3.

Administrativ
10.03.2014

Izvoarele dreptului administrative

Notiunea de izvor de drept este analizata in doctrina sub 2 acceptiuni:
Izvoare material, prin care se evoca acele conditii concrete, obiective care determina
adoptarea unei norme juridice.
Izvoare formale, care reprezinta modalitatile specifice in care se concretizeaza regulile
juridice, prescriptiile juridice, si care la randul lor sunt:
Scrise
Nescrise
Izvoare formale scrise:
Constitutia reprezinta un izvor formal scris pentru toate ramurile dreptului, inclusiv dreptul
administrativ, ea avand caracter de lege suprema, fundamentala in stat. Acest caracter este
proclamat chiar de art. 1, alin. (5), potrivit caruia, in Romania, respectarea Constitutiei, a
suprematiei sala si a legilor este obligatorie.
In functie de obiectul lor de reglementare, unele din normele constitutionale reprezinta
izvoare exprese pentru dreptul administrativ, cum ar fi dispozitiile capitolelor 2 si 5 din
Constitutie, care reglementeaza Presedintele, Guvernul, raportul cu Parlamentul si administratia
publica. Insa dispozitii aplicabile dreptului administrativ se regasesc si in alte parti ale
Constituitiei, cum ar fi art. 77, care reglementeaza atributia presedintelui de promulgare a legii.
Alte prevederi constitutionale reprezinta izvoare implicite pentru dreptul administrativ,
dat fiind faptul ca ele consacra norme, principii aplicabile statului de drept, in general,
autoritatilor sale, implicit celor din sfera puterii executive. Exemplu: alin (4) si (5) ale art. 1,
referitoare la separarea si echilibrul puterii in stat si obligativitatea respectarii suprematiei
constitutiei si a legii.

Legea, act juridic al Parlamentului. Termenul lege are 2 acceptiuni:

Lato sensu evoca orice act juridic care are forta obligatorie pentru el.
Stricto sensu evoca actul juridic al Parlamentul.

In conformitate cu art. 73 din Constitutie, exista 3 categorii de legi:

Constitutionale. Legile constitutionale sunt cele prin care se modifica sau se revizuieste
Constitutia, dupa procedura prevazuta in titlul VII, care poarta denumirea de Revizuire a
1

3. Administrativ
10.03.2014
Constitutiei. In principiu, orice norma constitutionala poate fi revizuita cu conditia respectarii
acelor limite ale revizuirii, care sunt mentionate in art. 152 si care includ:
Norme constitutionale care sunt sustrase posibilitatii de a fi revizuite
Interzic revizuirile care au ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor
fundamentale ale cetatenilor sau a garantiei acestora.
Interdictia revizuirii Constitutiei in cazul unor situatii extraordinare care sunt
starea de asediu, de razboi sau de urgenta.
In ceea ce priveste prima categorie de limite, aceasta include prevederile constitutionale
privind:
a.
b.
c.
d.
e.
f.

Caracterele fundamentale ale statului (national, independent, unitar si indivizibil)

Forma republicana de guvernamant
Integritatea teritoriului
Independenta justitiei
Pluralismul politic
Limba oficiala
Organice.
Ordinare.

Intre cele 2 categorii de legi exista atat asemanari, cat si deosebiri.

Deosebiri:
-

Domeniu de reglementare
Legile organice reglementeaza acele materii care sunt prevazute expres si
limitativ in Constitutiei (fie in art. 73, alin. (3), fie in celelalte prevederi
constitutionale la care trimite norma de la litera t) a acestui articol). TEMA
SEMINAR: art. 73.
Legile ordinare reglementeaza toate celelalte materii pentru care Constitutia nu
prevede adoptarea unei legi organice.

Modul de adoptare
Legile organice se adopta cu majoritatea absoluta (majoritatea membrilor
fiecarei Camere).
Legile ordinare si hotararile Parlamentului se adopta cu majoritatea simpla
(majoritatea membrilor prezenti din fiecare Camera).
Asemanari:

Promulgarea de catre Presedinte in cel mult 20 de zile de la primire. Presedintele se poate opune
promulgarii, sesizand Curtea Constitutionala sau, dupa caz, solicitand Parlamentului sa
reexamineze legea, caz in care termenul se reduce la jumatea.
2

3. Administrativ
10.03.2014
-

Publicarea in Monitorul Oficial, care este obligatorie pentru cei ce cad sub incidenta ei si trebuie
interpretata la principiul de drept nemo censetur ignorarae legem.
Legile intra in vigoare, de regula, la 3 zile de la publicarea sa in MO, daca prin lege nu se
prevede o alta data ulterioara.
Neretroactivitatea legii (art. 15), conforma caruia, legea produce efecte doar pentru viitor, cu
exceptia celei penale si contraventionale mai favorabile.
In sistemul constitutional romanesc, regula o reprezinta legea ordinara, iar exceptia o
reprezinta legea organica.
Majoritatea legilor organice reglementeaza materii ale dreptului administrativ. O lege
organica sau ordinara este izvor al acestei ramuri de drept in masura in care reglementeaza
institutii care i sunt specifice.

Actele Guvernului. In conformitate cu art. 8, Guvernul adopta hotarari si ordonante.

