Strategie de comunicare

Strategia de comunicare este un plan de aciune pe termen lung, cu ajutorul cruia organizaia poate atinge scopurile legate de
activitatea de relaii publice, publicitate i alte metode de promovare. Este readaptat continuu prin practic, astfel se difereniaz
de la tactici i aciunile imediate.
Strategia n general are menirea de a menine avantajul competiional pe pia. Se realizeaz ntr-un plan strategic, un document
de ndrumare, care cuprinde specificaii privind comunicarea intern i extern. Cuprinde rspunsuri n mod obligatoriu la
urmtoarele ntrebri: Ce face organizaia? Pentru cine face acele lucruri pe care le face? i nu n ultimul rnd cu ce iese n
eviden n mediul concurenial, care sunt domeniile n care exceleaz?
Aadar planul strategic de comunicare prezint situaia actual i construiete o imagine n viitor, n care organizaia tinde s
ajung, mbuntind instrumentele comunicaionale, definind publicuri int, incluznd specificaii strategice ale brandului,
mesaje ct se poate de clar definite, o planificare n timp realist i o bugetare eficient.
Factori: limba de comunicare, sistemul social, politica, religie, atitudinile, educatia, tehnologia, legea care guverneaza societatea.
Etapele procesului de comunicare: formarea unei idei, stabilirea scopului, alegerea modului de transmitere, codificarea
mesajului, transmiterea mesajului, decodificarea mesajului de catre receptor, transmiterea de catre receptor a mesajului de
raspuns.
Strategia este definit drept cadrul ce orienteaz alegerile care determin natura i direcia unei organizaii. Strategia ajut la
stabilirea unei direcii unitare pentru organizaie n termenii obiectivelor sale operaionale i furnizeaz baza alocrii resurselor
necesare pentru orientarea organizaiei ctre atingerea acestor obiective.
Planificarea strategic stabilete direcia i obiectivele, n timp ce planificarea operaional se refer la luarea de decizii zilnice
la nivele mai joase ale organizaiei. Planificarea strategic se orienteaz spre a face lucruri bune (lucrurile care trebuie sau
eficacitate), iar planificarea operaional, spre a face lucrurile bine (lucrurile cum trebuie sau eficien).
Etapele pricipale in evolutia conceptului de relatii publice
Intelegerea naturi relatiilor publice necesita cunoasterea istoriei lor , precum si , a perspectivei lor in zilele noastre
.Sintetizind momentele importante ce au premes aparitiei relatiilor publice moderne , se poate preciza ca :
- relatiile publice se practica din negura timpurilor .Umanitatea nu a asteptat era moderna pentru a-si da seama ca nu poate trai
fara comunicare.
- relatiile publice , asa cum le cunoastem noi , au aparut la sfasitul secolului al -19 lea , o data cu dezvoltarea presei de mare
tiraj . Prin aceasta formidabila unealta o informatie dobindea astfel un statut official si , in acelasi timp , cupridea un public
foarte larg .Inca de atunci agenti de presa au devenit si primi relationisti . Fostilor jurnalisti li se cereau sa-si utilizeze
cunostintele meseriei lor, contactelor ,pentru a avea acces la paginile presei in a trasmite informati privitoare la intreprinderi si
produsele acestora, despre aparitia si obiectivele diferitelor organizati si instituti ,a momentelor importante din viata lor , precum
si informati despre opiniile , atitudinile si activitatea personalitatilor politice .
- regulile principale care conduc activitatea de relatii publice , a meseriei de relationist ,au fost stabilite in perioada crizelor
economice din primele deceni ale secolului al -20 lea . In acest climat se nasc marile traditi ale relatiilor publice asa cum le
cunoastem astazi .Marea intreprindere decide astfel sa-si refaca imaginea , sa si cistige increderea publicului . Pentru a reduce
contestatiile si a elimina criticile la adresa lor
dar si pentru a impiedica guverenele sa intervina legilativ in afacerile lor , marea intreprindere va trebui sa puna in practica
ample si intense operatiuni de seducere a publicului , de a crea o noua stare de spirit , o atitudine pozitiva si o noua imagine .
-relatiile publice cunosc o mare dezvoltare dupa primulrazboi mondial , in timpul acestuia oamenii au invatat sa le utilizeze , nu
numai pentru a se apara , dar si ca modalitate practica pentru ocuparaea spatiului public .