CUPRINS

Introducere..........................................................................................................................3
Capitolul I Consideraii generale......................................................................................4
1.1.Aezarea geografic i elemente de identificare.................................................4
1.2. Consideraii de geografie istoric i social.......................................................6
1.3. Geologia i unitile de relief.............................................................................8
1.4. Caracteristicile parametrilor climatici..............................................................13
1.5. Componentele biopedogeografice....................................................................14
Capitolul II Caracteristicile geodemografice.................................................................18
2.1. Evoluia populaiei n timp...............................................................................19
2.2. Micarea natural..............................................................................................20
2.2.1. Evoluia natalitii..............................................................................20
2.2.2. Evoluia mortalitii............................................................................22
2.2.3. Bilanul natural...................................................................................23
2.2.4. Micarea migratorie............................................................................24
2.3. Structura populaiei..........................................................................................25
2.3.1. Structura pe grupe de vrst i sexe...................................................25
2.3.2. Structura etnic i confesional..........................................................31
2.3.3. Structura economic...........................................................................33
2.4. Gradul de instruire a populaiei........................................................................34
Capitolul III Dezvoltarea urbanistic i potenialul economic al oraului..................35
3.1. Activitile industriale specifice.......................................................................35
3.2. Activitile agricole i silvicultura....................................................................37
3.3. Comer, activitile financiar-bancare, gospodrie conunal, alte uniti n
reeaua de servicii a localitii............................................................................................38
3.4. Circulaia i transporturile................................................................................41
3.5. Zonele funcionale............................................................................................45
3.5.1. Bilanul suprafeelor zonelor funcionale din teritoriul administrativ al
localitii.............................................................................................................................47
3.5.2. Bilanul suprafeelor zonelor funcionale din intravilanul existent....49
1

3.6. Aspecte caracteristice ale principalelor zone funcionale................................50

3.7. Protecia i conservarea mediului.....................................................................52
3.8. Echiparea edilitar............................................................................................53
3.9. Disfuncionaliti..............................................................................................60
3.10. Necesiti i opiuni ale populaiei.................................................................62
Capitolul IV Principalele propuneri de organizare urbanistic pe viitor...................63
4.1. Evoluia posibil, prioriti...............................................................................63
4.2. Dezvoltarea activitilor economice.................................................................64
4.3. Estimarea locurilor de munc pentru populaie................................................65
4.4. Organizarea circulaiei i transporturilor..........................................................66
4.4.1. Organizarea circulaiei rutiere............................................................66
4.4.2. Organizarea circulaiei feroviare........................................................68
4.5. Zonificarea funcional, stabilirea revalorificrii domeniului intravilan.........69
4.6. Reabilitarea, protecia i conservarea mediului................................................72
4.7. Fondul locuibil i organizarea structural a zonei de locuit.............................72
4.8. Instituii publice i servicii...............................................................................74
4.8.1. Reeaua dotrilor de nvmnt.........................................................74
4.8.2. Reeaua dotrilor de sport i agrement...............................................75
4.8.3. Reeaua dotrilor sanitare...................................................................75
Capitolul V Turismul n Vlenii de Munte....................................................................77
5.1. Elemente de potenial turistic oportuniti turistice ale localitii.................78
5.2. Elemente de turism natural...............................................................................88
5.3. Baza de cazare i alimentaie public...............................................................91
Concluzii............................................................................................................................93
Bibliografie........................................................................................................................95

INTRODUCERE
2

n lucrarea de fa am realizat un studiu de geografie urban asupra oraului

Vlenii de Munte, precum i factorii ecomonico-geografici.
Lucrarea este structurat n dou pri distincte:
- n prima parte sunt cuprinse introducerea, poziia i localizarea geografic, un
scurt istoric i capitolele care analizeaz localitatea din punct de vedere fizico-geografic;
-

a doua parte a lucrrii cuprinde analiza uman i economic.

Pentru ntocmirea acestei lucrri am apelat la o gam relativ variat de materiale
bibliografice, documente cartografice, informaii preluate din anuare i de la diverse
instituii i anume: Direcia Statistic Prahova, Primria oraului Vlenii de Munte, uniti
economico-sociale, Biblioteca Central Universitar, Institutul Naional de Statistic
Bucureti.
La ntocmirea studiului am beneficiat de sprijinul oferit de ntregul colectiv de
cadre didactice, organelor locale i judeene care mi-au pus la dispoziie date necesare.
Menionez n special ajutorul acordat de domnul Lector Dr. Teodorescu Camelia
ndrumtor tiinific cruia cu mult respect i aduc i pe aceast cale cele mai alese
mulumiri.

CAPITOLUL I
CONSIDERAII GENERALE
3

1.1.

AEZAREA GEOGRAFIC I

ELEMENTE DE IDENTIFICARE

Vlenii de Munte este un ora din judeul Prahova, Muntenia, Romnia, cu o

populaie de 13 309 locuitori. Se afl n Depresiunea Vlenii de Munte, pe Valea
Teleajenului, la 98 km fa de municipiul Bucureti, 28 km nspre nord fa de municipiul
Ploieti i la 89 km nspre sud-est fa de municipiul Braov.
Aprut iniial la confluena celor dou praie (Vleanca i Valea Stlpului) cu
Teleajenul, oraul s a extins pn la marginea teraselor ct i in jurul Vlencei pn sub
coastele mai abrupte ale reliefului, s a extins de asemenea spre nord i spre sud in lungul
soselei astfel nct n prezent oraul se ntinde pe o lungime de 5,200 KM pe DN1. Are o
suprafa de 2159 ha din care 1153ha este teren agricol.
Reeaua hidrografica corespunde bazinului Ialomia.
Oraul se afl la 98 km de capital si la 29 km de Ploieti, capitala de jude, in
extremitatea sud vestic a depresiunii Drajna i are ca vecini comunele Teiani i drajna
(la nord), Predeal Srari si Gornet la Est, Gura Vitiorii la Sud, iar la vest Vrbilu i
Dumbrveti.
Oraul, capital de jude Valenii de Munte se situeaz n plin zon subcarpatic,
la egal distan de limitele dealurilor cu muntele sau cmpia de aceea catrul geografic n
care se regsete se caracterizeaz printr-o remarcabil variatie de peisaj. La vest relieful
este n general domol i etajat, iar dincolo de Teleajen, spre est dealurile Priporului se
nal brusc deasupra luncii pn la 600 m.

2 6 0 2 ' lo n g . E

P O Z I IA G E O G R A F IC N
C A D R U L R II

B o to a n i
M a ram u re

S a tu M a r e

Suceava
B is tr ia N s u d

S la j

Iai

B ih o r

N eam
C lu j
M u re
H a r g h ita

V a s lu i

B acu

d
H. POZIIEA r aGEOGRAFIC
A lb a
C ovasn a

S ib iu

T im i

H u n edo a ra

P rah o va

A rge

4 5 1 1 ' la t. N

C a r a S e v e r in

V lc e a

G orj

V ra n cea

B raov

B u z u
B r ila

D m b o v ia
V le n ii d e
M u n te

M e h e d in i

I lfo v

80

I a lo m ia

C o n s ta n a

G iu r g iu

T e le o r m a n

40

T u lc e a

C l r a i

O lt
D o lj
0

G a la i

P O1 2Z0 I I A G E O G R A F I C N C A D R U L J U D E U L U I P R A H O V A

A zuga
B u te n i

C era u
V a le a
D o fta n e i

M n e c iu

S in a ia

S ta r c h io jd
P o se ti

C o m a r n ic

B e r te a

T a le a B r e a z a

C orn u

B rebu

C m p in a

S l n ic

D ra jn a
V le n ii
d e M u n te

S a lc ia
Surani
P c u r e i

V r b il u
L apo
T e le a g a V lc n e ti
C o c o r tii
S co r en i
Io rd ch ea n u
M is lii
C m p in a
C e p tu r a
P lo p e n i B o ld e tiiC lu g r e n i
M gu reni
B ic o i
Sceni
M iz il
U r la i
F ilip e tii d e
B le jo i
B ucov
B aba A na
P dure
F ilip e tii
V a le a
T om a n i
P lo ie ti
de
C lu g r e a s c
C o lc e a g
T rg
F u lg a
L E G E N D :
B r c n e ti
D um brava
R e e d in d e j u d e
B razi
D r g n e ti C io r a n i
M n e ti
S lc iile
P
u
c
h
e
n
i
i
M u n ic ip ii
M ari
G h e r g h ia
rna
O rae
G o r g o ta
C om une
Alimentarea
cu ap a oraului se face n principal din0 uzina3 de ap
de pe malul
6 K m

Teleajenului dar i direct din barajul de la Mneciu - Ungureni dup ce aceasta cunoate
un proces de tratament adecvat.
5

Oraul este n parte racordat la canalizare care adun apele reziduale pn la staia
de epurare. Din cei 65 de Km care msoar lungimea strzilor, 59 Km sunt asfaltai
urmnd ca diferena s fie modernizat dup schimbarea reelelor de ap i gaze. Mare
parte din gospodriile actuale, peste 90%, sunt racordate la reteaua de gaze naturale.
Distribuia apei potabile se face prin 44,5 Km de conducte aflate in permanen intr un
proces de inlocuire cu tevi din pvc.Oraul este in parte canalizat printr o reea prin care se
deverseaz n staia de epurare aproape jumtate din reziduurile provenite din gospodriile
existente.
Teleajenul ocup un loc modest att prin lungimea cursului su de 113 km ct i
prin suprafata bazinului de 1677 km ptrai . Debitul mediu este la ieirea din munte de
3.73 m/s ca la vrsare s ajung doar la 10 m/s.

