitia relativa (coincidenta, continuitate) a canalelor, ©) si fie executate coreet fefele din rost si suprafefele acestora si nu prezinte stirbituri, rupturi sau fisuri 6.5 Realizarea rosturilor trebuie si satisfaci, dup caz, urmatoarele cerinte: a) si asigure legitura intre materialul (beton, mortar) din rost cu betonul boltarilor; acest legiturd se asigura prin amprentarea suprafefelor, ‘mustiti de armatura gi armarea cu plase a rostului; ) si asigure conditia de etanseitate (forma rostului si perm materialului sau gamituri de umplere), ©) dimensiunile rostului trebuie si permita realizarea imbinérilor armaturilor nepretensionate si betonului in conditii corespunzatoare: 4) rezistenta betomului din rost va fi superioari cu o clasé rezistentei betomului din clemente; dimensiunea maxima a agregatelor nu va depisi 3 mm pentru rosturi cu ‘grosimea paid la 25 mm inclusiv si 7 mm pentru rosturi peste 25 mm grosime; controlul aplicarea 25calittii materiatului din rostur se va face la data inceperii precomprimati sla 28 zile de la tumarea rosturilor folosin ~ pentru mortar, prisme 40x40x160 mm sau cubut eu latura de 70.7 mm ~ pent beton, cuburi cu latura nominalé de 100 mm sau 141 mm ©) lungimea cordoanelor de suduri sau petrecerea buclelor de armaturd din rost trebuie sa se incadreze in limitele tolerantelor din proiect 6.6 Continuitatea si etangcitatea canalelor in rost se poate realiza in una din urmatoarele variante ~ mangoane recuperabile din cauciue sau alt material; = mangoane nerecuperabile din tabla, polietilend sau PVC. 6.7 Pentru asamblare, boltarii sau panourile prefabricate se vor ageza pe teazeme (calaje, platforme, fundatii netasabile), care si permita scurtarea clementului (deplasarea lor) la precomprimare si descintrarea usoard a feazemelor intermediate, dindu-se 0 atenjie deosebiti reazemelor de capat care trebuie sa fie capabile sa preia greutatea proprie a intregului element fir 4 se produce deniveliri importante 6.8 Inainte de inceperea asamblitii sc vor examina, incd o data, cu atentie, boltari sat panourile prefabricate, pentru a avea certitudinea ci acestia corespund din punet de vedere calitativ cerintelor proiectului. De asemenca este necesar si ve verifice concordanta dintre lungimea real a elementului $i cea prevazuti in proiect. 6.9 Inainte de asezarea bollarilor sau panourilor in pozitia de asamblare: ~ se vor indepirta prafil, murdatia si eventualul strat superficial de lapte de ciment de pe fetele dinspre rosturi ale boltarilor si panourilor, cu ajutorul periei de sarma si prin spalarea cu apa; ~ se va verifica starea (obturare, curdfenie) canalelor; ‘va analiza siguranta la ristumare atit a panourilor edt si a intregului clement si se vor lua masuri de sprijinire adecvate, care si nu impiedice scurtarea elementului la precomprimare. 6.10 Dupa asezarea boltarilor sau panourilor in pozitia de asamblare gi pani la umplerea rosturilor se vor lua masuri pentru a impiedica murdarirea fetelor interioare ale rosturilor si ale canatetor. 6.11 inainte de umplerca rosturilor cu amestecuri pe baza de ciment, fetele respective ale boltarilor sau panourilor vor fi udate cu api misurile necesate pentru indepartarea apei de la baza rosturilor. luandu-se 26 6.12 Compozitia gi consistenfa materialului de umplere a rostului se vor 8 n incercari preliminare. - we TFolosiea aditvilor se face pe bazi de agrement tehnic find insa obligatorii ineereari preliminare, la santicr, utilizarea concomitenté a dowd Spur de aitv se vaface numat eu avizul unui eboratorautorizats 6.13 Compactarea mortarului in rost se executa in general prin indesare cn sipea sau cu vergeaua metalic, Penta 0 mai bund compactare se poate prevedea pe fiecare din fetele panoului o alveola semicirculard, care s& permit introducerea unui pervibrator in rest, atunci cand acesta este de grosime mare. in cazul in care se foloseste metoda de compactare interioara a mortarului sau betonului se vor prevedea ca mijloacele de compacta fru deterioreze sau si .eze mangoanele pentru realizarea canalelor in ros | impotriva intaririi rapide (in cazul timpului excesiv de cald), cat si impotriva inghetului (in cazul timpului friguros). ‘7. PRETENSIONAREA ARMATURILOR, Armiituri preintinse 7.1 Pretensionarea armaturilor se va face numai cu instalatii omologate, de catre echipe atestate pentru aceasta activitate, conform prevederilor pet. 110. - : Caracteristicile instalatiilor de pretensionare individuala a armaturilor, elaborate de INCERC $i omologate in Romania, sunt date in anexa 9. izarea instalatiilor se va face in conformitate cu indicatiile producatorului si cu regulile tehnologice de executie ale clementului din beton precomprimat. . Pentru precomprimarea prin int ‘ ; recipientilor cilindrici se utilizeazi masini speciale omologate de furnizori, Procedeul de precomprimare prin infagurare cu astfel de masini necesita jurare cu sirma sub tensiune a agrement tehnic. ; " Instalatiile importate vor fi atestate tehnic conform H.G.R. nr 1046/1996, garantate de furnizor si verificate, pani la capacitatea tor maxima, de cel care le uiilizeaza. - 7.2 Pretensionatea armaturilor se va face, de reguld la temperaturi de minimum + 5°C. La armaturile preintinse limita poate fi redusa la 0°C a74 mn perioadele reci, etapa de pretensionare va fi corelatd cu asigurarea conditiilor necesare de temperatura pentru realizarea operatiilor urmitoare, in special protectia prin injectare. : sia tztl clementelor executate pe stend, diferenta de temperaturd a ‘mediului ambiant, intre tensionare si betonare nu va depasi 15°C. 7.3 La instalatiile la care forta de pretensionare se determin pe baza presiunii, se vor respecta urmitoarele: 4) Transportul, manipularea si depozitarea manometrelor se vor face cu deosebiti atentie pentru evitarea socuritor. b) Pe Kinga’ manometrele de lucru se va dispune de inci o serie de manometre de rezervi, Se atrage atentia asupra corelétii valori manometre gradate in bari si cele in atmosfere. ©) In afara de manometrele de lent 5i cele de rezervi, se va dispune si cS manometru etalon, folosit pentru verificarea periodicd a manometrelor de lucru. pentru iat eifieates manometrcor de ler se va face cel putin siptimanal gi imediat cand manometrele au suferit socuri (de exemplu scaparea armaturii diy presi, loviri etc.); verifiearea se va face prin montarea in. paralel a manometruli de Iver si a manometrlu etalon. Manometul etalon va f verificat metrologic, periodic, col putin © dati pe an, precum si in car de accidente produse in timpul transportului sau utilizérii acestui manometre ©) Se recomandi ca manometrele utilizate si aibi urmatearcle caracteristie + clasa manometrelor de lucru si fie d le Iueru si fie de maximum 1,6 iar po manometrele etalon maximum 1; mney + diametrul cadranului si fie di : si fie de minimum 100 mm, iar diviziu ‘minima de 10 bari (atmosfere), pentru a permite 0 aa presiunii realizate = presiunea maxima admisibilé a manometrului si fie cu ; etrului sa fie cu cel putin 30% ‘mai mare decat presiunea maxima de lucru; en ove ire-cit mai exacti a + si fie de tip ,antigoc* cu glicerina depron! iP .antigoc™ cu glicerina sau alt sistem mecanic sau hidraulic 7-4 La instalatile la care pretensionarea armaturilor se face in grup se vor prevedea masuri pentru a se asigura uniformitatea eforturilor din armituri Ge exemple cilindri de compensare tip INCERC, prese_policilindrice, intinderea prealabilé a fiecdrei armituri la un efort de ci in valoarea ¢fortului de control, 5.2.) St pati Oo din 28 7.5 Blocarea armiturilor pretensionate se va face in blocaje specifice instalatiei de pretensionare utilizate si care corespund prevederilor din cap. 4. 7.6 in afara verificarilor efectuate la receptia acesteia, instalatia de pretensionare se va verifica periodic, cel putin trimestrial, stabilindu-se corespondenta intre indicafiile aparatului de masurare al instalatiei si forta i. Verificarea se va face, de asemenea, dupa fiecare inlocuire a vreunei yrecum gi in toate cazurile in care se constati reali parti componente a instal uunele anomalii (alungiri diferite de cele calculate, zgarieturi accentuate pe suprafafa pistonului, presiuni mari la deplasarea in gol a pistonului s.a.). Aparatele de verificare se recomanda a avea clasa de precizic egal cu sau sub 1 La inceputul fiecirui schimb de lucru se va face o verificare a functionarii instalatiei. 7.7 Programul de pretensionare, ce face parte din fisa technologie’, va cuprinde date privin« = identificarea (tipul de elemeni, data de intoemire a programului); - tchnologia folosité (tipar portant, stend); wil si caracteristicile instalatiei de pretensionare; - fora de pretensionare stabilitd prin proiect; - pierderile de tensiune determinate in conformitate cu indicatiile pet 78; = forta de pretensionare ce urmeazi a se realiza, jinind seama de pierderile de tensiune masurate; - valorile de control la diverse intervale de timp (fie dupa pretensionare, fie inaintea transferului) stabilite de comun acord de catre proiectant si executant, necesare pentru verificirile prevazute la pet. 7.12, precum si tele posibile de variatie, {indnd seama si de efectul relaxirii efortului din armitura pretensionata; abaterile admise, la efortul de pretensionare realizat cu prese hidraulice, sunt de + 3% pentru media eforturilor din toate armaturilesi de + 5% pentru o armaturd luata separat. 7.8 Pentru verificarea pierderilor de tensiune necesare intocmirii programului de pretensionare se va tine seama de prevederile proiectului si regulile tehnologice de fabricatie. La determinarea pierderilor respective (pana in faza de transfer), se recomandi a se solicita concursul unui institut sau laborator de specialitate, dotat cu aparaturd adecvat, 29Conditiile tehnologice vor trebui si corespundi celor din productia curenta. Pe aceeasi linie tehnologied se vor efectuia minimum trei determinari, la cicluri tchnologice de executie diferite, in calcul urmind a se éonsidera valoarea medic. in cazul in care forta de pretensionare realizati, tinand seama de pierderile determinate in conditiile aliniatului precedent, nu difers de cea din proiect cu mai mult de + 3%, nu se vor face corectii Pentru diferente mai mari, se va decide de comun acord cu proiectantul sau expertul asupra masurilor ce trebuie luate 7.9 inainte de a incepe pretensionarea armaturilor se va verifica daci: « blocajele sunt corespunzitoare; = diametral si dispozitia armaturilor in blocaje si in ecranele de pozitionare corespund proiectului; - dispozitivele de siguranta ale instalatiei de pretensionare (de exemplu supape de limitare a presiunii) sunt reglate la valoarea prescrisi; ~ diversele parti componente ale instalajiilor, in special racordurile instalatiitor hidraulice, sunt in bund stare si corespund schemei de functionare; ~ piesa de rezemare a presei corespunde tipului de blocaj utilizat; « la instalatiile de pretensionare monofilare cursa pistonului de blocare este suficienta pentru presarea corespunzitoare a penelor blocajului, dupa atingerea fortei de control in armatura: ~ sunt asigurate toate masurile de protectie a muncii; ~ sunt asigurate toate condifiile ca celelalte operatii tehnologice si se Poata desfaisura in conditiile previzute in regulile tehnologiei avute in vedere {a intocmirea programului de pretensionare gi in timp util, evitindu-se astfel ‘menfinerea timp indelungat a armaturi la starea tensionata si nebetonatt, 7.10 Pretensionarea armiturii se va efectua conform programului stabilit, elementele componente ale instalatiei de pretensionare trebuind si fie asamblate in acelasi mod ca la efectuarea verificarilor ficute conform pet. 7.6, fara introducerea unor surse suplimentare de pierderi de tensiune (robinete, conducte cu sectiuni reduse ete.) 7.11 Controlul realizirii si mentinerii efortului din armatura pretensionata in limitele impuse, se va face de personal ingineresc instruit in domeniu, pe baza unui program de observatii si misuriri care, verificai in afara ilor instalatiei si manometrelor (prevazute la pot. 7.4 si 7.6), va ‘cuprinde cel putin operatiile prezentate in continuare: 30 a) Masurarea alunecarii armaturii pentru fiecare blocaj, cel putin 0 data jou siptamani. rao alo invegistateebvie se isrie de eg in cle preserise prin proiectul clementului. Depasirea (ca maximum 50%) a valorilor respective poate fi acceptati la armaturi cu hingimea mai mare dec 18 m. - Se va controla daci depisirea Iunecdrilor nu este cauzati de funetionarea necorespunzitoare a instalatiei de pretensionare, de exemplu nepresarea sau presarca insuficienti a penelor la blocare. —— b) Verifiearen cfortuui fa emtra pretensions efecnats, periodic, in sondaj, la minimum 10% din numarul armaturilor pretensior m Se comand cca masuritorile si se facd la acelagi interval de timp de la pretensionare, pentru toate armiturile. Intervalul respectiv’va_corespunde indicatiitor din programul de pretensionare si determinarilor efectuate conform pet. 7.8. in cazul in care valorile mi ’ admis de programul de pretensionare, se vor analiza cauzele, climinindu-se deficientele; daci este cazul se va dispune reactualizarea programului de pretensionare. Elementele la care realizarea fortei de pretensionare este in dubiu vor fi supuse expertizarii dupa care se va decide modul de utilizare erly cazul armaturilor pretensionae individual, verifitrile previzute ta acest punct se pot face prin inregistrarea fortei de dezlipire a blocajului, cu ajutorul presei rezemand pe un suport corespunzitor. ‘ Se recomanda ca la verificari si se foloseascd captori de fort electrorezistivi sau hidraulici, avand clasa de precizie | i piasati intre presi si suportul de rezemare. Vetificirile pot fi ficute si pe trascul armaturilor cu ajutoro aparatului Vogt saa unui apart similar verificat si admis de me- trologie. in cazul armiturilor pretensionate in alt sistem, de exemplu infigurarea continua, verficarea in diverse puncte in lungul armiturii se va face cu dispozitive de masurare cu coard vibranta, sau cu deformatii impuse urate nu se situeazi in domeniul de variat ju aparatul Vogt ; (re afara Me cilr prevazuta la pet. 7.11 se vor putea adopta gi alte misuri, mai ales in cazul unor procese tehnologice speciale (vibrare intensi, centrifugare .a.), care pot influenta conditiile de blocare a armiturlor. In aceste cazuri se vor urméri, periodic, prin tepere trasate pe arméturi (imediat dupa tensionare), eventualele aluneciri ale acestora in diversele etape tchnologice, in vederea remedictii deficientelor. 317.13 Datele obtinute la verificdrile conform pet. 7.4; 7.6; 7.11 si 7.12, precum si cele referitoare la pretensionarea armaturilor (pentru fiecare element sau pe grupe de elemente) vor fi trecute obligatoriu, in ordine cronologicé, intr-un registru ce va fi finut de echipa de pretensionare si care apoi se va Pistra timp de 50 ani, urmand ca in fisa de confectionare a clementului si se precizeze numai datele prevazute la pet. 7.14. Unititile de executie pot adopta si alte modalititi de inregistrare gi pastrare a datelor referitoare la pretensionare, in concordanté cu sistemul de calitate propriu. 