ORASUL : VALENII DE MUNTE, JUDETUL PRAHOVA

ACTIVITATI AGRICOLE
Premise ale dezvoltarii agriculturii (conditii naturale).
Oraul, capital de jude Valenii de Munte se situeaz n plin zon subcarpatic, la
egal distan de limitele dealurilor cu muntele sau cmpia de aceea catrul geografic n
care se regsete se caracterizeaz printr-o remarcabil variatie de peisaj. La vest relieful
este n general domol i etajat, iar dincolo de Teleajen, spre est dealurile Priporului se
nal brusc deasupra luncii pn la 600 m.
Existena dealurilor care strjuiesc oraul la est si la vest ferete aezarea de curenii de
aer devastatori, crend un microclimat dovedit de temperatura medie anual. Relieful
oraului are o influen semnificativ n dezvoltarea oraului, acesta fiind situat aproape
n intregime pe terasa superioara a rului Teleajen la o nlime cuprins ntre 10 i 30 m,
pe terasa inferioar pn la 100 m se afl doar puine zone de locuit i o serie de uniti
amplasate pe terenuri neproductive.In ceea ce priveste pedologia, pe pantele despdurite
pe care eroziunea s-a manifestat intens solurile n bun parte au fost ndeprtate; pentru
limitarea acestor procese s-au aplicat local msuri antierozionale i o utilizare economic
adecvat a terenurilor n concordan cu condiiile de pant i roc. Procesele de
modelare actual sunt reprezentate prin alunecrile de teren, micrile gravitaionale,
eroziunea de suprafa i eroziunea liniar. Acestea se datoreaz att unor condiii
naturale favorabile, ct i interveniei negative a omului, care s-a manifestat mai ales prin
defriri, punat intensiv i arturi n lungul curbelor de nivel.
Mutatii, structuri agricole in perioada de tranzitie( structura suprafetelor agricolepasuni, livezi, fanete)

Teritoriul administrativ al oraului are o suprafaa de 2159 ha din care 1153 ha teren
agricol. Funciunile actuale ale oraului Vlenii de Munte sunt determinate de condiiile
de cadru natural si de poziia in teritoriu cat si de repartizarea teritoriului administrativ al
localitii pe principalele categorii de folosina. Conform evidentelor OCOTA din iunie
1995, componena terenurilor agricole este urmtoarea:

Rezult din acest tabel c suprafaa ocupat cu terenuri agricole reprezint 53%
din teritoriul administrativ al oraului.
Oraul Vlenii de Munte fiind aezat la limita dintre zonele de es i dealuri a
devenit i un centru de valorificare a fructelor: pruni, meri, peri, nuci.
Condiiile pedologice si de clima ofer posibiliti mult mai mari pentru
valorificarea si dezvoltarea pomiculturii.
n cadrul ocolului silvic din ora, o activitate foarte importanta o constituie
recoltarea si prelucrarea fructelor de pdure (ctina n principal, ciuperci, mere pduree,
zmeura). Silvicultura este reprezentata de activitatea de ntreinere a suprafeelor de
pduri formate in cea mai mare parte din foioase (stejar, fag, plop), care nu pot fi
exploatate , constituind rezerve de stat.
Mai mult de 60% din suprafaa oraului este destinat pdurilor, punilor i terenurilor
agricole. Pdurile acoper parial dealul Priporului, Culmea Beivului i Dealul Pietrei. n
gospodriile locuitorilor se cultiv prunul, mrul, prul i leguminoasele. mprejurimile
oraului dispune de fnee bogate, cu ierburi multe, utilizate n special agricol. In anul
2013 se observa o modificare majora in ceea ce priveste terenurile neagricole datorita

