Alimentatia copiilor

Alimentatia rationala este un factor important n asigurarea sanatatii si dezvoltarii

armonioase a copiilor si adolescentilor; ea favorizeaza dezvoltarea creierului, intelectului
si amelioreaza starea functionala a sistemului nervos, sporeste rezistenta organismului
fata de diferite boli, contribuie la micsorarea mortalitatii la copii. Cantitatea insuficienta
si calitatea inferioara a hranei au efecte negative asupra dezvoltarii fizice si neuropsihice
a copiilor.
Necesarul zilnic al copiilor de proteine este sporit. Ei au nevoie ndeosebi de proteine
animale, care asigura un nivel nalt al sintezei proteinelor n tesuturile organismului n
crestere.
n alimentatia copiilor se tine cont de calitatea proteinelor. Organismul, n cea mai mare
parte, necesita proteinele laptelui si ale produselor lactate. Pe lnga proteine, laptele este
bogat n calciu, care se asimileaza usor n organism si poseda calitati plastice.
Organismul copiilor necesita un surplus de aminoacizi esentiali care asigura procesele
normale de crestere si dezvoltare a organismului. Pna la vrsta de 3 ani histamina nu se
sintetizeaza n cantitatile suficiente pentru ndestularea necesitatilor organismului n
crestere. Unii aminoacizi ca lizina, triptofanul, histidina, alaturi de vitamina A, pot fi
considerati ca factori de crestere. De mentionat ca laptele este sarac n triptofan si
histidina. Acesti aminoacizi se gasesc n proteina carnii, a oualor si a pestelui. Lizina,
triptofanul si histidina se afla n aceste produse alimentare n corelatii favorabile pentru
asimilare. Ouale contin vitelina, proteina care participa la formarea sistemului nervos
central n calitate de material plastic pentru constructia tesutului nervos, inclusiv a
celulelor creierului.
Grasimile n organismul copiilor servesc drept material plastic, de asemeni ca dizolvant al
vitaminelor A, D asigurnd asimilarea lor optima. Unele grasimi contin vitaminele A, D,
fosfolipide, acizi grasi polinesaturati, necesari la vrsta copilariei. Insuficienta grasimilor
n ratia alimentara are efecte negative asupra proceselor imuno-biologige si plastice din
organism. Este daunator nsa si surplusul lor n alimentatie. Abuzul de grasimi poate
deregla schimbul de substante, nrautati utilizarea proteinelor, contribui la dereglarea
digestiei. Necesitatea n vitaminele A, D si fosfolipide se satisface cu folosirea untului,
laptelui, friscai si a altor produse lactate, a oualor. Valoarea calorica a grasimilor n ratia
alimentara zilnica trebuie sa constituie 30% din energia consumata.
Glucidele sunt sursa principala de energie n organismul copilului necesara pentru
activitatea musculara. Glicoliza decurge la copii mai lent ca la cei maturi, de aceea
necesarul de glucide este mai mare. n alimentatia copiilor o mare nsemnatate o au
glucidele usor asimilabile, pe care le contin fructele, bacele si sucurile din ele. Sucurile
sunt bogate n glucoza, fructoza folosita la sinteza glicogenului. O sursa importanta de
glucide usor asimilabile o constituie laptele care contine lactoza. Ratia alimentara a
copiilor trebuie sa includa o cantitate suficienta de biscuiti, bomboane, dulceata si alte
dulciuri usor asimilabile. Zaharul trebuie sa constituie nu mai putin de 20% din cantitatea

totala de glucide. De mentionat nsa ca surplusul de glucide n alimentatia copilului