1.2. CONSIDERAII DE GEOGRAFIE ISTORIC I SOLCIAL

Evoluia demografic a urbei este dependent de a lungul anilor defactorii naturali,
politici, i de rolul jucat de ora in evolutia sa : de la centrul administrativ al judeului
Saac, la punctul vamal (peste 3 secole) pana la modernizarea cunoscut n epoca
contemporan, populatia a evoluat pe structuri variabile, ajungnd in acest moment la
peste 13000 locuitori.
Atestarea documentar a judeului Saac sau Scuieni nu exist, denumirea de
Scuieni aprnd in secolul al XIII-lea iar ca jude in secolul al XV-lea. Numele i venea
de la numeroase elemente transilvanene, -ungureni i scuieni de fapt romnii i secuii
- colonizai n aceast regiune n secolul al XIII-lea pe vremea expansiunii la Sud de
Carpai a cavalerilor teutoni i a intemeierii epscopatului curmanilor, colonizare care
continu i n veacurile urmtoare.
n 1645 apare prima mrturie documentar asupra judeului Scueni (Saac) cu
capitala la Valenii de Munte, de unde se va muta la Bucov n 1781.

n 1684 Miron Costin menioneaza n cronica sa Vlenii de Munte printre oraele

rii Romneti.
n 1794 se menioneaz n documente "trgul domnesc Vlenii de Munte".
n 1797 se noteaz existena unui dascl pltit la coala din Vleni.
n 1832, Vleniul numra 518 gospodrii (cu 2590 suflete) i n anul 1907 se
instaleaz aici istoricul Nicolae Iorga care deschide, n iulie 1908, Universitatea popular
de var.
Aezarea uman, ca o form material de adaptare a omului la condiiile naturale i
economice reprezint locul unde s a stabilit omul, un grup de locuine care alctuiesc un
mediu de viat uman ,o realitate complex ce nu poate fi ilustrat dect difereniat att din
perspectiv istoric ct i spaial. n strns corelaie cu forma de organizare i
manifestare a aezrilor n spaiul geografic
Factorii materiali prielnici de pe Valea Teleajenului au fcut ca prezena omului sa
fie atras inc din cele mai vechi timpuri. Cercetarile arheologice sau lucrrile
ntmpltoare au scos la iveal urme din vechime ncepnd cu paleoliticul mijlociu i
continund cu etapele succesive, mezeliticul i neoliticul.
Oraul a evoluat ca centru de interes polarizator, economic, social-cultural, pentru
localitaile din bazinul de Nord al Vii Teleajenului.Dezvoltarea industrial dup anii
1968-1970 a atras fort de munc si a generat dezvoltarea n continuare a orasului din
toate punctele de vedere. Dup cutremurul din 1977, zona central a cptat o nfiare
modern datorit reconstruirii.

1.3. GEOLOGIA I UNITILE DE RELIEF

Generozitatea spatiului natural n zona subcarpatic, prin geneza lui orogenetic,

prin cadrul bioclimatic specific, a fcut ca aceast regiune s fie o unitate geografic de
tradiie, aprut din ultimele eforturi de nltare carpatic ducnd la tectonizarea , cutarea
7

sedimentelor n fata carpailor. Subcarpaii de Curbur i deci partea lor numit

Subcarpatii Teleajenului situai ntre valea Buzului i valea Prahovei sunt alctuii din
formaiuni sedimentare mio-pliocene (argila, marne, nisipuri, pietriuri, conglomerate)
peste care apar sporadic petice sedimentare fluvio- lacustre villafranchiene.
Regiunea n care se afl Vlenii de Munte este dominat de pintenul Vleni,
sinclinalul Drajna, pintenul Homorciu si de sinclinalul Slnic care reprezint continuarea
pnzei de Tarcu din zona extern a fliului dn Moldova n partea de sud a curburii
Carpatilor. n aria pintenilor afloreaz depozite paleogene de fli iar n cea a sinclinalelor
sunt prezente depozitele de molas miocene i (mai puin) pliocene. n formaiunile
paleocene ale pintenului de Homorciu Paleocenul i eocenul sunt dezvoltate n faciesul
gresiei de Tarcu iar Oligocenul in faciesul gresiei de Fusaru n timp ce n pintenul de
Vleni acestea sunt dezvoltate n faciesul Colti Valea Rea si respectiv n faciesul
bituminos cu gresie de Kliwa.
Stratigrafic, paleocenul pintenului de Homorciu este alctuit din fli grezos
reprezentat de gresia de Tarcu (gresii calcaroase sau marnoase cu intercalaii subiri de
argile) n alternan cu fli grezos istos (gresii calcaroase intercalate cu isturi). Pe
aceste formaiuni sunt dispuse stratele de Plopu alctuite din gresii calcaroase in
alternant cu isturi argiloase verzi, cenuii i roii iar n partea lor superioar cu marne
albicioase.

Trecerea de la Oligocen la Miocen se face prin stratele de Cornu formate din

gipsuri cu intercalaii de isturi argiloase i orizonturi alctuite din isturi argiloase i
marne, cu pietri, conglomerate, gresii i nisipuri.
Miocenul ncepe cu un orizont de conglonerate (isturi, cristaline, gresii) peste care
urmeaza un orizont de gipsuri (gipsuri in intercalaie cu gresii i nisipuri cenuii) apoi de
tufuri, de formaiuni de sare, de un orizont de isturi si altul de marne.
Pliocenul este reprezentat de gresii. Marne cenuii i albe glbui n baz, peste
care urmeaz depozite de marne cenuii cu intercalaii de gresii, argile i argile nisipoase.
8

H A R T A G E O L O G I C N A R E A L U L
O R A U L U I V L E N I I D E M U N T E

H. GEOLOGIE
S l n ic

O lte n i

D r a jn a d e J o s

V le n i d e M u n te

V r b il u

G u r a V itio a r e i
P o ia n a V r b il u

C o o f n e ti
G ornet
N

4 K m

L e g e n d
D e p o z ite flu v ia tile

N e o g e n - P lio c e n - L e v a n tin
(a r g ile i a r g ile n is ip o a s e , p ie tr i u r i)

C u a te r n a r - H o lo c e n - S u p e r io r
(p ie tr i u r i, n is ip u r i)

N e o g e n - P lio c e n - D a c ia n
(n is ip u r i i m a r n e c u in te r c a la ii c r b u n o a s e )

C u a te r n a r - P le is to c e n - I n fe r io r
(p ie tr i u r i, n is ip u r i, a r g ile )

N e o g e n - P lio c e n - P o n ia n
(m a r n e , m a r n e n is ip o a s e , c a lc a r e lu m a s e lic e )

C u a te r n a r - P le is to c e n - I n fe r io r
(p ie tr i u r i, n is ip u r i, a r g ile d e C n d e ti)

N e o g e n - P lio c e n - M e o ia n
(n is ip u r i, m a r n e , g r e s ii, c a lc a r e o o litic e )

N e o g e n - M io c e n - H e lv e ia n
(m a r n e , g r e s ii, g ip s u r i, c o n g lo m e r a te )

N e o g e n - M io c e n - S a r m a ia n
(m a r n e , a r g ile , p ie tr i u r i, n is ip u r i)

Morfologic, se evideniaz terasele bine structurate din partea de vest cu vi adnci

N e o g e n - M io c e n - T o r to n ia n

care permit circulaia spre Slnic. Sunt dealurile( m Bughei

Slnic. n
a r n e , a r g i l(680
e , g r e s im
i , t u alt),
f u r i , s a lng
re)
9

apropierea oraului Vleni, tot spre vest, ntlnim poduri sau platouri, ca Podul Olteni
(454 m), Podul seciu (453m), Platoul Costenilor (400 m), dealul Curmtura (387 m), etc.
La est de oras peste apa Teleajenului, se gsesc Dealurile Priporului care corespund
H A Pintenului
R T A R E L IVleni
E F U L UlaI care
N A altitudinea
R E A L U L Oeste
R A mai
U L mare
U I V dect
L E N in
I I Dpartea
E M Uvestic.
N T E Vrful
geologic

Priporul se ridica
T e i alan i823 m, vrful erbu - 522 m la est de coada malului.
N
Existena acestor dealuri care strjuiesc oraul la est si la vest ferete aezarea
de

curenii de aer devastatori, crend un microclimat dovedit de

medie anual.
C i otemperatura
crac
Relieful oraului are o influen semnificativ n dezvoltarea oraului, acesta fiind
situat aproape n intregime pe terasa superioara a rului Teleajen la o nlime cuprins
V f.
ntre 10 i 30 m, peO terasa
de locuit i o
l t e n i inferioar pn la 100 m se afl doar puine Szone
t n ei

