Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Borundel 2

    Încărcat de

    crissy21crissy21_236
    58 vizualizări20 pagini
    borundel-medicina interna

    Titlu original

    borundel 2

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    borundel-medicina interna

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    58 vizualizări20 pagini

    Borundel 2

    Încărcat de

    crissy21crissy21_236
    borundel-medicina interna

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 20
    (doze adult) Comentarii 300 mg sirifampicin’ 600 fatament eficace, in afara 2funi azurilor cand se suspecteaza Eficace, cel mai putin toxic la bolnavi cu boala minima zid 300 mg, rifampicin’ 600 Stadiu intensiv inifial pentru schema midi 2 g, cu sau Pri de scurta durata si suspiciune de rezistenta la antibiotice: schemele de durati scurta sunt eficace numai pacientului na este bund a Adecvati pentru tratamentul thoze, polin sistreptomicin’ 1 g complet suprave; toate formele! na, 6 luni ihoze. insufieie leoniazid 300 me si tioacetazon fir niazid 300 meg ifampicina 600 Eficacitate demonsteata, Nu a fost npdeo lund, urmate de comparata cu alte scheme administreaal id 900 mg si rifampicin 6 )g). Spectr ori pe saptimana, 8 luni tuberculostatice, utilizate mai rar, sunt: Pirazinamida - eu structuri oareizoniazidei, dar cu activitate mai slab, si reaii adverse relativ freevente digestive, hepatice, urinare, alergice); administrare orala si prezentare sub i comprimate de 0,500 g: morfizinamida (Morinamid) -tuberculostaic minor al pirazinamidei, cu tolerant mai bund (comprimate de 0,500 g administrate in 2); Cicloserina (Tebemicina) - sub for-mi de comprimate de 0,250 g ministrate in doze de 0,5 1,5 g/zi, utila in tratamentul tuberculozei si al unor infectii tins. activi asupra bacilului Koch, unor germeni grampozitivi si gramnegati dul, in doze de 4 - 6 p/zi (comprimate de 0,500 g), este indicat in tuberculoza ‘olerapia medicald urmareste punerea in repaus a plimanului bolnay abarea (comprimarea) sa spre hil, suprimand astfel traumatismul respirator # foorizind procesul de cicatrizare. Se realizeaza prin: ical, care consta in introduceres unei cantitaji de aer in pleural prin punetionare. de obicci in spatiul al IHl-lea~ al IV-lea intercostal. 320__ Medicina intern Se practica in eaz de eyee al tratame oda se fol mai rar decat in recut. In cazul aderentelor sa c une ure, impiedieind pdtrandcrea aerului, se procedeaza la sectionarea acest Papare tn troum, cauterul, pe cale endoscopica (tehnica Jacobaeus) fintroducere jeumoperitoneu, case consta in introducerea unei cantititi de aer in amatic, cu oe a onal. Se practica in leziunile situate la baza plimanitor si p roc baterea unor hemoptizii idispnee prog Tratamentul c plica in cazurile nerezolvate prin tratamentule astixie, fai logic. Metodele utilizate sunt exereza - metod’ de electie care consti in rezecarea unui segment (sew Bahu respectiy, tectomie), lob (lobectomie) sau chiara unui pkiman (penumonectomie} Piffcere ta ausc roracoplastia - folosita cind exereza nu este posibilé. Const in r 31 viol unui numar de coaste (3 -6), obtindndu-se colabarea cu retractia definitiva a Bie pncumor ului, care favorizeazi vindecarea leziunilor; fopulmonar: pneumotoraxul extrapleural, care consta in introducerca unei camitt if i fe pleura parietal si peretele toracic Cultura fizicd $i terapia oeupationala (prin munca) folosese ca arm peutica efortul fizic dozat, care stimulea7a capacitatea de aparare a or aliziind o tranzitie spre reincadrarea in munca si constituind 0 moda ‘ecuperare a bolnavului (uneori prin recalificare) Ultima misuri terapeuticd este retncadrarea in munca a bolnavilor (n ). Aceastaincepe din momenta intemari, sub forma culturifizie sia trap tional si se continua