7.14 Inregistririle referitoare la pretensionare, ce se vor trece in fisa de confectionare a elementului, vor cuprinde datele privind forta de Pretensionare, pe tipuri de armituri, constatiri si observatii. reprezentand eventuale diferente fati de programul de pretensionare, 7.18 Operatia de transfer se va face numai dupa ce s-a verificat, prin incercarea epruvetelor pistrate in aceleasi conditii ca clementul, conform STAS 1275-88, cd rezistenta betonului corespunde prevederilor proiectului Se recomanda ca operatia de transfer si se efectueze lent. in cazul in care transferul nu se poate efectua lent ci prin taierea armiturilor (cu discuri cu carborundum, cu foarfece speciale sau cu ajutorul unui aparat de sudurd), ordinea de taiere a armaturilor trebuie si corespunda prevederilor proiectului, operatia ficdndu-se altemnativ de la ambele capete ale tiparului sau stendului Armituri postintinse 7.16 Pretensionarea armiturilor se va face in conditiile prevazute la pet. 7.1 ... 7.3, instalatiile de pretensionare elaborate de INCERC si omologate in Romania fiind prezentate in anexele 9 si 10. Modul de luctu este detaliat cartea tehnica a instalatiilor respective. Se recomandi ca - in limita permis’ de ritmul de desfisurare a lucratilor - si se evite ca precomprimarea si se facd in perioade cu umiditate ridicata a mediului 7.17 in afara verificarilor efectuate la receptic, instalatia de pretensionare se va verifica astfel: a) La sosirea pe santier, instalatia se va incerca la o presiune cu 5% mai ‘mare decat presiunea maxima de lucru previizuti. Proba se poate face odati cu determinarea frecatilor in prese. 32 b) La inceputul fiecdrui schimb de Iueru se vor examina principalele componente ale instalatiei (racordurile, pompele ete), controlindt-se unt in bund stare ida sum montate corec ¢) La sosirea pe santier, dup’ fiecare schimbare a oar Persad de fceare da dupa 0 intrerupere de functionare de peste o luna, dar cel putin 0 data pe an, se vor determina freedrile interioare ale conditii cit mai apropiate de cele de Iueru (lichid utilizat, amiturilor de eed temperatura, presiune), re. 18 Determinarca fiecatilor se poate ¢ fie eu ajutorul unor eaptori de forté adecvati, avind clasa de precizie 1, fie cw ajutorul altel prese de acclasi ti ; _ in mbele cazuri, inainte de a face determinarile, se vor efectua 3 dplasirilibere ale pistonului, pe intreaga curs, inreyistrandu-se variatie al presiunii si calculindu-se media celor 3 determina. operatic se va utiliza un manomettu de presiuine redusa (cirea 20 bar). a) in cazul utilizarii captorilor de forta, ordinea de presare este urmatoarea: iptorul de fort rajul penta presa ce se verified, inelul ancorajului, Fxarea fasciculului folosit la etalonare. Mirimea ,.f “a frecarii din presi se determina cu formula: tp-F f =p nii transversale a pistonului presei; in care: A - aria sect - 1 presiunea Ia manometrul pompei cu care se actioneazi presa; F - forta determinati eu ajutorul captorutui de forts. Se permite ca fiecarea si se determine pentru forte de pind la 70% din forta maxima, extrapokindu-se rezultatele © b) in cazul utilizarii a dowd prese, acestea se cuple: k intermediul tipului de fascicul ce urmeazi afi tensionat, inte ele find pl inelele ancorajelor. La insalatiie de 1200 si 2500 KN se vor monta si rozetele de blocare side deblocare. Fiecare presi va fi racordati la o pops previzuti cu manometru; se actioneazi numai una din pompe (pompa activa), la eealalt presi fiind scos pistonul si inchisi camera de presiune, doterminarea marin “a f" frecitii din prese ficdndu-se eu formula: A cap la cap, prin 33in care: Pi - presiunea indicata de manometrul pompei active; P2- presiunea indicata de manometrul pompei pasive. Citirile la manometre se vor face numai in urcarea foarte lenté a presiunii sau chiar in momentul opririi pompei, deoarece la coborarea presiunii frecarile in prese schimbi de semn. Valoarea ,,.f objinuta in acest caz reprezinta media frecdrilor din cele doua prese si pentru sporirea preciziei este necesar si se faci cel putin dou perechi de determiniti, cu trepte de oprire diferte, astfel ca, pe rind, fiecare instalatie presi-pompi si fie activa Pe baza datelor obfinute, se va intocmi un grafic din care si rezulte forta reali dezvoltata de presi pentru diferite indicat ale manometrului. Se recomanda ca pierderile prin frecare s& se determine cu manometre avand clasa de precizie 1. De asemenea, se pot utiliza pompe actionate manual in locul celor actionate electric. 7.19 La elementul ce urmeazi a se precomprima se vor efectua urmatoarele operatii preliminare: a) Se va verifica daci la executic au fost asigurate misurile care si permiti, la precomprimare, deformarea dupi schema static adoptati. la Proiectare (de exemplu reazem mobil la una din extremititile grinzilor, articulatie la anumiti stilpi la constructi in cadre etc.). De asemenea, daci la clementele independente este asiguratd stablitatea impotriva ristumari, b) Se va verifica dacd ancorajele sunt receptionate si daci corespund conditiilor de verificare. ©) Se va verifica existenta certificatului de calitate al ofelurilor din care sunt confectionate fasciculele. 4) Se va examina betonul, in special in zona de rezemare a ancorajelor, Penta a nu prezenta segreyiri, fisuri gi alte defecte sau degradari, De asemenea, se va verifiea dacd pozitia si diametrul giurii din placa de repartitie corespund tipului de ancoraj folosit. ©) Se va controla daci s-a efectuat remedierea degradirilor care afecteazi capacitatea de rezisten{d a clementului, inclusiv in ceea ce priveste durata necesara pentru intérirea materialului utilizat pentru remediere. f) Se va verifica perpendicularitatea dintte extremitatea canalului fasciculului si placa de repartitie. in cazul in care aceasti perpendicularitate nu este indeplinité pe toate directile (abatere maximum 3°), se vor folosi plici 34 metalice sub formi de pan’, sub tot ancorajul, prin care si se corecteze abaterile respective a 2) Se vor incerca corpurile de probi corespunzitoare, pistrate in aceleasi condifii ca si elementul din beton, pentru a se determina rezistenta la compresiune a betonului. in cazul constructiilor din boltari sau panouri prefabricate asamblate prin precomprimate, trebuie si existe si pe santier certificatele de calitate emise de producator, prin care se garanteazi calitatea corespunzitoare a betonului. In caz de dubiu asupra calitagii betonului sau in cazul unor deterioriri ale elementelor la precomprimare se vor face inceredri nedistructive pentru determinarea rezistentci efective a betonului, La elementele asamblate din boltari, se vor face incerciri pe corpurile de proba, prelevate din materialul de umplere a rosturilor, corpuri de probi pistrate la locul de asamblare. Rezistenta la transfer a materialului din rost va corespunde prevederilor proiectului h) Se vor verifica coftajele, esafodajele si cintrele in cea ce priveste posibilitatea de preluare a deplasirilor la precomprimare conform prevederilor din cap. 2. i) Se va verifica posibilitatea de deplasare a fasciculelor in canale si se va evacua, cu ajutorul acrului comprimat, prafull sau apa pitrunse eventual in acestea. 7.20 in legituri. cu armitura de pretensionare se vor efectua urmatoarele operatii preliminare: a) Se va verifica starea armit conservare, Fasciculele care pe suprafafa sirmelor prezinti un strat de rugind superficiala care se indeparteazi prin simpla stergere cu materiale neabrazive pot fi pastrate in canale. In celelalte cazuri se va cere avizul unui institut (Jaborator) de specialitat. Constatirile asupra stirii suprafejei armaturii vor fi consemnate intr-un proces verbal de lucriri ascunse, de citre inginerul atestat, impreund cu beneficiarul investitiei gi, dupa az, cu proieetantul; procesul verbal se va atasa Ia fisa de pretensionare. , b) Se va verifica daca sectiunea armiturii corespunde celei din proiect. ©) Se vor determina pierderile reale din frecare pentru o serie de fascicule cu caracteristici geometrice cat mai diferite (Iungime, deviatia unghiului), la care pretensionarea se face 1a ambele extremitii, pentru a se putea compara cu valorile luate in calcul la proiectare gi a definitiva valoarea din punet de vedere al modului de 35de control a alungirea armiturii pretensionate, Modul in care se determina pierderile reale din freeare este indicat la pet. 7.22. 7.21 Proiectantul va definitiva pe santier propunerile ingine Fesponsabil cu precomprimarea privind 1) Mérimea fortei de control, finind seama de marimea 1 pierderilor prin frecare. b) Mirimea alungirii de control a armaturii pretensionate pentru efortul unitar de control, tindnd seama de modulul de elasticitate al armaturii stabilit conform pet. 3.8 si de pierderile din frecare determinate pe santier. Alungirea se va calcula pentru lungimea totald a fasciculului, inclusiv portiunile pana la ancorajele de prindere in prese. ©) Programu! special de precomprimare, daca prin proicet se prevede ea Precomprimarea si fie efectuati in etape, tindndu-se seama de conditiile concrete in care se efectueazi operatiile respective. in cazul clementelor executate dupa proiecte tip, datele de Ia aliniatele a,b sic vor fi stabilite cu proicetantul Iuctari 7.22 Tipurile si numarul fasciculelor de acclasi tip la care se fac determinari ale pierderilor prin frecare se vor stabili de proi responsabil cu precomprimatea. nt si inginerul Se vor face determinari mai numeroase la constructii importante sau cu conditii speciale de exploatare (amplasate in medii cu agresivitate medie sau Puternicd, supuse la presitni de lichide sau gaze, radiati sa.) in cazul in care nu se fac misurdiri pe toate tipurile de fascicule se vor aleye trasce rectilinii si trasce curbe pentru a se putea separa coeficientul de frecare liniara k, de coeficientul p. in absenfa fasciculelor liniare separarea coeficientilor de frecare se poate face conform indicatiilor din anexa 11 in cazul fasciculelor cu ancoraje inel-con, la operatia de determinare a frecarilor, nu se va monta conul intre sirme. Celelalte piese anexe (rozetele de blocare si de deblocare) vor fi montate ca si in cazul determinarii pierderilor prin frecare in prese. Determinarea pierderilor prin frecare se va face cu ajutorul a doud rese, montindu-se cite o presi la ficcare capat al fasciculului, pretensionarea Ficindu-se numai cu o singurd presi (activa), la cealalta. presi fiind scos pistonul i inchisd camera de presiune. 36 Pe baza citirilor presiunilor (p, si p,) la manometrele celor dot instalatii, se determina fortcle la extremitatile fasciculelor cu urmatoarele formule - forta la capatul de tragere =A pl(l-f) = forta la capatul opus F=A-p, (+f) in care: ‘A- aria sectiunii transversale a pistonului presei | J, 31 f, ~ cocticientii de fiecare interioara a preselor corespunzitoare presiunitor p, yi ps; aceste valori se determina conform prevederilor pet. 7.18. in cazul in care frecarea din prese a fost determinata prin cuplarca a dou prese, se ia f, Pierderea de tensiune (AF) datorita freearii pe traseu va fi: AF =F-E, in cazul in care pierderile prin frecare se determin’ folosind captori de va trebuii sporiti astfel fasciculele vor fi fort, lungimea fasciculelor pe care se fac determi si permit amplasarea captorilor respectivi jonate din acelasi lot ca gi cele curente, _ Se permite ca determinarea pierderilor prin fiecare si se facd_prin extrapolarea valorilor obtinute la un nivel de tensionare egal cu 85% din cfortul de control prevazut in proiect in cazul unor trasee.foarte lungi, fa care alungirea depageste cursa unei prese chiar i la 85% din efortul de control, determinarile se vor putea face prin actionarea in trepte, a ambelor prese, in mod succesiv. ; Modul de determinare a frecarilor Ia toroanele din acelasi tascicul, pretensionate individual, succesiv, se va face pe baza indicatiilor date de claboratorul procedeului. Se vor verifica toate toroanele din acelasi fascicul, avind in vedere presiunea transversala variabila a toroanelor pretensionate anterior care conduce la pierderi diferite in toroane. 7.23 Pe baza rezultatclor determinarilor conform pet. 7.22. se definitiveaz’ programul de pretensionare. Acesta va fi reactualizat in cazul in diferente fata de pierderile stabilite initial. Daci la uncle fascicule, pierderile prin frecare obtinute prin determinari direete, sau pe hava acestora, sunt mai mari decat cele din proiect eu mai mult incit confer 37de 3%, iar efortul de control din proiect nu poate fi marit, fiind cgal cu 0,8 prem, se va proceda in una din urmatoarele variante ._,_~ S@ va prevedea sporirea efortului de control la celelalte tipuri de fascicule din element la care, prin proiect, efortul de control este mai mic de 0,8 P\*™" (exemplu fascicule rectilinii sau cu deviatii unghiulare mici); ~ se va mari numarul de sirme din fascicul, daca in element sunt ‘cule eu numar mai redus de sirme decat numarul maxim permis de ancoraj; ~ $e vor lua misuri de atenuare a fiecirilor, de exemplu prin peliculizarea sirmelor cu ulei emulsionabil PE 1A. Daca pierderile prin frecare sunt mai reduse si exist certitudinea cd ele se vor mentine la acelasi nivel si la celelalte elemente, se poate analiza posibilitatea de reducere a fortei de control 7.24 Datele determinarilor conform pet. 7.18 si 7.22, precum si Programul de pretensionare se vor anexa la dosarul lucrarilor, 7.25 La elementele cu armitura postintinsa este obligatoriu ca presa cu care se executi intinderea armaturii si reazeme pe elementul ce se Precomprimé, in vederea realizirii scurtirii clastice a betonului in timpul transferului Inainte de montarea presci, armaturile ce compun fasciculul vor fi ordonate pe portiunea care iese din beton, in vederea montirii lor corespunzitoare in ancorajul de inventar dupi introducerea presei. De asemenea, pistonul presei va fi deplasat in gol pentru a verifica daca frecarile in presi s-au modificat faté de valoarea determinati conform pet. 7.18 aliniatul 2 7.26 Pretensionarea armaturii pind la valoarea de control se va efectua in 4 sau 5 trepte. La fiecare treapti se vor nota toate datele care si permit stabilirea alungiii si a fortei de pretensionare. in anexa 12 se di un model de intocmire si completare a fisei de pretensionare, cu urmatoarele recomandari: a) Presiunea corespunzitoare treptelor de pretensionare sa corespunda unor diviziuni ale cadranului manometrului b) Primele dou trepte si fie egale intre ele si egale cu cel mult 1/6 din cfortul unitar final ©) Si se reprezinte pe hartic milimetrica diagrama efort - alungire Pentru verificarea linearititii acesteia si extrapolarea necesari conform pet. 7.30. . 38 Citirea indicatiilor manometrului se va face numai la cresterea foarte enti a presiunii sau imediat in momentul opritii pompei, deoarece la descrcare valorile sunt influentate de schimbarea sensului frecarilor interioare din pres. 7.27 Pentru ancorajele tip inel-con (anexa 7), forta de presare a conului la sfargitul pretensionarii va fi cuprinsa intre 15% yi 20% din forta de rupere a fasciculului, pentru instalatiile de pretensionare de 1250 ... 