Sunteți pe pagina 1din 46

KINETOPROFILAXIA

DEFINIIE
Kinetoprofilaxia studiaz procesul
de optimizare a strii de sntate
si de prevenire
a mbolnvirii organismului uman,
cu ajutorul exerciiilor fizice.
(Crciun,M., 2002).

Kinetoprofilaxia se aplic:

omului sntos, pentru a-l feri de


boli sau de apariia sindromului de
decondiionare fizic.
omului vrstnic,( la care
decondiionarea a aprut) pentru a-l
feri de agravare.
omului bolnav (cu boli cronice),
pentru a-l feri de apariia unor
agravri sau complicaii.

SCOPUL KINETOPROFILAXIEI

ntrirea strii de sntate;


mrirea rezistenei naturale a organismului fa
de agenii patogeni din mediul extern;
stabilirea unui echilibru psiho-fizic normal ntre
organism si mediu;
pentru copii, obiectivul cel mai important const
n asigurarea condiiilor pentru cresterea si
dezvoltarea normal si armonioas a organismului,prevenirea apariiei deficienelor fizice si a
contactrii unor boli care le-ar putea afecta
dezvoltarea normal.

TIPURILE KINETOPROFILAXIEI
kinetoprofilaxia primar ( gradul I).
kinetoprofilaxia secundar(gradul II).

Kinetoprofilaxia primar sau de gradul I.,


Se aplic oamenilor sntoi si
prsoanelor aflate n situaii biologice
speciale.
copii de la 0 - 3 ani.
femeia n situaii biologice speciale
( sarcin, luzie, alptare)
persoanele care lucreaz n condiii
grele de munc.

La aceste categorii de populatie, folosirea exercitiului


fizic ca factor biologic natural cu multiple valente
pozitive se aplic numai dup regulile generale ale
terapeuticii.
Scopul exercitiilor fizice n aceste aplicatii const
din: ntrirea strii de sntate, mrirea rezistentei
naturale fat de agentii patogeni din mediul extern,
stabilirea unui echilibru psiho-fizic normal ntre
organism i mediu.
Pentru copii, obiectivul cel mai important const din
asigurarea conditiilor pentru creterea normal i
dezvoltarea armonioas a organismului, precum i n
prevenirea deficientelor fizice.

Kinetoprofilaxia secundar sau de gradul II

Se aplic n caz de patologii.

prevenirea agravrii unor boli cu


potenial evolutiv

Kinetoprofilaxia secundara are ca obiective:

educarea bolnavilor cu afectiuni cronice


evolutive;
formarea comportamentului motric
adecvat (posturi i micri n timpul
exercitrii profesiunii i nafara acesteia)
pentru stoparea sau diminuarea evolutiei
bolii sau deficientei.

FITNESS-UL - COMPONENT
DE BAZ A
KINETOPROFILAXIEI,
TESTAREA APARATULUI MIOARTRO-KINETIC

Fitness-ul este capacitatea de a


accede la o calitate optim a vietii.
Reprezint deci o conditie dinamic,
multidimensional ce se bazeaz pe
o stare de sntate pozitiv i
include n ea mai multe componente:
fitness intelectual, social, spiritual i
fizic. (Cmpeanu, M., 2003)

Fitness-ul este un termen foarte larg


utilizat n zilele noastre i este o
notiune care indic nivelul de
functionare a sistemului
cardiovascular ca rezultat al unor
rezerve energetice nalte.
Exprimarea strict a fitness-ului se
face prin valoarea consumului maxim
de oxigen.

Testarea aparatului mio-artro-kinetic

Testarea aparatului mio-artro-kinetic


trebuie s demonstreze subiectilor c
dei sunt sntoi, prezint deficite
importante care cumulate n timp
submineaz ncet dar sigur structura
i functiile organismului.
Intre sistemele de testare de o
atentie deosebit se bucur sistemul
HETTINGER.

Sistemul Hettinger

A - Testarea mobilittii articulare si a echilibrului


Ex.1. Din pozitia stnd, (cu genunchii n extensie i cu picioarele

apropiate) se execut ndoirea trunchiului, subiectul ncercnd s ating


podeaua cu minile. Se puncteaz dup cum urmeaz:

atingerea podelei cu palmele


10 pct.
atingerea podelei cu degetele
8 pct.
atingerea podelei cu vrful degetelor
6 pct.
existenta unei distante sub 2 cm ntre degete i podea
5 pct.
existenta unei distante de la 3-5 cm ntre degete i podea 4 pct.
existenta unei distante de la 6-10 cm ntre degete i podea 3
pct.
existenta unei distante ntre11-15 cm ntre degete i podea 2pct.
existenta unei distante peste 15 cm ntre degete i podea 1 pct.

