1

Indici statistici
Fie marimea Z inuentata de mai multi factori. In functie de formula de calcul al lui Z diferentiem
ntre:
modelul aditiv (ex. 1. Z = X + Y + W ; ex. 2. Z = X Y );
modelul multiplicativ (ex. 1. Z = X Y W ; ex. 2. Z =

X
).
Y

Observatie: Nu numai aceste tipuri de relatii poate sa existe ntre marime si factorii de inuenta.
Ex. Z = X Y W + T .
1. Indicele variatiei integrale - este indicele marimii si se calculeaza ca
k/j

IZ =

zk
,
zj

unde indicele k se refera la perioada actuala si indicele j la perioada de referinta/ de baza.

2. Indicii elementari - sunt de fapt indicii factorilor. Daca avem doi factori de inuenta: X si Y ,
atunci pentru ecare factor aparte se poate calcula indicele elementar:
k/j

IX =

xk k/j yk
, I = .
xj Y
yj

Observatie: Indicele variatiei integrale, precum si indicii elementari ne arata de cate ori s-a
modicat marimea, respectiv factorul analizat n perioada actuala fata de perioada de referinta.
3. Indicii variatei partiale (acestia se mai numesc si indici factoriali) - acesti indici ne arata de
cate ori se modica marimea Z sub inuenta exclusiva a unui singur factor. In cazul indicilor
variatiei partiale exista mai multe metode de ponderare. Prezentam metoda pe exemplul Z =
X Y.
k/j

3.1. Metoda Laspeyres: Indicele obtinut prin aceasta metoda se noteaza prin IZ/X (L).
Iniatiala L, ntre paranteze, provine din denumirea metodei, iar indicele ce sta la baza
indicelui Z/X nseamna ca se studiaza cum se schimba marimea Z sub inuenta factorului X n perioada actuala fata de perioada de referinta (k/j). Formula de calcul al indicelui
Laspeyres pentru exemplul Z = X Y este urmatorul:
k/j

IZ/X (L) =

xk yj
.
xj yj

3.2. Metoda Paasche:

k/j

IZ/X (P ) =

(1)

xk yk
.
xj yk

3.3. Metoda Fisher: Indicele Fisher se obtine ca si media geometrica a indicelui

Laspeyres si a indicelui Paasche:

k/j
k/j
k/j
IZ/X (F ) = IZ/X (L) IZ/X (P ).
Observatii: 1. Pentru exemplul considerat: Z = X Y , se pot calcula la fel si indicii variatiei
partiale care analizeaza inuenta celuilalt fator, anume inuenta lui Y . 2. In cazul indicilor de
tip Laspeyres si Paaasche se poate ajunge la formula (1) n doua feluri.

2
Metoda 1:
Pasul 1: In cazul exemplului considerat Z se poate exprima cu ajutorul factorilor ca
si X Y , de aceea ncepeti sa completati numitorul si numaratorul indicelui cu aceasta
formula:
x y
k/j
IZ/X (L) =
.
x y
Pasul 2: Urmeaza sa completam formula cu indicii factorilor care lipsesc. Singurul factor
care va avea indice diferit n numarator si n numitor este factorul inuenta caruia este
analizata. Acesta apare n numarator cu valoarea sa din perioada actuala (deci cu indicele
k), iar n numitor cu valoarea din perioada de referinta:
k/j

IZ/X (L) =

xk y
.
xj y

Pasul 3: Idicii celorlalti factori de inuenta raman aceiasi n numitor ca si n numarator.

Diferenta ntre metoda Laspeyres si metoda Paasche este faptul ca n cazul primei metode,
acesti indici vor indicii care se refera la perioada de baza, iar n cazul metodei Paasche
factorii neanalizati se pastreaza n perioada actuala, astfel:
k/j

IZ/X (L) =

xk yj
xk yk
k/j
, si IZ/X (P ) =
.
x j yj
xj yk

Metoda 2 n cazul indicelui Laspeyres:

Pasul 1: In cazul indicelui Laspeyres ncepeti prin a completa numitorul cu marimea Z
n perioada de referinta, exprimat cu ajutorul factorilor:
k/j

IZ/X (L) =

xj yj

Pasul 2: In numarator copiati formula din numitor, schimband numai valorile factorului
analizat: n numarator acestea se vor lua din perioada actuala:
k/j

IZ/X (L) =

xk yj
.
xj yj

Metoda 2 n cazul indicelui Paasche:

Pasul 1: In cazul indicelui Paasche ncepeti prin a completa numaratorul cu marimea Z
n perioada actuala, exprimata cu ajutorul factorilor:
k/j

IZ/X (P ) =

xk yk

Pasul 2: In numitor copiati formula din numarator, schimband numai valorile factorului
analizat: n numitor acestea se vor lua din perioada de referinta:
k/j