provoaca dereglari grave ale metabolismului si micsoreaza rezistenta organismului catre
infectii. In aceste conditii se retine cresterea si dezvoltarea generala a copilului, apare
obezitatea, predispozitia pentru mbolnaviri frecvente. Zaharoza, consumata n exces,
provoaca caria dentara.
Copiii au nevoie de o cantitate sporita de vitamine, ndeosebi de vitaminele A, D care
influenteaza cresterea. Vitamina A determina procesul de crestere a scheletului, asigura
functia normala a glandelor endocrine, ndeosebi a hipofizei care regleaza procesele
cresterii, normalizeaza starea tesuturilor si tegumentelor. Necesarul n vitamina A se
asigura pe contul acestei vitamine si a pro-vitaminei caroten.
Vitamina D stimuleaza cresterea, regleaza metabolismul calciului su al fosforului. Ea
contribuie la dezvoltarea si osificarea normala a scheletului. Vitamina D patrunde n
organism cu produsele alimentare si se sintetizeaza endogen vara si primavara la aer liber.
Iarna, cnd lipseste sursa naturala de raze ultraviolete, pentru a preveni insuficienta
vitaminei D n organism copiii se trateaza cu raze ultraviolete artificiale.
Vitamina E actioneaza ntr-o anumita masura asupra cresterii si dezvoltarii orgnismului
copilului, contribuie la acumularea vitaminelor A si D n ficat, rinichi si n alte organe,
precum si tesuturi, stimuleaza transformarea carotenoizilor n vitamina A n organism.
Astfel, indirect, vitamina E contribuie la cresterea organismului.
Vitamina C este necesara pentru dezvoltarea normala a tesutului conjunctiv la copii,
pentru formarea tesutului osos, dentinei n dinti. Alte vitamine ndeplinesc la rndul lor
roluri importante n procesele de crestere si dezvoltare ale copilului.
Sarurile minerale din alimente contribuie la procesele plastice ele fiind necesare la
formarea normala a scheletului, tesutului muscular si a altor tesuturi, pentru formarea si
functionarea glandelor cu secretie interna, pentru sinteza hormonilor, formarea celulelor
tesutului nervos, inclusiv a celulelor creierului.
Dintre substantele minerale deosebit de importante sunt calciul si fosforul care servesc
drept materiale plastice ndeosebi pentru formarea tesutului osos. Pentru a satisface
cerintele organismului n calciu se recomanda de inclus sistematic n ratia alimentara a
copilului laptele si derivatele lui, bogate n calciu si cu o corelatie buna a calciului cu alte
substante nutritive, care asigura o buna asimilare a lui. Surse de calciu constituie
galbenusul de ou, carnea, cascavalul, nucile, leguminoasele, unele legume, fructe si alte
alimente bogate n fosfolipide si fosfoproteine. Calciul se asimileaza mai bine n anumite
corelatii cu fosforul. Acest indice la copilul ntre 1 si 12 luni constituie 1:0,8; de la vrsta
de 1 an pna la 3 ani 1:1; de la 4 ani si mai mult 1:1,2 sau 1:1,5.
Alimentatia zilnica a copilului trebuie sa fie ndestulata la un nivel nalt si cu alte
substante minerale care participa n hemopoieza (fier, cupru, mangan, cobalt, nichel). De
mentionat ca laptele si derivatele lui, utilizate n alimentatia copiilor, sunt sarace n fier si
cupru. Pentru satisfacerea cerintelor organismului n fier la vrsta precoce a copilului se

utilizeaza galbenusul de ou, brnza de vaci, terciul din crupe (faina) de ovaz, sucurile din
fructe, mai trziu se adauga carnea, legumele, pinea si altele. Cuprul este necesar pentru
transformarea n organism a fierului din alimente ntr-o forma organic legata. Necesitatea
copilului n fier este marita, n procesele de hemopoieza participa manganul si cobaltul.
n prezenta lor fierul si manganul contribuie la formarea reticuloci-telor si transformarea
lor n reticulocite mature. Manganul ia parte la procesele de osificare si hemopoieza.
Alimentatia rationala a copiilor trebuie sa contina si alte mi-croelemente ca iod, fluor,
zinc n cantitati sporite. Zincul este necesar pentru cresterea normala, pentru functia
normala a hipofizei si a pancreasului. Laptele este sarac n zinc. Acest element se gaseste
n carnea de gaina, de vita, n leguminoase, nuci, sfecla.
Pentru dezvoltarea si cresterea copilului o mare nsemnatate are iodul care intra n
componenta tiroxinei, a hormonului glandei tiroide. Procesele de crestere a copilului sunt
legate de consumul unor cantitati mari de sodiu. La fiecare 1 kg masa corporala a
copilului n organism se retin 3 g de natriu. Necesarul zilnic al copilului n sodiu este de
25 mg la 1 kg masa/corp. Cu laptele mamei copilul primeste zilnic 30 mg la 1 kg/masa a
corpului. Laptele de vaca este mai bogat n sodiu dect cel de femeie. Dupa vrsta de 1 an
necesarul zilnic n sodiu se satisface cu sarea de bucatarie din alimente.
Un alt element important pentru dezvoltarea normala a copilului este magneziul care
favorizeaza metabolismul si asigura activitatea unor fermenti. Insuficienta magneziului n
organism provoaca tetanie, dereglari trofice la nivelul pielii si tulburari ale proceselor de
asimilare. Laptele mamei contine de 4 ori mai putin magneziu ca cel de vaca, n schimb
laptele mamei se asimileaza n intestinul copilului mai bine ca cel din produsele
alimentare. Drept sursa principala de magneziu servesc crupele si pastele fainoase.