progresiv. in unele cazuri se impune recalificare in ata px 2.22. Pneumotoraxul lidrotoraxul Este prezenta aerului in a pleural. Aerul poate patrunde in ple “Apare in ins plecind de la bronhii, fie de la peretele toracic. Se cunose ; Hemororacu a nor tray Chilororaxu Fig. 22 - Pneumotorax cu nivel de lichid 1/9 Fig. 23 - Pneumotorax sti inferioara dreapta cu nivel de leh Bolile aparatului respirator 321 revit spontan e forma obisnuits, cawzata cel mai freevent de tuberculozs Blnonar, chisturle aerienc, pneumoconioze, emfizem; preumororara? trauma dat in traumatisme toracice saw fiacturi costale: pnewmotoras terapeutic consti Fe ea aeului in pleurdin scop terapeutic, Debutul este de obicei brutal, chiar rena oeazia unui efor, use violent seu fri cauzlaparents. Se caravterioens Pant toc localiza submamelona i iradind in und i abdomen, urmatimediot B ‘smee progresiva, intensi, si tuse uscatd,chinuitoare. Apor rapid semne de soc Cee tt alida, apoi cianozata,respiratie rapid si superficial, puls mie, ane ee la coborata, anxietate. Examenul fizic aratd maritea hemitora PatsPestiv cu ligireaspailo intercostale, vibra vocal abolit,hipersenrri * auscullafe, o complicatie grava. Cordul pulmonar acut, prin obstacolul Bae ice impus inimii drept, este complicate grav. O forma clinica devesbish perp umetoraxul sufocant sau cu supapa, care apare cind perforari Ponts monaré permite intrarca aeruui in inspraje in pleurd, dar nu sieges as Daca nu se intervine prompt sic bolnavul moare prin asfixic Diugnosticul se bazeaz& pe apartia brutal dispneei, durereetoracies ncle grave de asfixie, abolirca vibratiilor Vocale, hipersonoritate tie Tratumentul consti in calmarea durerii cu Algocalmin Plegomazin si ee anel. Mialgin sau opiacee (Morfind, Dilauden-atropina, Pantopon), ealmatng * Codeind sau Dionina gi tratamentul socului cand apare (Pentetrans! ¢ Effortil,Cofeing); repaus a pat si repaus vocal. Cnd fenomenele asfinies nde nese CUBE la exuflatie decompresiva. Intotdeauna se trateaza boale fa duds complicate 'Aintoracul este prezenta in cavitatea pleural a unui lichid cu caracter de trans fP* Arore in insuficiengacardiaca, sindromul nefrotic, ciroze, sti Hemotoraxul consti in x ea unei cantitai de singe in cavitatea pleuralA Pmt uno raumatisme toracice, a unui anevrism aortic sau sindvonn hemoragie Ghlotoraxul este prezenta imei in cavtatea pleural, prin rperon oben prconpresiunea marclui canal torace sau aaltui vas limfatic important 223, Pleurita (Pleurezia uscati) {xe inflamatic a seroasei pleural, fd revirsat lichidian, avand ea subst Bar tatologie depunerea de fibrind pe suprafata pleure. Se imalneste in tuber, ar, Teprezentind fic faza incipient sau de convalescenta a unei erofibrinoase, fie 0 manifestare de sine stittoare. Mai poate aparea ty nare: Pncumionii bacteriene,virtice, abcese pulmonare, bronsiectazi poate fi insidios sau brusc, cu febra, dureritoracive, acvente te de tuse si mile: Dutereatoracicd obligi bolnavul si se culce pe partea afectatd penta. raf atanatnitoracele bolnay. Tusea este uscati si dureroasi, Uneori apar wis inapetent2. Semnul fize principal este reprezentat de frecdtura pion Semele generale apartin bolii principate. 322 Medi Evolusia se face fie catre vindecare in 2 - 3 saptimani, fie cdtre o pleurede berculoasa, serofibrinoasa : Brecizea2’ cxisten Tratamentul consta in repaus la pat, analgezice, antipiretice (antinevraly Alindor, Algo acetilsalicilic) $i revulsive aplicate local (termo! apisme, ventu caz de dureri intense, se pot face inf E Miperioars imprecis . MiBtant acceler 2.24, Pleurezia serofibrinoas Este 0 inflamatie acuta a pleurei, caracterizatd prin prezena unui exsudat cavitatea pleural. Tuberculoza pulmonari reprezinti ined cea mai frecventi cau : e basa este forma la adolescen (50 - 