transformarii terenurilor in campuri, terenuri nefolosite, pasuni sau pepiniere. Dup cum
se poate observa la nivelul orasului Vlenii de Munte nu mai exist sector agricol de stat
activitatea agricol desfsurndu-se numai n gospodriile individuale ale cettenilor sau
n mici asociatii pe terenurile ce le detin. Terenurile neagricole ocup aproape aceeai
suprafa cu cele agricole si sunt ocupate in mare parte de pduri (522 ha), aproape 50%
din total, totui acest numr este n scdere datorit defririi neautorizate de ctre
localnici si nu numai. Lemnul din pduri este i n ziua de azi folosit ca i combustibil
pentru nclzirea locuinelor pe timp de iarna i pentru gtit, deoarece reeaua de gaze nu
acoper nc n totalitate zona de locuine din Vleni.
Structura culturilor si productiei agricole suprafete cultivate cu grau,
porumb,cartof,legume (1990-2011)

Analiza situaiei existente a agriculturii a relevat faptul c suprafaa efectiv cultivat a

sczut continuu n ultimii 10 ani, culturile la care s-a nregistrat acest fapt fiind cele de
gru, secar, orz, orzoaic, sfecl de zahr. Pe de alt parte o mare suprafa de teren
arabil a rmas necultivat n sectorul privat (gospodriile populaiei.) precum i n
sectorul de stat. Atragerea i stimularea productorilor agricoli pentru a se organiza n
sisteme de cooperare i diverse forme asociative n scopul aplicrii unor tehnologii
moderne constituie una din metodele de eliminare a situaiilor n care terenul agricol de
bun calitate este rmas necultivat.
ACTIVITATI INDUSTRIALE
Factori favorabili pentru aparitie(resurse naturale)
n prezent activitatea industrial se desfsoar ntr-o serie de unitti, o parte amplasate pe
platforma de nord o alt parte n PARCUL INDUSTRIAL VLENII DE MUNTE, altele

fiind dispersate n teritoriu.Una din resursele principale ale orasului Valenii de Munte o
constituie prezenta nisipului cuartos.
Activitatea industriala si diversificarea economica (ramurile industriale in perioada
comunista-prezent)
In trecut isi facea simtita prezenta fabrica de matase si fabrica de prelucrare a fructelor.
Industria prelucratoare
Industria alimentar si de prelucrare a legumelor si fructelor este reprezentat de
S.C. TYMBARK MAPEX S.A., societate ce a cumprat n anul 2001 activele
fostei fabrici de conserve Vlenii de munte.
Un alt aspect pozitiv n dezvoltarea orasului Vlenii de Munte la capitolul
activittii industriale l constituie nfiintarea n 2001 a S.C. PRAHOVA
INDUSTRIAL PARC S.A. VLENII DE MUNTE societate ce administreaz
PARCUL INDUSTRIAL VLENII DE MUNTE ce a preluat activele fostei
Uzine Mecanice Vlenii de Munte care n anul 2001 mai functiona cu numai 5
10% din capacitate, cu 300 de salariati aflati n somaj tehnic si n incapacitate
total de plti. S.C. PRAHOVA INDUSTRIAL PARC S.A a reusit s atrag pn
n prezent 24 de firme cu capital strin si autohton, cu domenii de activitate
variate: confectii metalice pentru constructii civile si industriale, prelucrri prin
aschiere, prelucrare lemn, confectii textile, aparatur medical, prelucrare geam,
mobilier, etc.
Industria extractiva
Exploatarea nisipului cuartos; industria sticlei, a ceramicii fine, materialelor de
constructii,constructiilor de masini.
Restructurarea economiei si modificarile intervenite dupa 1990 in viata economica
n orasul Vlenii de Munte la nivelul anului 2006 existau 6043 persoane active ceea ce
reprezint 44,52% din totalul populatiei de 13574 persoane. Din punct de vedere al
evolutiei, n perioada 1990 2003, trendul populatiei active la nivelul orasului a fost