P iig o i

serie de uniti amplasate pe terenuri neproductive.

tu b e iu

P la i

P ia tr a

V a le a S lp u lu i

T u lb u r e a

B o b ic e ti
V L E N II
D E M U N TE

S r e l
V itio a r a
de Sus

B ughea
de Jos

P o ia n a C o p c e n i

N ucet

G ura
H. RELIEF
V itio a r e i
0

10

350 m

400 m

450 m

500 m

re e a
h id r o g r a fic

lo c a lita te

3 Km

1.4. CARACTERISTICILE PARAMETRILOR CLIMATICI

11

Climatul este determinat de altitudinea reliefului major din zon, de orientarea N-S
a oraului i de interveniile omului de a lungul timpului. Nu este exclus ca odat cu
reducerea dealului nisipos, n timp s apar modificri minore n ceea ce privete circuitul
curenilor orizontali.
Clima este specific depresiunilor subcarpatice cu o nuan aparte pentru Valea
Teleajenului n zona oraului. Verile sunt moderate de tranziie de la munte la cmpie iar
iernile sunt suportabile. Temperaturile medii anuale au valori ntre 9 i 10C cu variaii
relativ nsemnate de la un an la altul. n lunile de iarn, variaia este cuprins ntre -1.7C
i -0.3C. Minima absolut a atins -30C n luna februarie 1972.
Adncimea maxim de nghe la sol este de 60-70 cm. n lunile de var
temperatura variaz ntre 20.1C n iunie si 21.4C. Maxima absolut a fost atins n luna
iulie 1968, de 37C. Ceea ce nseamn o amplitudine termic absolut de 67C.
Predomin zilele acoperite cu nori 100-200 fa de cele senine 50-60.
Precipitaiile sunt n jur e 700 mm anual. Au existat fenomene climatice singulare
ca ploaia torenial cu grindin de 3 cm grosime din iunie 1965 i ciclonul din 11 iunie
1974 cu o intensitate de 20 m/s cu efecte disrugtoare pentru ora. Principalii centrii barici
care acioneaz asupra zonei sunt anticiclonul Azoric dinamic (tot anul), anticiclonul
termic siberian (n sezonul rece), ciclonul islandez (tot anul) i ciclonul mediteranean
(sezonul rece).
Radiaia solar este sursa energetic de baz pentru variata gam de procese
geografice, fizice i biologice. Valorile de care dispunem in privinta acestui factor genetic
al climei contureaz doar orientativ bilanul radioactivitii i caloric al zonei. Radiaia
solar atinge 70 kcal/cm pe suprafaa orizontal datorit expunerii sudice a depresiunii.
Vara pe timp senin, sumele lunare ale radiaiei directe ating 10 kcal/cm, iarna sumele
lunare ale radiaiei solare scad la 1 kcal/cm. n timp ce norii predomin sau ceaa este
dens, apare radiaia difuz ntre limite variabile. Radiaia total depete 120 kcal/cm.
Radiaia reflectat este modificat n funcie de suprafaa subadiacent, de pante, de
condiii atmosferice, de pild suprafaa acoperit de nisip cuaros aduce modificri n zona
unde este exploatat acesta.
12

1.5. COMPONENTELE BIOPEDOGEOGRAFICE

Solurile

Se regsesc soluri argilo-iluviale, podzolice i brune podzolite cu predilecie.

Acestea sunt soluri cu orizont argilos, dezvoltate ndeosebi pe marne i argile marnoase,
sub pduri de stejar. Pe dealurile subcarpatice mai nalte, sub pdurile de foioase ca i n
depresiunile bine nchise i cu umiditate mai mare exist cambisoluri de tipul solurilor
brune eu-mezobazice, brune acide i brune luvice. Pe pantele despdurite pe care
eroziunea s-a manifestat intens solurile n bun parte au fost ndeprtate; pentru limitarea
acestor procese s-au aplicat local msuri antierozionale i o utilizare economic adecvat
a terenurilor n concordan cu condiiile de pant i roc. Procesele de modelare actual
sunt reprezentate prin alunecrile de teren, micrile gravitaionale, eroziunea de suprafa
i eroziunea liniar. Acestea se datoreaz att unor condiii naturale favorabile, ct i
interveniei negative a omului, care s-a manifestat mai ales prin defriri, punat intensiv
i arturi n lungul curbelor de nivel.
Solurile brun - glbui de pdure reprezint 45%. Pe terasa inferioar sunt soluri de
lunc, cu o fertilitate medie. Stratificaia solului n zona superioar construit, stabilit n
cea mai mare parte prin foraje geo-tehnice prezint unele caracteristici: straturi argiloase
cu grosimi de la 1.5 pn la 3.0 m, straturi de nisip i pietri sau bolovni.

13

H A R T A S O L U R I L O R N A R E A L U L
O R A U L U I V L E N I I D E M U N T E

O lte n i

D r a jn a d e J o s

H. SOLURI

V le n i d e M u n te

V r b il u

G u r a V itio a r e i
P o ia n a V r b il u

C o o f n e ti
G ornet
N

S O L U R I A R G IL O IL U V IA L E B R U N E
I B R U N E P O D Z O L IT E
S o lu r i b r u n e , in c lu s iv
p o d z o lite s la b

4 K m

S O L U R I L IT O M O R F E
P s e u d o r e n d z in e i s o lu r i n e g r e

SO L U R I N E D E Z V O L T A T E
R e g o s o lu r i in c lu s iv
s o lu r i p u te r n ic e r o d a te

S o lu r i b r u n e
p o d z o lit e m o d e r a t

SO L U R I B R U N E D E P D U R E
S o lu r i b r u n e , e u -m e z o b a z ic e

R e g o s o lu r i i
p s e u d o r e n d z in e

A L U V IU N I I S O L U R I A L U V IA L E

S o lu r i b r u n e , e r o d a te

A lu v iu n i

S O L U R I B R U N E A C ID E

Vegetaia i fauna

S o lu r i a lu v ia le

S o lu r i b r u n e a c id e

S o lu r i b r u n e a c id e
O L U in
R I ultimul
B R U N E timp
D E L sunt
U N C restrnse prin
Este specific s i pdurilor
de foioase Scare
lito s o lu r i
S o lu r i b r u n e , a lu v ia le

intervenia abuziv a oamenilor.

14

n prezent peste 60% din suprafaa oraului este destinat pdurilor, punilor i
terenurilor agricole. Fagul (Fagus silvatica), stejarul (Quercus robur), stejarul brumriu
(Quercus pedunculifora), carpenul (Carpinus betulus), frasinul (Fraxinus excelsior),
mceul (Rosa canina), aninul, plopul (Populus alba), gorunul (Quercus sesilliflora),
acoper dealurile de peste apa Teleajenului. O mare parte din arborii de gorun maturi sunt
parazitai de vsc (Loranthus europaeus). Subarboretul este alctuit din corn (Cornus
mas), snger (Cornus sanguinea), alun (Corylus avellana), caprifoi (Lonicerna
xylosteum), socul negru (Sambucus nigra) i rou (Sambucus racemosa).
Pdurile acoper parial dealul Priporului, Culmea Beivului i Dealul Pietrei. n
gospodriile locuitorilor se cultiv prunul, mrul, prul i leguminoasele.
Stratul ierbos este alctuit din Aspanula odorata, Mercurialis perenis, Dentaria
glandulara, Pulmonaria subra, Athyrium filixfimina.
mprejurimile oraului dispune de fnee bogate, cu ierburi multe, utilizate n
special agricol.
Fauna din aceast zon este reprezentat de specii de mamifere precum vulpea,
care dup numrul vizuinilor din valea lui Srcil i rpele Costiului se pare c este un
animal destul de frecvent, lupul, iepurele.
Dintre psri importante sunt: gaia (Garrulus glandarius), mierla (Turdus merula),
pupza (Upopa epops), cucul, ciocnitoarea, vrabia, piigoiul, graurul, cintezoiul.