55%). Se presupunea, in trecut, cd orice pleurezie serofibrinoasii caren dovedeste cauza este de naturd tuberculoasd, Se intdlneste mai freevent inirel6 i, Raspunsul violent al seroasei pleurale la infectia tuberculoast se datoryy probabil, unui mecanism alergic. Boala este adesea prima manifestare clinicit tuberculozei, apar‘ind in saptamanile sau lunile care urmeaza primoinfectiei. Atingen pregnare bacila Cut frecventa cz 40 de ani. De datul este domir ezistenta organismului. In ultimele decenii, para x d pleurala se produce pe cale hematogend si in special prin contiguitate de la un pulmonar sau ganglionar. Un rol favorizant il au anotimpul (martie - mai umiditatea si bolile c regresia tuberculozei pulmonare si pleurale, a crescut frecventa altor urezia canceroasa (25 - 30%); urmeaza pleurezia viral’, acai principal, ple 4, pleureziile decapi (evelatoare ale unui infarct pulmonar ignorat), reumatism (secundare unei pneumopati bacteriene grave, tratatd prin antibiotice), peur din colectite subdiafragmatice (cu sediul in dreapta), secundare pancreatitelor ci instinga), cirozelor hepatice, colagenozele (in special lupusuleritematos dient le iti de depozite de fibrini, Dal ocesul progreseazi, se formeazi exsudatul - un lichid clar, de culoare galbeni, Foil membrane de fibrind, sub cae sega uritd. Pleura este edematiati, erite pleurale igi pierd luciu gi sunt acoperite d tuberculi ilar. Procesul inlamator se poate vindeca fir sechele. Uncor, vin neogtic pleurale se unesc, constituindu-se simfize pleurale care pot fi partiale sa fichidul se ref (fibroiorax). Debutul este brutal in mai mult de jumatate din cazuri,cu jung Bons, Violent iadiind uncori in abdomen sau um, exagerat de miscrile respirator sci imobilizarea toracelui sau de constituirea lichidului, ca mici frisoane re 3 ile atinge sau depigeste 39°. Uncor, debutul este prog febra crescand progresiv. Alteori este latent, es constituindu-se fara zzomot si fiind descoperit intamplator. In perioada dest dureuza de la 5 zile pind la 3 siptimsni, febra este constanta, “in platou” (39-4 mai rarneregulata ir junghiul toracie, diminuat saudi obositoare, scurti, mai ales cind bolnavul se asazi in pat, si paloare. Examenul fizic prezinta semnele sindromului pleuretie: boltire a toraceli tat, cu abolirea vibratilor vocale si a murmurului vezicular, matitate si suflu plu Punctia exploratoare precizeaza natura lichidului, care este un exsudat bog reactia Rivalta poritiva (fig. 23), confindnd numeroase limfocte: fional, ins& inocularea lui la cobai poate provoca oi Briculouss__Examenulradiotauic Btiene, exsudatul aparind ca o opaciate Hult intensa si omogend, cu parte &imprecis delimitail, VS.H. este fant accelerata; leueocitoza cu pare din primele zle Forme clinice wesia serofibrinoasa tube «este forma cea mai frecventi gi dolescenti si adulfitineri. Este yesuils ue o primointectie sau de semne ees iregrare bacilari. in ultimele decenii @ -reacte nega peecut reeventa cazurilor la populatiad b oat Pe: 40 de ani, Debutul este progresiv Hasucatul este dominat de limfocite r bacilul Koch are o frec\ venta relativa (40 2% la cxamenul direct, mult inferioara culturii pe mediul Léwenstein-Jensen “azurile difieile. punctia bionsie x ae negative, daci Bolsavul este tindr $1 pleurezia trenanta, se institole care insofeste sau urmeazd pneumonia bacteriand apare fie in imand de evolutie a procesului pneumonic (pleurezie parapneumonicd) Convalescenja pneumonici (metapnewmonicé). Exsudatul este boat in Pltuclare, se poate resorbi spontan, dar uncori are tendinja de a evolua spre empierm, reumatismald apare 1a copil si adolescent; coexisté cu puseul de mpoliarticular acut. Exsudatul este redus si conjine multa fibring, albumin Icendoteliale Plewresia neoplazica apare de obicei la un bolnay