Ex.2. Din pozitia aezat pe podea, se caut ca halucele s


fie adus la nas (se ndoaie trunchiul nainte, capul se
apleac nainte i se trage piciorul cu mna).

dac se atinge nasul


5 pct.
sub 5 cm distant
4 pct.
ntre 5-10 cm distant
3 pct.
ntre 10-20 cm distant
2 pct.
peste 20 cm distant
1 pct.
Se execut la fel cu celalalt picior i
se puncteaz corespunztor.

Ex.3. Din stnd: ndoirea rsucit a bratului drept pn se


ajunge cu fata dorsal a minii n contact cu spatele, caut
s ating (cu degetele orientate n sus) degetele de la
bratul stng care este ridicat, ndoit i rsucit astfel nct
palma s ating spatele; antebratul stng ranversat peste
umr la spate.
Se inverseaz minile i se realizeaz o nou testare.

dac vrfurile degetelor se depesc


dac vrfurile se ating
pentru distanta 5 cm ntre vrfuri
5-10 cm ntre vrfuri
peste 10 cm ntre vrfuri

5 pct.
4 pct.
3 pct.
2 pct.
1 pct.

Ex.4. Se aeaz transversal pe palma deschis


(cotul la 90) o rigla de 40-50 cm i se balanseaz
numrnd sec (21,22,23,24) pn cade rigla; se
face cu fiecare mn trei ncercri. Se puncteaz
cea mai bun reuit. Aceeai punctare i pentru
mna cealalt.
peste 12 sec.
10-12 sec.
7-9 sec.
4-6 sec.
sub 3 sec.

5 pct.
4 pct.
3 pct.
2 pct.
1pct.

Ex.5. Se aeaz un prosop pe podea;


stnd pe un picior, subiectul ncearc
s prind cu degetele celuilalt picior
prosopul i s ridice coapsa la 90; se
fac 5 ncercri cu fiecare picior,
acordndu-se 1 punct pentru fiecare
ncercare reuit.

B - Testarea fortei musculare

Din culcat se ridic n acelai timp trunchiul i membrele


inferioare, n echer. Bratele se duc spre vrful picioarelor
(intrnd n contact coapsele i gambele); se cronometreaz
(21,22...) ct timp se poate mentine pozitia:
peste 45 sec
10 pct.
41-45 sec
9 pct.
36-45 sec
8 pct.
31-35 sec
7 pct.
26-30 sec
6 pct.
21-25 sec
5 pct.
16-20 sec
4 pct.
11-15 sec
3 pct.
6-10 sec
2 pct.
5 sec
1 pct.

Ex.7. Subiectul n culcat facial cu palmele pe


fese; ridic trunchiul i membrele inferioare n
extensie, punctajul ca i la ex. 6 n functie de
durata mentinerii pozitiei.
Ex.8. Pozitia sprijin culcat facial se execut flotri
(ritmul 21,22,23,24 etc., 1 sec. ndoirea bratelor;
1 sec ntinderea lor) pn cnd abdomenul atinge
uor podeaua.
Punctajul:
Brbati
Femei
Puncte
Peste 21 flotri
Peste 14 flotri
10
21 flotri
14 flotri
9

Punctajul:
Brbati
Puncte

Peste 21 flotri
21 flotri
18 flotri
15 flotri
12 flotri
9 flotri
6 flotri
4 flotri
3 flotri
2 flotri

Femei
Peste

14 flotri
14 flotri
12 flotri
10 flotri
8 flotri
6 flotri
4 flotri
3 flotri
2 flotri
1 flotri

10
9
8
7
6
5
4
3
2
1

C - Testarea capacitatii de efort


1 - Proba RUFFIER-DICKSON. Se executa

30 genuflexiuni n 45 secunde calculnduse indicele Ruffier:

(P+P1+P2-200)/10
P Puls de repaus
P1 Puls in primele 10 sec. dup efort.
P2 Puls la 1 minut dup efort; la 2
min; la 3 min.

Apreciere - Indice:
0 - 5 = Adaptare excelent
5 -10 = Adaptare bun
10 -15 = Adaptare medie
15 -20 = Adaptare slab - cord cu
probleme patologice.

Sistemul RICHTER

Pentru aprecierea capacitatii de


micare si de efort, la subiectii adulti
neantrenati, n 1974, Richter a
descris o baterie-test. Aceasta
baterie-test este formata din 5 teste
a cror normalitate este apreciata
dup vrsta i sex.