15

H A R T A V E G E T A IE I N A R E A L U L O R A U L U I V L E N II D E M U N T E

O lte n i

D ra jn a d e J o s

H. VEGETAIE

V le n ii d e M u n te
V r b il u

G u r a V itio a r e i
P o ia n a V r b il u

C o o f n e ti
G ornet

4 K m

L E G E N D :

P d u r i d e f a g u s s ilv a t ic a
lo c a l c u Q u e r c u s p e tr a e a

L iv e z i i p a ji ti n lo c u l
p d u r ilo r d e F a g u s s ilv a tic a

Z v o a ie d e T a m a r ix r a m o s is s im a ,
lo c a l i v e g e ta ie h a lo fil

V e g e ta ie m e z o f il n c a r e d o m in a s o c ia ia
d e A g r o s t is te n u is c u C y n o s t y r u s c r is t a tu s

C u ltu r i i p a ji ti n lo c u l
CAPITOLUL
C u l t u rII
i n lo c u l v e g e ta ie i d e a n te s te p
p d u r ilo r d e Q u e r c u s p e tr a e a

GEODEMOGRAFICE
C uCARACTERISTICILE
ltu r i i p a ji ti n lu n c i
V e g e ta ie d e b li i m la tin i
16

Populaia, sub diferitele ei aspecte a reprezentat obiect de studiu nc din cele mai
vechi timpuri, studiul sau este orientat spre nscrierea populaiei n spaiul fizic i n
special cel urban organizat.
Geografia urban se ocup cu studiul apariiei, structurii interne i dinamica
oraului, al raportului su cu teritoriul adiacent ,repartiia geografic i rolul oraelor n
structura spaiului. Oraul este o aglomeraie spatial de persoane si de activitai situate
deasupra unui prag minim. Acesta desemneaz un spaiu de extensiune limitat
deosebindu-se de rural prin caracteristici morfologice si demografice, prin funciuni i
prin rolul su economic, social i cultural. Oraul este determinat de o anumit populaie
(numr minim de locuitori), o anumit concentare a cldirilor, o anumit activitate
profesional (n special comer) (F. Ratzel). Populaia este considerat a fi cea mai
dinamic in procesul de dezvoltare urban deoarece aceasta este dotat cu o anumit
capacitate de inovaie i creativitate, ceea ce definete un potenial de transformare a
structurii urbane. O necesitate de ordin practic care rezid din fundamentarea politicii
urbane este scopul dezvoltrii comunitii respective, un proces foarte dificil pentru c se
pot separa foarte greu activitile necesare strict oraului de cele necerase si spaiului
adiacent.
Vlenii de Munte este un ora cu funcie complex, comercial, industrial i
cultural. Nu exist ora care sa nu aib i o funcie comercial, funcia industrial este
legat de principalele resurse naturale exploatate aici iar cea cultural este dat de muzee
(Muzeul de tiinte Naturale ale Prunului, Muzeul de Art Religioas), case memoriale (N.
Iorga, N. Tonitza), precum i de unele dintre lacaele de cult. Din cauza complexitatii
funciilor acestui ora este necesara o analiz a spaiului natural dar si al activitailor i
potenialului economic, cu implicaii n sectorul industrial, agricol si comercial, al
echiparii edilitare, structurii forei de munc, structurii populaiei pe grupe de vrst i
sexe, din punct de vedere religios i etnic.

17

2.1. EVOLUIA POPULAIEI N TIMP

Din principalele date nscrise, n 1831 populaia era de 1829 de locuitori din care
144 erau boieri,1531 clcasi, 61 clerici, 70 sudii si ali caiva fr identificare, in anul
urmtor erau 518 gospodrii cu circa 2000 de suflete ca n 1845 sa scad la 1820 datorit
epidemiilor vremii
Dei n 1915 erau aproape 5000 de locuitori , la recensmntul cel mai tehnic din
1930 se aflau in eviena 4237 de suflete, ca urmare a pierderilor umane din primul razboi
mondial, n special barbaii decedai sau disparui. La aceast inregistrare complex apar
3482 de analfabei, n vrst de peste 7 ani.
La finele celui de al doilea Rzboi Mondial populaia a fost in scdere cu aproape
100 de locuitori. Populaia cea mai viguroas nscuta dup prima conflagraie mondial a
fost cea din 1956, de 5509, cu 130% mai mare dect cea din 1930.
nregistrrile ulterioare i de funcia indeplinit de ora- reedin a raionului
Teleajen n cadrul regiunii Ploieti: 7390 n 1966 (47.5% brbai, 52.5% femei din care se
regseau i 6 germani, 5 italieni, 2 francezi, 6 evrei), 8019 n 1968 iar n anul 1977 erau
10482 suflete din care 47,3 % brbati si 52,7 % femei.
Dup evenimentele din 1989, la primul recensmnt din 1922, datele relev i
procesul de urbanizare cu dotrile din ce in ce mai apropiate de standardele de via
civilizat.
n anul 2002, oraul avea o populaie de 13.309 locuitori, dintre care 13.207
romni, 5 maghiari, 4 germani, 77 rromi s.a. Din punct de vedere confesional populaia
era alcatuita din 12.812 ortodoci, 9 romano-catolici, 200 penticostali, 72 evangheliti s.a.
Fondul locuibil actual a evoluat prin amplificarea construciilor de locuine
particulare si mai puin din fondurile statului. Important este ns[ cre;terea semnificativ
a indicelui de locuibilitate n ultimii ani.

18

Ritmul anual de cretere ntre 1966 i 1992 este de 1,86% iar ntre 1989 i 1992
este de 0,98%adic populataia a fost aproape staionar n aceasta perioad.

2.2. MICAREA NATURAL

Micarea natural reprezint totalitatea modificrilor ce apar in numrul i
structura populaiei ca urmare a naterilor i deceselor, cstoriilor i divorurilor.

2.2.1. Evoluia natalitii

Natalitatea, arat frecvena sau intensitatea naterilor n interiorul unei populaii, se
masoar prin rata natalitaii, indicator calculat prin raportarea numrului total de nscui
vii la populaia medie, se exprim n promile.
Factorii care determin variaia spaial a natalitatii pot fi de ordin economic,
acetia referindu se la nivelul general de dezvoltare economic) sau socio cultural cum
ar fi: statutul femeii n societate, religia, climatul psihologic general, vrsta populaiei.

Fig. 1 EVOLUIA NATALITII N ORAUL VLENII DE MUNTE

N PERIOADA 1995 2002

19


14
12
10
natalitate

8
6
4
2
0
1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

Pentru oraul Vlenii de Munte rata natalitii se prezint destul de instabil de a

lungula anilor, dup cum ne arat graficul (realizat ntre anii 1995 si 2002). ntre primii
doi ani de analiz exist o discrepan de aproximativ 2, pentru ca valoarea sa creasc
din nou in anul 1997, rata natalitaii scade i mai mult in anul 1998 pentru a atinge
apogeul de cretere n anul urmtor (aproape 14), n anul 2000 scade din nou la 10,5,
cea mai scazut valoare fiind nregistrat n 2002, 9. Aceste diferenieri la perioade att
de scurte arat o evidenta instabilitate a populaiei, datorat mai ales migraiilor de ordin
naional i internaional care nu au fost permanente, ci doar anuale sau multianuale.
Influenele n evoluia natalitaii au fost mai mult de ordin socio cultural decat
economic. Dintre factorii socio culturali, statutul femeii a avut cel mai semnificativ rol,
prin tradiie, aici femeile, n cea mai mare parte sunt casnice deci au tot timpul pentru a se
ocupa de familie i creterea copiilor.
Religia populaiei este n proporie de 99% ortodox, o religie care ncurajeaz
naterile, deci aceasta nu a putut avea dect o influen pozitiv. Social, oraul nu se
difereniaz prea mult de restul rii deci este ncadrat ca fiind slab dezvoltat, iar dac
dezvoltarea economic duce n general la un recul al natalitii aici statutul economic
influeneaz n mod favorabil fenomenul.

2.2.2. Evoluia mortalitii

20

Mortalitatea reflect totalitatea deceselor care se produc n cadrul unei populaii,

aceasta se exprim prin rata mortalitii, inicator demografic ce reprezint un raport intre
numrul total de decedati i populaia medie, redat n promile.

Fig. 2 EVOLUIA MORTALITII N ORAUL VLENII DE MUNTE

N PERIOADA 1995 2002

20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0

mortalitate

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

Ca i in cazul natalitii, valorile mortalitii pentru oraul Vlenii de Munte au

valori destul de diferite de la an la an ns cu discrepante mai mici pentru perioade att de
scurte. ntre anul 1995 i 2002 este o diferena doar de 1 totui se atinge o valoare
maxim a mortalitii n anul 1996 cnd se ajunge la aproape 20 dup care exist o
scdere continu pentru ca la sfarit s se ajung la valoarea medie de aproximativ 15.
Factorii care influeneaz mortalitatea populatiei intr o anumit zon fiind in principal
nivelul de dezvoltare economic, si cum progresul tehno economic ce ar trebui sa duca la
ameliorarea condiiilor de via este nc foarte slab dezvoltat aici, acest lucru determin
cresterea ratei mortalitii, la fel i timpul de lucru prelungit, in special munca fizic (in
agricultura si industrie), sistemul de ingrijire medical esenial pentru explicarea
nivelului mortalitaii, referindu ne aici la calitatea serviciilor sanitare, la gradul de
pregtire al personalului medical, la infrastructura i echipamentele sanitare,care in
Vleni, dup cum vom vedea mai pe larg n capitolele urmtoare este nemodernizat si
insuficient pentru nevoile locuitorilor. Nivelul general de instruire al populaiei este de
asemenea sczut, de aceea vizitele anuale la medic ies din discuie, oamenii nu ajung la
spital decat cand situatia este aproape insuportabil, prefer metodele tradionale de
vindecare, cu ceaiuri sau alte leacuri preparate n cas.
21

Structura pe grupe de vrste i sexe este de asemenea un factor de influen, astfel

o populaie cu un numr ridicat de vrstnici (cum este cazul aici) se caracterizeaz
printr-o rat a mortalitii ridicat.