2500 KN si intre 18% si 22% pentru instalatiile de 300 si 600 KN, 7.28 in cazuri speciale in care pretensionarea fasciculelor pana la forta de control nu poate fi realizaté intr-o singura etapa, se recomanda ca prima etapa de pretensionare si reprezinte 40 ... 60% din forta de control. Presarea intermediara a conului se recomandi si se faci cu o forta egalé cu 70% din forta de presare final. 7.29 Se recomandi ca toate datele din figele de pretensionare sa se completeze direct in timpul efectuarii lucrarilor. in acele cazuri in care conditiile de Iueru nu fac posibili intocmirea direct a figelor, datele de pretensionare pot fi inscrise intr-un caiet de lucru, figele intocmindu-se pe baza datelor respective. Citirile inregistrate se vor prelucra inainte de blocarea definitiva a ancorajelor, pentru a se trage concluziile asupra realizarii alungirii prescrise, in conformitate cu prevederile pet. 7.33. Figele de pretensionare reprezinti unicul act valabil pentru stabilirea calititii operatiilor de pretensionare. Figele se completeaza si se semneazi de cdtre inginerul responsabil cu precomprimarea si se vor anexa la cartea constructiei in cazul unor structuri cu nur identice, in locul figelor individuale se poate utiliza o fis comund pentru mai multe fascicule, datele fiind reunite sub forma tabelara adecvata. 7.30 Masurarea alungirii armaturii pretensionate incepe dupa realizarea primei trepte considerati drept treapti zero conventional”, iar valoarca corespunzitoare alungirii corespunzatoare intervalului dintre presiunea zero gi presiunea treptei aleasi ca zero conventional se obtine prin extrapolare. 7.31 Alungirea armiturii in cursul pretensiondrii se determina, cu ir mare de fascicule cu caracteristici precizia de 1 mm, prin: a) Masurarea deplasirii unor repere trasate pe armaturi, fata de suprafata de capat a elementului (cazul instalatiilor la care armaturile sunt accesibile, de exemplu instalayiile de 300 si 600 KN). 39b) Masurarea deplasarii pistonului (cazul instalatiei INCERC 120 pentru fasciculele 2497 mm si INCERC 250 pentru fascicule 4897 mm) in cazul b, pentru stabilirea alungirii efective, valorile obtinute trebui corectate prin sedderea deplasirii armatutilor ca urmare a in ancorajul de inventar al presei. De regula, ansamblul format de se deplaseaza si corectie. arii progresive irme si conul ancorajului de inventar ultan, astfel ineat deplasarea conului reprezinta valoarea de 7.32 Pentru_a se depista aparitia unei neuaiformititi exagerate a cforturilor in armaturile ce compun fasciculul, imediat dupa impinarea acestora in ancorajul de inventar al presei se vor trasa semne pe toate arnviturile (in vecinitatea pieselor de ancorare), care vor fi urmarite pe parcursul tensionarii Dacii se constata lunecari neuniforme importante (mai mari de 5 mm), fasciculul se va desface din presd prin declavetarea ancorajului de inventar, sirmele fasciculului se vor rearanja, dupa care se va relua operatia de tensionare. 7.33. La pretensionarea fieca ui fascicul se va compara valoarea elective corespunzatoare ef aluny tului unitar de control, cu alungirea pre in programul de pretensionare. La pretensionarea din ambele capete, comparatia se va face pentru intreaga alungire, care este suma alungirilor de la fiecare capit, intre valorile inregistrate in cele dou extremitati putind fi variatii in functie de viteza de realizare a fortei, asimetria fasciculului ete. Daca diferentele constatate dintre valorile efective si cele de control sunt in limitele: + 5%, operatia de pretensionare se considera satisficatoare. b) ~ 5% la ~ 10%, se permite sporirea temporaria efortului unitar de control, cu pind la 5% fata de valoare pres proiect, pentru ca alungirea misurati si fie cuprinsa in limitele indicate la aliniatul a; dupa atingerea valorii maxime, efortul poate fi coborit la valoarea din proiect, blocarea \du-se in acesta situatie. ©) + 5% la + 10%, se va efectua o verificare suplimentari a manometrelor si in cazul cdnd acestea corespund ctaloniti pretensionarea se considera corespunzitoare; inainte de demontarca manometrelor pentru verificare, se recomanda ca presiuinea si fie redusd cu minimum 20% pentra a se evita mentinerea instalatic la o presiune prea ridicata 40 10%, se vor opri hucratile de preter 4) mai mari deci a proicetantul pretcnsionarea unui numar de fascicule identice si stabilirea domeniului de vaviatic a alungirilor, se va cauta si se determine cauzele unor depiyiri semnificative ale domeniului respectiv. - 734 Alunccarea sirmelor in ancoraj la blocare se determin ta in. masuratea ii unor repere trasate pe sirmele fasciculului, in raport cu un jionare gi se va anunt coborirea presiunii de pretensionare, duy deplas n ide pe piesa de beton sau de pe corpul presei. La instalatile Ia care armaturile nu sunt accesibile (INCERC-120 si INCERC - 250) se va masura revenitea pistonului Pentru stabilirea aluncedrii reale @ sarmelor in alungirea sirmelor pe lingimea euprin a irasat reperul, corespunzitoare efortulti unitar de control, din mirimea deplasirii masurate conform aliniatului precedent ‘Alunccarea sirmelor din ancorajul fix in cazul pretensionarit de ta un singur capat se va determina prin masurarea deplasirii unor repere trasate pe sirme in raport cu fata ancorajulu Daca, la transfer, alunecarea sirmelor din ancorajele cu conuri sau pene n indicatiile de utilizar a i presarea conultti ncoraij, Se va Seicea intte ancoraj yi sectiunea in care sa depiseste valoarea limita precizata in proicct sa ancorajului, cu mai mult de 50%, tue trece la verificarea din now a ancorajelor. 7.38 Dupa efectuarea blocirii arméturii pretensionate in ancoraj yi indepartarea presei, la uncorajele tip inel - con se trascazii un semn pe armauri la circa 100 mm de la fata ancorajului, care va fi verificat, pentru a se constata eventualele alunecii Daca asemenea alunecdri au loc, pretensionarea se va opti si se va dispune verificarea ancorajelor (yeomettie, duritate). | 7.36 Taierea eapetelor sirmelor se va face in momentul inceperii pregitirilor pentru injectare. Toate operatie se vor face cu atentie, evitindu-se socurile si indoirea armaturilor, care ar putea provoca alunecarea armaturilor din ancoraj. Taicrea sirmelor se va face cu discuri rotative sau ou flacdira iacetilenic’, la o distant de minimum 50 mm de ancora). Eventuala indaire ‘4 sirmelor se va face cu chei speciale; in acest ewz lungimea de taiere se va spori. Taierea capetelor ‘i daca betonarea zonelo: de t permite inglobarea lor bai irmelor nu este nec eaga ungime. adivide? Amituile postitinse exteioar, realizate sub forma de toroane individvale (de exemplu in cazul recipientilor precomprimati cu toroane qreorate in nervuri), se pot pretensiona ut presele monofilare de 120 yi 200 N (anexa 9); in acest caz, controlul realizarii forte sq va face pe baza indicatiilor manometrului pompei. i Se vor respecta prevederile a erile privind etalonarea prealal re determinarea frecarilor pe traseu. as in tocul fiselor individuale de i iale de precomprimare se va intocmi o fis colectiva pentru toate armiturile a “Ne oem oS 7.38 La ancorarea toroanelor individual i Pope lor individuale postintinse (constructii definitive) se vor wiliza numai ancoraje fad sensibiliate la coroziune, 8. REALIZAREA PROTECTIEI IMPOTRIVA COROZIUNII SI A ADERENTE! ARMATURILOR POSTINTINSE Reguli generale 8.1 La clementele si constructiile din beton precomprimat cu. armaturi Postintinse este obligatorie realizarea unui sister i real nui sistem de protectie i armaturilor pretensionate. . emanens in functie de procedeul de sions : ie de procedeul de pretensionare adoptat, protectia permanenti poate a) cu realizarea aderentei dintre armatura pretensionati si beton; » : {rd realizarea aderentei dintre armatura pretensionati si beton. plicarea prin injectare a unor sisteme de o in isteme de protectie permanenté cu alte materiale (bitum, rasini epoxidice etc.) decit cele previzute in anexa 13, brecum é ine Lehnoogi speciale de injectare (de exemplu vacuumare) se va face pe bazi de reglementiri speciale sau agrement tehnic care vo si condifiile de control si acceptare. . Stine eats Yor include Consistenta materialelor speciale va fi astfel incat, prin eventuala pitrundere a apei sub presitune in a a Patrundere a apei sub presiune in canal, si nu se produc dislocareaacestor Indiferent de tipul protectici armaturii pe traseu, zona ancorajelor va fi protejatd suplimentar cu mortar, beton sau materiale sintetice, cdrora li se vs 42 asigura o bund legitura cu zonele pe care le protejeazd si 0 compactitate ridicata, © atentie deosebita Ia protectia de capi bulb, sau buele pe dom Protectiile temporare ale arméturilor care se previd si se pastreze si dupi realizarea celor permanente pe bazi de ciment, vor fi indicate in caictul dde sarcini in urma probelor efectuate de un institut (Iaborator) de specialitate, prin care si se confirme ci nu sunt afectate aderenta si protectia impotriva corozitini 8.2 Intervalele de timp in care trebuie realizati protectia permanent se vor stabili pe baza prevederilor de la pet. 5.3. In acest interval de timp se v evita corodarea armaturii, prin una sau mai multe din urmatoarele masuri: ~ impiedicarea patrunderii apei in canale; = evacuarea apei pitrunse accidental in canale, prin orificiile de golire previzute in punctele de cota minima ale trascelor 51 suflare eu aer comprimat; « protejarea prin invelire a portiunii exterioare a fasciculelor. 8.3 In situatiile exceptionale in care se apreciazi ci termenul de realizare a protectici nu poate fi respectat, se va cere avizul proie asupra masurilor de protectie ce se vor adopta. 8.4 in anotimpurile reci si umede se va evita introducer in canale anterior betonarii. in acest caz se vor lua masuri pentru a se evita lor din otel. ile de realizare a protectici armaturilor pretensionate se vor face la temperaturi ale mediului ambiant cuprinse intre + 5°C si + 30°C. in cazul in care temperaturile nu se inscriu in limitele mentionate, proteetia armaturilor se poate face numai cu respectarea unor misuri speciale, care vor fi avizate de proiectant 8.6 Sistemele de protectie anticoroziva a suprafetei elementelor din beton precomprimat se vor adopta si executa pe baza prevederilor din instructiunile tehnice C170-87 gi din partea A a prezentului cod de practica. Wit se va acorda ancorajelor cu antului ciculelor corodarea 8.5 Op Injectarea 8.7 Este obligatorie stabilirea compozitici amestecului (pasta de ciment) pentru injectare, pe baza unor incerc&ri preliminare de laborator autorizat privind determinarea —caracteristicilor_amestecului,_Determinarea caracteristicilor amestecului se face conform prevederilor din anexa 13. Se vor respecta urmatoarele reguli 43= incetedtile se vor efectua pe cel put prelevate din lotul de ciment aprovizionat; pentru toate amestecurile se vor reproduce strict accleasi conditii (malaxate, te.) doua probe diferite de ciment, = Muiditatca amestecului pentru injectare va fi cuprinsi in limitele 35..25 secunde. Limita de 35 secunde poate tudinea cd nu se produc obturi depagita dacd exist’ certi- (canate de lungime redusa, diametre mari) = rezistenta minima la compresiune a amestecului de injectare va minimum 20 N/mm’ la 7 zile 8.8 Se recomanda ca inainte de inceperea injectirii si dispozitivele de rezery de ¢ asigure utilajul necesare (malaxor, pompi de injectare, furtune, sirme pentru desfundat etc.) pentru 0 eventuala interventie la toate punctele de acces ale fasciculului De asemenea, se va elimina orice neetanscitate a pompei si racordurilor care poate conduce fie la introducerea acrului in canal, fie la obturarea in timpul injectirii Tipul si caracteristicile utilajelor produse in fara sunt date in anexa 5. Nu se vor folosi procedce Ia care injectarea aajutorul acralui comprimat 8.9 Pregitirea ancorajelor in vederea injecti de prevederile proiectului nestecultti se face cu i se va face tinind seama rea capetclor sirmelor ce ies din ancoraj se va face in conformitate cu prevederile de la pet. 7.36, Etansarea zonei incorajelor in vederea injectirii se va fue fie cu mortar, beton sau riginé epoxidied, fie cu un capa ctangare fixat de placa metalicd de sub ancora). Ambele variante trebuie si permit furtuoului prin care circuitului sub presiune. in acest scop se pot utiliza fie bucati de furtun sau teava din material plastic care se stranguleaza la terminarea injectiri, fie robineti 8.10 inainte de injectare se va proceda la 5} la verificarea etangcit metalic si garnitura: de cuplarea sigurd si ctany a face alimentarea cu past de ciment si intreruperea rea canalului preeum si i si continuitatti lui, folosind apa sub presiune sau act comprimat trecut prin filtru de ulei, Spalarca va fi mai intensi daci srmele au fost protejate cu ulei emulsionabil. Aceste operafii se vor face cu cel pun 15 minute inainte de inceperea injectarii, in cazul canalelor céptusite yi cu cel 44 putin 60 minute, in cazul canalelor neciiptusite, Orice neetangeitate constatats va fi reparatl inainte de inceperea injet omandi a se face eu act comprimat, de Eliminarea apei se « {ost previzute orificii de scurgere in punetele ecle mai de jos ale eanalult BAIT La fasciculele orizontale introducerea amestecului de injectare se face prin: = Axa ancorajului pentru fascicule reetilinii sau cu deniveliri miei. La Iungimi mai mari de 30 m, pentru cazul canalelor necaptuyite yi 40 m pent canale captusite, se vor prevedea racorduri intermediare de contvol, interventic sau continuare a injectitii = Racorduri de injectare amp canalului, in eazul fasciculelor cu traseu curb; distant 91 20 m. 8.12 La fasciculele verticale sau oblice, introducerea amestecuui de a fascicululu ate in punctul cel mai de jos al a intre racorduri nu va depi injectare se face prin axa ancorajulti de la partea inferioara Se recomanda ca la fascicule cut lungimea mai mare de 25 m si se prevadi racorduti de control al umplerii sau de injectare in caz de necesitate (de exemplu cind pompa nu poate realiza presiunea necesard pentru intreaga inaltime a canalului), La fasciculele verticale sa reinjectare amplasate ka o distant cuprins’ intre 1S yi 3 m de ancor superior. 