Traditiile de Paste din Romania

In Traditii sarbatori
Traditiile de Paste din Romania sunt sarbatorite in toate zonele tarii, pe masa de Paste a fiecarui roman fiind
nelipsite ouale rosii, cozonacul si drobul de miel

Pastele se serbeaza cu mult entuziasm in intreaga lume. In aceasta sarbatoare crestinii comemoreaza ziua Invierii
lui Iisus Hristos, care a fost crucificat.
Oamenii merg la biserica pentru slujba de dimineata, iar seara toata familia se aduna la masa. Sarbatorile de Paste
sunt aproape la fel, in majoritatea tarilor din lume. Traditiile specifice de Paste difera insa de la o tara la alta, iar in
acest articol, vei afla cate ceva despre felul in care sarbatoresc romanii Pastele.
In Romania, Pastele este sarbatorit dupa ritualurile Bisericii Ortodoxe de Est. Sarbatorile pascale incep cu mult
inainte de duminica de Paste, astfel ca romanii au si alte traditii si obiceiuri, cum ar fi: Sambata lui Lazar, Floriile,
Joia Mare, Vinerea mare si duminica de Pasti. Fiecare din aceste zile de sarbatoare are propriile ritualuri interesante.
Sarbatorile pascale dureaza o saptamana intreaga si se incheie cu Pastele Mortilor, zi dedicata sufletelor celor morti.

Vinerea de dinainte de Paste se numeste Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor si reprezinta ziua in care Iisus a fost
crucificat. Sambata, oamenii merg la biserica pentru slujba de la miezul noptii, sau Invierea, luand cu ei un bol de
pasca, oua fierte si sunca. La biserica, parintele binecuvanteaza alimentele. Cand se intorc de la biserica, oamenii
mananca intai din hrana sfintita si abia apoi se odihnesc.

Incepand cu Joia Mare, oamenii vopsesc ouale in diferite culori. Cel mai mult se foloseste culoarea rosie, dar unii
vopsesc ouale si in galben, verde, albastru si chiar negru. Ouale incondeiate sunt o traditie specifica romanilor. Ouale
sunt decorate folosind o unealta speciala, numita chisita.

Prajitura specifica de Pasti este pasca. Aceasta este pregatita inca de joi. Pasca poate fi rotunda sau patrata, iar
cojile oualor folosite la pasca sunt aruncate in rau. Se crede ca acestea sunt purtate de apa in tinutul Blajinilor, pentru
a le da de stire ca au sosit Pastile.

In unele regiuni (Bucovina sau Transilvania), se practica stropitul. Luni dimineata, tinerii iau o galeata cu apa si se
duc pe la casele in care locuiesc fete nemaritate. Daca le gasesc dormind, baietii arunca apa pe ele. Pentru ca fetele
se vor marita in curand, ele ii recompenseaza pe tinerii care le-au stropit cu cel mai frumos ou vopsit si cu pasca sau
prajituri.

Traditii de Paste in Banat si Oltenia

Daca tot am inceput sa va povestim despre obiceiurile si traditiile de Pasti de la noi din
tara, iata ca dupa Ardeal si Dobrogea, astazi sunt la rand alte doua provincii istorice ale
tarii: Banat si Oltenia. Asa incat, daca veti petrece sarbatorile in oricare din aceste zone,
veti sti dinainte ce aveti de facut.
n Banat, n dimineata zilei de Paste, copiii se spala pe fata cu apa proaspata de la
fantana in care sau pus un ou rosu si fire de iarba verde. Masa traditionala mai are putin
de asteptat. Inainte de toate bucatele se tamaiaza si fiecare mesean primeste o
lingurita de Pasti cu vin si paine sfintite. Spre deosebire de alte zone al tarii aici veti
descoperi printre bunatati si ciolan de porc fiert, oua rosii si oua albe (nevopsite).
In Banat exista obiceiul ca tinerele fete sa pastreze in casa lumanarea aprinsa in
noaptea de Inviere. Lumanarea respectiva este apoi aprinsa pentru cateva momente,
atunci cand are loc un eveniment fericit. Cine urmeaza datina, se spune ca are noroc in
viata personala si este bine vazut de cei din jur. Acest obicei este, insa, regasit si in alte
zone ale tarii.

Cat despre incondeierea oualor, in Banat nu este un obicei de anvergura celor din
Bucovina. Aici sunt folosite mai mult frunzele de nuc, patrunjel si trifoi sau coji de
ceapa, pentru coloratul si ornatul oualor. Daca pe masa de pasti veti gasi oua colorate
cu modele nedefinite sau sub forma de frunzulite, atunci veti sti ca sunteti ospatati
conform traditiei.
Un alt obicei banatean este Matcalaul sau Pastele Mic, care se tine in prima marti
de dupa Paste. Matcalaul este un prilej de bucurie si un simbol al vietii, prin practicile
premaritale de infratire care-i sunt specifice. In aceasta zi, copiii de pana la 14 ani se
duc la un pom inflorit pentru a se infrati. Fiecare face o cununa de flori din acel pom, sio pune pe cap, apoi, luandu-se de mana, ocolesc din dreapta pomul, de trei ori. Isi dau
cununile de pe cap si, alaturandu-le, prin ele se saruta de trei ori, schimba intre ei oua
rosii aduse (tot prin cununi) si zic : Sa fim fartati/ surori pana la moarte!, primind
fiecare o bucatica dintr-un ban de argint. Mai multe despre istoria Matcalaului gasiti aici.