2.2.3. Bilanul natural

Bilanul natural reprezint diferenele care exist ntre nivelul natalitii si cel al
mortalitii populaiei, acesta se obine prin diferena dintre valorile celor dou rate:
S = n m n care S este sporul natural, n - rata natalitii i m rata mortalitii. Bilanul
natural poate fi pozitiv cand numrul nscuilor este mai mare dect cel al decedatilor sau
negativ (ca n cazul de fa) dac nivelul natalitii este mai redus dect cel al mortalitiin acest caz este vorba de un deficit natural sau declin demografic.

Fig. 3 MICAREA NATURAL A POPULAIEI

N ORAUL VLENII DE MUNTE (1995 2002)
20
15
10
5
0
1995

natalitate

1996

mortalitate

1997

1998

1999

sold natural

2000

2001

2002

-5
-10

n anul 2001 sporul natural atinge valoarea 0 (cea mai ridicat valoare de altfel)
ceea ce inseamn c valoarea ratei natalitii a fost egal cu cea a mortalitii. Pentru
Vlenii de Munte, valorile sporului natural arat o depopulare evident a zonei mai ales n
1996 cnd acesta scade sub 5 i o stagnare relativ n perioada anului 2001.

22

2.2.4. Micarea migratorie

Tabel 1
MICAREA MIGRATORIE (1966 - 1993)
Anii

1966

1977

1989

1990

1991

1992

1993

Spor
migrator
total

72

78

72

-230

34

53

-19

9.8

7.4

5.2

-16.5

2.4

3.8

-1.4

Spor
migrator
la 1000
locuitori.

Datele au fost preluate din planul urbanistic general al oraului Vlenii de Munte (iulie 1995).

Analiznd migraia populaiei pn n 1989 se constat ca soldul pozitiv al acesteia

ntre anii 1966 i 1989 a constituit o important surs de cretere a numrului locuitorilor,
pn in 1990 cnd datorit schimbrilor survenite dup evenimentele din decembrie 1989
sporul migratoriu a devenit negativ atragnd si soldul negativ al sporului total. Dup 1990
sporul total a fost n descretere continu dar nu a mai trecut sub 0.

2.3. STRUCTURA POPULAIEI

2.3.1. Structura pe grupe de vrst i sexe

23

Oraul prin intermediul su de organizare dar mai ales prin funcie reprezint
forma superioar n evoluia aezrii omeneti, el se afirm ca un sistem economicogeografic bine organizat si foarte bine conturat n peisaj prin componentele sale de baz:
rezidential, teritorial, structural funcional. n reeaua aezrii omeneti, acesta acioneaz
ca un element polarizator al forei de munc, al materiilor prime, al resurselor naturale i
umane.
Populaia este bineneles principalul factor de influen n procesul de urbanizare.
Populaia este dotat cu o anumit capacitate de inovaie i creativ ceea ce
determin un anumit potenial de dezvoltare a spaiului locuibil.

Vlenii

de Munte prezint o evoluie interesant din punctele de vedere al resurselor umane, al

populaiei ce a locuit aceast zon de la inceputuri pn astzi, evoluie reprezentat n
acest caz prin piramidele pe grupe de vrste i sexe - diagrame liniare prin care se
reprezint grafic o caracteristic din punct de vedere cantitativ i calitativ in acelai timp.
n raport cu mrimea grupelor de vrst, piramidele iau forme diferite, reflectnd tipul de
evoluie a populaiei.
Piramida oraului Vlenii de Munte din anul 1977 este sub form de clopot (forma
corespunde localitilor dezvoltate), prezint o baza puin extinsa datorit natalitii
reduse, flancuri convexe deoarece tinerii aduli sunt numeroi si vrful aplatizat,
corespunde unei populaii vrstnice numeroase ceea ce arata de asemenea un nivel ridicat
al speranei de via la nceputurile formarii oraului. Nivelul redus al fertilitii va duce
(dup cum ne va arat urmtoarea piramida) la o cretere a numrului vrsticilor in cadrul
populaiei totale, o mbtrnire a populaiei.

24

PIRAMIDA VRSTELOR LA 5 IANUARIE 1977

25

fe me i

100

200

300

400

500

>65

60-64

55-59

50-54

45-49

26

40-44

35-39

Aceasta tendin se va menine o lung perioad de vreme, pentru ca pe viitor,

piramida vrstelor din anul 1992 sa aib o baza mai redusa si un vrf mult mai aplatizat
(accentuat in partea sexului feminin). Reprezentarea grafic a populaiei pe grupe de
vrst i sexe n 1992 este o piramid amorf ce arat o mbtrnire drastic a populaiei,
cauza fiind n principal migraia tinerilor ctre orae mai mari si mai dezvoltate ale rii.
Vitalitatea unui ora ine cont n mare msura de aceasta capacitate de inovaie a forei de
munca; de rapiditatea cu care principalii actori economici introduc in producie noile
inovaii. n acest sens flexibilitatea unei forte de munca in sensul unei recalificri rapide si
de nalt nivel poate fi determinanta in asigurarea supremaiei unui ora in competiia cu
celelalte centre urbane i dezvoltarea economic a localitii de sine stttoare. Pentru
oraul Vleni mai exista o particularitate care determina aceasta structura a populaiei, i
anume faptul ca populaia masculina a parasit oraul cu scopul de a muncii in alte tari mai
dezvoltate (precum Iraqul) fapt care a avut o mare influenta asupra natalitii i deci
asupra mbtrnirii generale a populaiei. Baza piramidei compus din copii,tineri i
aduli, se menine aproximativ la egalitate ca numr, ceea ce arat o pondere destul de
ridicat de aduli rmai n Vleni, tip de piramida ce caracterizeaz aezrile n care
evoluia natalitii a nregistrat oscilaii importante cu influene vizibile cauzate de
migraie. Am putea chiar sa spunem ca judecnd dup structura populaiei in acest caz,
oraul este ntr-o stare de declin demografic dar vom vedea ca in perioada urmtoare
oraul i va reveni din acest punct de vedere.

27

28

fe me i

200

400

29

600

800

>65
60-64
55-59
50-54
45-49
40-44
35-39

brbai

30-34
25-29
20-24
15-19
10--14
5--9
0-4

800

600

400

200

VRSTELOR LA 7 IANUARIE 1992

30

PIRAMIDA

n final, piramida vrstelor din anul 2002, este diferit de celelalte dou, anterioare.
n primul rnd prezint o baza mai larga ceea ceea ce arata o cretere semnificativa a
natalitii mai ales a tinerilor cu vrsta ntre 5 i 15 ani. Observam apoi o scdere a
numrului persoanelor cu vrste cuprinse intre 15 si 30 de ani, motivul fiind deplasarea
tinerilor ctre alte orae, cum ar fi Ploietiul sau chiar capitala, unde au anse mai ridicate
sa si gseasc un loc de munca, si sperane in ridicarea traiului de viata.
Dac privim vrful piramidei observm c nu mai exist o mbtrnire att de
accentuat a populaiei ca n anii anteriori i ca sperana de via este mult mai crescut
pentru persoanele de sex feminin n comparaie cu cele de sex opus, numrul femeilor
fiind aproape dublu fa de cel al brbailor cu vrsta de peste 50 de ani. Cauza este
probabil aceea a muncii istovitoare prestata de brbai, in carierele de nisip sau munca
cmpului, a alimentaiei neregulate, din cauza orelor e munca ndelungate. Declinul
continuu al mortalitii precum i creterea vizibil a natalitii va determina n continuare
o cretere a numrului vrstnicilor dar i o oarecare uniformizare ca pondere a grupelor de
vrste pentru oraul Vlenii de Munte.

PIRAMIDA 2002
31

32

>65

60-64

55-59

50-54

45-49

40-44

35-39

brbai

30-34

25-29

20-24

15-19

10--14

5--9

0-4

800

600

400

33

200

fe me i

200

400

600

800

PIRAMIDA VRSTELOR LA 18

MARTIE 2002

2.3.2. Structura etnic i confesional

34

Populaia oraului dup etnie

Tabel 2
POPULAIA ORAULUI DUP ETNII
1992

2002

Total populaie stabila

13689

13309

Romni

13626

13207

Maghiari

Rromi

50

77

Germani

Ucraineni

Lipoveni

Bulgari

Croai

Polonezi

Ceangi

Alte etnii

Din acest tabel se poate observa n primul rnd ca totalul populaiei stabile nu a
crescut cu mult in decursul celor 10 ani de a lungul crora s a efectuat analiza. n
proporie de peste 95% predomin etnia romn, aa cum este si normal intre un orel
pur romanesc de la poalele subcarpatilor. A doua etnie, ca procent este cea rrom care a
crescut ca numr de a lungul anilor. Dac la nceputul secolului XX nu existau n oraul
Vlenii de Munte persoane de naionalitate diferita de cea romana si rroma, cu excepia
celor civa maghiari si nemi, la sfritul acestui secol au migrat aici ucraineni, lipoveni,
bulgari, croai, polonezi, faptul se datoreaz probabil dezvoltrii si creterii din punct de
vedere economic a oraului, conferind astfel condiiile ntemeierii unei viei linitite si
sntoase n mijlocul naturii att de apreciata n zilele secolului XXI mai ales de ctre
35

persoanele care si au trit viata intr un centru economic si industrial cum sunt majoritatea
oraelor mai dezvoltate din punct de vedere economic. n orice caz faptul ca nu observm
o mare diferen ntre numrul populaiei stabile din 1992 pn n 2002 arat faptul c
Vleniul i-a pstrat un nivel economic calitativ i localnicii nu doresc s migreze.
Populaia oraului dup orientare religioas
Tabel 3
POPULAIA STABIL DUP RELIGII
Anul