8.13 La tasciculel de amplasare, in acest 201 igaranteze umplerea pan’ la < 8.14 in cazul clementelor realizate din boltari se recomandé da cel putin cate un racord de control pe trascul fiecarui tascicul 8.15 Introducerea amestecului pentru injectare in canale se va face et. respectarea urmatoarelor regu - ¢ cu pompe prevazute eu membrani, yee sau oblice se vor prevedea racorduri de ijul cu un capat ancorat prin inglobare in beton, modul . a racordurilor de injectare saut control, trebuie si cult -ontactul cut betonul in cate este ancorat Fase’ a) Injectarea se va f piston. by) Accest! in canal sc va face continu si lent (6-12 mv/minut), toate racordurile in lungul canalului fiind la inceput libere. Se va avea rij deosebiti ca prin pompare si nu se introducd ar odati cu amestecut Racordurile vor fi astupate pe mi ] ¢) in functic de modul de desfisurare a injectitii la primele faseicule, se amesteculti utd ce amestecul ajunge in dreptul lor poate avea in vedere o reducere a fuidit 45) Dupa ce fluiditatea amestecului iesit prin ultimul orificiu este apropiata de cea determinata initial, se va astupa si acest orificiu gi se va mari presiunea cu citea 3 bari peste presiunea de injectare a amestecului; acest suprapresiune se va mentine constanti timp de circa 2 minute in cazul canalelor céptusite, in cazul util de circa 3 minute in cazul canalelor necdptusite. aditivilor expansivi, suprapresiunea se poate reduce la 2 bar iar durata va fi de un minut. In acest caz fie se vor utiliza dopuri din materiale poroase care si permit’ eliminarea apei separati din amestecul de injector, fic racordurile vor fi lisate libere intr-o prima ctapa si astupate ulterior. ¢) Canalele care comunica intre ele vor fi injectate simultan sau unul dupa altul fard intrerupere, trebuind sa existe certitudinea umplerii complete a tuturor canalelor in acest e: ; se recomanda, la prepararea amestecului pentri injectare, folosirea aditivilor intirzictori, in scopul usurdii operatiei de introducere a amestecului trecind de la un canal fa altul 1) Dupi aproximativ 45 minute de la injectare, se va proceda obligatoriu la reinjectare, respectindu-se accleasi conditii ca gi la injectare; cantitatea de amestec introdusa la reinjectare va fi de maximum 10% din cea introdusa la injectare (inainte de racordarea pompei, accesul va fi desfundat cu 0 tija metalica adecvati. Se poate renunfa Ja reinjectare in cazul utilizirii unor aditivi adecvati 8) Reinjectarea fasciculelor verticale sau oblice se va face prin racordurile previzute special in acest scop (pct. 8.12). Se recomanda efectuarea reinjeetiii chiar in cazul utilizarii unor aditivi expansivi Intervalul de timp la care se va face reinjectarea va fi de aproximativ 45 minute de la terminarea injectirii. Se recomands ca la primele canale injectate si se facd dou sau trei reinjectari, la diverse intervale de timp, pentru a se stabili intervalul optim de reinjectare, dupa care efectul sedimentirii amestecului de injectare devine neglijabil. in cazurile exceptionale in care nu sa reusit efectuarea reinjectarii prin racordul: special prevazut (pet. 8.12), operatia respectivi se va face prin axa conului superior, permitandu-se evacuiarea apei separate la partea superioara, Cantitatea de amestee introdusa la reinjectare nu va depasi sensibil cantitatea necesara pentru inlocuirea golului format prin sedimentare. h) La cir imase la or 24 ore dupa terminarea operatici de injectare toate yolurile ile racordurilor de injectar golite sau control, vor fi umplute 46 ‘cu mortar de ciment, pana la fata betonului sau pind la capatul tevii racorduluy O atentic deosebitd se va acorda acestei operatii la fasciculele cu inclinari mari la capete si a cele verticale | ; Tevile metalice ale racordurilor de acces se vor indeparta sau proteja, in cazul in care exist pericolul ca prin coroziune betonul si fie deteriorat, 8.16 Pentru controlul calitatii amestecului de injectare se vor efectua ummatoarele probe conform anexei 13: - determinarea fluiditati la fiecare sarjé de amestec; = determinarea sedimentarii gi a rezistentei la compresiune odati pentru toate fasciculele injectate intr-un schimb, in aceleasi conditii : Rezultatele obtinute se vor inscrie in figa de injectare intocmita conform modelului din anexa 14. Injectarea pe timp friguros 8.17 Daca in perioada in care se fac injectarea si intirirea amestecului de injectare, temperatura mediului ambiant poate cobori sub + S°C, este obligatorie izolarea elementelor de atmosfera exterioara, cu ajutorul unor constructii sau amenajéri auxiliare, incalzite la o temperatura minima de + 5 C, cu act cald, registre de fevi cu api calda sau abur, raze infrarosii, rezistente clectrice ete. Injectarea se va efectua dupa minimum 48 ore de I incalzirea trebuie s continue cel pufin 48 ore dupa t de injectare, in functie si de temperatura exterioara. Pe toatd perioada de incilzire se va masura, din 6 in 6 ore, temperatura realizata; valorile obtinute se vor inscrie in coloana de observatii din figa de injectare. Se recomanda ca in toate cazurile in cate injectarea se face in perionde foarte reci, si se utilizeze amestecuri rezistente la inghet, verificate prin probe de laborator, care si confirme c& nu are loc cresterea volumului dupa ‘mentinerea timp de 36 ore la temperatura de + 2°C ... + 5°C yi apoi coborirea rapidi a acesteia la - 20°C. De reguld, un volum de pori de 6 - 10% asigurd objinerea unui amestee rezistent la inghet, 8.18 La fasciculele la care se prevede ci injectarea se va face pe timp se vor lua misuri sporite de impiedicare a patrunderii apei in canale, pana la efectuarea operatiei de yerea incalzirii, minarea operatici friguros, cu incepere de la pozarea fasciculelor si injectare. Se recomandi ca la aceste fascicule si se prevads orificii in punctele 47inferioare, orientate in joy sau lateral, astfel ca eventuala poutd evacua liber pa patrons’ in cazul in care, eu toate masurile Iuate, se constata totuyi ca a api in canale, aceasta trebui imediat cu ajutorul aerulu comprimat, in toate cazurile in care se foloseste acrul comprimat, acesta va fi tiecut prin filtul de ule fie evac 8.19 Inainte de injectare se va proceda la verificarea continuititii canalelor, pentru a se detecta eventuatele blocari datorate formarii unor dopuri de gheati: acca Hi verifieare se va face obligatoriu numai cw aet comprimat, azul wtilizirii apei, evacuarea acesteia din canalele obturate este foarte anevoioasi. Se interzice utilizarea, in acest scop a aburului in cazul in care se constata existenta tinui dop de gheata se va introduce aer comprimat incilzit, atit in canalul obturat, cat yi in cele aliturate (neobturate), pind la asigurarea continuitatii canalului (prin topirea completa a aetului prin capitul opus. Este interzisi ineAlzirea armaturii pretensionate prin trecerea unui curent electric. in ziua injectirii, se va proceda las canalelor si la topirea eventualelor resturi de ghe: scop, canalele se vor umple eu ay deoarece in sghetii, fupt eare se verified prin iegirea lib Izirea_peretilor le. in acest lz la 30 ... 40°C, care se va mentine anale timp de citea 15 minute, Aceasti operatic dous oti se va efeetua de minimum, Introducerea aps ealde se va face numai in acele eanale pentru care exist certitudinea ed vor fi injectate in acceasi zi. in eazul in ea » din motive exceptionale, unele canale spalate nu pot fi injectate in ace si Zi, este necesari evacuarea integral a apei din aceste canale, utilizindu-se ar comprim 8.20 La pregativea yi introducer ‘ederile din anexa 13, ¢ rele masuri suplimentare apa de amestecare va avea o temperatura intte + 30°C gi + 40°C; = amestecul va avea o temperatura de cel putin + 20°C in momentul introduceri in canal; amestecului de injectare se_vor respecta pr ~ se Vor utiliza aditivi antrenori de aer care sporese volumul de pori al amestecilui, imbunatitind comportarea 8.21 Pentru controlul calititii executici luerarilor de injectare pe timp friguros se vor executa probele si documentele prevazate la pet. 8.17 la inghet. 48 Protejarea arniiturilor pretensionate exterioure 8.22 La clementele sau constructiile din beton precomprimat la care se prevede ca armatura de pretensionare, aflati la exteriorul scctiuni aderenta cu betonul, prin proiect se va prevedea cel putin modul de punere in mortarului saw a opera a betonului sau a mortarului de protectic, mai betonului, grosimea stratului, zradul de impermeabilitate, 8.23 Betonul sau mortarul de protectic trebuie si fie contimuu si cat mai compact (de exemplu, pentru beton, gradul de impermeabilitate cet putin P,"), iar rezistenta se recomanda si fie egal ctr cea a betonului din elemente si cel puitin C 25/20, respectiv M 300. 8.24 Grosimea stratului de acoperire cu mortar sau beton se va Tua in functic de agresivitatea mediului, pe baza prevederilor din instructiunile tehnice C 170-87 yi din partea A a prezentului cod de practic’. Pentru cazurile necuprinse in aceste reglemen sitate clementele [1 care fata opus celeia pe care este plasa vine in contact cu lichide sau cu materiale agresive, se incepaind cu fazcle premergtoare pretensionari - ca protectia se va cere avizul unui institut sau laborator de spet 8.25 armatura pretens acest 8.26 La clementele sau construetiile In care protectia armaturii exterioare este previzw conformitate cu instructiunile C130-78 si cw respectarea urmitoarelor La prepararea amestecurilor pentru mortatele yi betoancle aplicate prin toreretare s 13. sd se faci prin toret are, operatiile se vor face in vor folosi numai nenturile enumerate la pet, 1.3 din anexa b) La stabilivea sortului granatar al nisipului si a dimensivnii maxime a granule’ de agrega sirme alaturate gi de grosimea stratului de protectie. ) La prepararea amestecurilor penta mortarele sé betoanele aplicate prin torcretare la Inet a) Se daci exista ime de rugind, acestea vor fi indepartate de pe armituri; dupa sablare se va efectua euratir i cu tin jet de aer. Daca armatura a fost protejati temporar, de exemplu cu lapte de ciment sau cu alte substante de protectic temporard care reduc aderenta. acestea se vor indlepsirta prin procedeul care se va dovedi mai eficient (sablare, jet de apsi ori aer comprimat se va tine seama si de distanfa ménima liber dintre dows din beton precomprimat nu se vor folosi aditivi, ‘a electua o curatire ingrijitd a suprafefei, eventual prin sablare: supratey 49ctc.). Dac se prevede ca protectin temporara si se pistreze, curitirea se va 1c cu procedee care si nt conduca la degradarca ¢) Aplicarea mortarului prin toreretare la protejarea_armat infiisurate sub tensiune pe recipienti se va face, de regula, dupa umplerea a acestora, eliminarea tuturor pierderilor si realizarea, in mastra in carc este posibil, a presiunii_ maxime de apa ce se dezvolti in exploatare. Recipientul mu se va goli pina la obfinerea rezistentei prescrisa prin proiect pentru torcret, Pentru aplicarea prevederilor acestui punct fara intarzia protectia prin toreret este necesar sit se asigure conditiile necesare umplerii ct apa inainte de efectuarea precomprimarii prin infagurare. 8.27 Protectia prin torcretare a armaturilor Ia tuburile din beton ptecomprimat exccutate in fabrici se va face pe baza prevederilor specifice ichnologici folosite 8.28 Protcctia armaturilor cu beton sau mortar tumat se va prevedea in proiect si se va realiza numai pe baza unor experimentari prealabile, prin care si se stabilesca detaliile de executie in functie de conditiile specifice (distants intre armaturi, posibilitate de compactare, aderenta de stratul suport etc.) 8.29 Sistemele de protectic anticoroziva a suprafetei straturilor aplicate prin toreretare sau turnare se vor adopta si exccuta pe baza prevederilor din instructiunile tehnice C170-87 si din partea A a prezentului cod de practic Pentru cazurile necuprinse in reglementarile mentionate se va cere avizul unui institut sau laborator de specialitate. Protectia ancorajelor 8.30 Protcctia ancorajelor se va asigura prin: = acoperite suficienta cu beton = compactitate ridicata a betonului de acoperire ~ _ peliculizari prealabile = alte protectii (capsulare si injectare, capsulare si gresare). 9, CONTROLUL CALITATH $I RECEPTIONAREA LUCRARILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT 9.1 Executarea lucririlor de precomprimare va respecta prevederile de la pet. 7-11 9.2 Lucririle din dameniul betonulai precomprimat trebuie si fie realizate intr-un sistem de asigurare a calititi, prin 50 = existenta sistemului de asigurare a calititii in’ unitatea executanti in cu prevederile SR EN ISO 9001-95 ,,Sistemele calititii. Model in proiectare, dezvoltare, productie, montaj si REN ISO 9002-95 , Sistemele calitatii, Model pentru asigurarea calitii in producfie, montaj si service”, sau, cel putin, = intocmirea si aplicarea. unui plan al calititii pentru lucririle respective, conform prevederilor Regulamentului privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii. Exccutantul va trebui sa veri datelor necesare existenta, in proiect, ii calitatié lucrarilo Se vor stabili punctcle de stationare pentru care se intoemese procese- verbale de lucrari ascunse legate de: = realizarea canaleloriteeilor si starea lor inaintea operatiilor de introducere a tecilor sau de tensionare = realizarea fasciculelor incluzind si ancorajele si starea lor - verificarea fortei de control si a freedrilor - aplicarea protectiilor. De asemenea, executantul va trebui si intocmeasca fige chestionar de (ii lucririlor gi va ciuta ca aceste materiale si fie cit mai control al ¢ complete. 9.3 intre exceutant si proicctantul constructiei trebuie stabilite relatit dircete gi precise in vederea aplicarii de masuri corective in cazul aparitiei de neconformitati 9.4 Executantul va trebui si asigure condifiile preliminare gi a celor din timpul operatici de pretensionare, 9.5 Controlul yi certificarea calititi amniturilor preintinse se vor face prin verificarea activititilor si datelor numerice de la pet. 3.8 a, 3.14, 3.20, si 3.24 iar in azul armaturilor postintinse de la pet. 3.37, 3.38, si 3.42 9.6 Controlul si certificarca calitatii pentru operatia de pretensionare a armaturilor se fac prin activitatile si documentele intocmite conform pet. 7.4, 7.6.7.7, 78, 7.11 si 7.4, pentia armaturile preintinse, gi 7.4, 7.17, 7.21, 7.22, 7.23, 7.24, 7.29, 7.33 $i 7.37, pentru armaturile postintinse. in azul unor procedce speciale de precomprimare (exemph inffigurare), controlul yi certificareacalitatii_ se vor face conform reglementirilor specitics i la confectionarea si montarea acestor procedee. 519.7 Controlul si certificarea ealititii protcctiei armaturilor postintinse prin injectarea amestecului de ciment se fac prin activitatite yi documentele Intocmite conform pet. 8.7 si 8.20. In cazul altor materiale de injectare (smoali plastifiata, ragini epoxidice, produse pe bazi de cauciue) sau a unor tehnologii speciale (de exemplu vacutimare), controlul si certifiearea se vor 9.8 Controlul si certificarea calitajii protectiei cu beton saw tore armaturii pretensionate exterioare se fac in conformitate cu prevederile parti A a prezentului cod de practi unilor C130-78, 9.9 Controlul si certificarea calitatii clementelor gi structurilor din beton precomprimat prin probe de incireare se vor efectua pe baza caictelui de sarcini saut reglementarilor specifice (STAS 6657/1-89). si instruct 10. MASURI PRIVIND TEHN SECURITATH MUNCII $1 PROTECTIA CONTRA INCENDIILOR 10.1 La executarea Iucratilor din beton precomprimat se vor respecta normele de protectia muneii in activitatea de constructii montaj precizate prin .Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii® emis prin Ord. M.L.P.A.T. nr, 9/1993 precum i urmatoarele prevederi specifice: - La inceperea Ineririlor de precomprimare este obligatorie intocmirea conventiei de luertt (conform N.D.P.M.C.M.) = In timpul pretensionarii armaturilor si transferului fortei de precomprimare se vor Iua misurile necesare pentru a se impiedica eirculatia gi stationarea personalului muncitor ia spatele preselor sau in lungul liniilor tchnologice si se vor prevedea panouri de avertizare. clementele cu armitura preintins’, capetele stendului sau ale tiparclor portante vor fi previizute cu apiratori metalice (prinse de culcile stendului sau de extremitatile tiparelor) care se rabat in fata ancorajclor asigurdnd protectia necesara = La clementele cu armaturi postintinse, se vor lua masuri speciale de precautie in timpul pretensionarii, pentru ca eventuala proiectare a penelor de ancorare, a preselor, a sirmelor sau fasciculelor produse de ruperea nor sirme sau_a faseiculului, cedar ancorajelor, defectarea ins manevrare gregiti ete. si nu produed accidente de muned. talatiei de tensionare, 52 in timpul protensionatii se va utiliza un manyon metalic de protectic montat concentric cu inelul ancorajului Spersonalul utilizat Ia lucririle de beton precomprimat va primi un instructaj special, referitor la utilizarea instalatilor respective precum si la urmatoarele probleme cu earacter general * cauzele care pot produce ruperi de srme, seapari bruste din ancoraje, declavetarea violenta din presi a armaturilor, atat ca urmare a unor defectiunt de materiale (beton, sirme, ancoraje, instalayii de pretensinare), cit si a cfectuitii gresite a unor operatii (necentrarea ancorajelor pe gota! canalclor, jnedlecarea sirmelor in ancoraj sau in blocajul presei, lipsa de coordonare in Cresterea presiunii la tensionatea de la ambele extremitati ale fasciculului, Scidlerea briscé a presiunii, lovirea ancorajelor dupa blocare ete.) ® traiectorii posibile, in caz de cedate, ale ancorajelor si armaturilor pretensionate; « pericolul de accidentare pe cate-1 prezinta jetul uidului din instal re gi injectare, cand presiunca de lucru este ridicata, in cazul eedarti racordurilor saw al deteriordtii acestor instalatiis : « organizarea locului de munci astfel inedt echipa de pretensionare si curs de tensionare; de tension oat Iuera in pozitic laterala fata de armatura porns suspendatea preselor pentru anu cidea in cazul unei declavetiri bruste; « nocesitatea prevederii Ia podeaua schelei sau a nacelei de Iueru a unei sulelor, ancorajelor, piesclor de schimb ete., rame care si impiedice ciderea depozitate pe platforma respectivas necesitatea purtirii echipamentului de protectie specific acestor Iueriri (eased la operatile de precomprimare, ochelari de protectic la operatile de injectare): | ; '« decuplarea presei din cirligul macaralei, in timpul pretensionai 10.2 Punctele de lucru si magaziile de materiale vor fi echipate cu picheti de incendiu dotati eu Tizi de nisip, lopeti, cazmate si stinitoare ortabile cu spuma chimicd aeeneyt0.3 Pentru. prevenirea accidentelor prin clectrocutare, instalatile clecttice vor fi legate in mod obligatoriu la pimant. Rezistenta electrics jnstalatiilor de legare la pamant trebuie misuratd de dows ori pe an. 53ANEXA 1 DOCUMENTE DE REFERINTA cea - DOCUMENT Cod de practic’ penta executarea lerivilor din beton, beton amnat si Beton] =—fossereeiat Partea A: Beton si beton armat* R201 Cod de proicctare pe R201 Col de roseare pe sn din Baloo” cus 3. [GAT 253 ..Ghid privind metodologia de agrementare a armaturilor pent : precomprimare utiliza la consti civil, industrials speciale ™ eu Be “Sal Privind metodologia de agrementare a ancorajelor 9 temelor de blocare pentru procom ilizate Ia pene precomprimare utilizate la construct civile, 3. [Ord MLPA. ov. 971993, Regul [ Ox MiCPA 13. Regulament privind protect si igiena muncii 6. [SR3011-95., Cimentar hidroteh nice gi cimentur ezistente la sulfai™ 7. 388.95 , iment Porlland™ — 8 [SREN ISO 9001-95, Sistemele calitt istemele calitai. Model pentru asigurarea cali ; roi dere rode monty sseviee” Gael ISR EN 150 9002.95 , Sistemele calit 5 .Sitemele cali. Model pent asigurarea eal procluctic, mont i service" pases 10. |ST 009-1996 , Specificatie tchnica privind cerinfe 51 eriteni de performanta fa rocks dn ot uiizatecaamatrn suet din Beton ; ; a LOGIT evn poled dein ti densitate. Dimensiuni s 575-88 Incereiri pe betoane. Incercint ; I Determinarea rezistentelor mecanie ve Keon nine | E STAS 1658 rearile metalclor. Incercarea de duritate Brinell™ S 1667-76 , Agregate naturale grele pentru ae rogate naturale grele pentru betoane si mortare cu Fant 5 7 zn 2 Teeans generale pentru piese prelucrate prin agchiene 6, | STAS 2598/1-79 ,Uleiuti emusic c tear leiuri emulsionabile pentru prefucrarea metalclor. Ulei 17. |STAS 4095: STAS 4095.87 tate din sticli, pentru laborator. Cilindr 54 Nrert. DOCUMENT, TH. |STAS 4572-80 ,Piulifi hexagonal inalti, Clasele de executie A si B” 19, |STAS 493-91 , Incercirile metalelor. Incercarea de duritate Rockwell scale A,B,C.D.E.E HK" Do. [STAS 00/2-80 ,Otchari de uz general pentru constrict ST TSTAS 6605-78 Incerearile metalelor. Incerearca la tractiune a oteluluy beton, a sirmel ia produselor din sirma pentru beton precomprimat SE TSTAS 6657/1-80 ,.Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Condititehnice generale de caltate” Fa [STAS 665772.89 Elemente prefabricate de beton, beton armat si betony precomprimat. Regul si metode de verificare a calititi* ‘STAS 667572-92 [evi din policlorura de vin neplastfiati. Dimenstni 55 TSTAS 7721-00 . Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton, beton armat sibeton precomprimat. Condit tehnice de calitate” Be._ |STAS 790-84 , Api pentru betoane si mortare™ 37 |STAS 7OL-88 Otehin alate pentru tratament termic, destinate constructel cle masini. Marci si condi tehnice de cafitate™ FE TSTAS 880-88 ,Ofeluri carbon de caltate pent tratament tenmic, dlstinate cconstructiei de masini, Marci si condi tehnice de cali 35. |STAS 9150-80 , Benz late din ofel laminate la rece. Dimensiunt” 50 [STAS 9485-80 Otel laminat la rece. Table gi benzi pentru ambutisare. Condit tehnice generale de calitate™ FIT C130. 78 .Jstractuni tehnice pent aplicarea prin foreretare a mortarclor 5 betoanelor™ FEC 170-87 instruct tchnice pentnt protect elementclor din beton armat sibeton procomprimat supraterane in medi agresive naturals industrial FTTH R ov. 76611997 , Hotiire privind aprobarea nor regulamente privind caltatca in construct Ta THLG Rn, 1086/1996 , Hotarare privind infiintarea $i organizarea Comisie Nationale de Atestare a Masinilor si Echipamentelor Tehnologice de} Constructii sia Registului Romin al Mayinilor si Echipamentelor LL Tchnologice de Construct” 55ANEXA 2 NOTIUNI SPECIFICE BETONULUI PRECOMPRIMAT Notiune Definitie Precomprimare [Actiune prin care se introduc deformatit gi cfortur initaleintr-un clement de constnuctic Prete [Actiunea de inttoducere a efortulut de intindere in armnitura de inal rezistent Anmaturs protensionati [Armature inal zis realizeazi precorprina de armitur’ pretensionat - preintins -pest i eu ajutonil carota 5 a. Se deosebese dow tipuri tins Armaturi preintinsa [Ammitira care se pretensioneazi si se fineazii cul Dlocaje inainte de tumarea elementului, intre puncte fixe, pe culei (la sandr) sau pe tpare rigid, capable Si preia pind la transfer. efortul din armatura retensionati, armitura preintinsd este inglobat in betonul turnat, care prin intirire asigurai conluerarea cul acesta prin aderenti, Transferil se efectueaz’ dup. ingerea_rezistente a betonui, prin cliberarea amiiturilor din blocaje lent sau bruse (prin tiiere). Precomprimarca are loc prin antrenarea betonulu in tendinta de scurtare elastic’ a ente. prescrise smaturilor ‘Anmiturd postintinss Arma ntivirea ‘care se pretensioneazi dup tumarca si smentulu; armuitura postintins este ayezat canale previiatte in interior sectiuil ementului, fie la exteriorul acestuia, Armitura [Poxtintins! se pretensioneazit cu dispozitive speciale jcare reazemi direct pe clement, asttel incit «i Jcomitent ctr pretensionarea are loc si transfer siesti categorie se tie in consideri’ si clementele si mstrctile la care procoprimarea se reali aro arti stb te srvoate ee.) azit prin| ine pe betonul intirit (tuburi, 56 up precomprimare, sc realizeazi aderenta cu] [betomul si protectia contra coroziunii, prin injectare, betonare sau toreretae. © [Blocare [Operatiunea de la sfaryiul pretensionarii prin care armitura preintinsé este fixatd cu blocaje pe culel sau] {ipar metalic portant, respectiv armatura postintinsd este fixata cu ancoraje pe element. 7 [Anmnatura ‘Armituri nepretensionati cu rol preponderent con-| nepretensionati pasiv structi, in elemente din beton precomprimat 8 [Amniturd rAmaturi de tip PC 52 sau PC 60 dispusd pe acciai epretensionati com-|directie cu armituri pretensionati, care participa plementar Fimpreuni cu amatura pretensionati la realizarea so-| licitirit capabile necesare pentrs starea limit. de| ezistenti avind totodata rol esential in satisfacerea| conditlor de verificare la fisurare si deforma 3. TEfon de precom-|Solicitarea de compresiune preluati de beton i primare, Np, N, armatura nepretensionati dupa transfer, reprezentind| efectul procomprimatii in scetiunea clementului TO. Fors de preterr|Forta exereitatt asupra anmituri: de cdtre utilajele si sionare, Ny dispozitivele de pretensionare TT | Transf Transmiterea forfei de pretensionare asupra betonulul siarmiturii nepretensionate ale elementului 72. [Ancorarea armaturil| Ancorarea utiliza la elementele din beton precorm pretensionate —_pin|primat cu arméturi preintinsi, realizati prin aderenta aderent armaturii pretensionate la beton, pe Iungimea de ransmitere 73. |Ancoraea armituri| Ancorare uilizati la elementele cu _armatura) pretensionate cu} postintinsi realizai eu piese speciale de fare Ta Jancoraje lextremititile armiturii pretensionate, care poi fi metalice sau din beton armat, inglobate in masa betonului sau dispuse la suprafata betonul 1a_| Fac nil Faza considerata imediat dupa transfer. 15. |Fazi final Fara considerati dupi ee att Toe toate pierderle de| tensine din armatura pretensionai T6.__|Zond tntinsa Zona din sectiunea unui clement din beton precom-| primat in care, in iputeza de caleul considerata, apar forturi unitare normale de intindere. 57[Zona comprimati [Zenit din sectiunea wnui element din beton precom] primat in care, in ipoteza de calcul considerati, apar eforturi unitare de compresiune. Tungime de rmitere | trans Tungime care corespunde porfimnii din zona de| transfer, pe care forta de pretensionare se transmite progresiv, la beton, prin aderenti. Lungimea de] transmitere se refer numai la portiunea in care egitura dintre anmitura pretensionati i beton se| realizea7a in stadiile de fucru elastic si elasto-plastic. Zona de transfer Zon care cuprinde porfiunea deta capital Jelementului si pani la sectiunea in care forta de [pretensionare rimasi in amiturd este preluati. in Fntregime de beton si in care deformatiile specific armaturi pretensionate si ale betonului devin egale. TTangime de ancorare] f [Lungimea minim necesart pentru ca armatura Fnglobata in beton s ating capacittea de rezistenti (de rupere), sau o fort dat, irda se smal. 21 [Canal pentru amituri postintinse [Canal realizat se introduc armaturile postintinse. Pot fi captusite (la care teaca/eava care formeazii canalul rimine definitv in beton) = nocfiptusite (la care teaca este extrasi, canalul rmanand cu suprafata din beton) train element de beton armat gi in care] Procedeu de pre- Jcomprimare Procedeu utilizat la realizarea efortului de precom- primare cu armaturi prentinse sau armaturi postintinse Injectare JOperatia de introducere sub presiune a unui amestec| (de reyuld past de ciment) in canalele in care este asezata armitura postintinsi, operatie avand drept scop] atit realizarea aderenfei acestei anmituri, cit i protectia ei impotriva coroziuni 58 ANEXA 3 DETALII $1 CONDITH TEHNICE CARE TREBUIE SPECIFICATE IN PROIECTUL DE EXECUTIE SAU IN CAIETUL DE SARCINI 1. Calitatea ofelului utlizat la confectionarea armaturilor pretensionate si nepreten- sionate si, daca este cazul tipul protectiei temporare aplicata in fabricd, inclusiv cerinte pentru ancora, 2. Razele de racordare in punetcle de deviate ale armturitor pretensionate, cotarca punctelor de tangenta side schimbare ce curbur 3, Modul de realizare a canalclor (ciptusite sau nectiptusite), precum si a etansri a ‘nndidirea tecilr sila trecerea canalelor prin rosturile dinte boltar sau panourr. 4. Punetele de amplasare a orifcilor de injectare i de climinare a aerului precum 1 detalii pentru realizarea constructivl a acestora. 5, La armiturie preintinse, misurile speciale care trebuie si fie Inate in eazul in care distantele dintre armaturi sunt mai mici decat valorile specificate in preseriptile pro- cedeului tchnologic de pretensionare utilizat (devierea armeturilor, suprapunerea ancora- Jelor ete.) 6. Punctele de amplasare gi detalile pentru realizarea constructiva a dispozitivelor care asiguri pistrarea pozitici corecte a amiturlor pretensionate in timpul tumérit si ‘vibra betonului, precum si abaterile maxime admise de la pozitia din proieet a acestora 7. Ordinea de montare a diverselor componente ale armaturi, 8. Clasa betonhui, rezistentele de control la transfer si eventual Ia alte faze (deeofrare, manipulare, lira, 2.) precum si maea mortaruluitoreetat, respect clasa betonulu de protect, 9, Alte caracteristci necesare pentru definirca calittii betonului: impermeabilitatea, rezistena la inghel-dezghet, rezstenta la wr, eventuale indicat speciale privind tipu- tile de ciment ce se vor utiliza sau dimensiunile maxime ale agreyatelor $.a 10. Indicafi privind tehnologia de puncre in opera a betonutu (zonele de inoepere a betonari, ditectia de tumare, grosimea maxima a straturilor, modul de compactare, ceventualele rosturi de tumare),tratamentul betonului pa turare. TL. La elementele asamblate din boltari sau din panouri: forma si dimensiunile rosturitor, modl de fa suprafetclor de contact in ros, modul de rezemare a boltarlor side umplere a rosturilor, marca mortarului din rosturi, precum gi rezistenta [ui minima admisibild in momentul precomprimasi, detalile necesare realizar, ezeriti si monolitiztiéacestor clemente. 5912. La clementele mixte, modul de tratare a suprafeelor de contact ale pieselor prefibricate, modul de rezemare a acestor piese in perioada de executie 13. Masurile constructive care trebuie si fic luate pentru asigurarea inti in tuera a seutiti propria elementului la terminarea operator de precomprimare. 