Alimentatia copiilor de vrsta frageda

Cresterea accelerata a copilului si dezvoltarea este asigurata de metabolismul accentuat
cu predominarea asimilatiei asupra dezasimilatiei. Deosebit de intensa este cresterea
copilului n primul an de viata. Catre vrsta de 4-4,5 luni masa corpului se mareste de 2
ori, la 10-11 luni - de 3 ori, talia copilului sporeste cu 25 cm la sfrsitul primului an de
viata.
Alimentatia naturala a copiilor de vrsta frageda, datorita particularitatilor anatomofiziologice ale tractului gastrointestinal, necesita produse alimentare usor asimilabile.
Hrana ideala pentru copiii sub un an este laptele matern. Alimentatia naturala duce la o
crestere armonioasa a copilului, face sa sporeasca rezistenta organismului fata de infectii.
Numai laptele matern ndestuleaza copilul cu toate substantele necesare pentru cresterea
si dezvoltarea copilului.
n primele 3-5 zile dupa nastere la mama se elimina colostru ntr-o cantitate cte 10-100
ml/zi care se deosebeste de laptele matur prin continutul sporit de proteine, lactoza, lipide

si vitamine hidrosolubile, liposolubile (A, E, K), saruri minerale. Contine o cantitate mare
de imunoglobuline si alti factori de aparare. La a 5-6-a zi se elimina laptele de tranzitie
care este dupa componenta mai aproape de lapte definitiv, dar contine o cantitate mai
mare de lipide. Laptele matern devine definitiv la sfrsitul saptamnii a doua.
Componenta chimica a laptelui matern

Ingredientele

Colostru

Laptele de tranzitie

Laptele definitiv

Apa. g

87

88

88

Proteine: g cazeina

2,7

1,59

1,1

lactalbumina

1,2

0,51

0,4

lactoglobulina

1,5

0,8

0,6

Lipide, g

2,9

3,5

4,5

polinesaturate

7,0

8,0

colesterol

0,028

0,024

0,014

Glucide (lactoza), g

6,7

6,4

7,1

Laptele matern are o cantitate mai mica de proteine ca laptele de vaca. Continutul mediu
de proteine este 1,1 g/100 ml. Totodata laptele matern, comparativ cu cel de vaca, contine
o cantitate sporita de aminoacizi esentiali. Necesitatea n proteine e mai mare la
alimentatia artificiala n raport cu cea naturala, deoarece n tractul gastrointestinal al
copilului se asimileaza circa 90% de proteine din laptele de vaca, mai putin de 60% de
proteine de origine vegetala, proteinele din laptele matern se asimileaza aproape n
ntregime. Necesitatea zilnica n proteine n perioada 0-1 an este de 2,2-2,9 g/kg masa
corp.
Insuficienta de proteine duce la retinerea cresterii, micsorarea sintezei hormonilor,
fermentilor, aparitia hipotrofiei. Excesul de proteine provoaca reactii alergice, afectarea
rinichilor.
Copiii sub 1 an necesita lipide n cantitati relativ mari (6,5-5,5 g/kg masa corp). Ratia
alimentara a copilului trebuie sa includa 10-15% grasimi vegetale - surse de acizi grasi
poline-saturati. Laptele matern contine o cantitate suficienta de lipide, inclusiv 57% acizi
grasi polinesaturati si 42% acizi grasi saturati. El este de asemenea bogat n colesterina si
fosfolipide. Continutul acidului arahidonic si acidului linoleic este de 4 ori mai mare ca n
laptele de vaca (0,4 g/100 ml). O particularitate a laptelui matern este ca grasimile ce le

contine se afla n stare de microemulgare atestndu-se si o concentratie sporita de lipaza