1992

2002

Ortodox

13252

12812

Romano-Catolic

Greco-Catolic

Reformat

Baptist

57

52

Penticostal

139

200

Adventist

89

93

Cretin

103

59

Evanghelic

72

Musulman

Fr religie

Religia

36

2.3.3. Structura economic

Tabel 4
POPULAIA ACTIV PE SEXE I RAMURI ALE ECONOMIEI NAIONALE
Domenii de activitate

Total

Masculin

Feminin

Agricultur,
silvicultur, vnat

140

90

50

Piscicultur

Ind. Extractiv

435

345

90

Ind. Prelucrtoare

2482

1355

1127

Prod. i distribuia en.

electrice, gazelor, apei

163

127

36

Construcii

344

297

47

Comer, activitate
hotelier, alimentaie

554

200

354

Transporturi,
telecomunicaii

463

354

109

Finane, bnci

75

16

59

Cercetare, informatic,
economie

120

59

61

Sexe

37

Administrare public

220

160

60

nvmnt

321

96

225

Sntate, asisten
social

257

60

197

Cultur, sport, turism

50

28

22

Alte activiti
neidentificate

90

54

36

Persoane n cutarea
primului loc de munc

278

137

141

Din acest tabel se poate observa c din totalul populaiei active, numrul majoritar
este cel al brbailor, cu aproape 1000 mai mare dect cel al persoanelor de sex feminin.
Brbaii sunt majoritari n domeniile agricole (agricultur, silvicultur), industriale
(industria extractiv, prelucrtoare), n construcii, n funciile de administrare public.
Populaia activ de sex feminin ocup majoritatea locurilor de munc n domeniul finane
bnci, nvmnt, sntate. Persoanele de sex feminin care lucreaz n industrie sunt
ocupate in domeniul industriei uoare, n special cel al estoriilor. Odat cu extinderea
modernizrii fabricilor i a parcului industrial, se prevede scderea radical a numrului
de persoane care nu i-au gsit nc un loc de munc.

2.4. GRADUL DE INSTRUIRE A POPULAIEI

Tabel 5
POPULAIA DE 10 ANI I PESTE, DUP NIVELUL COLII ABSOLVITE
Ora:
Vlenii de

Superior
Total

Munte
12028

Fr coal

Lung

Scurt

Post-

Durat

durat

Liceal

839

60

550

Liceal

Prof. i
ucenici

Gimnazial

Primar

absolvit

3083

1753

3031

2275

435

38

Dup cum putem observa, gradul de instruire al locuitorilor oraului Vlenii de

Munte se orienteaz in mare parte ctre colile de profesii si ucenici , din cauza profilului
industrial si agricol dezvoltate dar si ctre licee si scoli post liceale in vederea gsirii unei
ocupaii in sectorul socio - cultural. Un numr total de 435 persoane fr coal este
destul de mare raportat la totalul de 12028 persoane trecute de 10 ani, adic apte de a
urma nvmntul primar. Doar 10% din acest total, urmeaz cursuri de nvmnt
superior.

CAPITOLUL III
DEZVOLTAREA URBANISTIC I POTENIALUL ECONOMIC
AL ORAULUI
3.1. ACTIVITILE INDUSTRIALE SPECIFICE

Din populaia total, populaia ocupat reprezint 43,8% din numrul total de
salariai, circa 56% lucreaz n industrie ceea ce dovedete caracterul predominant
industrial al oraului. Dup evenimentele din 1989, sporul migrator (deplasrile pentru
39

munc) au avut o scdere accentuat realiznd solduri negative n 1990 i 1993.

Oraul Vlenii de Munte este compus din mai multe trupuri dup cum urmeaz:
- trupul 1 i 2 oraul Vlenii de Munte
- trupul 3 cariera de nisip Frnghieti
- trupul 4 - staia de epurare
- trupul 5 - centrala termic de zona
- trupul 6 rezervoare de ap
n prezent activitatea industrial se desfoar ntr-o arie de uniti, o parte
amplasate pe platforma de nord i o parte n sudul oraului, altele fiind dispersate n
teritoriu.
Principalele ramuri de dezvoltare ale industriei sunt:
- construcii de maini, reprezentat de Uzina Mecanic
- materiale de construcii: SC Sticloval SA, aflat n zona de sud
- Industria alimentar: ntreprinderea de prelucrare i industrializare a legumelor i
fructelor: SC Conserve SA, ntreprinderea viei i vinului: SC Vinalcool Sa n zona de nord
a oraului.
- Industria uoar: estoria de mtase SC Valdem SA n zona de nord a oraului.
Alte uniti industriale: PECO-depozitul de carburani, Agromec: ntreprinderea de
mecanizare a agriculturii, SC Transport Autobaza Vleni, SC Remat SA ntreprinderea
de recoltare si valorificare a materialelor refolosibile, depozitele SC Federal Coop,
unitile productive ale ConsumCoop SA Vlenii de Munte si ale SC Federal Coop SA,
SC Prola Ploieti Secia Vlenii De Munte, SC Incaf SA.
- ntreprinderea de industrializare a crnii.

40

Aceste uniti sunt n cea mai mare parte amplasate pe platforma de nord care
dispune de utilitile tehnico edilitare necesare, zona are posibiliti de extindere si
dezvoltare.
Zona industrial care se contureaz n partea de Sud a oraului are reele tehnico
edilitare dezvoltate ntr-o msur mai redus. Cele dou principale zone industriale sunt
deservite e calea ferata Ploieti Mneciu si au carosabile asigurate.
Transportul angajailor la locul de munc se face astfel:
- pentru cei cu domiciliul in ora, pe jos, cu bicicletele sau cu transportul in comun
- pentru cei care vin in deplasare de munca (navetiti)transportul este asigurat cu
autobuzele si calea ferata.
Unitile existente nu produc noxe si nu sunt poluante .SC Sticloval SA a rezolvat
problema polurii pe dou ci:
- transportul nisipului se face hidraulic prin conducte de ap ngropate
- sortarea nisipului se face n sistem umed.
Numrul total de salariai din industrie i transporturi n oraul Vlenii de Munte
dup ultimele statistici este e circa 4300.

3.2. ACTIVITILE AGRICOLE SI SILVICULTURA

Teritoriul administrativ al oraului are o suprafaa de 2159 ha din care 1153 ha
teren agricol, funciunile actuale ale oraului Vlenii de Munte sunt determinate de
condiiile de cadru natural si de poziia in teritoriu cat si de repartizarea teritoriului
administrativ al localitii pe principalele categorii de folosina. Conform evidentelor
OCOTA din iunie 1995, componena terenurilor agricole este urmtoarea:
Tabel 6
Categoria de folosin

Suprafaa (ha)

Arabil

337
41

Puni

402

Fnee

189

Vii

Livezi

217

Total Agricol

1153

Rezult din acest tabel c suprafaa ocupat cu terenuri agricole reprezint 53% din
teritoriul administrativ al oraului.
Oraul Vlenii de Munte fiind aezat la limita dintre zonele de es i dealuri a
devenit i un centru de valorificare a fructelor: pruni, meri, peri, nuci.
Condiiile pedologice si de clima ofer posibiliti mult mai mari pentru
valorificarea si dezvoltarea pomiculturii.
n cadrul ocolului silvic din ora, o activitate foarte importanta o constituie
recoltarea si prelucrarea fructelor de pdure (ctina n principal, ciuperci, mere pduree,
zmeura).
Efectivul de animale de pe teritoriul Vlenilor se prezint astfel: bovine 382
capete, porcine 7968 capete , ovine 5502 capete, caprine 1020 capete, cabaline
122 capete, pasri 12000 capete, albine 750 familii, iepuri 85 capete.
Unitile agrozootehnice de pe teritoriul oraului Vlenii de Munte sunt: SC
Prodpom Prahova, SC Pomicola Vlenii de Munte.
Numrul de salariai n agricultur este de circa 150.
Silvicultura este reprezentata de activitatea de ntreinere a suprafeelor de pduri
formate in cea mai mare parte din foioase (stejar, fag, plop), care nu pot fi exploatate ,
constituind rezerve de stat.
SC Romsilva SA este unitatea care coordoneaz activitile silvice de pe teritoriul
oraului Vlenii de Munte. n localitate exist i o coloan UMTF pentru ntreinerea i
42

exploatarea mijloacelor de transport angajate n exploatrile forestiere.