IZ/X (P ) =

xk yk
.
xj yk

Indicele preturilor de consum

Indicele preturilor de consum este un indice de tip Laspeyres a volumului valoric al consumului
(compus din diferite marfuri si servicii), factorul de inuenta analizat ind pretul. Considerand cele
trei categorii pentru marfuri si servicii: marfuri alimentare, marfuri nealimentare si servicii; pentru
care se cunosc preturile si cantitatile, volumul valoric al consumului se poate determina ca
V = pM.A. qM.A. + pM.N.A. qM.N.A. + pS. qS. ,
iar efectul pretului asupra consumului, folosind metoda Laspeyres:
IP C = Ipk/j (L) =

pM.A. (k) qM.A. (j) + pM.N.A. (k) qM.N.A. (j) + pS. (k) qS. (j)
.
pM.A. (j) qM.A. (j) + pM.N.A. (j) qM.N.A. (j) + pS. (j) qS. (j)

(2)

3
k/j

Formula (2) se transforma, nlocuind p(k) cu Ip

k/j

p(j), astfel obtinem:

k/j

k/j

Ip
pM.A. (j) qM.A. (j) + IpM.N.A. pM.N.A. (j) qM.N.A. (j) + IpS. S. (j) qS. (j)
IP C = M.A.
pM.A. (j) qM.A. (j) + pM.N.A. (j) qM.N.A. (j) + pS. (j) qS. (j)
pM.A. (j) qM.A. (j)
=Ipk/j

+
M.A.
pM.A. (j) qM.A. (j) + pM.N.A. (j) qM.N.A. (j) + pS. (j) qS. (j)
pM.N.A. (j) qM.N.A. (j)
+ Ipk/j

+
M.N.A.
pM.A. (j) qM.A. (j) + pM.N.A. (j) qM.N.A. (j) + pS. (j) qS. (j)
pS. (j) qS. (j)
+ Ipk/j

S. .
pM.A. (j) qM.A. (j) + pM.N.A. (j) qM.N.A. (j) + pS. (j) qS. (j)

pi (j) qi (j)
Ipk/j

=
i
pi (j) qi (j)
i{tipuri de m
arfuri si servicii}
i

=
Ipk/j
ki (j),
i
i{tipuri de m
arfuri si servicii}
k/j

(3)

unde am denotat coecientul indicelui Ipi prin ki (j). Acest coecient este ponderea cheltuielilor
corespunzatoare marfei/serviciului i din totalul cheltuielilor. In practica pentru determinarea indicelui
preturilor de consum se utilizeaza formula (3). Avantajul acestei formule este faptul ca valorile
coecientilor se leaga de obiceiurile consumatorilor, care nu se schimba atat de repede. Astfel acesti
coecienti de obicei se pot considera a constanti pe o perioada n care nu intervine nici o schimbare
semnicativa n obiceiurile consumatorilor.
Observatie: Din indicele preturilor de consum se calculeaza rata inatiei, scazand 1 din IPC:
ri = IP C 1.

4
Indicatori medii specifici seriilor cronologice
Formulele urmatoare se refera la seria cronologica Y , denita prin:
(
)
t1 t2 . . . t n
Y :
.
y1 y2 . . . y n
Nivelul mediu
serii cronologice de intervale - adunand marimea de la baza seriei rezultatul se poate
interpreta ca si valoarea totala a variabilei observate n perioada studiata, pentru ca nici
un element nu se repeta n suma
y1 + y2 + + yn
Y =
n
serii cronologice de momente - adunand marimea de la baza seriei rezultatul nu se
poate interpreta ca si valoarea totala a variabilei observate de-a lungul perioadei studiate,
pentru ca cel putin un elemet se repeta n suma, n acest caz nivelul mediu se determina
dupa formula urmatoare
Y =

3 t2 )
4 t3 )
1
y1 t2 t
+ y2 (t2 t1 )+(t
+ y3 (t3 t2 )+(t
+ + yn1 (tn1 tn22)+(tn tn1 ) + yn tn t2n1
2
2
2
.
tn t1

Observatii: 1. Coecientii valorilor observate (yi ) se obtin ca si media lungimilor celor

doua perioade de timp ce preced, respectiv urmeaza observarea i. In cazul primei valori
observate (y1 ) lungimea intervalului de timp care precede prima observare se considera a
egala cu 0, pentru ca nainte nu s-a mai efectuat nici o observare. Similar procedam si
cu lungimea intervalului de dupa ultima observare.
2. In cazul n care observarile se nregistreaza la momente echidistante aceasta formula se
simplica n felul urmator:
Y =

y1
2

+ y2 + y3 + + yn1 +
n1

yn
2

Diferenta absolut
a medie/ Cresterea medie. Sa consideram seria formata din diferentele
absolute cu baza n lant:
(
)
t1
t2
t3

tn
t/t1
Y
:
.
t /t
t /t
t /t
Y2 1 Y3 2 Yn n1
Diferenta absoluta medie se obtine ca si media aritmetica simpla a ultimelor (n 1) diferente,
astfel
n
n

t /t
Yi i1
(yi yi1 )
yn y1
i=2
i=2
Y =
=
=
.
n1
n1
n1
Indicele mediu:

IY =

yi1 yi
i=2
n

2
yi1
i=2

y1 y2 + y2 y3 + + yn1 yn
.
2
y12 + y22 + + yn1
t /t

Observatie: Daca presupunem, ca indicii cu baza n lant sunt aproximativ egali: IY2 1 =
t /t
t /t
IY3 2 = = IYn n1 = I Y , valoarea comuna ind indicele mediu, atunci indicele mediu este

y
n1
n1
t
t
/t
t /t
t
/t
t /t
t /t
n
n
1
=
I Y = n1
IY
=
IYn n1 IYn1 n2 IY3 2 IY2 1 .
y t1
Ritmul mediu/ Diferenta relativ
a medie/ Rata medie de crestere: RY = I Y 1.

5
Indici statistici, indicatori si indicatori medii ale seriilor cronologice, descompunerea
seriilor cronologice
Problema 1. O rma exporta 3 tipuri de produse: A, B, C. Preturile practicate si cantitatile
exportate n 2 ani consecutivi sunt date n urmatorul tabel:

pi
qi

2010
A B C
3 4 5
5 7 9

2011
A B C
4 6 3
4 7 10

a) Scrieti modelul matematic al lui Z, care exprima volumul valoric al exporturilor.

b) Calculati indicele variatiei integrale.
c) Calculati si interpretati indicii elementari.
d) Cum s-a modicat Z sub inuenta exclusiva a pretului?
e) Care a fost modicarea determinata de cantitate?

Problema 2. Exporturile unei tari n 2005 au fost de 1200 mil. Euro, cu 20% mai mari decat n anul
2004. Importurile din 2004 au fost de 850 mil. Euro, de 0.9 ori mai mici decat importurile din 2005.
a) Determinati rezultatul balantei comerciale n ecare an.
b) Cum s-a modicat el (rezultatul balantei) de la un an la altul?
c) Determinati cu metoda Fisher inuenta exclusiva a exporturilor asupra rezultatului
balantei.
d) Cum s-a modicat balanta comerciala sub inuenta importurilor (pe baza indicelui Fisher)?
Problema 3. (Sursa: problema 3 de la pagina 272 a cartii de curs) Calculati indicele preturilor de
consum (IPC), cunoscand:
Tip de m
arfuri si servicii

Structura cheltuielilor

M
arfuri alimentare
M
arfuri nealimentare
Servicii

40
31
29

Modificarea preturilor n perioada

curent
a fat
a de cea de baz
a (%)
1.3
1.48
1.25

Problema 4. Dati cate un exemplu pentru seria cronologica de momente, respectiv de intervale
(Puteti sa va alegeti exemplele si din problelma 2 de la pagina 326 a cartii de curs). Determinati
pentru ambele exemple nivelul mediu.
Problema 5. Productia unei fabrici de paine pe un interval de 5 ani a fost:
(
)
2007 2008 2009 2010 2011
Y :
.
15
16
20
19
21
a) Calculati diferentele absolute, indicii statistici si diferentele relative cu baza xa si n lant.
b) Care este nivelul mediu anual al productiei n perioada analizata?
c) Cu cat s-a modicat n medie productia de la un an la altul?
d) De cate ori s-a modicat, n medie, si cu cat la suta?
e) Reprezentati grac seria.
f ) Scrieti ecuatia ce arata evolutia productiei n timp.
g) Previzionati pentru anii 2012 si 2013.
Problema 6. Consumul de bere al unei terase de pe litoral n 3 ani consecutivi, n cele patru
trimestre, a fost:

2005
2006
2007

I II III
25 39 31
28 45 34
35 47 38

Rezolvare probl. 1.

IV
27
33
35

a) Realizati cronograma si precizati componentele prezente.

b) Determinati mediile mobile de ordinul p, unde p este numarul de
perioade ale componentei sezoniere.
c) Calculati si interpretati coecientii sezonalitatii si dati estimatii
pentru componentele sezoniere.
d) Estimati parametrii tendintei.
e) Previzionati pentru anotimpurile lui 2008.

6
a) Volumul valoric al exporturilor unui produs ntr-un an se poate determina ca produsul dintre
pretul si cantitatea exportata ai produsului. Astfel volumul valoric al exporturilor se obtine ca:
Z = p A qA + p B qB + p C qC .