similar cu cel la nivelul regional si national, fiind puternic descresctor, din cauza
pierderii locurilor de munc, urmare a privatizrii, lichidrii, restructurrii unor societti
comerciale sau ca urmare a pensionrii anticipate a multor persoane. Dup anul 2003 si
pn n prezent, ca urmare a deschiderii la nivelul orasului de noi capacitti de productie,
S.C. PRAHOVA INDUSTRIAL PARC S.A., S.C. TYMBARK MASPEX S.A., S.C.
SMART S.R.L., S.C. CHIVARAN COM S.R.L. ct si un numr destul de mare de
societti medii si mici ce au creat locuri de munc, se observ ncadrarea pe un trend
ascendent al populatiei active angajate.
Avnd in vedere problemele perioadei de tranziie ctre economia de piaa care a adus
perturbri in special in sectorul economic, la momentul actual nu se pot face dect
prezumii asupra evoluiei activitilor industriale i agricole din Vlenii de Munte bazate
pe orientrile tradiionale ale acestora. n prezent privatizarea atrage dup sine interesul
diferitelor societatea pentru sporirea rentabilitii produciei prin diferite procese cum ar
fi reorganizarea, de unde si reducerea eventualelor locuri de munca ,retehnologizarea de
unde reducerea de personal, diversificarea populaiei.
Restrangerea activitatilor si aparitia fenomenului de somaj
Resursele de munc: vor fi constituite din aceleai ramuri economice ca si pana in
prezent, in special industria si serviciile.
Comerul a crui latura privata a luat o amploare din ce in ce mai mare in ultimii
ani, ofer de asemenea un numr important de locuri de munc.
Redistribuirea populaiei ocupate intre diferitele sectoare de activitate se va regla
in funcie de multitudinea factorilor economici, care sufer dese transformri de la un an
la altul. Evolutia pozitiv n ultimii ani ai economiei nationale i pstrnd proportiile
oraului Vlenii de Munte a determinat ca de la an la an numrul omerilor la nivelul
oraului s scad vizibil.

Pe piata muncii s-au produs mutatii structurale n ceea ce privete repartizarea pe

sectoare de activitate, n sensul creterii populatiei ocupate n comert i servicii
concomitent cu reducerea celor ocupate n industrie i transporturi.
Din experienta acumulat n decursul anilor i din analiza rezultatelor nregistrate
n activittile specifice cum ar fi aceea de mediere i consiliere a persoanelor aflate n
cutarea unui loc de munc, s-a constatat c cele mai defavorizate categorii de persoane
aflate n cutarea unui loc de munc, au fost tinerii i persoanele n vrst de peste 45 de
ani. Acest fapt a condus la stabilirea pentru aceste categorii de omeri, a unor msuri
speciale prevzute prin lege, ce trebuie s fie respectate implicit i de ctre agentii
economici din oraul Vlenii de Munte (subventionarea locurilor de munc pentru
absolventii de nvtmntul superior, pentru omerii peste 45 ani sau ntretintori unici de
familie, pentru persoanele cu handicapat, etc.). Ponderea somajului feminin este in medie
mai mare decat rata somajului masculin avand ca si consecinta msurile speciale
prevzute de lege pentru forta de munc feminin.
Procesul de privatizare
Orientarea economiei ctre creterea rentabilitii, ctre privatizare, conduce la
amplificarea problemelor sociale si la necesitatea reorientrii forei de munca
disponibilizate.Sectorul privat s a fcut prea puin simit in domeniul activitilor
industriale si agricole. n prezent privatizarea atrage dup sine interesul diferitelor
societatea pentru sporirea rentabilitii produciei prin diferite procese cum ar fi
reorganizarea, de unde si reducerea eventualelor locuri de munca ,retehnologizarea de
unde reducerea de personal, diversificarea populaiei.
Evolutia numarului de salariati
Numrul total de salariai din industrie i transporturi n oraul Vlenii de Munte
dup ultimele statistici este e circa 4300. Numrul de salariai n agricultur este de circa
150. Odat cu modernizarea generala, a sczut numrul muncitorilor in domeniul agricol

si mai ales numrul acelora care lucrau in industrie. Acest lucru s a ntmplat datorita
dezvoltrii afacerilor micilor ntreprinztori, mai ales in Vleni a crescut mult rata
persoanelor care lucreaz pe cont propriu fata de a celora care lucreaz pentru firmele
mari.