3.3. COMER, ACTIVITI FINANCIAR - BANCARE, GOSPODRIE

COMUNAL, ALTE UNITI N REEAUA DE SERVICII A
LOCALITII
n prezent oraul Vlenii de Munte deine un total de circa 140 magazine
alimentare, nealimentare, mixte, chiocuri, consignaii si alimentaie public. Cea mai
mare dintre acestea o reprezint sectorul private care a devenit preponderent dup 1989 si
are tendine de dezvoltare n continuare.
Unitatea financiar bancare: n ora funcioneaz urmtoarele: Trezoreria, Banca
Agricol, BCR, Bankcoop.
Judectorii, parchete, notariate:Oraul beneficiaz de judectorie, parchet si
notariat.
Gospodria comunal - Este reprezentat de secia de exploatare a consiliului local
Vlenii de Munte, fosta regie autonoma de gospodrie comunal i locativ (RAGL)
avnd un numr de circa 140 de salariai.
n ultima vreme s au dezvoltat foarte mult micile ntreprinderi, multe dintre acestea
(chiocuri, buticuri) aparinnd fiecare n parte unei familii care a reuit s prospere din
punct de vedere material mai ales datorita faptului ca muli dintre membrii familiilor din
Vleni au muncit in afara tarii (mai ales in domeniul construciilor n ri precum Iraq)
nainte de anul 2000. Odat ntori au investit banii ctigai ntr-o mic afacere familial
cu angajai provenind tot din familie, banii ctigai ajungnd pentru asigurarea unui trai
mai ridicat de via, nefiind nevoii s mai lucreze ca angajai ai altor firme de stat sau
particulare comparativ cu al celor care nu i-au permis aceast investiie i care sunt n
continuare angajai locali sau navetiti.
Se mai practic nc schimburile locale de bunuri, sau comerul intern, de alimente
mai ales. Totui producia intern de alimente (lapte, carne, psri) nu corespunde
normelor impuse europene, de aceea acest tip de comer nu se poate dezvolta la nivel
naional.
43

Distribuia locurilor de munc

Datele statistice prezint urmtoarea situaie a locurilor de munc pe sectoare de
activitate corelat cu numrul mediu de salariai nregistrai.
Tabel 7
Sectorul de activitate

1991

1992

1993

2003

Agricultura

229

146

175

120

Industria extractiv

775

817

759

685

Industria prelucrtoare

1253

2658

2348

1100

Apa,en.electric,gaze

139

160

159

85

Contructii

184

136

219

215

Comer

518

579

338

630

Transporturi

778

683

656

879

Activiti financiare

26

71

107

94

Administraie publica

176

175

176

177

nvmnt

333

404

409

450

Sntate

268

253

249

230

Alte activiti

434

365

324

360

Total

5123

6447

5919

5025

Sursa datelor: Planul Urbanistic general al oraului Vlenii de Munte (iulie 1995)

Din acest tabel putem observa c de a lungul anilor, odat cu modernizarea

generala, a sczut numrul muncitorilor in domeniul agricol si mai ales numrul acelora
care lucrau in industrie. Acest lucru s a ntmplat datorita dezvoltrii afacerilor micilor
ntreprinztori, mai ales in Vleni a crescut mult rata persoanelor care lucreaz pe cont
propriu fata de a celora care lucreaz pentru firmele mari. Cea mai veche firma a oraului
este Sticlovalul una dintre putinele companii de tradiie din Vleni care produce nc la
44

capacitate maxima deoarece datorita profilului are o cerere sigura pe piaa interna si in
lume, mai ales n Italia i Germania.
Sperane mari se pun n noua unitate SC Fenicce Gruppo cu capital strin, care dei
acum nu are dect 60 de angajai, pe msura extinderii prelucrrii geamului pentru
industria electrocasnica va face posibila folosirea tinerilor intr un sistem modern de lucru
Unitatea cunoscut pe plan european, furnizeaz profile de geam pentru frigidere,
aragazuri, vitrine frigorifice pentru marile firme de profil din Europa, ex. Gorenje
(Slovenia)
ntr-o cldire nou n apropierea grii Vleni se afla o unitate de industrie uoara
cu capital cipriot, SMART in care peste 450 de lucrtoare realizeaz pentru export
confecii textile.
n concluzie s au fcut investiii masive de capital strin n ridicarea industriei
pentru oraul Vlenii de Munte.
Avnd n vedere ca Vlenii de Munte este un ora cu profil industrial, se va
prezenta si o situaie a numrului de salariai din industrie la nivelul anului 1992 (ultima
statistic elaborat) pe profile distincte.
Tabel 8
Profilul

Nr. de salariai

Industria alimentar

666

Industria textil

523

Confecii textile

173

Confecii pielrie, nclminte

11

Prelucrarea lemnului

31

Prelucrarea cauciucului

37

Prelucrare metale neferoase

3
45

Construcii metalice

789

Maini si aparataj electric

31

Mobilier

383

Recuperare deeuri

11

Industria extractiv

817

Gaze, energie electric

111

Ap

49

Total salariai

3635

3.4. CIRCULAIE SI TRANSPORTURI

Circulaia rutier:
Principala cale de comunicaie de pe Valea Teleajenului, care strbate oraul
Vlenii de Munte de la sud la nord este Drumul Naional DN 1A care duce spre
importante zone turistice ale judeului i ale rii: Staiunea Cheia, Muntele Rou, Ciuca,
Suzana, Pasul Bratocea, Brasov. Limitele intre care se ntinde oraul Vlenii de Munte de
a lungul lui DN 1A sunt: km 98+440 km 101 + 800.
Pe teritoriul oraului, DN 1A poarta denumirea de N. Iorga i este in ntregime
modernizat. n ultimii ani tronsonul km98+800 km99+400 a fost dublat si a devenit
artera de categoria II-a cu 4 fire de circulaie. Paralel cu drumul Naional DN 1A se
desfoar traseul cii ferate Ploieti Vleni Mneciu legat de ora prin dou staii
CF Vleni si Vleni Nord.
Calea ferat i DN 1A asigur legtura oraului cu localitile Vii Teleajenului,
Gura Vitioarei, Fget, Homoraciu, Izvoare, Mneciu, etc.
Alte ci de comunicaie care traverseaz oraul sunt DJ 102 B Plopeni Poiana
Varbilau - Vlenii de Munte Drajna - Poseti.
46

Drumul este modernizat si folosit de ctre navetitii cu autoturismele proprii sau cu

mijloace de transport in comun si transportul de tranzit greu.
De la intrarea n ora si pana la Strada Cuza Vod traseul lui DJ 102 B se confunda
cu traseul lui DN 1A.
DC 141 sau strada Mihail Koglniceanu duce spre Predealul Srari.
n partea de vest a oraului mai sunt drumurile: DC 15 Strada Delavrancea, spre
Bughea, DC 18 Strada Berevoieti spre Olteni.
Reeaua principal stradal se prezint astfel: strzi asfaltate n lungime de 59 Km,
restul sunt strzi pavate sau pietruite.
Din reeaua stradal a oraului marea majoritate a strzilor au carosabil de 6 7 m
cu trotuare de la 1.50 m pn la 3 m. Excepie face B-dul N. Iorga n zona central unde
este realizat ca artera de categoria a II-a cu 4 cai de circulaie, cu limea de 14 m, zona
verde de 1.50 m i trotuare de 4 m. Pe tronsoanele ora gar i Str. G. Enescu ieire
ora, B-dul N. Iorga are limea de 8 9 m si trotuare de la 1.50 3 m.
n oraul Vlenii de Munte exista 3 intersecii de nivel cu calea ferata: pe strada
Berevoieti Seciu, pe strada I.L. Caragiale DC 18 Olteni, n zona industrial nord n
apropiere de staia Vleni Nord.

TRAMA STRADALA

47

O R A U L V L E N II D E M U N T E
- T R A M A ST R A D A L -

S tr.

S tr .

S tr .

V a le a G a r d u lu i

R u l T e le a je n

100

200 m

Intersecii denivelate: Pe strada Delavrancea, pe strada Gh. Lazar, ambele avnd

carosabil redus au fost propuse pentru lrgire.
Aspecte critice ale circulaiei majore: artera principal a oraului Vlenii de Munte,
B-dul N. Iorga strbate aezarea de la Sud la Nord pe toata lungimea de 3.4 km. Prelund
att traficul local cat si pe cel de tranzit este necesar ca circulaia pe aceasta strada sa se
desfoare fluent si cu viteza corespunztoare. Pentru a atinge acest obiectiv s a realizat
un tronson cu 4 ci de circulaie si s au sistematizat interseciile din aceasta zona.
n continuare rmn nerezolvate urmtoarele aspecte: intersecia din sudul oraului
48

ntre B-dul N. Iorga i strada E. Varga, intersecie ce nu se poate sistematiza din cauza
existentei cimitirului.
Tronsoanele de pe B-dul N. Iorga: intrarea n ora pn la gar i de la strada G.
Enescu pn la ieirea din ora au capacitate redus de circulaie.
Nu exist o arter ocolitoare pentru traficul greu de camioane care s dubleze
B-dul N. Iorga pe toata lungimea lui de la strada E. Varga, Berceni si intersecia acestuia
din urma cu B-dul N. Iorga.
n partea e Vest strzile Gh. Lazr i Berevoieti ies n drumul comunal DC 18 spre
Olteni. Nici una din ele nu prezint caracteristicile cerute unor strzi de circulaie majora
din cadrul unui ora. Str. Berevoiesti are o intersecie de nivel cu calea ferata si are zone
cu decliviti de 12%. Str. Gh. Lazr traverseaz liniile CF pe un pasaj vechi, deteriorat i
cu gabarit necorespunztor. Str. Barbu Delavrancea leag Vlenii de Munte cu comuna
Bughea. Si aceasta strada traverseaz calea ferata Ploieti Mneciu pe un pasaj vechi si
cu gabarit depit. Alte strzi importante din ora: Cuza Vod, G. Enescu, Progresului, Al.
Vlahut, Bratocea.