14. Indicati pentru pretensionarea armiturilor, cuprinzind: = misurile constructive care trebuie Iuate pentra a se asigura schema static considera la proiectare pentru faza de precomprimate; ~ordinea de pretensionare a armiturilor, = mirimea efortulul unitar de contro! si limitele alungirilor pentru fiecare armaturi pretensionati in parte; ~ indicarea fasciculelor care trebuie si fie pretensionate sinvultan; cazul protensioniti amturilor in etape,rezistenta minima a betonului, numdnul intinse gi efortul unitar de control corespunzatorfieedrei etape in parte, mirimea pierderilor de tensiune tehnologice considerate in caleule; se recomandi ca la clomentele cu amituri preintins’ si se indice pierderle tehnologice atét pent varianta de executie pe tipar portant, ct si pe stand. 15. Obligatia verificrii prin masuritoridirecte, la precomprimarea primelor clemente din construct, a diagramei efective fortd-alungine pentru fascicul, a pierderior reale de tensitne datorti fecirilor pe traseu, precum si a lunecitlor si deformatillor locale in ancoraje 16, Obligatia executantului de a anunta si stabili de comun acord cu proiectantul, misurile de Iuat in cazul in care, la pretensionarea armitatilor postintinse, alungirile previzute nu se inscriu in limitele preserise prin programul de pretensionare definitivat in ‘urma verificarilor si determingrlor efectuate pe santcr. 17. Intervalul de timp maxim inte pretensionare si executarea protect si condita, daca este cazul, ca in timpul executirii yi intriitstratului de protectic al ‘armiturilor pretensionate exterioare, elemental © dat 18, Modul de rezemare, ridicare si manipulare la depozitarea, transportl si montarea clementelor prefabricate si pretumate 19. in cazul elementclor amplasate in medii agresive, conditiile speciale care trebuie ‘i fic asigurate in timpul execute’, solutia de protectie a suprafetelor clementelor in contact ctr mediul agresiv, conditile obligatorii de intretinere permanent a acesteia in cexploatare 20. in cazul prevederii unor inceredri, schemele de incdrcare si stabilite in functie de rezistenta betonului la data incerciii, de efortul din armtri i de pierdetile de tensiune din armatura pretensionata survenite pani in moment incercsi 21. Fazele de executie determinante, cu mentionarea punctelor de stafionare. de arma armiturilor ie solictat cu o incdrca lorile de control, 60 22, Conditile de tolerante la executic privind dimensiunile clementelor, povitia armaturilor, mirimea rosturilor, acoperirile cu beton (findnduse seama de eventalele tratamente de suprafat). 23. Condi specifice de control al cait 24. Brevianul notelor de calcul. 25, Obligati pentru proicctanfi tchnolog’ side instal precum si pentru proprietarul construct’ de a nu practic gut, impuscari de bolturi sau fori de dibluri in elementele din beton precomprimat. 26. Masui speciale de protectia muncii i i de receptie a clementelor prefabricate. OBSERVATIE: Datele previzute la pet. 1... 26 nu sunt limitative, proiectantal vind obligatia de a specifica in plus orice alte date necesare pent buna execute & construct, asigurarea securitii i exploatiri normale a constructic 61| | ANEXA 4 | Nr ‘Caracteristict Fascicul (Obs | crt 1205 | 1207 | 2407 | 4807 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE PROCEDEELOR INCERC mm | mm | mm_|_mm DE PRECOMPRIMARE CU ARMATURA POSTINTINSA 13. | Dimensianile ‘diametrul 40 50 70 1o0_[ = 1 14.\domului ta capatulf iungimea too | 150 | 200 | 300 | - Nr Caracteristicl Fascicul [Obs fix, mm ie 12@5 | 1207 | 2407 | 4807 i 15.|Dimensiunile izolatit Yoox | 140x | 200x | 300x | - mm_|_mm_| mm | mm { minime ale plicii de} 100x12 | 140x16 | 200x20 | 300x30 1. |Scetiunca, mm" 235 [462 [924 [1846 [a Tefrepautitic,mm — feomund la mail 10 [ 14 | 18 | 20 [ - 2 [Tipul de ancoraj/ia capil fix inet-con|inel-con] inel-con] incl-con| multe ancoraje vezi detalu sau dom | sat domy saudom} cu (grosimea) a) caneluri 77 [Dimensiunile plicufelor de reze-mare] 35x55x [45x65x [60x00x [ TOOx |e sau dom| ‘a domnului pe placa de re-partitic, mm | 12 15 15 | 12025 3 la capatul tras inel-con] incl-con | inetoon | incl-con | ; TS |Diametul giurilor in plicile deldext. [aext. [obext. [aext. | - ou reparttie Ia capitul cu ancoraj inel-react fteacd |teacii__teacat caneluri icon, mm. [ingloba- |ingloba- | ingloba- |ingloba- a eaptust cu tex] 35] a3 | a] 02 tai saufti—saufti saufti sau ca din band de w | % |o Jextrasi fextrasi [extras extrasi Diametrul interior] tabli sau tevi +2 mm|+ 2 mm|+ 2 mm]+ 2 mm| minim al canaluluil metalice q Jdar mi-\dar mi-[dar mi-|dar_mi-| in funetic de modulfeaptusit eu tea] a4 | 43 | 07 | 80 nim 40}nim $2}nim 72}nim 106 Jde realizare a aves-|ci din PVC sau 0 b j si si ma-|si_ma-|si mci] tuia, mm polietilend i xim $0 |xim 65 |xim 80 |115 6. needptusit, ob-| 35 [50 | 67 | 102 ‘ 79 [Dimenstmnile gaur] inaltime — [50..53]62...65]84...86] 125... tinut prin extra 6 | as |b ilor in plicile de} (perpendicular 128 . Jycrea unor tevi epartitie si ale] pe axa domului) b /metalice sau din q 20.|canalului la capitul] Vitime 34... 42] 42... 52[ 84... 8691... 112] material plastic eudorn, mm | 7. [Grosimea minima, a] canal ciptusit | 30(20)| 40_| 40 | a0] ea 21,|Distanta minim, [pretensionare 8, |stratului de acoperi-/ canal necdiptusit | 40 (30) [50 50 | 50 [ed mm, inte axcle alsimultani a] 230 | 260 | 260 | 400 | fF |__|reew beton, in cazul dowd ancoraje inve-|dou fascicule_| (180) | (230) 9, [Distanta ~minima[canal capust__| 30 30 | 30] 40 | ~ [2a|cinate pentru cazul: [pretensionare {130(90)} 180 | 190 | 270 | f 10,] lumina dine cans-[eanalnecaptusit | 40 | 40 | 40 | 40] \ suocesivl (130) le), mim, in eaza: 3 fancoraj inel-con|100(80)| 155 | 170 | 200 | 11 |Dimensiunik anco-[diamemal w|i | @ p98 TS \ altri de dom (100) T2]rajuhui 11 capatul]inalfimen 35. 75 | xo | 140 1 - as, mm L 62 63Nr] Caracteristict Fascicul Obs! crt 1265 | 1207 | 2407 | 4807 mm | mm | mm | mm 24[Disanfa minima de Ta axul anco-[ 70(60) | 90(80)| 120 [160 | h rajului fa marginea seetiuni, mim. 25.|Lungimi ——supli-[fascicul eudom | 800 | 1150 | 1150 | 1300 [fi mentare —necesare| (650) | (800) 26,jpentu prinderea infragere de ta] 1400 | 2100 [2100 | 2650 | fi prese si ancoraje,Jambele capete | (1200) | (1400) 27,|Gabarialpreselor la curs maxinni,|230x23 [260%30 [260x30 [400x45 | F mm (0x 1200 | 0x1350 | 0x1350 | 0x1350 (180x18 |(230x23 0x 1000)} 0x 1200) 28.[Spatiul ber de la fata ancorajului 1400 [ 1400 [1700 [2000 | - necesar pent montarea presei pe| mm | mm | mm | mm fascicul (centract pe axul acestuia) OBSERVATIL a) in limita numirului maxim de sirme previa in fascicule se pot folosi: numai ‘humere pare la fasciculele din coloanele 4, 5,6 si multiplu de 3 pentru coloana 7. b) Diametnal canalului se racordeaza la diametrul giuri din placa de repartitie, cu 0 anti de aprox. 2°. Racordarea se poate face cu trompete din tabla sau piese de form adecvati, recuperabile. ©) Valorile in parantezi se referd la plici si pereti cu grosimea pani la 100 mm inclusiv «) Valorile pot fi reduse cu 10 mm in cazul clementelor prefabricate ¢) Dimensiunea mare este perpendicularii pe axa dommul £) Se recomandi adoptarea primelor valori care permit folosirea unei ame mai mati de instalaii de tensionare. 2) Distanfele sunt valabile in cazul in care orientarea yiurii din placa de repattitie Permite asczarea domului astél incdt prefungirea axe} acestuia si nu intersecteze ancorajulinel-con aliturat 1) Valorile in parantezi se refera la cazul plicilor de repartitie comune la toate ancorajele. La ancorajele cu dom metalic, valovile sunt valabile pentru cazul in care dornul se dispune paralel cu marginea cea mai apropiati a sectiunii. in cazul in care domul se 64 dispune perpendicular pe marginea cea mai apropiati, distanta minim prescrisi se ‘misoarii din axa plicufei de sub dom, situata ling marginca sectiu La amplasarea ancorajelor de la partea de jos a sectiuii trebuic si se tind seama de ‘modul de rezemare a elementului side gabariul utilajului. Distanfele se sporese pentri uncle situafii speciale la care conditile de armare transversali a zonelor de capat si de compactare a betonului sunt mai dificile (exemplu nervurile de ancorare de la rezervoarele din beton precomprimat) 1) Valorile sunt orientative si ele se definitiveaz’ in fumetie de utilajul existent pe santir. 65ANEXA S DISPOZITIVE ELABORATE DE INCERC pentru: ‘© confectionarea: ‘si montarea armaturilor «© proteetia prin injectare Domeniul de | Caracteristici tehnice principale dispozitivului utilizare T. Cos pentri denilat|Menfinereacolaculuil Diametrul maxim arma din colaci Fn timpul derularii —|alcolacului: 2000 mm (proicct BP 389-0) Masa neta 16 ky 2. Dispozitiv cu role pentru| Denularea sarmei SBP[Diametnil sirmei: 7mm antrenare SBP din colaci Viteza de avans: 0,75+1,5 ms (proicct BP 365-0) Motorul electric: 1,1 kW; 1500 rotiminut Masa neti 43k 3. Foarfecd pentru tat SBP (proiect BP 304-0) tiiat ofel beton (MTOB) pentru tiiat SBP 7 (pro- iecte BP 388-04 si BP 391) [4, Modificiri la masina de| Derularea din colac si taicrea la Fungime 5, Tambur multifnetionall pentru armituripretensio-| ate (proiect BP 472-0A) Rolarea fasciculelor in atelier gi montarea in anale [Diametrul de infigurare:2800 mm Viteza de infigurare: 2 m/minut 'Turafia tamburului: 2,5 rovminut /Motorul electric: 8 KW; 675 rotiminut Masa neti 2600 ks 6. Tragitor mecanic (Montarea fasciculelor|Forta de wagere: SKN (proiect BP 446-0) in canale Viteza: 0S mvs Motorul electric: 3 KW; 1500 rovminut 66 Denumirea utilajuluisau] Domeniulde | Caracteristci tehnice principale dispozitivului utilizare 7. Agitator vertical Prepararea (Capacitate vas: 1201 (proiect BP 69-00C) | amesteculai de Turataelicelor: 1500 rovminut injectare Motorul electric: 1,5 KW; 1500 rot/minut Masaneti: 50k ‘8. Agitator tampon pentru [Malaxarea ew tiratie|Capacitate vas: 4001 pompa de injectat mic’ a amestecului de| Turatiaclicelor: 100 rovminut (proiect BP 400-0) injectare [Motonil electric: 2,2 kW; 1500 rotminut 9. Pompa pentru injectat|Injectarea fasciculclor | Debit 1000 Vora suspensie de ciment Presiunea maxim: 20 bar (proiect BP 69-0) [Motor electric: 2,2 kW; 1500 rotminut Masa net 50 kg 67ANEXA 6 REALIZAREA CANALELOR PENTRU FASCICULE CONFORM ANEXEI4 Materialele si utilajele existente in tard permit realizarea canalelor in urmitoarele variante: 1. Canale cdptusite 1.1 Teacd fir fall executat prin infigurare elicoidala, din band laminati ka rece: A - fin- MT - 0,3x60 sau 0,3x60- MT ~b, conform STAS 9150-80 80/A2 k-03, conform STAS 9485-80 Tabelul 6.1 DD.” YT 3540 | 4550 | 6772 | sows (em) Masa (kg/m 06s [ost [120 [143 Tipulde fascicul la care se utiizeazi [1205 | 1207 | 2407 | 4807 ) Tn fumctie de dotarea masinit de confectionat, se pot executa gi alte tipuri intermediare. 1.2 Teacd cu falt clicoidal executaté din banda laminati la rece 0,6x137 - MT ~ b, conform STAS 9150-80 sau A2 k —03, conform STAS 9485-80. Tabelul 6.2 DyDa? ‘9095 102/107 (rum) Masa (kgm) 1.82 2.07 Tipul de fascicul la care se utilizeaza 4807 4807 *) Tipuri introduse in productie la masina tip SPIRO, cu ocazia tucririlor pentru CNE Cermavoda. 1.3 Teacd din avi PVC conform STAS 6675/2-92. ‘mbinarea tevilor se poate face cu mangoane din PVC sau prin mufare. in ambele cazurilipirea se va face cu adeziv PCD 13. “Tevile recomandate infunctie de tipul fasciculului sunt indicate in tabetul 6.3. [Nu se vor utiliza teci cu grosimea peretelui mai mare decat cea care rezulta din tabel 68 Tabelul 6.3 DDx 3440] 42650 | 67,875 (mm) ‘Masa (kg/m) 0525 0805 1,210 Tipul de fascicul la care se poate utiliza | 1205 1207 2407 1.4 Teacd din teav de polettend conform STAS 106172-84. Tevilerecomandate in functie de tipulfasciculului sunt date in tabelul 6.4 ‘Imbinarea tevilor se face prin sudare cap la cap. Dupa sudare se va controla cu © pies calibrati dacd bavura de material, formati la interiorul tevii, nu va impiedica introducerea fascicutul ‘Tevile din poletilend pot fi rulate ccea ce permite evitarea imbinirilr. Pentru condi’ tehnologice mai usoare sau pe baz de verificari experimentale se Pot utiliza si fevi cu grosimea peretilor mai redusi recomandabil fir imbindri pe traseu. Nu este permisa utilizarea fevilorcu grosimea mai mare ca cea dn tabel. Tabelul 6.4 DDa 35440 | 442/50 | 69,2775 (mm) Masa (ke/ml) (0285 0,440 0576 Tipul de fascicul la care se poate utiliza | 1205 1207 2407 1.5 Teaci formatd din fevi metalice cu perei subir. Diametrul interior al fevilor trebuie si respecte valorle minime date in anexa 3 Controlul si certficarea calitti la santier a diverselor tipuri de teci se va face prin cexaminarea documentelor de livrare a dimensiunior, inteyrtatea sectiunii transversae gi a faltului et. Canale neciptusite 2.1 Se recomandi ca executarea canalelor neciptsite prin extragerea fevilorfecilor i se aplice numai in cazul elementelor prefabricate; nui se recomandé aplicarea acestui procedeu in cazul constructilor monolite. 2.2 Pentiu realizarca prin extiagere a Wwcilur se pol uliliza (evi (din PVC ip 4 - STAS. (6675/2-92, tevi din polietilend tip 4 - STAS 10617/2-84, sau tevi metalice) sau toci fri 69fall, prin desirarea acestora dup’ intirea betonui. Lungimea canalelor ce se pot realiza cut acest procedeu este urmitoarea: a) Cu evi din PVC sau polietilend: Iungime maxima de 9 m, pentru trasce rectiinii sau cu deviatie unghiulara pana la lusivs ~ ungime maxima de 7 m, pentru trasoe curbe cu deviatie unghiulara cuprinsé intre S51 20°. ) Cu tevi metalice: - lungime maxima de 6 m, numai pentrs trasee rectlini sau cu deviati foarte ici ©) Cu teci fra fat: - lungimea maxima 12 .. 18 m (cu conditia ca banda si nu fie innit pe lan- sgimea tec) 2.3 Pentru lungimi mai mari de canal, tevile se pot extrage de la ambele capete ale canalului, prevaziindu-se piese de innidire, care rman inglobate in beton. 24 Nu se recomandi utilizarea fevilor din PVC cénd temperatura mediulu inconjuritor, in momentul extragerii este sub +5°C, deoarece devin casante sub aceast temperatura, 2.5 Pentru prinderea fevilor in vederea extrayeri, acestea vor fi prevazte cu un cap de extragere confectionat conform fig. 6, montat prin incalzirea tev 2.6 inainte de introducerea in cofraje, se va verifica daca tevile nu au crapaturi, stirbituri te 2.7 Se recomand ca montarea fevilor in pozitia din proiect sh se fac dupa rmontareaintregiiarmdturi obignite, precum gi a untia din perefilterali ai cofrajul 2.8 Pentru a se asiguratrascul prevazut in proiect, vile vor fi asezate in pozitie ‘eu ajutorul unor gratare din ofe!-beton dispuse la cel mult 1,50 m unul de altul si fixate prin puncte de suduri de armitura obignuiti a clementului, Tevile nu se vor lega cu sérma de aceste gritare sau de armitura nepretensionati. 2.9 Pe masuraintroduceri in cof evile vor fi unse cu vaselina, ule ete. 2.10 Tevile vor dep capil cofrajului cu minimum 45 cm, in cazultraseelor avand unghiul de deviatie pana a 5° inclusiv si cu minimum 80 cm, in cazul traseelor aviind unghiul de deviate mai mare de 5° 2.11 Timpal optim de extrayere se va stabil a executarea primului element, deoarece depinde de serie de parametri variabili de la caz la caz.(cimentul utilizat, raportul api-ciment, temperatura exterioari, lungimea clementului ct.) Daci timp de asteptare inainte de extragore este prea ceurt, se pot produce de formiri ale canalului, iar dacd este prea lung, forfa nocesari extrageri creste peste limitle 70 normale, putind duce chiar la ruperea fevii. Pentru conditii medi de execute, timpul optim de extragere este de 1 3/4... 