Tema: Medicina Social ca obiect de studiu si tiina

Medicina Social este tiina protejrii oamenilor si sanatatilor a promovrii si a redobindirii snt ii prin efortul organizat
al societii.
Medicina Social este tiina promovrii, pstrrii si fortificarii a prevenirii bolilor si controlul lor prin efortul organizat al
comunitaii.
Medicina Social este disciplina fr frontiera in care nglobeaz toi factorii care condiioneaz sntatea si activit ile tutoror
sistemelor de sntate publica.
Medicina Social este un domeniu specializat al practicii medicale alctuit din discipline distincte care i concentreaz
disponibilitile asupra anumitei comuniti, asupra populaiei acestei comunita ii in scopul promovri, mbunt irii,
meninerii si fortificaii sntii, meninerii a bunei strii a oamenilor precum si prevenerii a maladiilor, prevenirii incapacit ii
de munca, invaliditii si decesul prematur.
Medicina Social este o intervenie practica avnd ca aliant politicile de sntate promovate de ctre guvernan i.
Medicina Social este o tiina intermultidisciplinara deoarece problemele abordate in cadrul medicinii sociale dep esc
domeniul, practic domeniul pur practic in domeniul sntii, probleme importante in social reflectate in politica de sntate
aplicate in ara.
Elaborarea de strategii si dezvoltrii sistemelor si subsistemelor de sntate publica este strns legat de politica general ale
formelor economiei si sociale precum si proprieti acordate societii populatiei in cadrul aceste politici.
Principalul obiectiv al medicinei sociale a teoriei si practica este reprezentat de asigurarea controlul asupra snt ii, asupra
morbiditii populaiei cu participarea activa a ntregii societi.
Pentru realizarea acestui obiectiv este necesar cunoaterea
nivelului de sntate,
strii de sntate a populaiei,
nivelul morbiditii prin populatie,
cunoaterea factorilor care determina si condiioneaz starea de sntate a popula iei in aspectul elaborrii msurilor,
compresie si efective, medicale sociale si economice care ar permite pastrarea, promovarea si fortificarea snt ii
populaiei.
Prin metodele si tehnicile sale de lucru utilizate in cadrul medicinei sociale este posibil elaborarea, aplicarea si evaluarea
programelor de sntate intr-o populaiei trii.
Obiectivul proprietar de studiu a sntii unei populaii constituie grupurile umane populaiei unei comunit i sau a ntregii
societi.
Scopul medicinei sociale este reducerea disconfortului favorizat de ctre diferite maladii, reducerea diferitor maladii in
populaii, reducerea invaliditii si handicapului, reducerea decesul prematur.
Scopul majoritar in medicina social consta in cercetarea legit ilor strii de sntate a popula iei pt elaborarea propunerii
tiinifice argumentate cu caracter strategic si tactic in aspectul sporii nivelului de sntate prevenirii mbolnvirii, fortifica ii
sntii si sporii calitii a asistentei medicale prestate populaiei.
Sarcinile Medicinei Sociale:
Promovarea sanatatii
Ocrotirea sanatatii prin mentinerea sanatatii si prevenirea bolii
Combaterea bolilor si a consecintelor lor
Redobandirea sanatatii

In scopul realizarii acestor obiective fiecare medic trebuie sa posede:

cunotine, competente si abilitai in domeniul cunoaterii metodelor si tehnicilor statisticilor sanitare si epidemiologice,
cunoaterea metodelor si tehniciilor de evaluare a morbiditii popula iei sub toate formele ei de expresie si a rela iei din
cauzalitate ntre factorii de risc si mbolnviri.
Posedarea metodelor si tehnicilor cu evaluarea fenomenelor demografice aproape in strnse legturi cu sntatea
populaiei si cu organizarea assistentei populaiei,
cunoaterea elementelor de economie sanitara si legislaie sanitara.
Posedarea metodelor de educaie pt sntate, administrarea si organizarea activit ilor si a serviciilor de asigurarea a
sntii populaiei
cunoaterea influentei factorilor de risc de diferite natura care pot influen a asupra snt ii popula iei cu elaborarea unor
programe de prevenire.
In apariia si dezvoltare se cunosc cteva etape:
-Etapa preistorica apruta cu cteva 90.000-100.000 ani urma cu apariia primilor forme de acordare a ajutorul medical
-Etapa antica apruta cu 8000-3000 ani i.e.n - creterea nr de populaiei, dezvoltarea culturii in apari ia societ ii urbane cu
factorii lor de influena asupra societii
-Etapa Medieval sec V-XV cind boala era premiat ca pedeapsa pt pcate, par primele universit i de medicale (universitatea
din Paula 910, univers Paris 928, univers Aalau 1000 an)
-Etapa renaterii 1500-1700 caracteriz prin dezv industrii centrelor urbane, apari ia factorilor noi de influen a asupra snt ii,
iar sntatea populaiei devine un obiectiv guvernantul primordial.
-Etapa iluminista 1750-1830 caracteriz prin impactul masiv asupra snti populaiei, a condi iilor de trai, condi iilor de munca
a industritii populat. Se dezv in tiina, biostatistic ca pri componente MS.
-Forma renaterii sociale 1830-1875 rolul statului in organizarea asistente populaiei devine prioritar. Apar primele conducte
cu ape potabile sistemele de canaliz puncte medicale
-Sec XX-XXI etapa unde se pun bazele dezv MS si manajmentul sanitar la nivel contemporan.
Din experiena cercetrilor in domeniul MS sa stabilit urmtoarele niveluri a sntii
1. Sntatea individual
2. Sntatea grupurilor sociale si etnice mici
3. Sntate populaiei unui teritoriu unei uniti administrative sociale
4. Sntatea ntregii societi
Se cunosc urmtoarele criterii pt definirii sntatii:
1. Sntatea este o buna stare funcional
2. Sntatea este capacitatea organismul de a se adapta la condiiile variate de viaa si munca
3. Santatea este o condiie uman care i-l face pe om creativ
4. Sntatea individuala este rezultatul interaciunii optimale in genetica a omului si in condi iile mediului ambiant,
modul de viaa, cond indiv
5. Sntatea individual este rezultatul calitii biologice si sociale care influeanteaza favorabil via a si actvitatea
individului precum si lipsa bolii.
6. Sntatea individuala este o stare care permite persoana dea petrece o via a nelimitata in libertatea sa dea exercita
funciile umane dea respecta un mod de viaa snttos.
Sanatatea dupa OMS spune ca o stare de bine completa din punct de vedere fizic mental si social si nu numai absenta bolii
sau infirmitii.
Sntate grupurilor umane sau a ntregii populaii poate fi definita ca fiind o sinteza a sanatatilor individuale a fiecrei
persoane din grupuri umane sau societate apreciata intr-o veziune sistemica.
Medicina sociala dispune de metode proprii de investigare:
Metoda statistica
Metoda sociologica
Metoda social-psihologica
Metoda experimentala
Metoda de expertiza

 Metoda istorica
Metoda economica
Domeniul principale studiate in cadrul MS:
- Demografia
- Biostatistica
- Epedimiologia
- Sntatea si patologia familiei
- Expertiza medicale a umanitii
- Problemele medico-sociale a umanitii
- Sistemele de organizare publica si reorganizare
Pt aprecierea sntii unei populaii OMS recomanda urmtorii indicatorii:
- Accesibilitatea populaii la serviciile medico-sociale primare
- Acoperirea populaiei cu asistenta medicale
- Nivelul de imunizare a populaii
- Nivelul cunotinelor si culturii sntatii populaii
- Plenitudinea examinrii gravidelor in primele 12 sptmni de ctre medicul de familie apoi personal medical calificat
- Starea alimentaii copilului. OMS cere ca copii sa fie alptai pina la 6 luni cu laptele matern
- Nivelurile mortalitii infantil
- Durata medie de viaa
- Defalcari produs pt sistemul de sntate publica.
Concepturile de stabilire a diferenierea dintre sntate,
medicina comunitar
medicina individual.
In cadrul medicinei individuale persoanele sunt izolate si solicita ngriji medicale, preocuprile prioritare sunt bolnavii.
Medicul lucreaz izolat in domeniul maladiilor suportate de bolnav, diagnosticul clinic de tratament individual, aptibilitatea
individual, bolnavul e izolat, rezultatele muncii sunt apreciate de bolnavii ngrijiri si rudele lor.
In cadrul medicinei comunitate ngrijirea populatiei unei comuniti bine definite geografic di popilationala. Preocuprile sunt
persoanele si familiile santatoase sau bolnavii, lucrul se efectueaz in echipe interdisciplinare, ngrijirile sunt intgrale pt
ntreaga populaie. Aplicabilitatea este general prin cercetarea asupra problemelor de sntate a colectivelor a popula ii
comunitaii si a nevoilor exprimate de ctre oamenii. Rezultatele sunt apreciate mai mult decit cei care nu sunt bolnavi.
Tema: Biostatistic ca tiina si obiect practic
Statistica este o tiina uniersala care se ocupa de studiu cantitativ a tutoror fenomenelor din natura dintr-o societate.
Statistica studiaz legitile cantitative a fenomenelor materiale care au o caracteristica calitativa, fiind o metoda de cunoastere
a diferitor fenomene de ordin biologic sau social.
Statistica este o tiina social care studiaz partea cantitativa a fenomenelor in masa sau de masa in strns legtura cu
particularitile lor calitative in condiii concrete de spaii si timp.
Statistica are 3 particulariti:
1. Statistica nu se ocupa cu studierea unor cazuri individuale care pot avea loc in natura si societatea dare numai
studierea fenomelor in masa.
2. Statistica studiaz diferite fenomene din natura si societate stabilidindule caracteristicile lor numerice in condi ii
concrete de timp si spaiu
3. Descrierea cantitativa a fenomenelor de masa se face in strns legtura cu latura lor calitativa
Bazele teoretice a statisticile sunt:
- Dialectica materiei
- Materialismul istoric
- Legitatile economice
- Bazele medicinei sau a unor ramuri a teorii
- Teoria general a statici