peste 50 de ani, evoluear: lichidul se reface dupa evacuare gi prezinta celule neoplazice. Adeseori i hemoragic’ Frecentm in continuare doud tabele, primul cu diagnosticul pozitiy al pleureziei Pevibrinoase tuberculoase si al doilea cu diagnosticul diferential al pleureviei Sevfibrinoase tuberculoase. Medicing intern pentru cadre medii | Piagnosticul pozitiy al pleureziei serofibrinoase tuk D. Bercea + varsta (sub 40 de ani limfocitoza > 80% - proteinopleurie > 1 inactiva antecedente personale bac tact bacilar intra- sau extradomicil is negativ la chimioterapi favorabil la chimioterapia specifica ntensificarea (sau pozitivarea) IDR la PPD dupa 4 - 6 sipta biopsie pleurala chirurgicala Pozitiv (bK pozitiv in exsudatul pleural, biop ‘curita si pleurezia aparin pneumonie, tuberculozs, infarct miocardc si ncopa Hemopiizia $i afectarea parenchimului pulmonar sugereazi infarct saw inf gereazi tuberculoza post prin evarsatul pleural fird leziuni in parenchi s tic ete. Cauzele prineip: nfectii virale gi embolis abces subdiafragm: e ale revarsatelor exsudative s ul pulmonar neumonia bacteriana, procese maligne, tuberculoza post pr predominanta, Bacilit sunt rara pe frotiu. Revarsatele neoplazice apar de obicei in cancerul pulmora leozinofile Lichidul este exsudat. Hemotoraxul apare dupa un trauins 40 de ani, cu dur Penetrant. Pneumotoraxul spontan apare intre 20 tensa si dispne. Complicatiile sunt hemotorax toracied brusea gi fect lard secundai inde de afectiunea cauzal $i fistula bronhopleurala, in forma neoplazica, are evoluti Plearen 1 asd, evolutia este favor fparazitan cardio Evolutia cerului bronsic pe eare il insofeste. In forma tuber ala vindecdndu-se in patru pani la zece siptamani. Criteril evolutia bolii sunt: curba termici, modificarea V.S.H., examenul radiologic. In bra dureaza aproxi ‘esoarbe intr-o perioad ind la 90 de zile). AALULNL resnieatan 222 Diagnostic ul diferentia al pleureziei serofibrinoase tberculoase (0, Rerce og Caractere dfecenjiat eli eoplazice’ TT. Varsta (peste 40 de aniy P 2. Exsudat serohemoragic [3. Evolutie eronica (pleurezii de nesecat) 4. Focar neoplazic primar (toracic sau evr malign biopic Hisenstotosic pocii (puncte - biopic pl ral [biopsie gangtionard periferi. hionsie Examen | granulocitetor neutrotite in fo tulip sau spul Raspuns (crapeutic la chimjoterania anne nssoe | 2: Pheumopatie acu a c improbabila (diagnostic de elimi i cardiaca, mai freevent global a 2. Revirsat uni- sau bilateral insotit de enn megalic slizare preferenjiaa in dreapta, de transsudat(proteinoplcurie): sub 2.5 | I — we | ise embotic crescut( Conan, PerCoagulabilitate sanguina, raumatisme et 5. Context radio-clinie conciudent sau supe +. Exsudat (uneos | r Jerome ai Munir Gna Loeter ascardine, astm bronsc, hemopatii maligne, polianerité ner }eozinofiie tropicals ete [1 Foante rar fe pidetereasgentutui patogen in ichidul pleural pu | fecale etc |=: Context radio-clinic si paractinic sugestiy cin interna pentru cadre medii [2:Sedul sting aevinante =m ferescuti Afectare concomitenta a altor of cle, articulajii, rn umatoid die sav inaint Revarsat mic Artritd reumatoida preexistentd, diagnosticatd clinic 5 Le olen moartea subitd (in colectiile abundente sau in cursul unei p prinderea altor seroase (pleurezie de partea opusi., pericarditd, ascitd), tuber Imonara, simfize pleurale ir, a unei stari febrile insotite de dures Prognosticul imediat e Zia tuberculoasi, dr lepirtat este rezervat ‘ce tuberculoza reapare destul de frevent, in spi primi 3 ani dupa boala, lati de ce tratamentul trebuie sa fie corect, comple indelungat. famentul profilactic este reprezentat de toate masurile profilactice ata berculoase Tratamentul igieno-dietetic cuprinde repausul complet la pat in tot tig Caisenbidtiniaenethemena pit in calorii