2 1/4 ore de la terminarea turrii betonului, Pent a se preintimpina blocarea tecii in beton, teaca trebuie usor deplasati fie prin bata scurte, fie prin rotire. 2.12 Se recomandi ca extragerea si se fad cu mijloace manuale (troliu cur cablu). Forta va trebui si nu dea eforturi unitare in {eav' mai mari de 10 N/m’ 2.13 in cama in care unghiul dintre cablul de extrayere si axul fevii depaigeste £10? teava se va ghida, la iesirea din cofiaj, cu 0 rold puss pe 0 capri de sustinere, la 0 distant de circa 80 em de capatul cofrajului 2.14 Dupi extragere, fevile vor fi curitate si pastrate corespunzitor. 215 Se pot folosi si alte procedce de realizare a canalelor, verificate experimental, de exemplu cu ajutorul unor furtune mentinute sub presitne sau rigidizate Ta interior. 2.16 Controlul continuititi canalelor se va verifica la maximum 12 ore de la cextragerea tevilor pentru a se putea remedia eventualele deficiente. m100. x LEGEENDA: 22. | 1.—Mtangon 2- Sanb’ $34 x922%3 | | a= Dink fe 3 - Priuitg M20 AS 4-Cton 5 - Priults specials Fig. 6.1 Cap de extragore 72 ANEXA 7 EXECUTAREA $I RECEPTIONAREA ANCORAJELOR METALICE TIP INEL-CON SI DORN 1. Condifii tehnice 1.1 Forma gi dimensiumile clementelor componente ale ancorajelor, trebuie si corespund prevederilor din figurile 7.1, 72,73, 7.4, 75,76. 1.2 Abaterile limité la dimensiuni vor fi cele indicate in desenele de exccuti, iar dimensiunile netolerate, vor fi conform STAS 2300-88. 2, Reguli pentru verificarea calititit 2.1 Verifcarea calittiiancorajclor se face bucati cu bucata de edtre controlori de calitate din societatea producaitoare. La cererea beneficiaruluui, delegatul acestuis poate asista la veriticare 22 Verificarea caliiti materialului, se face pe baza cenificatului de calitate cliberat de societatea producitoare a materilului i include teste privind comportarea ka ayenti corozivi. 2.3 Se vor efectua verificar in ce priveste: 8) Dimensiunile gi inscrierea lor in tolerant prescrise 'b) Forma gi starea profilului suprafefei exterioare a conunrior. ) Lipsa fisurilor sau alte defecte de structur, in care scop se vor utiliza metode de control nedistructive ca: ultrasunete, gamagratic, solicitare de proba (la inele) cu vn ‘dom conic presat pind la 90% din forfa nommati de rupere a fascicululut corespunzitor inclu La conuri se permite ca verificarea si se facd vizwal (cu hapa). 4) Duritatea Brinell (HB) pentru incle, respectiv Rockwell (HRC) pentu conut, verifcarea duritti, se face in conformitate cu STAS 493-91 si STAS 165-83, pe fiecare element de ancoraj in parte. incercarile de duritate se vor face in minimum 3 puncte dstribuite reltiv uniform pe una din feele plane ae ineului sau conui Media valorilor ctite trebuie s fie cuprinsl in Timitele prescrise in fig. 7.1 .» 7.5. cu conditia ca valorile extreme si nu fie mai mici, respectiv mai mari cu 3% decat Jimitele domeniuli prescris. 73Controlul duritii care executi tratamentul temic. Jement de ancora, va fi efectuat si yarantat de wzina 3. Livrare Ancorajele metalice tip incl-con pentru orice tip de fascicul se livreazii pe lotur, ambalate in lizi de lemn si protejate impotriva coroziuni Ficcare lot de ancoraje va fi insotit de un certificat prin care si se confirme indeplinirca conditilortehnice de calitate Toate piese componente ale ancorajelor metalic tip inclcon vor fi marcate astfel incit si se poati identifica producatorul si lotul de fabricate 14 (NEL Material OLC 45 (STAS 880 - 88) imbundtajt la 235 .. 270 HB ett eZ YL ZA* Lo e Z con Material: 41 MoCr 11 (STAS 791 - 88) ‘Tratament termic: célite gi revenice la 57 ... 64 HRC NOTA: Profiui din detaliul c* se poate executa fie sub forma de filet, fie cu cercuri paralele Pasul .p* poate f. 2,25 nm sau 2.5 mm, Clasa milocie conform STAS 2300 - 88; Abaterea de la generatoarea rectlinie @ varfului proftulul (det. C), max. 0,05 mm: Ovalizarea admis’ dupa tratament. 0,1 min. Fig. 7.4. Ancora) penteu fascioul 12.09 5 75NEL, Material: OLC 45 (STAS 880 - 88) imbun3tapt la 260 ... 900 HE CON Material: 41 MoCr 11 (STAS 791 - 88) Tratament lermic: odie gi revenire la 57... 64 HRC Pts Sees | NoTA: - Profil din detaliu .C* se poale executa fie sub forma de filet, fe cu cercuri paralele: = Pasul .p poate 2,25 mm sau 2.5 mm: = Casi mijocie conform STAS 2300 - 88; - Abaterea de la generatoarea rectiinie a varfului profiului (det. C), max. 0.05 mm: - Ovalizarea admis8 dupa tratament, 0,1 mm Fig. 7.2, Ancora] pentri fascteut 12. 7 76 WEL Material: OLC 45 (STAS 880 - 88) Imbundtafit ls 260... 900 HB con Material: 41 Mor 11 (STAS 791 - 88) Tratament lermic: cBlire gi revenire ia 57 .. 64 HRC NOTA: - Profil din detaliul.C* 20 poate executa fie sub forma de filet, fle cu cerouri paraele: = Pasul .p* poate 2,25 mm sau 2,5 mm; = Clas mijocie conform STAS 2300 - 88; ‘Abaterea de la generatoarea rectiinie a varfulul proflului (det. C). max. 0,05 mm; = Ovalizarea admis’ dupa tratament, 0.1 mm. Fig.7.3. Ancoraj pentru fascioul 24 @ 7 7con INEL Material: OLC 45 (STAS 880 - 88) imbunatafit la ¢ 300 ... 350 HB Motel 18 MocatW 13 (S1AS 791-88) Tratament lermochimic (cianurare), durtae Ia suprafats 85... 64 HRC Fig. 7.5 Ancota) pentru fascicul 4847 Fig. 7.4, Ancoraj pentru fascicul 48 + 7 78 7981 mele pe un) rind la dorm Sirmele pe un Sirmele pe dout (Fig. 7.6 - continuare) Dimensiunile plicilor de rezemare a dornului pe placa de repartitie 35x 55% 12 45 x 65% 15 60x 90% 15 100 x 120 x 25 (mm) Lt = 91 Oy ‘lupesuos ut e100 0425 .° e309 worew joo yedep ences ew aiga moiogy Lp oULgS ap juguinU 8189 nz Uy - ‘FlePOSoU Fuar" uBsep U1 REIOU ugideaxe ‘ejunje| o1e0) 2d wiop ap epns .0n 96 zy. 1d ‘mpyne;osey meuosuay ‘Sreinp od yellnu Wop od (rE61/810» OSTUS) O2- ZI W Uncruné no ezeaIaWesE es dag JoJouUeS e preIOdWO) exEKY Op epUG - 10 vanes TTR tayo ove eee nn PR a: i r i LA, nyt snus) NebZ sop ap id ety S aby ite map mee Sanat Ae SEER (09 - 2/008 s¥is} 09.20 eve Nuod no ryyooNy 80ANEXA 8 GLOGA\ INDIVIDUAL GU MANSON $I BACUR! PENTRU TORCON 764 mm. PENTRU ARMATURI PREINTINSE Lateral 18 MnGr 10 (STAS 797-88) MANSON ‘i Matonat OL€ 45 (STAS 880-88) Imbunatajtia 40... 45 HRC Nora: 82 INSTALATII DE PRETENSIONARE P! ELABORATE DI ANEXA 9 PRU ARMATURI PREINTINSE, E INCERC Denumirea uilajului Domeniul de utilizare Caractere wehnive principale] Presi_monofilari cu ancora in fa F=120KN (pr. BP 199-00 B) Penta toroane, imepletituri i ensionat siime, bare cu diametrul exterior inte 5 si 131 mm Forta maxima 120KN - Sectiunes pistonuhti de tensionare 31 Sem? = Cursa 200 mm Diametrl golului central 4 mm ~ Langimea minim de armatutd pen fru prinderea in ancongjull_presei 150 mm = Masa neti 20ke, Presi monofilari cu | ancoraj in fai Peni tensionat Sime, toroane, in pletituri i Fora maxima 200 KN = Scctiunea pistonului de tensionare| (pr: BP 234-00 B) = 200 KN bare eu diametrul]51,2em* (pr. BP 409-0) exterior intre 9 si 21]-Cursa 200 mm, mm - Diametrl golului cental 23mm |- Lungimea minim de armitura pen- tu prinderea in ancorajul prese 230 mm, = Masa neti ky [Grup de pompare [Pentru actionat presele] Presiunea de regim 400 bar monofilare - Presiunea maxima 500 bar Debit nominal 4.5 Vint - Motor clectic dh Masi net 200 | 83INSTALATII DE PRETENSIONARE PENTRU ARMATURI POSTI ELABORATE DE ANEXA INCERC (pr. BP 240-0) Denumirea Domeniulde | Caracteristic tehnice principale utilajutui utilizare Presi de pretensio- | Pascicule 1203 mm nat fascicule F=300 KN. ~ Sectiunea pistonului de presare a conului 32cm? Cura 300mm =Masaneti*) 40g Presi de pretensio- nat fascicule = 600 KN (pr. BP 241-0 B) Fascicule 1205 mm, 127 mm ~Forta maxima 650 KN ~ Sectiunca pistonului de tensionare 1564.em? - Secfiunea pistonului de presare a conului —70em? ~Cursa 300mm =Masa neti") 15 ky Presa de pretensio- Fascicule 1205 = Forta maxima 1250 KN nat fascicule mm, 1267 mm si | ~ Sectiunea pistonului de tensionare F=1250KN 2467 mm 284,5.cm? (pr. BP 362-0 A) ~ Scetiunea pistonului de presare a cont 144,7 em? -Cursa 300mm = Masa neti *) 200ky Prest de pretensio- | Fascicule 4807 ~Forta maxima 2500KN nat fascicule - Seetiumea pistonului de tensionare F=2500 KN s75em* (pe. BP 100-00) ~ Scetiunea pistonului de presare a conti 350cm? -Cursa 300mm = Masa neti *) S10 kg 84 Denumirea utilajului Domeniul de utilizare Caracteristicitehnice principale Presi de pretension nat fascicule F=2500 KN (pr. BP 368-0) Fascicule 4807 mm_ ~ Forfa maxima 2500 KN = Sectinea pistonului de tensionare 5988.em? - Sectiunea pistomului de presare a conului ——235,6em? = Cursa 300mm = Masa neti") 440 kg Blectropompa de inal presiune ‘Aetionarea_preselor cde protensionare de 300 la 2500 KN = Presiunea de regim 400 bar - Presiunea maxim 500 bar = Debitul nominsl 4 Vminut - Motor electric 4 kw = Masa neti *) 125 ky. | Pompa manual de inalti presiune ‘Aefionarca_proselor de pretensionare de 300 i600 KN ~ Presiunea de regim 400 bar Presiunea maxima 500 bar = Masa neti *) 125 kg, *) Masa neti reprezinti numai masa componentelor care se manipuleaza simultan in timpul operator aferente pretensionarii; penele de blocare, piesele de rezemare ete (cate se manipuleaza separat) nu sunt incluse in masa neti. 85ANEXA IT DETERMINAREA COEFICIENTILOR DE FRECARE (, A MODULULUIDE ELASTICITATE (E) $1: ALUNGIRILOR (Al) Cazul 1- Elementul din beton precomprimat contine si faseicule rectili ) Coeficientul de frveare liniari (k) exprimat in valoare pe metru de canal rectilniu, se determing cu relatia unde: In, logaritm in baza e, F, siF,, forcle din extremitiile fasciculului rectiliniu, LTungimea canalutu tectifinin (m) ') Coeficientul de fieeare (1) in zonele eurbe ale fasciculelor se determina cu relat: (3) {dae in proicct sunt date deviatile unghiulare) unde: iml, valoarea cocficientuli de fiecare liniar modie determinatd cu relatia (1) L, lungimile zonelor curbe 1 razele de curburd ‘9. deviatile unghilare ale zonelor curbe, Se poate determina 0 singur’ valoare medic (j1) san pe yrupe de fascicule eu deviatii unghivlare apropiate ©) Modulul de elaticitate al fascieulelor cu tase retin, E(daN /em*)=8(1-e") (4) ar radiani unde, F,,forta in capatul tiv al fascicululu (in daN), 86 ara sectiunt faseicututui (in em’), 1, lungimea fasciculului (in m), intre reper trasat in capatul activ pent ‘misurarea alungii si zona de prindere in pres, in capil pasiv, Al, alungitea msurat (in em). Gradul de precizie a determinaxilor poate fi sporit prin scaider alungitlor aferente zonelor exterioare trascului propriu-zis al fasciculului L cu lungimea exclusiva a trascului fasciculului. Alungitile care se scad din Al se vor calcula cu un modbl de elasticitate E= 1,92 x 10" daNlem 4) Alungirea probabili, in cele dou extremititi, a fasciculelor simetrice se stabileste cu reatile = pentru fascicule retili Al(m) = ~ pentru fascicule curbe din Ala locuirea lui Al(m) = 2EACH ast ast Dupa caz,)” *:se inlocuieste cu J) p o 9 ¢) in cazul fasciculelor curbe, asimetrice, se determin’ initial, prin incercari, lungimea X care saisface refata: axe uy? 0 ‘Alungirile probabile, in cele dou extremititi vor fi RX [ oan Al(m) = ——-__|1-e (8) EA(KX 1 wy . 87| kL F(L-X) 1 el edu X)+ ny" | ‘Cazul 2- Elementul nu contine fascicute rectlini Se aleg perechi de cite dou: termini de frecare Din relatile Am) Din (11) se dedue valorile k sip. Daci inte valorile k yi p, stabilite pe perechi de fascicule, nu sunt diferente importante, se vor calcula mediile acestora care se vor utiliza in determinarea alungiritor confirm relatitor (6), (8). (9) Daca diferentele sunt important scicule cu curburi apropiate e vor adopta cocticienti k si yt pe grupe de 88 cule, cu cusburi apropiate, pe care se fae NENA 12 MODUL DE INTOCMIRI SIONARE PENTRU ARMATURI POSTINTINS! 1. Figele de pretensionare se completeaza la executarea operatic respective, cand trebuie efectuate toate caleulele pentnt a ave certitdinea cd valoarea alungii elective se ncadeaz in Timitele prevuaute in programa de pretensionare 2. Pentru constnitil la care catacteristcile ce trebuie mecute in fixe (lunge Inte repere, alangrea previizui in projec, presiunca la pretensionire si ha blocare ete.) sant aceleagi pent in nuniir mare de fiscicule, seese valori vor fi compltate o Singur dla, pe prima fi 3. Modi de completarea f se fe umitoarele prevzir in coloanele 1 si 2 se tee att presimile etite pe cadrancle manometrelor et si cele efective, corespondenta color dow valori deducinduse pe bua etilonari anometrelor, diferente de maximum +1% inte cole out vali pot fi negate; ~ date cela reetalonaea manometer de lucrt vor fi tecute pe pagina {de protensionare este aritat in anexa 12.1 la care a fisci de pretensionare a fascicululi ka care au introdus noile valor ale presitinilor, fortiepresiune efectiv’ inital = forfele trecute in coloanst 3 se deduc din diagram stabilite ln determinarea fiecitilor in instal de pretensionare cont pet. 8.1 fn exemplul dat presiunile efective sunt ele pent ambele instalati doa presupus fivedri egale in ecle dow’ prese: = penn presitnile efective yi spect fortele de pretensionare sau considcrat valor gi trepte cit mai eyale, astfel ca uniformitatea akunginior si poati fi unnviit chiar pe parcursul protensioniii si, de asemenea, transpunerea valorilor pe di alungire si se poati face mai tor, + deplasarea sirmetor in anco 4 conului de inventar al presci si se misoani a instalatile la care nu se pot pune repere pe ‘itm, alungirea masurindu-se prin deplasreapistonulai pre in coloancle 10 si I] sunt trecute alungirile corectae, obtinute din cele bru ceare sa fnnt seama de deplasatea sirmtor i jul presei (col. yi 5; ~ alungirea totaki, coloana 14, se stabileste adiugind, [a valoareaobtinuti ppomind de la zero conventional (151 mm in ewzul exemplulap, alungitea inte 0 si $0 bar care se considera ey dintre $0 si 100 bar. rspectiv 20 mm; alunite tot poate stabil s prin extrapolare pentnt presitinca main alo sino 6-50 4. Alungitle se pot inregistra si grafie, pe hartie miimetrica, compardindu-se eu diagram calculata. Diggramefe trate xe vor anexa li figele de pretensionsare q jul presei, coloancle 4 si 5, se asimil 716 5. Dosa figelar de pretensionare vi cuprinde si o copie @ programului de protensionare. 89T Z 7 ANEXA 13 ala DETERMINAREA CARACTERISTICILOR AMESTECULUI DE eS qe0r INJECTARE ala] 7 1. Conditi generale ala 1.1 ineereitile preliminare de laborator privind determinarea propriettilor 2 fh ” amesteculti se vor face la temperaturi ale mediului ambiant cuprinse itre +17! si#23°C FA ~ 1.2 Determinarea proprietitilor amestecului in timpul lucritrilor de injectare se =[t|= ~ va efectua in limitele de temperatura ale mediului indicate la pet. 33, 42 si 5.2. din by 4 - cimenturile HI 32,5 (42,5) sau SRI 32,5 (42,5) - conform SR 3011 - 95 le = _-Cimenturi hidrotchnice gi cimenturi rezistente la sulfa l= 2 lesleal—len Temperatura cimentului nu va depasi +40'C. Se poate utiliza nisip 0... 1 mm la g = z EH iaalalie mele diametul > 150 mm, cantitatea fiind de maximum 30% din. greutatea @