Ordonantele Guvernului sunt adoptate in baza institutiei delegarii legislative. Ea
semnifica un transfer de competenta in materie de legiferare (normativitate juridica) dinspre
Parlament (unica autoritate legiuitoare) inspre Guvernul (clasicul executiv). Exista 2 tipuri de
ordonante:
Simple. Se adopta numai in temeiul unei legi speciale de abilitatre, prin care Parlamentul
imputerniceste Guvernul sa adopte acte normative cu forta legii in materii care nu fac obiectul
legii organice.
=> ca aceste ordonante se pot adopta numai in domeniul legilor ordinare. Prin legea
de abilitare trebuie sa se vada expres domeniul si data pana la care Guvernul este
imputernicit sa le adopte si, fara sa fie obligatoriu, poate sa se prevada ca ordonanta se
supune aprobarii Parlamentului pana la implinirea termenului de abilitare. Ordonanta nu
se supune aprobarii Parlamentului decat daca legea speciala prevede acest lucru.
Ordonanta de urgenta. Este exceptia in materia delegarii legislative, ea putandu-se adopta
numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, cu obligatia de catre
Guvern de a motiva urgenta in continutul ordonantei. Ordonantele de urgenta pot reglementa si
materia de reglementare ale legii organice (posibilitate neprevazuta expres pana la revizuirea
Constitutiei din 2003), caz in care aprobarea ei de catre Parlament se va face cu majoritate
absoluta.
Constitutia instituie anumite interdictii si restrictii cu privire la ordonantele de urgenta
care:

3. Administrativ
10.03.2014
-

Nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle
fundamentale, drepturile electorale.
Nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica.
Ordonantele de urgenta, ca si cele simple sunt izvoare ale dreptului administrativ prin
natura lor, ele fiind acte administrative, din punct de vedere al organului care le emana si acte cu
putere de lege prin forta lor juridica. Prin aprobarea lor de Parlament, ele trec din sfera puterii
executive in sfera puterii legiuitoare.
Ele reprezinta izvoare de drept si prin obiectul lor de reglementare, atunci cand acesta
este reprezentat de institutii specifice ale dreptului administrativ. Ex: OUG 2/2001 cu privire la
regimul juridic al contraventiei.

Hotararile Guvernului sunt actele specifice ale acestuia, prin care isi exercita misiunea
specifica lui: de a pune in executare legea, dupa cum prevede si art. 108, alin. (2) din Constitutie.
Ca si ordonantele, si hotararile se semneaza de primul ministru si se contrasemneaza de ministrii
care au sarcina punerii lor in executare. Ele se publica in MO al Romaniei. In caz contrar,
intervine cea mai drastica sanctiune. Fac exceptie HG care reglementeaza cu aspecte cu caracter
militar care se comunica numai institutiilor interesate.
Hotararile Guvernului sunt acte administrative care au caracter praeter legem si
secundum legem (sunt adoptate in baza legii), dupa materia a facut obiectul unei reglementari
legale.

Actele autoritatilor administratiei publice centrale de specialitate. Se

concretizeaza prin ordine ale ministrilor, precizari, norme etc., acestea putand avea caracter
normativ, cand sunt general obligatorii si opozabile erga omnes si caracter individual, atunci
cand vizeaza un subiect de drept determinat.
Prin natura lor, sunt acte administrative si izvoare ale dreptului administrativ, iar prin
obiectul lor pot reprezenta izvoare si pentru alte ramuri de drept.

Actele administratiei publice de la nivel judetean si local. In aceasta categorie intra:

o Ordinele prefectului (reprezentantul Guvernului). Pot avea caracter normativ sau
individual. Sfera lor de aplicare este judetului, in care prefectul isi desfasoara
activitatea.
o Hotararile consiliilor judetene si locale
o Dispozitiile primarului si ale presedintelui consiliului judetean
4

3. Administrativ
10.03.2014
Toate sunt acte administrative, normative sau individuale, care reprezinta izvoare
de drept pentru unitatile administrativ-teritoriale, in care autoritatile de la care ele emana au fost
alese si isi desfasoara activitatea.
Ca regula, actele normative produc efecte de la data publicarii, iar cele cu caracter
individual de la data comunicarii.

Izvoarele formale nescrise:

Obiceiul / cutuma. In unele state are recunoscuta o asemenea calitate. In Romania, obiceiul are
o anumita influenta in procesul de aplicare si interpretare a normelor juridice. Actuala Constitutie
asaza obieciul in categoria izvoarelor de rang constitutional prin art. 44, alin. (7), potrivit caruia
dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea
bunei vecinatati, precum si la respectarea tuturor celorlalte sarcini care, potrivit legii sau
obiceiului revin proprietarului.
Art. 120 consacra principiul autonomiei locale alaturi de descentralizarea si deconcentrarea
serviciilor publice. Autonomia locala naste anumite practici care se respecta de catre autoritatile autonome
in virtutea unor norme cutumiare, fara sa fie obligatorie existenta unor prescriptii legale, ele reprezentand
veritabile izvoare de drept.

Jurisprudenta (practica instantelor judecatoresti), fara a fi un izvor propriu-zis de drept,

influenteaza dreptul in general si pe cel administrativ. Legea contenciosului-administrativ
prevede ca deciziile prin care se anuleaza in tot sau in parte un act administrativ-normativ sunt
general obligatorii si au putere pentru viitor, publicandu se in MO al Romaniei sau cele judetene,
in functie de organul de la care emana actul anulat.
Solutia a fost imprumutata dupa regimul deciziilor CCR, care potrivit art. 147 au aceleasi
caracteristici. In Franta, jurisprudenta Tribunalelor administrative este un veritabil izvor de drept,
recunoscandu-se ca dreptul administrativ francez este facut mai mult de judecator, decat de legiuitor.

Doctrina, care, fara a fi un izvor propriu-zis influenteaza evolutia sistemului de drept in ansamblul sau.