Impactul transporturilor asupra asezarilor urbane 41 66

La acest capitol menionam ca aspect critic faptul ca liniile de cale ferata nu sunt
electrificate. De asemenea este necesara rezolvarea interseciilor la nivel si lrgirea
pasajelor denivelate. Din cauza acestor probleme se pare ca circulaia e persoane prin
intermediul CF a sczut drastic in ultimii ani, navetismul avnd loc cu ajutorul
microbuzelor sau al autobuzelor. Realizarea liniei ferate a presupus un suport logistic
complex, care a angrenat ramuri ale economiei judeene i inevitabil, a generat creterea
acesteia. Ca si concluzie, transporturile au avut un impact benefic deoarece nu au fost
defrisate paduri pentru efectuarea traseelor, nu au fost confiscate terenuri, proprietati s.a.
Drumul principal DN1A este unul benefic, o alternativa de avitare a aglomeratiei
prezente pe Valea Prahovei (Busteni, Sinaia, Predeal).
Turismul o alternativa de dezvoltare a asezarilor
1. Potentialul turistic- caracterizare generala
Oraul Vlenii de Munte este bogat in obiective turistice naturale precum si
antropice. Potenialul turistic natural este format din acele componente fizicogeografice ale spaiului care prin valoarea lor estetica, prin activitate justifica
formarea unor fluxuri turistice si care conduc la amenajri turistice, potenialul
antropic cuprinde acele obiective istorice, religioase, culturale, sociologice care
prin anumite nsuiri atrag turisti. De la nceputurile dezvoltrii turismului,
potenialul natural a fost cel care s a impus in dezvoltarea fenomenelor turistice, in
prezent obiectivele turistice antropice sunt acelea care au ctigat supremaia cel
puin in anumite regiuni ale globului. Dei majoritatea obiectivelor turistice care

exista in prezent au fost construite in alte scopuri, ele au ajuns in aceasta ipostaza
de potenial turistic in mod treptat odat cu trecerea timpului(exemplul cel mai
simbolic este casa in care a locuit N. Iorga). n prezent caracteristicele
potenialului antropic sunt: creterea numerica fr precedent a obiectivelor
antropice si mare diversitate pe unitate de suparfat spre deosebire de obiectivele
turistice naturale care rmn aceleai cu trecerea timpului sau chiar dispar,
potenialul antropic se desfoar prin raportare lui la om la societate si la
activitile desfurate de om.
Acest tip de potenial s-a conturat in timp istoric si se imbogteste treptat pe msura ce
omul creeaz noi valori mbogind astfel mediul artificial. Prin nsuiri ale
componentelor antropice prin care acestea i definesc atractivitatea sunt unicitatea,
dimensiunea, ineditul, vechimea, funcia. ntlnim aici att obiective turistice constnd n
vestigii istorice ct si in vestigii religioase. Spre deosebire de vestigiile si obiectivele
istorice care au avut mult de suferit din cauza ca nu au fost folosite n alt scop i deseori
omul i a pierdut interesul n pstrarea lor mai ales din cauza costurilor materiale pe care
le necesit ntreinerea lor, obiectivele religioase au fost pstrate mult mai bine si
protejate de catre om, datorit folosirii lor in alte scopuri decat acelea de obiective
turistice, bisericile sunt vizitate zilnic de ctre credincioi, de unde si nevoia acestora de a
pstra, renova, reconstrui chiar lcaele de cult, mai ales c Romnia este recunoscut ca
ar de oameni foarte credincioi cu att mai mult cu ct vorbim de oamenii mai simpli
din provincie.
Potential turistic natural
Patrimoniul turistic natural este pus n valoare, mai ales din punct de vedere
peisagistic, de dealurile mpdurite ce mprejmuiesc oraul, aezate ca ntr-un imens
amfiteatru natural. Diverse companii de turism ofer o larga varietate de opiuni in
privina traseelor turistice prestabilite in zona Vlenii de Munte. Exista de asemenea
posibilitatea de a descoperi aceste zone pe cont propriu sau mpreuna cu familia.