(4)

b) Indicele variatiei integrale este de fapt indicele marimii, astfel trebuie sa determinam indicele lui
Z:
z2011
2011/2010
IZ
=
.
(5)
z2010
Conform relatiei (4), volumul valoric al exporturilor n cei doi ani analizati este urmatorul:
z2010 = pA (2010) qA (2010) + pB (2010) qB (2010) + pC (2010) qC (2010)
= 3 5 + 4 7 + 5 9 = 88,
z2011 = 4 4 + 6 7 + 3 10 = 88.

(6)
(7)

nlocuind (6) si (7) n formula (5), obtinem:

2011/2010

IZ

88
= 1,
88

ceea ce nseamna ca marimea Z nu s-a schimbat de la un an la altul.

c) Avem doi factori majori: pretul si cantitatea. Insa daca dorim sa calculam indicele pretului:
2011/2010
, se pune ntrebarea cu care pret sa lucram n cei doi ani analizati? De aceea mai avem
Ip
nevoie sa specicam si produsul pentru care urmeaza sa deterinam cum se schimba pretul n
perioada analizata. Astfel avem 3 indici elementari n cazul factorului de pret:
=
Ip2011/2010
A

pA (2011)
6
3
4
= = 1.5, Ip2011/2010
= = 0.6
= = 1.33, Ip2011/2010
B
C
pA (2010)
3
4
5

si 3 indici elementari n cazul factorului de cantitate:

=
Iq2011/2010
A

qA (2011)
7
10
4
= = 1, Iq2011/2010
=
= = 0.8, Iq2011/2010
= 1.11.
B
C
qA (2010)
5
7
9

La interpretare, doar cateva exemple:

2011/2010
= 1.33, nseamna ca pretul produsului A a crescut de 1.33 ori n anul
1. Faptul ca IpA
2011 fata de anul 2010.
2011/2010
= 35 = 0.6, nseamna ca pretul produsului C a scazut de 0.6 ori.
2. Faptul ca IpC
2011/2010
3. Faptul ca IqB
= 77 = 1, nsemna ca nu s-a schimbat de la un an la altul cantitatea
exportata din produsul B.
d) Inuenta unui singur factor asupra marimii se poate masura cu ajutorul indicilor variatiei partiale.
Este de ajuns sa calculam indicele de care avem nevoie cu o metoda, dar de data aceasta
prezentam metoda de calcul pentru ecare metoda de ponderare:
pA (2011) qA (2010) + pB (2011) qB (2010) + pC (2011) qC (2010)
pA (2010) qA (2010) + pB (2010) qB (2010) + pC (2010) qC (2010)
45+67+39
89
=
=
= 1.01;
35+47+59
88
pA (2011) qA (2011) + pB (2011) qB (2011) + pC (2011) qC (2011)
2011/2010
IZ/p
(P ) =
pA (2010) qA (2011) + pB (2010) qB (2011) + pC (2010) qC (2011)
4 4 + 6 7 + 3 10
88
=
=
= 0.98;
3 4 + 4 7 + 5 10
90

2011/2010
2011/2010
2011/2010
IZ/p
(F ) = IZ/p
(L) IZ/p
(P ) = 1.01 0.98 = 0.99.
2011/2010

IZ/p

(L) =

7
Pe baza valorii indicelui de tip Laspeyres se poate spune ca volumul valoric al exporturilor (Z)
a crescut de 1.01 ori sub inuenta factorului de pret n 2011 fata de anul 2010.
Pe baza valorii indicelui de tip Paasche volumul valoric al exporturilor (Z) a scazut de 0.98 ori
sub inuenta factorului de pret n 2011 fata de anul 2010.
Pe baza valorii indicelui de tip Fisher volumul valoric al exporturilor (Z) a scazut de 0.99 ori
sub inuenta factorului de pret n 2011 fata de anul 2010.
e) Indicii care ne arata schimbarea lui Z determinata de Y se pot calcula asemanator indicilor de la
punctul d).
Rezolvare probl. 2.
a) Balanta comerciala se determina ca diferenta dintre exporturi si importuri: B = E I. Sunt
date: valoarea exporturilor din 2005 (E2005 = 1200 mil. Euro) si valoarea importurilor n 2004
(E2004 = 850 mil. Euro). Pentru a determina valoarea balantei n cei doi ani analizati (2004,
2005), trebuie sa mai determinam si E2004 , respectiv I2005 .
Din context se pot deriva urmatoarele relatii, care ne conduc la valorile necunoscute ale exporturilor, respectiv importurilor:
E2005 = E2004 + 20% E2004 E2005 = 1.2E2004 E2004 =
I2004 = 0.9 I2005 I2005 =

E2005
1200
=
= 1000,
1.2
1.2

I2004
850
=
= 944.44 944.
0.9
0.9

Astfel rezultatele balantei comerciale pentru cei doi ani analizati:

B2010 = 1000 850 = 150,
B2011 = 1200 944 = 256.
b) Indicele variatiei integrale (indicele marimii):
2005/2004

IZ

B2011
256
=
= 1.71
B2010
150

ne arata ca balanta comerciala a crescut de 1.71 ori (/ cu 71%) n anul 2005 fata de anul 2004.
Observatie: Schimbarea lui Z se poate masura si prin diferenta absoluta (cu cat s-a modicat)
sau prin diferenta relativa (cu cat la suta s-a modicat).
c) Ca sa ne e mai usor sa determinam factorii variatiei partiale, organizam datele n tabelul urmator

E
I

2004
1000
850

2005
1200
944

Pentru a determina indicele Fisher, avem nevoie si de indicii de tip Laspeyres, respectiv Paasche:
E2005 I2004
1200 850
350
=
=
= 2.33,
E2004 I2004
1000 850
150
1200 944
256
E2005 I2005
2005/2004
=
=
= 4.57,
IB/E
(P ) =
E2004 I2005
1000 944
56
2005/2004

IB/E

(L) =

ceea ce implica
2005/2004

IB/E

(F ) =

2.33 4.57 = 3.26.

Conform indicelui Fisher, sub inuenta exporturilor, rezulatul balatei a crescut de 3.26 ori n
2005 fata de anul 2004.

8
d)
1000 944
56
E2004 I2005
=
=
= 0.37,
E2004 I2004
1000 850
150
E2005 I2005
256
1200 944
2005/2004
IB/I
(P ) =
=
=
= 0.73,
E2005 I2004
1200 850
350

2005/2004
IB/I
(F ) = 2.33 4.57 = 0.27.
2005/2004

IB/I

(L) =

Sub inuenta importurilor balanta a scazut de 0.27 ori.

Rezolvare probl. 3.
Modicarea preturilor n perioada curenta fata de perioada de baza se da n procente, ceea ce
nseamna ca de fapt cunoastem diferentele relative ale preturilor pentru perioada curenta n comparatie
k/j
k/j
cu perioada de baza. Stiind, ca Ipi = Rpi + 1, cei trei indici statistici ai preturilor sunt:
Ipk/j
= 1.013, Ipk/j
= 1.0148, Ipk/j
= 1.0125.
M.A.
M.N.A.
S.
Coecientii care caracterizeaza obiceiurile consumatorilor se pot aa din a doua coloana a tabelului:
kM.A. =

31
40
= 0.4, kM.N.A. =
= 0.31, kS. = 0.29.
40 + 31 + 29
100

Utilizand formula (3), indicele preturilor de consum este:

IP C = 0.4 1.013 + 0.31 1.0148 + 0.29 1.0125 = 1.0134.

Rezolvare probl. 4.
Din problema 2, de pe pagina 326 a cartii de curs, exemplul de la punctul a), care contine seria
numarului de defectiuni nregistrate zilnic de o rma ce repara ascensoare, este o serie cronologica
de intervale, pentru ca adunand valorile de la baza seriei, suma obtinuta se poate interpreta ca si
numarul total al defectiunilor din perioada analizata, astfel nivelul sau mediu se calculeaza ca si o
medie aritmetica simpla a valorilor de la baza seriei:
)
(
5+7+4+8+3
27
luni marti miercuri joi vineri
Y1 :
Y1 =
=
= 5.4.
5
7
4
8
3
5
5
Seria de la punctul d), seria ce descrie evolutia abonatilor unei rme de telefonie mobila, constituie
un exemplu pentru seriile cronologice de momente, deoarece adunand marimea de la baza seriei,
suma nu are o interpretare logica. Ea poate sa contina acelasi abonat de mai multe ori. Observarile
sunt echidistante n timp (n exemplul din carte nu, am schimbat momentele observarii, astfel ncat
observarile sa e echidistante), de aceea nivelul mediu se calculeaza n felul urmator:
(
)
01.01.2010 15.02.2010 01.04.2010 15.05.2010 01.07.2011
Y4 :
225
327
548
608
593

Y4 =

Rezolvare probl. 5.

225
2

+ 327 + 548 + 608 +

51

593
2

= 473.

9
t/t1

a) Diferentele absolute cu baza n lant se determina cu formula Y

= yt yt1 , astfel seria formata
din diferentele obtinute:
(
)
2007 2008 2009 2010 2011
t/t1
Y
:
.

1
4
1
2
t/2007

Diferentele absolute cu baza xa se determina cu formula Y

= yt y2007 , daca alegem
ca si moment de referinta primul an de observare, anume anul 2007. Astfel seria formata din
diferentele obtinute:
(
)
2007 2008 2009 2010 2011
t/2007
:
Y
.
0
1
5
4
6
t/t1

yt
Indicii cu baza n lant se determina cu formula IY
= yt1
. Astfel seria formata din indicii
obtinuti:
(
)
2007 2008 2009 2010 2011
t/t1
IY
:
.