Obiceiurile din Oltenia sunt putin diferite. Aici ritualul inlcude inrosirea oualor din
Vinerea Mare, iar desenele de pe ele se fac tot cu frunze de patrunjel, trifoi sau
leustean. Se sterg cu un servetel imbibat cu putin ulei sa straluceasca si se aseaza intrun cos pe lucerna verde.Mancarea se prepara de sambata si fiti atenti, aici ciorba de
miel mai este denumita si ciorba de bureti. Dupa Inviere se merge acasa cu
lumanarea aprinsa si se aseaza in prispa casei. Nu se intra in casa pana nu se culege
din gradina iarba verde si se arunca pe scari. Urmeaza masa de Paste.
Mai avem aproape doua saptamani pana la Paste, iar in acest rastimp vom mai publica
obiceiuri traditionale si atat de frumoase, din diferite zone ale tarii.

TRADIII DE PATE DIN TOAT LUMEA

Srbtoarea nvierii Lui Iisus Hristos este un moment special, oriunde triesc cretinii i evreii. Tradiiile
religioase difer mai puin, de la ar la ar, n timp ce obiceiurile laice legate de Pate dau culoare specific
i pitoresc fiecrei regiuni.
Patele celebreaz nvierea Lui Iisus, ziua n care discipolii au mers la mormnt i au descoperit c acesta era gol.
Pe drumul de ntoarcere, Iisus li s-a artat, iar ei au plecat s rspndeasc n lume minunea.
De aceea, Patele este o zi de bucurie i toate interdiciile postului sunt anulate. Tradiia spune c la aceast
srbtoare se mnnc miel i, n unele zone cretine, ou roii.
Ceremonialul oulor
n Grecia, ca i la noi, exist obiceiul de a ciocni oule roii. n fiecare familie, este o adevrat competiie, cine
reuete s sparg cele mai multe ou. Cnd ciocnesc oule, grecii spun Cristos Anesti.
Ruii duc oule la biseric pentru a fi binecuvntate, apoi le pregtesc pentru masa de Pate. La italieni, oule roii
sunt binecuvntate de preot, apoi aezate n centrul mesei de Pate. n Anglia i Olanda, oule nu sunt aduse de
iepura, ci de... copii. Ei merg din cas-n cas i cer ou roii, pe care le adun ntr-un coule.
Obiceiuri pascale la catolici
Pentru a srbtori nvierea Domnului, britanicii i mpodobesc bisericile cu liliac i organizeaz parade
spectaculoase, la care se danseaz. Un dans specific Patelui (Morris dance) este foarte asemntor cluarilor
notri.
n Italia, la micul dejun din ziua de Pate, se mnnc o prjitur tradiional cu migdale i fructe confiate, colomba,
iar a doua zi, toat familia merge la picnic. Polonezii nu pun pe mas mncare cald n dimineaa Patelui i au
obiceiul mpririi oului: un singur ou tiat buci, cu sare i piper, este mprit cu membrii familiei i fiecare i pune
o dorin.
n Mexic, n seara dinaintea Patelui, mii de oameni ies pe strzi i dau foc, simbolic, desenelor sau ppuilor care-l
nfieaz pe Iuda. Ppuile sunt umplute cu bomboane, dulciuri i surprize, astfel c atunci cnd se rupt, dulciurile
se mprtie pe strad.

Srbtoarea Patelui la evrei

Patele este una dintre cele mai importante srbtori ale religiei iudaice, comemornd fuga
din Egipt, naterea naiunii evreieti i sfritul sclaviei evreilor n Egipt. Pesach (Patele) dureaz opt zile, se ine la
15 Nisan (martie-aprilie) i poate cdea n orice zi a sptmnii.
n aceast perioad, se mnnc doar pine nedospit, matzah, aa cum au mncat evreii cnd au plecat din Egipt.
Fiecare evreu trebuie s bea patru pahare cu vin, numrul lor simboliznd eliberarea din sclavie. Pregtirea srbtorii
revine n primul rnd femeilor, care trebuie s spele cu grij toate ustensilele buctriei, spre a ndeprta de pe ele
orice urm de fermeni i s pregteasc fina din care vor face pinea nedospit.
Ou cu surprize
Oule cu surprize au o istorie veche n Frana. Ludovic al XIV-lea a druit de Pate inamicilor si ou cu surprize,
nvelite n aur. Nu se tie ct de plcut a fost surpriiza, dar tradiia s-a pstrat pn n zilele noastre. n Italia,
membrii familiei schimb ntre ei astfel de ou.