S-ar putea să vă placă și

• Tehnologii Remediere Defecte

  

  Document5 pagini

  Tehnologii Remediere Defecte

  Ciobotaru Mihai

  Încă nu există evaluări
• Elemente de Baza in Rezistenta Materialelor

  

  Document190 pagini

  Elemente de Baza in Rezistenta Materialelor

  Bogdan Dobrinaș

  100% (3)
• NP-125 - Normativ Privind Fundarea Constructiilor Pe Pamanturi Sensibile La Umezire Colapsibile

  

  Document62 pagini

  NP-125 - Normativ Privind Fundarea Constructiilor Pe Pamanturi Sensibile La Umezire Colapsibile

  Anamaria Pop

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• C6-86 - Placaje Ceramice PDF

  

  Document36 pagini

  C6-86 - Placaje Ceramice PDF

  polposition

  Încă nu există evaluări
• Reabilitarea Termica A Cladirilor

  

  Document2 pagini

  Reabilitarea Termica A Cladirilor

  Vasile Viorel

  Încă nu există evaluări
• Cartea Instalatorului Electrician

  

  Document515 pagini

  Cartea Instalatorului Electrician

  Laurentiu M.

  100% (28)
• ST 022 - 99 Drumuri Comunale

  

  Document8 pagini

  ST 022 - 99 Drumuri Comunale

  Vasile Viorel

  Încă nu există evaluări
• C 3-1976 Executarea LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII

  

  Document68 pagini

  C 3-1976 Executarea LUCRĂRILOR DE ZUGRĂVELI ŞI VOPSITORII

  speakoutloud2

  86% (7)
• And 537-2003

  

  Document6 pagini

  And 537-2003

  8359

  Încă nu există evaluări
• ST 016 - 97 Calculul Tasarilor

  

  Document36 pagini

  ST 016 - 97 Calculul Tasarilor

  Vasile Viorel

  Încă nu există evaluări
• Everghetinosul de Stefan Voronca

  

  Document207 pagini

  Everghetinosul de Stefan Voronca

  Vasile Viorel

  Încă nu există evaluări
• Betoane Armate Cu Fibre Disperse

  

  Document27 pagini

  Betoane Armate Cu Fibre Disperse

  Ana-Maria Popa

  Încă nu există evaluări
• Cartea Fierarului Betonist

  

  Document542 pagini

  Cartea Fierarului Betonist

  ucenicool

  94% (18)
• Legea 50

  

  Document16 pagini

  Legea 50

  Vasile Viorel

  Încă nu există evaluări
• Cartea Zidarului

  

  Document497 pagini

  Cartea Zidarului

  Laurentiu M.

  90% (10)
• Cartea Tencuitorului

  

  Document204 pagini

  Cartea Tencuitorului

  ucenicool

  100% (14)
• Cartea Ipsosarului

  

  Document295 pagini

  Cartea Ipsosarului

  Laurentiu M.

  100% (7)
• Manualul Zidarului

  

  Document492 pagini

  Manualul Zidarului

  ubbubbu

  95% (19)
• Cartea Brutarului

  

  Document245 pagini

  Cartea Brutarului

  Laurentiu M.

  100% (14)
• 101 Montaje Practice de Amplificatoare Audio de Putere-ELECTRONICA APLICATA

  

  Document22 pagini

  101 Montaje Practice de Amplificatoare Audio de Putere-ELECTRONICA APLICATA

  dumyyyyyyyy

  100% (4)
• Ordonanta de Urgenta Nr109-2004

  

  Document1 pagină

  Ordonanta de Urgenta Nr109-2004

  volei11

  Încă nu există evaluări
• LG Concurentei

  

  Document20 pagini

  LG Concurentei

  volei11

  Încă nu există evaluări
• Ordonanta de Urgenta Nr89-2003

  

  Document9 pagini

  Ordonanta de Urgenta Nr89-2003

  volei11

  Încă nu există evaluări
• Codul Comerciantului Roman

  

  Document121 pagini

  Codul Comerciantului Roman

  Pacurar Radu Adrian

  Încă nu există evaluări
• Ordonanta de Urgenta Nr102-2004

  

  Document3 pagini

  Ordonanta de Urgenta Nr102-2004

  volei11

  Încă nu există evaluări
• LEGE Nr85-2005

  

  Document1 pagină

  LEGE Nr85-2005

  volei11

  Încă nu există evaluări
• Ordonanta de Urgenta Nr179-2002

  

  Document2 pagini

  Ordonanta de Urgenta Nr179-2002

  volei11

  Încă nu există evaluări
• Ordonanta de Urgenta Nr92-2004

  

  Document28 pagini

  Ordonanta de Urgenta Nr92-2004

  volei11

  Încă nu există evaluări
• Ordonanta de Urgenta Nr15-2005

  

  Document2 pagini

  Ordonanta de Urgenta Nr15-2005

  volei11

  Încă nu există evaluări
• ORDONANTA DE URGENTA Nr.56-2004

  

  Document9 pagini

  ORDONANTA DE URGENTA Nr.56-2004

  volei11

  Încă nu există evaluări