1.07 1.25 0.95 1.11

t/2007

yt
= y2007
Indicii cu baza xa se determina cu formula IY
, daca alegem ca si moment de
referinta primul an de observare, anume anul 2007. Astfel seria formata din indicii obtinuti:
(
)
2007 2008 2009 2010 2011
t/2007
IY
:
.
1
1.07 1.33 1.27 1.4

Stiind ca diferentele se pot obtine din indicii de acelasi tip, scazand 1 din valoarea acestora,
cele doua serii formate din diferentele relative cu baza n lant, respectiv cu baza xa:
)
(
2007 2008 2009 2010 2011
t/t1
,
RY
:

0.07 0.25 0.05 0.11

(
)
2007 2008 2009 2010 2011
t/2007
RY
:
.
0
0.07 0.33 0.27 0.4
b) Adunand productiile anuale ale rmei ncepand din anul 2007 pana n anul 2011, suma obtinuta
ne da productia totala pentru perioada analizata, n concluzie Y este o serie de intervale si
media sa se determina ca si media aritmetica simpla a tuturor observarilor. Asfel productia
medie anuala este:
15 + 16 + 20 + 19 + 21
91
Y =
=
= 18.2.
5
5
c) Diferenta absoluta medie se poate determina ca si media aritmetica simpla a diferentelor absolute
n y1
anuale sau mai simplu cu formula: Y = yn1
. Astfel Y = 2115
= 64 = 1.5, ceea ce nsemna
51
ca productia a crescut n medie cu 1.5 de la un an la altul.
n

d) Pentru determinarea indicelui mediu se aplica formula I Y =

yi1 yi

i=2
n

i=2

IY =

2
yi1

, astfel obtinem:

1339
15 16 + 16 20 + 20 19 + 19 21
=
= 1.0781.
2
2
2
2
15 + 16 + 20 + 19
1242

Din relatia dintre indicele mediu si ritmul mediu rezulta ritmul mediu de
RY = I Y 1 = 0.0781 = 7.81%.
Pe baza rezultatelor obtinute, productia de paine s-a modicat de 1.0781 ori / cu 7.81% n
medie.

4 21
=
=
Observatie: Cu cealalta formula de calcul, indicele mediu are valoarea I Y = 4 yy2011
15
2007
1.0878.

10
Cronograma
22
21
20

prod.

19
18
17
16
15
14
2006

2007

2008

2009
t

e)

2010

2011

2012

f ) Pe baza gracului de la punctul precedent, decidem sa ncercam o ajustare liniara pentru modelarea evolutiei productiei n timp. In cazul acesta cautam o relatie de forma Y a + b t
ntre factorul de timp si variabila rezultativa de productie. Calculele se realizeaza exact ca si n
cazul regresiei liniare, considerand timpul ca si o variabila explicativa, avand valorile 1, 2, . . . , n,
asociate observarile consecutive.
Observatie: La ajustarea functiei de regresie, numerotam observarile n ordine cronologica
de la 1 pana la n (daca observarile sunt efectuate la momente de timp echidistante) si n loc de
momentele originale de observare, vom lucra numai cu numarul de ordine al observarilor astfel
obtinute.
Parametrii regresiei se obtin cu formulele:
Cov(Y, t)
M (Y t) M (Y ) M (t)
=
,
t2
M (t2 ) (M (t))2
a = M (Y ) b M (t).
b=

Mediile de care avem nevoie:

5(5+1)

M (t) =
M (t2 ) =
M (Y ) =
M (Y t) =

1+2+3+4+5
= 2 = 3,
5
5
5(5+1)(25+1)
2
2
2
2
2
1 +2 +3 +4 +5
6
=
= 11,
5
5
15 + 16 + 20 + 19 + 21
= 18.2,
5
15 1 + 16 2 + 20 3 + 19 4 + 21 5
288
=
= 57.6.
5
5

Astfel parametrii regresiei au urmatoarele valori:

b=

57.6 18.2 3
= 1.5, a = 18.2 1.5 3 = 13.7.
11 32

Deci ecuatia ce ne arata evolutia productiei n timp este urmatoarea:

Y (t) 13.7 + 1.5 t.
Observatie: Faptul ca, factorul t n ecuatia de regresie are un coeent de 1.5, nseamna, ca
dintr-an an n altul (de la un moment de observare pana la altul), productia creste cu 1.5.
g) Previziuni se pot da pe baza indicatorilor medii sau a modelului de regresie:

11
Previziune pe baza diferentei absolute medii. Conform punctului c), Y = 1.5,
ceea ce nseamna ca productia anuala creste n medie cu 1.5. Presupunand ca seria si
pastreaza aceasta proprietate si n continuare, pentru anii 2012, respectiv 2013 se pot da
urmatoarele previzuni:
y2012 y2011 + Y = 21 + 1.5 = 23.5,
y2013 y2012 + Y y2011 + 2 Y = 21 + 2 1.5 = 24.
Previziune pe baza indicelui mediu. Similar,
y2012 y2011 I Y = 21 1.0781 = 22.64,
2

y2013 y2012 I Y y2011 I Y = 21 1.07812 = 24.41.