Drumeii ca acestea se pot face, nenumrate, printre dealurile si vile dimprejurul

vlenilor, descoperind ceva nou cu fiecare poteca, n fiecare anotimp al anului, toate
acestea ne ajut s ne desprindem de rutina oraului. Vlenii de Munte se regsesc intr un
cadru ce se caracterizeaz printr o remarcabila variaie de peisaj datorita limitei cu
subcarpatii, dealurilor pitoreti,naturii bogate si diversificate care nu a fost nc in
totalitate acaparata de tehnologia secolului XXI.Poziia oraului Vlenii de Munte
nlesnete efectuarea unor excursii pentru vizitarea ctorva locuri pitoreti din inutul
dealurilor subcarpatice, pentru cunoaterea trecutului istoric i cultural i pentru
cunoaterea specificului etnografic si al regiunii nconjurtoare. Traseele se pot efectua pe
drumuri modernizate, cu maina personala sau autobuze dar si pe poteci, drumuri
pietruite, pe jos, cea din urm cale fiind cea mai indicat pentru completarea imaginii
turistice a regiunii dimprejurul Vlenilor.
Potentialul turistic antropic
Vlenii de Munte ocupa un loc aparte intre oraele mici ale tarii. Largul renume de
care s a bucurat in primele decenii ale secolului trecut prin gzduirea marii opere
culturale si patriotice desfurate sub conducerea lui N. Iorga a fost unul intre
principalele motive care a conferit un renume de a lungul istoriei oraului. Acest
renume s a meninut si dup ncetarea activitii celui ce-l generase, dup moartea
tragica a savantului. Dar acesta nu este singurul motiv pentru care oraul merita
vizitat, descoperit, cunoscut ndeaproape.Cursul natural, poziionarea geografic,
regimul climatic foarte echilibrat, lipsa polurii si nu numai, fac din oraul Vlenii de
Munte un spaiu agreabil pentru un turism tot mai dezvoltat. Excursiile si relaxarea nu
sunt singurele motive pentru vizitarea oraului, aici se ntlnesc o serie de monumente
cu mare importanta istorica ca ar trebui vzute de contemporanii din toata tara si nu
numai.