care contribuie la asimilarea lui rapida. Acizii grasi polinesaturati sunt necesari pentru
dezvoltarea creierului, mielinizarea fibrelor nervoase, sinteza prostoglandinelor.
La insuficienta lipidelor se retine cresterea, scade imunitatea organismului, apar dereglari
patologice ale pielii. Surplusul de lipide duce la inhibitia secretiei glandelor tractului
gastrointestinal, la micsorarea nivelului de digestie al produselor, deregleaza
metabolismul calciului si fosforului.
Glucidele sunt necesare ca material plastic, deoarece ntra n componenta tuturor
celulelor si tesuturilor, participa la sinteza proteinelor si la oxidarea lipidelor.
Necesitatea de glucide la copiii de 0-1 an este de 12-14 g/kg masa corp. n laptele matern
7% revine lactozei, exista o cantitate mica de galactoza, fructoza si de alte
digozaharidoze.
Glucidele n laptele matern sunt reprezentate preponderent de p-lactoza care mpreuna cu
digoaminozaharoza (bifidofactor) inhiba cresterea bacilului coli si duce la cresterea
bifidobacteriilor si la sinteza vitaminelor din complexul B si vitaminei K. Totodata oclactoza, prezenta n laptele de vaca, din contra, stimuleaza cresterea bacilului coli.
n laptele matern se afla o cantitate mai mare de substante minerale si vitamine ca n cel
de vaca.
Laptele matern se coaguleaza n stomacul copilului formnd fulgi mai mici. El patrunde
de la mama la copil de temperatura corpului, steril, posednd actiune bactericida;
contine imunoglo-buline, lizozim, lactoferin, oc-2-macroglobulina.
Laptele matern asigura dezvoltarea satisfacatoare a copilului numai n primele 5 luni de
viata. De la 5 luni este necesar de introdus suplimentul. Suplimentul se indica numai la
copiii sanatosi.

Regulile de introducere a suplimentului:

1. Suplimentul se da nainte de alaptare, deoarece dupa alaptare copilul poate refuza noua
hrana;
2. Suplimentul se introduce cte putin, ncepnd cu 1-2 lingurite de ceai, nlocuind
treptat, timp de 5-7 zile, o masa cu hrana noua;
3. Trecerea la alt tip de supliment se permite numai dupa ce copilul l suporta bine pe
primul;

4. Hrana oferita trebuie sa fie semilichida, pasata, omogena. Alimentatia artificiala se

indica n cazul cnd la mama lipseste laptele sau mama e bolnava si nu poate sa alapteze
copilul.

Pentru alimentatia artificiala se folosesc urmatoarele amestecuri:

1. Amestecuri lactate neadaptate
a) dulci,
b) acre.
2. Amestecuri lactate adaptate
a) dulci,
b) acre.
Din amestecurile lactate neadaptate dulci fac parte: laptele de vaca integral, laptele de
vaca A (dizolvat 1:1 cu apa) cu 5% zahar; laptele de vaca B (dizolvat 2:1 cu apa) cu 5%
zahar. n primele 2-3 saptamni se indica laptele de vaca A, la 3-4 saptamni - laptele de
vaca B. La fiecare 100 ml de lapte de vaca se adauga 5 g zahar si 5 ml frisca, 20%
grasime, deoarece laptele de vaca e mai sarac n lipide si glucide. De la 4 luni se poate da
copilului laptele integral sau chefir.
Din amestecurile neadaptate acre fac parte: chefirul, laptele acidulat, Biolactul,
amestecurile Narine, Matoni, Bifilin. Amestecurile neadaptate acre se folosesc
mai des n alimentatia copiilor cu dereglari ale tractului gastrointestinal, cu disbacterioza
intestinala.
Amestecurile lactate adaptate dulci: amestecurile pe baza laptelui de vaca produse n mod
individual cu corectia vitaminelor si substantelor minerale.
Alimentatia mixta se atesta n hipogalactia mamei si consta n suplimentarea, n primele 6
luni de viata, a laptelui matern cu amestecuri lactate sau cu lapte de vaca.
Alimentatia copilului anteprescolar (1-3 ani)
va asigura aportul de proteine cu valoarea biologica mare prin consumul de alimente de
origine animala cum sunt: laptele (500-600 ml/zi), brnzeturile (15 g/zi), ouale (cte 1 ou
la 2-3 zile, pna la un ou pe zi), carnea de pasare, de vita, pestele, ficatul, creierul (30-45
g zilnic). La nceput alimentele se dau trecute prin masina de tocat, apoi taiate n bucatele
mici. Proteinele vegetale se vor asigura din pine si alte derivate de cereale.
Leguminoasele uscate (fasolea, mazarea, lintea) se pot da dupa vrsta de 2 ani sub forma
de supe, pireuri.
Grasimile animale vor fi servite sub forma de galbenus de ou, unt, smntna, frisca, iar
din cele vegetale se va folosi uleiul de soia, de porumb, de floarea-soarelui n cantitati
mici. La aceasta vrsta nu se permite slanina, untura, seul.