Observatie: Pe baza ritmului mediu/ diferentei relative medii obtinem aceleasi
previziuni ca si cu ajutorul indicelui mediu.
Previziune pe baza modelului de regresie. Continuand numerotarea momentelor
de observare, anului de observare 2012 i corespunde numarul de ordine 6, iar anului
2013, numarul de ordine 7. Astfel, pe baza modelului de regresie, se pot da urmatoarele
previziuni pentru urmatorii doi ani:
2012 : Y (6) 13.7 + 1.5 6 = 22.7,
2013 : Y (7) 13.7 + 1.5 7 = 24.2.
Rezolvare probl. 6.
a) Reprezentand n reperul cartezian ecare observare ca un punct, avand prima coordonata data
de timpul observarii, iar a doua coordonata de valoarea observata. Unim punctele asociate
observarilor consecutive n timp. Astfel obtinem cronograma:
Consumul de bere
50

45

Consumul de bere

40

35

30

25

20

2005.I.

2005.II. 2005.III. 2005.IV. 2006.I. 2006.II. 2006.III. 2006.IV. 2007.I.

Perioada de observare

2007.II. 2007.III. 2007.IV.

Pe cronograma se poate observa un trend liniar si o ciclicitate de lungimea unui an. Ciclicitea
cu durata mai mica sau egala cu un an se numeste componenta sezoniera.
b) Pentru a calcula mediile mobile avem nevoie de numarul de perioade ale componentei sezoniere.
Componenta sezoniera are lungime de un an, iar noi avem 4 observari ntr-un an, de aceea
p = 4. Vom determina media mobila pentru observarea din 2006, trimestrul II:
Y II,2006 =

+ YII,2006 + . . .
.
p

12
In numarator continuam sa adunam simetric observarile precedente, respectiv urmatoare perioadei de observare II, 2006,
Y II,2006 =

+ YI,2006 + YII,2006 + YIII,2006 + . . .

,
4

(8)

continuand pana ce n numarator vom avea p observari. In formula (8) avem deja 3 observari
n numarator, si daca mai adaugam observarea precedenta momentului de observare I, 2006, si
observarea urmatoare momentului de observare III, 2006, vom avea deja prea multe observari
n numarator, de aceea includem simetric numai 12 din observarea YIV,2005 si 21 din observarea
YIV,2006 , astfel
Y II,2006

Similar

1
Y
2 IV,2005

+ YI,2006 + YII,2006 + YIII,2006 + 21 YIV,2006

=
4
1
1
27
+
28
+
45
+
34
+
33
2
= 2
= 34.25.
4

+ 39 + 31 + 27 + 21 28
Y III,2005 =
= 30.9.
4
La fel se pot calcula si celelalte medii mobile. Se poate observa, ca primelor 2 observari nu
putem sa-i determinam mediile mobile, pentru ca pentru ele am avea nevoie si de valori ale
consumului anterioare perioadei observate. In cazul ultimelor 2 observari am avea nevoie de
consumul de bere si din primele trimsetre ale anului 2008, pentru a le calcula media mobila.
Organizam mediile mobile, care se pot determina n urmatorul tabel:
1
25
2

I
2005
2006 33.13
2007 37.75

II
34.25
38.5

III
30.88
35.88
-

IV
32
.
37
-

Valorile din tabelul mediilor mobile ne dau consumul de bere care l-am obtine daca nu ar
actiona factorii sezonieri.
c) In cazul unui model multiplicativ coecientii sezonalitatii ne arata de cate ori s-a modicat
valoarea seriei sub actiunea factorilor sezonieri decat daca acestia nu ar actionat. In acest caz
ei se determina cu urmatoarea formula:
Ks,a =