Monumente si muzee precum : Complexul Nicolae Iorga, Monumente simbolizand

arcade romane peste timp, Casa Momoriala Nicolae Iorga, Muzeul de Arta Religioasa
Nicolae Iorga.
Biserici: Biserica Manastirea Valeni, Biserica Filip, Biserica Berevoiesti, Biserica
Berceni, Biserica Sfantul Ioan Botezatorul, Biserica Sfantul Nicolae Tabaci .
2. Infrastructura turistica (dotarile pentru cazarea turistilor, capacitatea de cazare
turistica, nr sosirilor turistice si nr innoptarilor)
Poziionarea oraului vlenii de Munte intr o regiune premontan lipsita de poluare si
cu un climat foarte echilibrat face posibila dezvoltarea unui turism de odihna si
recreere (fie si doar pe timpul sfritului de sptmn), care poate funciona
mpreuna cu turismul cu valene culturale. Hotelul Ciuca de doua stele se afl situat
in centrul oraului, dispune de 104 locuri de cazare in camere cu 2 - 4 paturi,
restaurant de 100 de locuri si un bar crama de 140 de locuri. Hotelul Capitol, de trei
stele, dispune doar de 64 de locuri de cazare, insa la standarde mult mai ridicate din
punct de vedere al confortului, n 30 de camere, bar, restaurant si tratament la
staiunea Slanic. Hotelul dispune de asemenea de servicii ireproabile, room service,
sala fitness si lift panoramic. Pe strada Barbu Delavrancea la nr.7 se afl pensiunea
Vera i Livia cu 60 de locuri in case independente, fiecare dintre acestea are si
apartamente. Masa poate fi servita in camere sau la restaurantul de pe Bdul Nicolae
Iorga. Pensiunea dispune de room service, baie si buctrie proprie, televizor, cablu
TV, nclzire centrala, apa calda non-stop, parcare, spaii verzi. Avnd ca punct de
plecare oraul Vlenii de Munte, se pot efectua de asemenea excursii ctre importante
obiective turistice situate in proximitate, transportul fiind asigurat de ctre pensiune.
Exist posibilitatea organizrii de petreceri festive n cadrul pensiunii. Se ofer i
tratamente de specialitate in afeciuni reumatismale, respiratorii, neurologice si post
traumatice cu personal calificat, la filiala din Vlenii de Munte a sanatoriului
balneologic - Slnic Prahova.

3. Tipuri de turism practicate

Cursul natural, poziionarea geografic, regimul climatic foarte echilibrat, lipsa
polurii si nu numai, fac din oraul Vlenii de Munte un spaiu agreabil pentru un
turism tot mai dezvoltat. Potenialul existent ofer posibilitatea practicrii unui turism
de odihna si recreare, unui itinerariu cu valene culturale, turism de tranzit spre Cheia
si Valea Buzului, agroturism si un turism de sfrit de sptmna. Altitudinea si
calitatea aerului confer oraului acele prime condiii pentru tratarea unor boli
pulmonare si cardio vasculare.

Elemente de analiza SWOOT

PUNCTE TARI
-Localitate transversat DN 1 A, la o
distant de aproximativ 90 Km fat
de capitala tarii, precum si fat de
principalele localitti urbane din
regiune;

PUNCTE SLABE
-Repartizarea
neechilibrat a
locurilor de
munc n
teritoriu

OPORTUNITATI
-cresterea
mobilitatii
populatiei;

RISCURI
-instabilitate
politica
internationala;

-Conditii geografice favorabile

-monopolizarea
economiei;

-nivel ridicat de instruire

-descesterea

-densitate
-inexistenta
scazuta in unele
conflictelor
-Posibilitatea dezvoltrii turismului cartiere
religios;
sociale majore;
-inadecvarea
-Cresterea
-rata scazuta a somajului
fortei de munca
continu
a
la cererea pietii;
populatiei din
- Existenta unei infrastructuri
turistice compuse din dou hoteluri -tendinta
de grupa de vrst
si trei pensiuni
imbatranire
a apt de munc

demografica
-migrarea fortei
de munca tinere
si bine pregatite
profesional

in

-grad ridicat de toleranta, nivel fortei de munca

scazut conflicte sociale;
-inexistenta unei
agentii de turism
pentru
promovarea
localitatii;
-Reducerea fortei
de munc
calificat si a
-Usoara crestere a pietii muncii
tineretuluicauzat
e de migratia n
-Predominarea proprietatii private strintate a
asupra proprietatii de stat
acesteia;
- Numr mic al
Posibilitatea
dezvoltrii unittilor ecoagroturismului,a turismului itinerant nomice puternic
si cultural
productive

(18 20 ani);

- Extinderea
descentralizrii n
toate sectoarele
de activitate;
- aplicarea
strategiei
nationale pe
termen
mediu;stabilizare
a economiei
nationale.

alte tari;

-scaderea
ritmului
procesului
privatizare
- cresterea
delictelor
economice,
dezvoltarea
economiei
subterane