Testul 1 - Din culcat ridicarea membrelor inferioare pn la


vertical, apoi revenire
n culcat. Se executa astfel de ridicri timp de 20 sec - Aprecierea
este fcuta dup tabelul care urmeaz.
Testul 2 Din sprijin culcat facial, cu minile n sprijin la nivelul
umerilor: se
executa flotri pn cnd articulaia cotului ajunge la o flexie de
90; durata executrii acestor flotri - 30 sec.
Testul 3 Stnd pe un scunel sau banc de gimnastic, cu
picioarele apropiate, se monteaz o rigla de 50 cm (20 cm sub
nivelul scunelului i ceilalti 30 cm, deasupra acestui nivel);
subiectul ndoaie trunchiul; cu minile i degetele ntinse, notnduse unde a ajuns pe rigla vrfurile degetelor - dac sunt sub nivelul
scunelului sau a bncii de gimnastic, centimetrii se noteaz cu (+)
iar deasupra acestui nivel cu (-).

Testul 4 - n stnd deprtat, spatele la 50 cm de un zid; pe


acest zid chiar in spatele subiectului se face un semn cu creta
(un cerc sau un asterix); se execut o ndoire a trunchiului
nainte cu ducerea bratelor spre sol (pn cnd minile ating
solul), (eventual dac este nevoie se mai deprteaza
picioarele); apoi trunchiul se ndreapt i se rsucete spre
dreapta, respectiv stnga i se pun ambele mini ncadrnd
semnul de pe perete; Ex. se face alternativ stnga - dreapta - n
20 sec trebuie s se execute ct mai multe ndoiri, ndreptri i
rsuciri ale trunchiului.
Testul 5 - Lng un zid, stnd costal, subiectul ridic bratul ct
mai sus i se noteaz pe acel zid nivelul atins de degete, se
execut apoi o sritur i se noteaz nivelul atins de degete distanta n cm ntre cele dou niveluri reprezint valoarea
testului.

Vrsta n ani - 20-29 30-39 40-49 Peste 50


Sex F B F B F B F B
Testul nr.1 (nr.
ridicri /20sec)
12-15 15-17 11-14 15-17 10-14 14-16 8-11 11-14
Testul nr.2 (nr.
flotri /30 sec)
16-21 20-28 15-19 17-22 14-18 14-19 12-17 12-16
Testul nr.3
(mobilitate in cm)
7-12 5-12 6-13 3-9 3-9 1-7 2-8 2-4
Testul nr.4
(nr. aplecri,
ridicri, rotaii
trunchi/20sec)

12-14

14-17

11-13

13-15

11-13

13-15

8-11

9-12
Testul nr.5
Sritura
29-35 46-53 27-32 42-49 24-28 38-46 18-21 30-39

Testul COOPER

Const ntr-o prob de alergare de 12 min. Se apreciaz distan ta parcurs


n acest timp. Creterea acestei distante exprim creterea capacittii de
efort, ameliorarea gradului de antrenament al muchiului cardiac,
plmnilor i metabolismului. Se evalueaz astfel:
25 35 ani:
- 2600 2800 m. bun
- 2200 2600 m. satisfctor
- sub 2200 m. slab

35 50 ani:
- 2400 2600 m. bun
- 2000 2400 m. satisfctor
- sub 2000 m. - slab

KINETOPROFILAXIA PRIMAR
I SECUNDAR A

Atitudinile deficiente sunt generate de


un mare numr de cauze endogene
si exogene care influeneaz statica
si dinamica organismului.
Hormonale
Perioada de cretere
inute defectuoase ndelungate
Profesie
Vrsta naintat

atitudini deficiente prin insuficiena funcional a


elementelor aparatului locomotor(laxitate
articular, scderea tonusului si forei musculare,
slab autocontrol neuromotor si psihomotor);
atitudini deficiente prin rigiditate, tonus muscular
crescut, redori articulare, ncordare
psihic;
atitudini deficiente prin asimetrie, inegalitate
funcional, sprijin asimetric pe membrele
inferioare, folosirea inegal a elementelor de
sprijin si miscare.

ATITUDINI GLOBALE

Atitudinea global lordotic

redresarea coloanei vertebrale a crei


curbur lombar este ntins;
tonifierea musculaturii abdominale
care este alungit si aton;
tonifierea musculaturii
paravertebrale din regiunea lombar;
redresarea poziiei bazinului;
corectarea poziiei capului si gtului,
corectarea poziiei membrelor
inferioare, n special a genunchilor.