gi vitamine, la arat $i apoi progresiv imbunatiit; se ura igiena bucala, a pielii (Ia boinavii care transpira mult), dintre 1 Reumologi: fimmastica re Gedinte sc Tratamer ahs min, A bidului, Tor Precoce, de Tratam in pleureziile tonic bacteriana sau viroti {n pleurezia tuberculoasa, t in asocicre dubla sau trip iciné, Etambutol, Rifampicina imativ 2 ani (la inceput de amentul patogenic consi ce alae gi apo in adm luis inistrea au Superprednol, ct timp Kcidul este prezent (5 -6 sptimani, ‘special in formele zgomotoase, Se he ct 25 - 30 mg inflamator al cortizon ‘ldenvatilor sai. Se ad; Prenison s Prednison si se mprimat la $ zie. Regimul alealinele si Vit. K asigura corticoterapia nu evita Pleurala. Kineziterapia este su dintte marile descoperiri ale elogiei din ultimii 15 ani arespirat im ste progresi- lve scurte si repetate eri cu analgetice {tid acetilsalictic, Aminofenazona, min, Antidoren),atusei (Codeina) sa, lui Toracocenteza este indicat in rey ce, de prefer Thatamentul tonic general (Vit. C atu hi oo D. t dupa disparitia ani $i apoi anual, p | 125, Pleurezia purulenta (em Exe 0 colectic purul PPreducerea antibioticeloy | compl logic se intalnesc: vesia purulentis tuber pulmonare. Cale rin pleura, Poat i as de propagare este aparea si localizare primitiva a tut eafebri ar va fi indit, Bees 'leureziapurulenté netubercul (pneumonie, bronhopneumonie Sind pneumococul, streptoc ona 0CUl, stafilo 18 in a doua 2i dupa instituirea tratament - caleiu) si gimn entra surprinde un rculoasit, in majoritatea cazuril © complicarie a berculozei la ple abees pulmonar; Bolite apa 327 espirator netuberculoase, tratamentul este atament hidi ut, can constd in administrarea tuber LN.) lui trebuie s& fie de t de consolidare wzida acidului izonicotinie (f Durata tratames nistrarca de corticohorn Fig. 25 - Calcificari pleurate latero-toracice drepte spneci (oxigen), dar mai ales evacuarea “irsatele abundente, evacuarea Piciindue ilui etiologic az meisurile di pear pulmonar iastica respiratori ui pleural, comple eventual piemul pulmonar) lent pleurala provocat empiemul a devenit mult ma Din germeni piog ufin frecveni lor secundara tuber- faticd sau directa, prin deschiderea Preumotoraxului ter cunoscutd sub numele de Punct de plecare de la o infect ‘meni cei mai frec- coc 328 __ Medicina interna pentru cadre medii Simpromatologie: debutul bolii este variabil. fiind adesea mascat d ‘ ament: H, primitiva. Boala este sugerati de febra cu caracter de supuratie, atingere A samen: Hi Stirii generale, de junghiul toracie el la tratament sau deo pneumonie ear i duped deca 2.27. Bol Mediast ate Hale plamanilor leucocHioed idicA. Bxamens| fee pone sae ie anal limtaic un edem al peretelui, sensibilitate locald, eventual adenopatie axilari. # Ale =f Diagnosticul se bazeara pe prezena unei pneumopatii sau a unei tubs Pulmonare, la care se adaugs junghiul toracie ce nu cedeaza gi semne de su Profunda: febra mare remitenta, cu transpiratii gi friso nie. V.S.H. Examenul radiologic, poate afirma doar prezen{a lichidului, sediul 51 int nai adese ea. dar nu si existenta pleureziei purulente. De obicei apare o opacitate omogeni < baza sau in plin hemitorace. Punctia exploratoare este absolut indispensabila pentru precizarea diagnes icului, Purojul confine numerose polinucleare alterate si germenul in cauzi Evolufia este mult mai bund astizi, datorité antibioterapici, decat in ‘eevent apireau casexie, deschiderea intr > bronhie cu aparitia vomicii, 1 deschiderea la peretele toracic sau complicatii la distant (abces cerebral, meningite ete.). Aceste complicatii pot apdrea si astizi in absena ratamentul care depinde de natura germenuului, dar si de precocitatea inst ste medical si chirurgical , enoftalr Tratamentul medical consta in punctionarea cavitati