Strategii de dezvoltare locala in turism

Introducere
Directiile strategice urmrite n dezvoltarea turismului din orasul Vlenii de Munte pentru
perioada 2015-2021 sunt urmtoarele:

cresterea importantei turismului n economia local;

nscrierea obiectivelor orasului ntr-un circuit turistic;
valorificarea avantajelor siturii pe DN 1A Ploiest Cheia-Brasov;
conservarea identittii locale a orasului (arhitectur, mod de viat local si produse

traditionale, etc.).
Obiective generale propuse pentru dezvoltarea turismului
repertorierea si analiza permanent a potentialului turistic;
reabilitarea, conservarea si valorificarea resurselor cu important turistic;

de

 cresterea competitivittii si promovarea imaginii turistice a orasului la nivel

judetean si national;
nfiintarea unor pensiuni agrotturistice;
marirea capacitatii de cazare; infiintarea unor pensiuni,vile, moteluri, campinguri,
case de vacanta;
Rezultatele asteptate in anul 2021:
patrimoniul cultural, istoric si traditional reabilitat, conservat si valorificat din
punct de vedere turistic;
recunoasterea orasului ca destinatie turistic competitiv, pentru nceput, la nivelul
judetului;
Masuri
Pentru a ajunge la rezultatele propuse, este necesar o relationare si coordonare
permanent a tuturor msurilor specificate anterior. De asemenea, domeniile conexe, care
influenteaz turismul (infrastructura de acces si dotrile tehnice, mediul nconjurtor,
dezvoltarea rural, piata fortei de munc, amenajarea teritoriului, comunicatiile etc.), sunt
analizate n cadrul celorlalte prioritti din strategie si vor fi permanent urmrite n relatia
lor cu turismul.
Masura 1. Dezvoltarea infrastructurii turistice

Obiective specifice
- repertorierea permanent a resurselor turistice ale orasului si a necesittilor de
dezvoltare;
- dezvoltarea turismului de nis (turism cultural, conferinte, agroturism etc);
- conservarea patrimoniului cultural, istoric si etnografic.
Actiuni:
A. Inventariere resurselor cu potential turistic:
- constituirea si ntretinerea unei baze publice de date si informatii asupra resurselor
-

turistice ale orasului;

realizarea de cercetri si studii periodice de piat: studii de diagnostic si
fezabilitate, sondaje, chestionare, etc. n vederea stabilirii atractivittii turistice a

orasului;
B. Crearea unei infrastructuri turistice generale:
Infiintarea unor noi pensiuni;
nscrierea orasului ntr-un circuit turistic zonal;
constructia unor toalete publice n zonele vizitatede turisti;

- modernizarea si intretinerea spatiilor verzi si obiectivelor turistice;

-

construirea unor chioscuri speciale, din lemn, pentru comercializarea produselor

mestesugresti, artizanele si a celor agricole, cu ocazia srbtorii orasului si nu

numai;
C. Promovarea orasului
Definirea unui brand local;
elaborarea de materiale locale de promovare (tematice sau diversificate, n limba
romn si alte limbi de circulatie international): postere, brosuri, materiale
informative, cataloage cu produse si servicii, hrti, calendare ale evenimentelor,
etc;
diseminarea materialelor de promovare prin centre de informare turistic locale si
nationale;
promovare on-line;
Concluzii si bibliografie
Acest studiu complex nfieaz principalele caracteristici economice i turistice ale
municipiului Vlenii de Munte aflat in judetul Prahova aflat in partea de sud a tarii, in
Depresiunea Vlenii de Munte, subunitate de relief a Subcarpatilor Curburii, pe Valea
Teleajenului, situandu se in plin zon subcarpatic, la egal distan de limitele
dealurilor cu muntele sau cmpia, catrul geografic n care se regasete se caracterizeaza
printr o remarcabil variatie de peisaj.
Fiecare ora constituie prin el nsui un adevrat corp social, cu structuri proprii,
care variaz n timp, dar care se ncadreaz ntr-un ansamblu de realiti socio-politice
mai largi. Oraul este ntotdeauna expresia unei arii de civilizaie, viaa i prosperitatea
lui este strns legat de starea inutului nconjurtor al crui specific l exprim.
Structurile sociale ale oraului sunt rezultatul dezvoltrii proprii, condiionat
aceast dezvoltare de evoluia economic i politic, dar i rezultatul evoluiei
ansamblului geografico-uman n care oraul se ncadreaz.
Factorii materiali prielnici de pe Valea Teleajenului au facut ca prezenta omului sa
fie atrasa aici inca din cele mai vechi timpuri.