Aportul de glucide va fi asigurat prin consumul de fructe, legume, pine, fainoase (gris,
orez, taitei, fidea, pesmeti), zahar si alte dulciuri concentrate (miere, dulceata, gemuri,
peltea). Pinea se va da n cantitatea de 70 g/zi, fainoasele - 40 g/zi. Legumele (morcov,
sfecla, cartofi, dovleac, dovlecei, conopida, rosii) se vor da n cantitatea de 300 g/zi, iar
fructele - 150 g/zi. Pna la vrsta de 2 ani vor prevala bucatele sub forma de pireuri, supe
sau de sucuri de legume proaspete. Dupa aceasta vrsta se trece la salate de legume
crude, taiate marunt, drese cu ulei si suc de lamie. Din fructele proaspete se vor pregati
sucuri, compoturi, pireuri. Zaharul si dulciurile concentrate (30-35 g/zi) se vor adauga n
diferite preparate (prajituri, taitei cu lapte, creme de lapte si ou). Nu se va face abuz de
produse zaharoase (acestea favorizeaza aparitia cariilor dentare).
Se vor respecta cu strictete orele de servire a mesei pentru formarea reflexelor secretorii
digestive. Copilul trebuie nvatat sa mestece bine hrana nainte de a o nghiti. Se interzice
consumul apei si a altor lichide n timpul mesei. Acestea vor fi date la sfrsitul mesei sau
ntre mese. Copilul va fi nvatat sa mannce singur la masa. n timpul mesei se va evita sa
i se faca observatii sau sa i se propuna diverse distractii care micsoreaza reflexele
secretorii digestive. Copilul se va alimenta de 5 ori pe zi.
Se interzic alimentele prea picante sau sarate, alcoolul, mezelurile si conservele de carne
sau peste, cafeaua naturala, ciupercile, pinea neagra, alimentele prea grase, prajite,
carnea de porc.
Alimentatia prescolarului (4-6 ani)
include urmatoarele cantitati de alimente: carne si preparate de carne 60-70 g/zi, lapte
500 ml pe zi, brnzeturi 20 g pe zi, cte un ou pe zi. Proteinele de origine vegetala vor fi
asigurate din contul cerealelor si derivatelor, a leguminoaselor. Grasimile de origine
animala se vor da sub forma de unt, smntna, frisca, iar cele de origine vegetala -ulei de
floarea-soarelui, de soia, de porumb. Glucidele se asigura din pine, paste fainoase,
legume, fructe. Norma de pine va constitui zilnic 140 g, de fainoase 40 g, de cartofi 160
g, de morcovi 200 g, de legume verzi - 150-170 g. Legumele se vor folosi la pregatirea
supelor, pireurilor, sucurilor, salatelor cu ulei vegetal. Fructele se servesc crude, coapte,
n pireuri, compoturi n cantitate de 200-220 g zilnic.
Alimentatia copilului, cu exceptia unor interdictii, nu difera de cea a adultilor. Astfel, se
exclud: alimentele prea sarate, prea iuti, prea condimentate, alimentele prajite n grasime,
mezelurile, alcoolul, cafeaua naturala.
Copilul se va alimenta de 5 ori pe zi la aproximativ unele si aceleasi ore. El va fi nvatat
sa se spele pe mini nainte de fiecare masa si pe dinti - dupa fiecare masa. Va mesteca
bine alimentele n gura, nu va bea apa n timpul mesei. Copilul poate sta la masa
mpreuna cu toata familia, el trebuie sa nvete regulile de comportare civilizata si
igienica. Copilul nu va fi certat n timpul mesei.
Alimentatia scolarului (7-13 ani)