pleurale, evacuarea puro Beamer: rea cavititii cu solutie clorurosodica izotonicd incdilzta si introducerea unei imioterapice, de obicei streptomicina si Rifampicina sau P.A.S. in pleureziilen berculoase se utilizeaza Penicilind (1000000 ui.), Oxacilina (0,5 g), Meticilin Ampicilina (0,5 g) sau Gentamycin (5 - 15 mg), loase; Penicilind, Tetraciclina, Eritromicind, in cele n corticoterapie sau fermenti proteolitici (streptokinaza ete.) intrapleural Tratamentul simptomatic, pentra calmarea dureri si a tusei, tratamentul i gimnastica respiratorie completeaza masurile terapeutice medicale uni partial irurgical este indicat in cazurile rez iv. deoarece C drenaj chirurgical, costotomic sau pleurotomie 2.26. Embolismul pulmonar zultat imediat obstructia flux cite re infele sunt: ventilatic ineficienta, atelectazii, care apar la 2-24 ore arteriala. Consecinfcle hemodinamice sunt: hiperte entriculului drept, s fr rarile care a a debitului cardiac. Simptomele prezentate apar nun: i respin ine importanti a vascularizatiei pulmonare este obstruata, in cazuri mai seve debut bruse, durere toracic’, he iptizie, uneor' sincopa (embolizare masiva): al tahicardl ¢ ample, rarcori temperaturi, Hipotensiunea si Beasts rent: Heparind i.v. (1000 U/h) in pertuzie continua dup edemul pulmonar. Tratamentul chirungical 2.27. Bolile mediastinului Yodiastinul este spatiul cuprins intre stern, coloana vertebr: limanilor. El confine inima si marite vase toracice,traheca si bronh \Ulimfatic, nervii pneumogastrc,frenic si lanful simpatic, ganglion’ etc. Totalitatea f *trtomelor si semnelor determinate de prezenta in mediastin a unui proces tumoral St inilamator poarta numele de sindrom mediastinal, Tulburatile se depisteaz’ Bimal adesea cu ocazia unor controale radiologice care descoperd neoformatia f istnala alter’ prin prezentarea bolnavului penirs un simpiom functional: dispnee “modificarea voeii,disfagie, dureri. Simptomele depind de organul comprim: mprimarea venci cave superioare realizeazi triada: cianoza, circutatie feral, edem “in pelerina”, la nivelul fete, gatului, umerilor si al membrelor toracice Cummpresiunea traheo-bronsici se manifest prin tuse uscata, dispnee si emfizcm compresiunea esofagiand, prin disfa compresiunea nervilor intercostali, prin semne de nevralgie intercostalf; a i prin sughit: a peumogastricului, prin dureri anginoase, bronhospasin lie, varsaturi si diaree; a recurentului sting, prin distonie (voce barite * simpaticului, prin tahicardie, paloare, sindrom Claude Bernard-Homer cnoftalmie, stramtare a deschizsturii palpebrale ‘amenul radiologic precizeaza de obicei diagnosticu ne a8 enosticul etiologic trebuie si precizeze natura bolii. Tumoarea poate fi ueziitenetig kenglonard(tumori embrionare, nurogene(neurinoame),fbroame,liposme ‘cilina (1g) ‘mice, tiroidiene sau ganglionara (adenopatii metastatice, limfogranulomatoza, ‘ienopatiituberculoase ete.) 1.28, Insuficienta respiratorie cronic © grav tulburare a functiilor respiratorii, caracterizata prin scitde in 0, a hemogiobinei din singele arterial (hipoxemie) si prin eresterea Suni parjiale a CO, tn si terial (hipercapnie). Cresterea CO, apare m deoarece CO, arc o mare capacitate de difuziune 5i eliminarea sa este tulburata jim cid hipoventiatia cuprinde majoritatea alveotelor. Hipoxemia este constant’ Precapnia inconstanta. Modificirile patologice pot apairea bruse (insuficienta potsoric aut) sau treptat (insuficienfi respiratorie eronicA). Dupa etapa respiratiei ig fcctate, se deosebese urmitoarele fenomene ‘nsuficienti respiratorie prin tulburarea ventilatiei, cea mai obignuiti forma Purrile care apar se numesc disfimcri ventilators se caracterizeazi prin scAderes iu respirator maxim pe secunda (ventilatia maxima). Se cunosc tei t

    S-ar putea să vă placă și