HIPERLORDOZA LOMBAR

Mijloacele folosite:

exerciii statice sub form de poziii


corective si hipercorective;
exerciii dinamice;
exerciii cu obiecte;
exerciii de respiraie.

Atitudinea global cifotic

Obiectivele :
redresarea curburilor coloanei vertebrale
si a spatelui;
tonifierea musculaturii alungite si atone a
spatelui;
alungirea si elasticizarea musculaturii
scurtate si hipertone a toracelui;
corectarea umerilor czui si addusi;
apropierea omoplailor deprtai si
desprinsi.

ATITUDINEA SCOLIOTIC
Cauzele:

slbirea funciei de sprijin a coloanei vertebrale asupra


creia acioneaz factorii asimetrici de traciune si
presiune;
marea mobilitate coxo-femural care determin unii elevi
s adopte o atitudine oldie care translateaz bazinul n
plan transversal ;

defecte de auz, vz;

insuficiene respiratorii;

insuficiena musculaturii spatelui la vrsta pubertii;

poziia asezat, asimetric meninut timp ndelungat n


banca scolar.

ATITUDINE SCOLIOTIC/SCOLIOZ

Obiectivele
dezvoltarea simetric a toracelui;
corectarea deviaiilor coloanei vertebrale
si spatelui;
meninerea n poziie simetric a umerilor
si omoplailor, soldurilor si membrelor
inferioare;
dezvoltarea elasticitii toracelui;
prevenirea instalrii
unei curburi compensatorii
n regiunea supra sau
subiacent;

Recomandrile actuale ale sntii


publice privind activitatea fizic n
profilaxia primar i secundar n
funcie de grupe de vrst si de
patologii

Obiectivele majore ale


antrenamentului
la efort

Planul de
activitate fizic

COPII (1 - 14 ANI)

T. Bazat pe mase mari


musculare, exerciii dinamice,
cteva exerciii rezistive grele si
exerciii de asuplizare
I. Moderat spre viguroas
D. n total mai mult dect 30
min./zi ntr-o sedin sau n mai
multe sedine
F. n fiecare zi
S. mbuntirea activitii
pentru si la scoal

cresterea normal si
dezvoltarea armonioas
-dezvoltarea psihic normal
-dezvoltarea interesului si a
priceperilor pentru formarea
unui stil de via activ ca
adult
- reducerea factorilor de risc
n bolile cardio-vasculare

Obiectivele majore ale


antrenamentului
la efort

Planul de activitate fizic

ADULTUL TNR (15 - 24 T. Exerciii dinamice efectuate cu


grupe mari musculare,
ANI)
- crestere si dezvoltare fizic
optimal
- dezvoltare psihic normal
- reducerea factorilor de risc n
bolile
cardio-vasculare
- dezvoltarea interesului si
priceperilor
pentru un stil de via activ ca
adult

exerciii de for si mobilitate


I. Moderat spre viguroas (mai
mare dect 50% din VO2
max.)
D. n total mai mul de 30
min/sedin (mai mult de 4
Kcal/Kg corp)
F. Cel puin o dat la 2 zile
S. mbuntirea activitii la si
pentru scoal

Obiectivele majore ale


antrenamentului
la efort

Planul de activitate
fizic

ADULTUL (25 65 ANI)

T. Accentul pe exerciii dinamice


cu grupe mari musculare,
cteva exerciii rezistive
grele si exerciii
demobilitate

-prevenirea si tratamentul bolilor


cardiovasculare
-prevenirea si tratamentului
diabetului de tipII

I.

- meninerea unei compoziii


corporale optimale
-mbuntirea strii psihice
- pstrarea integritii musculoscheletale

Moderat (mai mare dect


50% din VO2 max.)

D. n total mai mult de 30


min/sedin (mai mult de 4
Kcal/Kg corp)
F. Cel puin o dat la 2 zile
S. Activiti fizice usoare (mersul)
n fiecare zi

Obiectivele majore ale


antrenamentului
la efort
ADULTUL BTRN (PESTE 65
ANI)
meninerea capacitii
funcionale generale
-

pstrarea integritii musculoscheletale


-

mbuntirea strii psihice

Planul de activitate fizic

T. Accentul pe miscri dinamice si


cteva exerciii rezistive
(fr ncrcare sau usurate
cu progresie lent)
I. Moderat
D. n funcie de capacitatea
individual mai mult de 60
min./zi n mai multe sedine

- prevenirea si tratamentul bolilor


cardio-vasculare si a diabetului de F. n fiecare zi
grad II
S. Activiti fizice usoare (mersul)
n fiecare zi

MULUMESC PENTRU ATENIE