La aceasta vrsta copilul are nevoie de produse animale bogate n proteine, cum este
carnea si produsele de carne (100-130 g/zi), laptele (500 ml/zi), brn-zeturile (20-30
g/zi), un ou pe zi. Grasimile animale vor fi oferite sub forma de unt, smntna, frisca, ele
alcatuind 25-30 g/zi, iar cele vegetale 25-30g/zi. Necesarul zilnic de glucide va fi acoperit
de pine (200-250 g), fainoase (45-50 g), legume sub forma de cartofi (200-250 g),
legume verzi (250-300 g), radacinoase (200 g); fructe (250-300 g). Dupa posibilitati,
legumele si fructele se vor da crude. Ratia de glucide se va completa cu zahar si produse
zaharoase - cte 50-55 g/zi. Copilul va trebui sa se alimenteze de 5 ori pe zi.
Alimentele vor fi pregatite ct mai variat, condimentate moderat, se vor evita alimentele
prea sarate, prea iuti, bucatele prajite. Se vor respecta orele de luare a mesei, precum si
regulile igienice si de comportare n timpul mesei."Copiii vor lua masa mpreuna cu cei
vrstnici. Nu se va face copilului observatie n timpul mesei pentru ca aceasta inhiba
reflexele secretorii si poate provoca tulburari digestive.
Refuzul copilului de a mnca dimineata poate provoca cefa-lee, vertijuri, emotivitati
excesive din cauza hipoglicemiei. De aceea copilului nu i se va permite sa plece
dimineata la scoala pe nemncate. Pentru acei care nvata dupa amiaza se recomanda ca
prnzul sa fie servit cu cel putin o ora sau cu jumatate de ora nainte de plecarea la scoala.
Alimentatia adolescentilor (14-17 ani)
trebuie sa fie bogata n substante nutritive cu o valoare energetica nalta. Pentru baieti
trebuie sa contina n medie 3000 kcal, inclusiv 98 g proteine (59 g animale), 100 g
grasimi (30 g vegetale), 425 g glucide, pentru fete 2600 kcal (90 g proteine - 54 g
animale; 90 g lipide -25 g vegetale; 360 g glucide).
De multe ori problema alimentatiei adolescentilor nu este privita cu atentia cuvenita.
Multi dintre ei practica un mod daunator de alimentatie: tendinta de a mnca rapid,
predilectia pentru alimente picante, conserve, fripturi, evitnd legumele, fructele, pinea,
fainoasele. Unii si impun cure de slabire provocndu-si dezechilibru nutritional, tulburari
digestive. Consumul de cafea si alcool sunt deseori frecvente n aceasta vrsta, uneori
acestea sunt preferate n locul alimentatiei.
Alimentatia rationala a adolescentilor are scopul sa le furnizeze energia necesara efortului
fizic si intelectual depus, cresterii si dezvoltarii. Alimentatia trebuie sa fie bogata si
variata. Ca sursa de proteine se vor folosi carnea, pestele (100-200 g/zi) laptele (400
ml/zi), brnzeturile (30-40 g/zi) ouale (1-2/zi). Restul cantitatii de proteine se va acoperi
pe contul alimentelor de origine vegetala. Grasimile animale (untul, smntna) trebuie sa
constituie 25-30 g, cele vegetale - 35-40 g zilnic. Glucidele vor fi furnizate prin consumul
zilnic de pine (280-350 g), fainoase (45-50 g) prin consumul de cartofi (200-250 g),
morcovi, sfecla (200-50 g), legume verzi (250-400 g) si leguminoase uscate (12-15 g).
Fructele se vor folosi n cantitate de 300-350 g/zi. Norma de glucide se va completa cu
zahar si dulciuri concentrate (55-70 g/zi).

Alimentatia trebuie sa fie variata. Nu se va face exces de fainoase, conserve, mezeluri. Se

interzic cafeaua, tutunul, alcoolul, condimentele iuti. n perioada de activitate intelectuala
intensa se vor folosi produsele alimentare bogate n fosfor, iod care contribuie la
normalizarea functiilor sistemului nervos. Se va respecta regimul alimentar cu servirea a
4-5 mese, inclusiv servirea dejunului, fiind folosite produsele bogate n proteine animale
(oua, brnza, cascaval, lapte). Masa de seara se va servi cu doua ore pna la culcare, fiind
excluse produsele care excita sistemul nervos si alte organe.
De mentionat ca obiceiurile alimentare gresite capatate n aceasta vrsta pot provoca
unele boli cronice, ca obezitatea, diabetul zaharat, ulcerul gastroduodenal s.a.