Ys,a
.
Y s,a

In cazul unui model aditiv coecientii sezonalitatii ne arata cu cat s-a modicat valoarea seriei
sub actiunea factorilor sezonieri decat daca acestia nu ar actionat. In acest caz ei se determina
cu urmatoarea formula:
Ks,a = Ys,a Y s,a .
Cum decidem, care model s
a aplic
am? Cum se recunoaste modelul aditiv si cel
multiplicativ? Modelul aditiv se caracterizeaza printr-o amplitudine a oscilatiilor constanta.
In cazul modelului multiplicativ amplitudinea oscilatiilor scade sau creste mpreuna cu tendinta.
In cazul nostru se observa o tendinta liniar crescatoare, nsa amplitudinea oscilatiilor pare sa
nu e inuentata de aceasta crestere (varfurile nu devin din ce n ce mai nalte n comparatie
de unde au pornit), de aceea modelul aditiv descrie mai bine dinamica seriei analizate. Astfel
de ex. KIII,2005 = YIII,2005 Y III,2005 = 31 30.88 = 0.12. Construim tabelul sezonalitatii,
compus din coecientii sezonalitatii:

13
2005
2006
2007

I
II
-5.13 10.75
-2.75 8.5

III
0.12
-1.88
-

IV
-5
.
-4
-

Obtinem o estimatie pentru componenta sezoniera, care caracterizeaza primul trimestru al anului, ca si media aritmetica a tuturor coecientilor sezonieri aferente acestui
trimestru:
KI,2006 + KI,2007
(5.13) + (2.75)
KI =
=
= 3.89.
2
2
Similar,
KII,2006 + KII,2007
10.75 + 8.5
=
= 9.63,
2
2
0.12 + (1.88)
KIII,2005 + KIII,2006
=
=
= 0.88,
2
2
KIV,2005 + KIV,2006
(5) + (4)
=
=
= 4.5
2
2

K II =
K III
K IV

d) Parametrii tendintei se calculeaza pentru seria desezonalizata (formata din mediile mobile), iar
n loc de timpul exact al observarilor, perioadele se numeroteaza de la 1 pana la n.
Seria desezonalizata
40
39
38

Consumul de bere

37
36
35
34
33
32
31
30

Reprezentand grac seria desezonalizata, se poate observa ca seria urmeaza o tendinta liniara
ntr-adevar.
Astfel se cauta ntre seria Y si timpul t o relatie de forma:
Y (t) a + b t,
(

unde

Y :

1
2
3
4
5
6
7
8
30.88 32 33.13 34.25 35.88 37 37.75 38.5

)
.

Conform formulei de calcul a parametrilor regresiilor liniare simple

M (Y t) M (Y ) M (t)
M (Y t) M (Y ) M (t)
=
,
t2
M (t2 ) M (t)2
a = M (Y ) b M (t).
b=

14
Mediile de care avem nevoie:
8(8+1)

1+2+3+4+5+6+7+8
M (t) =
= 2 = 4.5,
8
8
8(8+1)(28+1)
2
2
2
2
2
2
2
1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7 + 82
2
6
M (t ) =
=
= 25.5,
8
8
30.88 + 32 + 33.13 + 34.25 + 35.88 + 37 + 37.75 + 38.5
M (Y ) =
= 34.92,
8
30.88 1 + 32 2 + 33.13 3 + 34.25 4 + 35.88 5 + 37 6 + 37.75 7 + 38.5 8
M (Y t) =
8
= 163.12.
Astfel parameterii regresiei au urmatoarele valori:
b=

163.12 34.93 4.5

= 1.13, a = 34.92 1.13 4.5 = 29.84.
25.5 (4.5)2

Deci tendinta seriei se poate descrie prin functia liniara:

T (t) = 29.84 + 1.13 t.
e) In cazul modelului aditiv Y (t) = T (t) + S + , iar pentru modelul multiplicativ Y (t) = T (t) S ,
unde T este tendinta, S componenta sezoniera, iar termenul rezidual.
Identicand un model aditiv nca la punctul c), n cazul nostru
Y (t) = T (t) + S + ,
astfel
Y (t) T (t) + K s .
Estimand tendinta perioadelor de observare, le-am asociat urmatoarele numere de ordine:
III, 2005
1

IV, 2005
2

I, 2006
3

II, 2006
4

III, 2006
5

IV, 2006
6

I, 2007
7

II, 2007
8

continuand acest sir, pana ce ajungem la perioadele pentru care trebuie sa dam o previziune,
obtinem urmatoarele numere de ordine:
III, 2007 IV, 2007
9
10

I, 2008
11

II, 2008
12

III, 2008
13

IV, 2008
14

Previziunea pentru primul trimestru al anului 2008:

Y (11) T (11) + K I = 29.84 + 1.13 11 + (3.89) = 38.38.
Previziunea pentru al doilea trimestru al anului 2008:
Y (12) T (12) + K II = 29.84 + 1.13 12 + 9.63 = 53.03.
Previziunea pentru al treilea trimestru al anului 2008:
Y (13) T (13) + K III = 29.84 + 1.13 13 + (0.88) = 43.65.
Previziunea pentru al patrulea trimestru al anului 2008:
Y (14) T (14) + K IV = 29.84 + 1.13 14 + (4.5) = 41.16.