Poziia geografic a municipiului Vlenii de Munte n reeaua urban a Romniei

este definit de numrul populaiei sale, de gradul de dezvoltare a activitilor urbane, de
tipul funcional i de mrimea i caracterul relaiilor reciproce cu zonele nconjurtoare.
Dezvoltarea oraului se va realiza probabil pe sporul natural al populaiei,
utilizarea locurilor de munc existente i redistribuirea activitilor pe grupe de activitate
i crearea de noi locuri de munc. Sperantele economice de cele cateva unitati aflate in
faza cautarii personalitatii i eficientei investitorilor. Cel putin utilajele sunt la standardele
internationale ale industriei i au aparut unele inteprinderi noi care impulsioneaza viata
economica.
Devine necesar mrimea suprafeei inclus n intravilan prin rezervarea de spaii
destinate construciei de locuine individuale, precum i rezervarea de spaii destinate
amplasrii unor industrii sau activitilor economice ale diverilor ntreprinztori.
n ceea ce privete zona central, trebuie luate msuri pentru conservarea cldirilor
cu valoare arhitectural i a monumentelor vechi.
Dezvoltarea economico-social permite intensificarea relaiilor de interdependen ntre
municipiu i teritoriul su administrativ.
Dinamica disparitilor regionale a pus n eviden faptul c procesele
economice sunt cele care accentuate decalajele de dezvoltare respective declinul
industrial, n activitatea i neocuparea forei de munc, procesele sociale acioneaz n
sensul atenurii acestora att prin mobilitatea teritorial a populaiei ct i prin procesele
demografice i nivelul veniturilor individuale.
Se vor amplifica bineneles relaiile pe linia activitilor industriale i agricole,
aprovizionrii cu produse agroalimentare a populaiei municipiului, a activitilor de
recreere i odihn de scurt durat i relaiile generate de realizarea n comun a unor
echipri tehnico-edilitare.
n domeniul comerului i nu numai se consider o prioritate ncurajarea iniiativei
particulare sau de grup n domeniul micii producii i prestrilor de servicii, precum i

rentabilizarea unitilor productive existente, prin reamenajarea platformei industriale, n

limitele stricte de teren necesar.
Dezvoltarea echiprii edilitare va contribui la o mai bun alimentare cu ap,
alimentarea cu gaze, alimentrii cu cldur i cu energie electric.
Dezvoltarea municipiului Vlenii de Munte va trebui s elimine efectele negative
ale izolrii acestuia fa de principalele axe economice, i s-i confere prestigiu i
capacitate de control, aproape inexistente n prezent.
Alexandrescu I. - Valea Teleajenului Ed. Meridiane, Bucureti, 1970
Bocioac, Ion - Vlenii de Munte, Ed. Asa, Bucureti, 2004
Niculescu Gh. Valea Teleajenului Ed. Sport Turism, Bucureti, 1982
Arhivele naionale judeul Prahova
Primria Vlenii de Munte
http://www.valeniidemunte.com.ro/continut/urbanism/Plan%20integrat.pdf
www.scribd.com

PROIECT : GEOGRAFIA ECONOMICA A ROMANIEI

STUDENT: CIOMAG ELENA RALUCA
SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI, ANUL III
GRUPA: 306