Procedeele matematicii

Statistica studiaz urmtoarele grupuri de probleme:

1. Starea populaii in ansamblu precum si a grupurilor lor de baza din care depinde nivelul de mortalitate de Raspindirea
a morbiditii, invaliditii, a duratei medii de viaa.
2. Elucidarea si determinarea legturii de corelaie a aspectelor anterior numrate cu factorii mediului ambiant si
mediului social in scopul elaborrii msurilor eficiente de mbuntire si pastrarea a sntatii
3. Acumularea si studiu datelor informative de activitate a re etei institu iilor medicale a cadrelor medicale, datelor
informative despre folosirea mijloacelor materiale financiare, mijloacelor tehnologice in aplicarea lucrului curativ,
lucrurilor de profilaxie si altele.
4. Sudarea si aprecierea experienei acumulate in aspectul profilaxiei si tratamentul bolilor sau a altor stri de sntate la
diferite niveluri de acordare a sntatii medicale
5. Noiuni si metode de planificare, de finanare a sistemului de sntate publica si ale structurilor sale.
Statistica are 3 compartimente:
- Statistica strii de sntate a populatiei
- Statistica activitii instituiilor sistemelor de sntate
- Manajmentul sanitar
Acumularea informaiei statistice se efectueaz in baza sistemului informaional de sntate. Drept surse de informa ie este
sistemul formelor documnetare:
de evident
de dare de seama.
Evident primara in instituiilor medicale se efectueaz
sub forme de registre
sub forme de fise medicale,
sub forme de etichete statistice,
sub forme de cartele,
sub forma de liste
Darea de semna sau raportul instituiilor medicale furnizeaz informaiile despre toate aspectele de activitate a institutitei
date si a ntregului sistem de sntate publica care sunt acumulate pe baza de evidente primare ale formelor medicale.
Cerintintele fta de darea de seama:
1. Autencitatea si exactivitatea informaiei primare
2. Plenitudinea informaiei de orice obiect, subiect sau fenomen de sntate in conformitate cu programul fixat
3. Comparabilitatea drii de seama care se atinge prin unificarea programului si procesului de prelucrare si analiza a
valorilor numerice
4. Oportunitatea primirii prelucrrii si prezentrii materialelor statistice
Totalitatea statistica este o grupare cu un nr mare de lucruri, obiecte, elemente numite unit i de observa ii relativ omogene
luate mpreuna pe baza unui factor comun in anumite hotare spaiile si de tip.
Totalitatea statistica este o suma mecanica a unitatilor de observatie.
Numarul de unitati de observatie determina volumul totalitatii statistice destinate studiului si se inseamna cu n. Elementul
primar al totalitatii statistice se numeste unitate de observatie.
Caracteristicele unitatii de observatie se numesc semne.
Fiecare semn in functie de caracter sau de exprimare poate fi:
atributiv sau descriptive exprimate prin litere. Aici include sexul, ocupatia, rezultatul tratamanetului.
cantitative sau numerice exprimate prin valori absolute relative sau determinante. Aici include durata bolii, nivelul
tensiunii arteriane, varsta, greutatea.
Semenele unitilor de observatie sub influena crora se schimba alte semne de observatie se numesc factoriali sau
determinate, iar cele care se schimba se numesc rezultative sau determintate.

Se cunoate:
Totatalitea statistici integrala generala este totalitatea tuturor unitatilor de observare, conform scopului studiului, ce
pot fi posibile in anumite hotare de spatiu si de timp.
Totalitatea statistica partiala include o partea din totalitatea integrala pe baza selectiei si este reprezentativa pentru
integrarea selectiei.
Cerintele totalitatea statistica pariale include:
Sa detina particularitile caracteristice de baza de care dispune totalitatea statistica integrala
Sa dispun de un numar suficient de unitati de observatie.
Totalitatea statistica partiala poate fi selectata in baza:
a. Teoria probabilitatilor teoriei matematici, care studiaza fenomenele intamplatoare ce pot aparea in gruparea unui semn
studiat.
b. Legea cifrelor mari care in determinarea totalitatii statistici are 2 aplicaii importante :
1. Pe msura majorrii nr unitilor de observatie rezultatele cercetrilor cptate pe baza totalit ii selective tind sa
reproduc datele totalitii integrale
2. La atingerea la unui anumit nr de observaii in totalitatea selectiva rezultatele cercetrii vor fi maxim apropiate de cele
posibile pe baza totalitii staticii integrale.
c. Teoria selectiei descrie legitatile respective la selectia unui santon.
Tipuri de selectie:
- Aliatorii (intamplatoare, randomizata simpla)
- Dirijata
- Mixte.
Cile folosite in selectarea totalaiti staticii pariala sunt :
- Cercetarea prin sondaj bazat printr-o metoda precisa aplicind ancheta
- Cercetarea monografica in care restrngerea volumului general a unitatii de observatie este completat cu aprofundare
a cercetrii caracteristice esenial
- Cercetarea selectiva care poate fi aleatorie sau mecanica.