Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARISTOTELISM
curs
CUPRINS
Contents
planul cursului ........................................................................................................................ 3
1. Prezentare introductiv. Aristotel i platonismul. .............................................................. 4
1.1. Tabel cronologic ......................................................................................................... 4
1.2. Lykeion ....................................................................................................................... 6
1.2. Clasificarea lucrrilor lui Aristotel. ............................................................................ 9
Aristotel i Academia platonician. ................................................................................. 12
1.3. Critica teoriei platoniciene a participrii. Platon: Dialogul Parmenide. ............Error!
Bookmark not defined.
2. Traditia peripatetica. Ce inseamna sa fii intelept. n cutarea tiinei prime. Metafizica I,
1-2 ........................................................................................ Error! Bookmark not defined.
3. SISTEMUL ARISTOTELIC AL TIINEI..................... Error! Bookmark not defined.
3.1. Principiul la Aristotel. ............................................... Error! Bookmark not defined.
Sistemul aristotelic al tiinei ........................................... Error! Bookmark not defined.
4.1. Sensuri ale logos-ului. ............................................... Error! Bookmark not defined.
4.2. Teoria general a logos-ului...................................... Error! Bookmark not defined.
4.2.1. Organonul ca ntemeiere a discursivitii. Categoriile. ..... Error! Bookmark not
defined.
Teoria semantic a lui Aristotel. Ce este interpretarea? .......... Error! Bookmark not
defined.
4.2.1.4. Logos-ul ca structur argumentativ. Analiticele .......... Error! Bookmark not
defined.
4.2.1.5. Limbajul semnificant. Principiul semiotic. ..... Error! Bookmark not defined.
4.2.1.6. Implicaii ontologice i antropologice ale semanticii aristotelice. Politica
(1253a 1-19), ................................................................ Error! Bookmark not defined.
5. Unitatea fiinei. ................................................................ Error! Bookmark not defined.
Multiplicitatea semantic a fiinei. Metafizica IV, V ...... Error! Bookmark not defined.
6. Concepia aristotelic despre suflet i cunoatere ........ Error! Bookmark not defined.
De anima .......................................................................... Error! Bookmark not defined.
**** Ce este substana : ............................................... Error! Bookmark not defined.
****Specia ca substan este form potenial i form actual:Error! Bookmark not
defined.
Alexandru din Afrodisia ...................................................... Error! Bookmark not defined.
****Corpul ca substan este substan compus:....... Error! Bookmark not defined.
****Definiia sufletului : substan ca specie .................. Error! Bookmark not defined.
sufletul e substan ca posibilitate i ca exercitare actual ......... Error! Bookmark not
defined.
A doua definiie : sufletul ca act prim (entelehie) a corpului natural Error! Bookmark
not defined.
A treia definiie : sufletul ca entelehie ......................... Error! Bookmark not defined.
A patra definiie, rezumativ. To ti hen einai .............. Error! Bookmark not defined.
PLANUL CURSULUI
1. Prezentare introductiv. Aristotel i Academia platonician. Aristotel i platonismul.
Clasificarea lucrrilor lui Aristotel. Critica teoriei platoniciene a participrii.
2. Traditia peripatetica. Ce inseamna sa fii intelept. n cutarea tiinei prime. Metafizica
I, 1-2
3. Sistemul aristotelic al tiinelor. Filosofia prim. Inaugurarea ontologiei de ctre
Aristotel. Categoriile
Fiina ca substan prim: materie, form, privaiune de form. Conceptul de substan.
5. Teoria devenirii. Teoria micrii i cauzalitatea. Posibilitate i actualitate. Conceptul de
entelehie.
6. Primum movens. Concepia aristotelic despre suflet i cunoatere.
4.
7.
Ideea fericirii n etica aristotelic. Plcerea i fericirea. Teoria virtuii. Virtutea etic i virtutea
dianoetic.
9. Caracterul natural al statului. Omul ca fiin social.
8.
Sursele privind viaa lui Aristotel au fost adunate i editate de ctre Ingemar Dring
(Aristotle and the Ancient Biographical Tradition, Gteborg, 1957). Aceste surse sunt
Filochorus din Atena, cronicar cu funcii publice n jurul anului 306 . Hr. Apogeul
activitii sale este localizat la circa douzeci de ani dup moartea lui Aristotel. Este
probabil sursa tuturor mrturiilor i biografiilor ulterioare.
Dionisos din Halicarnas. A trit la Roma n timpul lui Augustus, ncepnd cu anul
30 . Hr.
Diogene Laertios. A scris n secolul al treilea d.H. Este autorul singurei doxografii
greceti pstrat integral, Despre vieile i doctrinele filosofilor.
Bibliografie:
Jonathan Barnes (ed), The Cambridge Companion to Aristotle, Cambridge University
Press, 1995.
W.K.C.Guthrie, A History of Greek Philosophy, vol. 6, Cambridge University Press, 1990
1.2. Lykeion
Moartea lui Alexandru cel Mare (323) este urmat de o lung perioad de rzboaie ntre
aa-numiii diadohi, fotii si generali, conductorii Macedoniei, Egiptului i Siriei.
Aristotel pleac din Atena deoarece, dup nfrngerea n faa lui Antipater, se decreteaz
abolirea democraiei i se impune o constituie oligarhic.
Conducerea macedonean sprijin ns coala peripatetic (aceasta va prospera pentru nc
un secol) i tolereaz Academia platonic.
Urmaul lui Aristotel la conducerea Lykeionului este Theofrast (322-287). colile
ateniene supravegheaz, n acest timp, dezvoltarea unor noi centre culturale, la Alexandria
i Pergam.
n anul 319, dup moartea lui Antipater, se ridic noi opoziii fa de coala Peripatetic.
n 317, Theofrast va fi victima unei acuze de sacrilegiu.
ntre 317 i 307 se nregistreaz o perioad favorabil, de consolidare. Guvernatorul Atenei
(Cassandru) face posibil ntemeierea legal a Lykeionului, prin cumprarea terenului.
Dup Erymneos au existat, se pare, doi conductori ale cror nume nu le cunoatem.
Urmeaz apoi Andronicos (probabil dup 40), dei dup unele mrturii, Cicero, n anul 79
.Hr. cnd viziteaz Atena, nu gsete nici o urm din Lykeion sau Academie, locurile fiind
pustii.
coala va fi reactivat peste dou secole, la Roma.
Literatura aristotelic se va dezvolta din Antichitate pn n Evul Mediu n
diverse coli i medii de educaie. Cei mai importani continuatori ai
aristotelismului vor fi, timp de cteva secole, comentatorii neoplatonici.
Bibliografie:
Felix Grayeff, Aristotle and His School. An Inquiry into the History of the Peripatos With a
Commentary on Metaphysics, Z, H and , Duckworth, 1974, 49-55.
Sir David Ross, Aristotel, traducere de Ioan Lucian Muntean i Richard Rus, Bucureti, Editura
Humanitas, 1998, p. 278.
Orice clasificare exterioar este ns relativ, existnd texte aristotelice dificil de plasat
n una sau alta din aceste tipologii. Sunt deja istorice disputele cu privire la Categorii (dac
este un text de logic sau de ontologie), Despre suflet (dac trebuie considerat ca fiind un
tratat de psihologie aristotelic sau unul de filosofie teoretic).
Explicaia este c stilul tratatelor lui Aristotel nu este ntotdeauna de o acuratee
sistematic definitiv.
Aristotel clasific tiinele aplicnd criterii metafizice obiectului lor de studiu. Astfel,
cunoaterea se mparte n: teoretic, practic i poetic.
tiinele teoretice sunt cele care se ocup att cu lucrurileseparate de materie (Teologia,
dac sunt imobile), ct i cu cele neseparate de materie (Fizica, dac sunt lucruri mobile,
respectiv Matematica, dac sunt imobile).
tiiinele practice sunt cele care vizeaz activitatea specific uman: Etica, Economia i
Politica, iar tiinele poetice vizeaz activitatea creatoare (Poetica)
Ediia de referin a corpusului aristotelic:
Bekker, I., Aristotelis Opera ex recensione I Bekkeri, 5 volume, Berlin, 1831-1870.