Intersecia n

Y dintre N. Iorga i str. Cuza Vod este de asemenea nesistematizat.

Numrul

de

locuri e parcare in ora este insuficient.

De la Vlenii de Munte si pana la limita judeului nu exista puine posibiliti de
staionare, parcare si campare.
n afara aspectelor negative citate mai sus zona principala a oraului mai prezint si
aspecte critice legate de traseele n plan i spaiu ale strzilor, de form nesistematic a
interseciilor i de starea de viabilitate.
Circulaia feroviar:
Oraul Vlenii de Munte este deservit de calea ferata Ploieti Mneciu, linie
neelectrificata nc. n ultimii 10 ani au fost executate lucrri de extindere si amenajare a
caii ferate de la gara Vlenii de Munte (gara principal) situat n sudul localitii i gara
Vlenii de Munte nord.
49

3.5. ZONE FUNCIONALE

Oraul s a dezvoltat pe de o parte si de alta a DN1A, Ploieti Braov avnd i un
cartier, Valea Gardului amplasat peste valea Teleajenului, de a lungul drumului ce duce n
comuna Predeal Sarari. Teritoriul administrativ al oraului este ocupat cu funciuni
diverse: pduri, ape, drumuri, curi si construcii, terenuri sportive, cimitir.
Teritoriul administrativ al oraului Vlenii de Munte are o suprafaa de 2159 ha.
Din bilanul suprafeelor zonelor funcionale observam ca cea mai mare parte este
din teritoriu este acoperita de zona de locuit, urmat de zona unitilor industriale si
agricole. Parcurile i zona gospodriei comunale ocupa doar 10 ha i cile de comunicaie
(+alte zone cu destinaie speciala) 68,9 ha.
Terenul agricol este dominat de plantaiile de pruni n special, a cror cretere n
zona Vlenilor este tradiionala, apoi ali pomi fructiferi, i o mic parte de vii i grdini
de legume car se regsesc mprejurul caselor. Terenul pe alocuri accidentat este prielnic
doar creterii legumelor pentru folosina personal.

H. UTILIZARII TERENURILOR

50

H A R T A U T IL IZ R II T E R E N U R IL O R N A R E A L U L O R A U L U I V L E N II D E M U N T E

T e i a n i
N

C io c r a c

O lte n i

P iig o i

tu b e iu

P la i

P ia tr a

V a le a S lp u lu i

T u lb u r e a

B o b ic e ti
V L E N II
D E M U N TE

S r e l
V itio a r a
de Sus

B ughea
de Jos

P o ia n a C o p c e n i

N ucet

G ura
V itio a r e i
0

3 K m

T e r e n u r i a r a b ile

T erenuri cu
p u n i i f n e e

T e r e n u r i m p d u r ite

T e r e n u r i o c u p a te
d e liv e z i

T erenuri cu
ape

T e r e n u r i c o n s tr u ite

51

3.5.1. Bilanul suprafeelor zonelor funcionale din teritoriul administrativ al

localitii
Tabel 9
Categoria de folosin

Suprafaa (ha)

Teren agricol

1153

Terenuri neagricole, din care:

1006

-pduri

522

-ape

83

-drumuri +CF

64

-curi,construcii

216

-cariere, diguri

82

-teren de sport, cimitir

-alte drumuri (neproductive, stncrii, ravene)

32

Total

2159

Terenurile neagricole ocup aproape aceeai suprafa cu cele agricole si sunt

ocupate in mare parte de pduri (522 ha), aproape 50% din total, totui acest numr este n
scdere datorit defririi neautorizate de ctre localnici si nu numai. Lemnul din pduri
este i n ziua de azi folosit ca i combustibil pentru nclzirea locuinelor pe timp de iarna
i pentru gtit, deoarece reeaua de gaze nu acoper nc n totalitate zona de locuine din
Vleni, n special extremitile (cum este cartierul Valea Gardului) unde oamenii se
folosesc de butelii, iar folosirea lemnului pentru nclzire este mai avantajoas din punct
de vedere financiar. Curile si construciile ocupa 216 ha dintre un total de 2150 ha de
zone funcionale, ceea ce nseamn aproximativ 10%, destul de puin raportat la numrul
total de locuitori. n ultimii ani construcia de case a stagnat foarte mult din cauza
posibilitilor materiale ale localnicilor iar cei care nc isi construiesc case, le fac alipite
52

de cele btrneti ale prinilor sau chiar prin reconstruire, demolandu le pe cele vechi.
Blocuri de apartamente se gsesc doar n centrul oraului, ntr-un areal destul de restrns.
O R A U L V L E N II D E M U N T E
Drumurile (care ocup o arie de 64 ha) sunt in mare parte modernizate,
N dar nu n
- Z O N E L E F U N C IO N A L E -

totalitate, mai exist nc, zonele periferice drumuri de pmnt, ns n ultimii ani s-a
cimentat cea mai mare parte din acestea sau mcar s au pietruit.

LEG EN D

Z o n a c e n tr a l i a lte z o n e c u
fu n c ii c o m p le x e d e in te r e s p u b lic
Z o n a s p a iilo r n e a m e n a ja te
Z o n a d e lo c u in e i fu n c iu n i
c o m p le m e n ta r e
Z o n a g o s p o d r ie i
c o m u n a le i c im itir e
Z o n a c u lo c u in e , o d ih n , a g r o tu r is m
Z o n a u n it ilo r in d u s tr ia le /a g r ic o le
Z o n a d e tra n sp o rt, g a r , a u to g a r
Z o n a s p a iilo r v e r z i (p a r c u r i,
te r e n u r i d e s p o r t i tu r is m )
Z o n a c u d e s tin a ie s p e c ia l

53
R e e a h id r o g r a fic
L im it in tr a v ila n
C a le fe r a t

9K m

3.5.2. Bilanul suprafeelor zonelor funcionale din intravilanul existent

Tabel 10
Zone funcionale

Suprafaa (ha)

Zona de locuit i funciuni

563.2

75.7%

complementare din care:

-zona central

27.6

Zona unitilor industriale

i agricole, din care:

93.6

-uniti industriale

88.9

-uniti agricole

4.7

Zone de parcuri, sport

4.9

0.6%

Zona de gospodrie
comunal

5.4

0.7%

Zone cu destinaie special

i de echipare teritorial,
din care:

68.9

9.2%

-ci de comunicaie rutier

54.9

-ci ferate

9.3

-zone cu destinaie special

4.7

Alte zone (terenuri greu

construibile, cursuri de ap)

8.2

54

12.7%

1.1%

Total teritoriu intravilan

existent

744.2

100%

3.6. ASPECTE CARACTERISTICE ALE PRINCIPALELOR ZONE

FUNCIONALE
Zona de locuit
Reprezint o pondere de 75.7% din totalul teritoriului intravilan. Din suprafaa de
563.2 ha ocupat de locuine, circa 4%este ocupata e construcii, de locuine in blocuri iar
restul de 96% de locuine pe loturi individuale sau multifamiliare.
Zona de locuine cuprinde i marea majoritate a dotrilor social culturale (funciuni
complementare) aferente acesteia. De asemenea o serie de uniti industriale se afla alturi
de locuine, fr a aciona negativ asupra acestora, nefiind poluante.
Datorit concentrrii locuinelor n blocuri i a principalelor dotri in zona centrala
a oraului, acesta s a conturat cu adevrat mai ales dup anul 1977.
n general locuinele pe loturi sunt nirate pe de o parte i de alta a strzilor mai
mult sau mai puin modernizate. Exista totui si locuine amplasate dispersat pe dealuri,
sau pe malul Teleajenului.
55

Zona activitilor economice

S-a constituit o zon industrial n nordul oraului, intre CF Ploieti - Mneciu i
DJ102 - Vleni Drajna, zona care cuprinde cea mai mare parte din locuinele economice
ale oraului, industriale, de transport , etc.
Zona dispune si de cai de comunicaie si e reelele tehnico edilitare necesare.
n partea de sud a oraului s a dezvoltat cu precdere industria de exploatare a
nisipului cuaros, alturi de acesta o serie de alte mici ntreprinderi si uniti industriale
contureaz o zona industriala de sud.
n afar de aceste dou platforme industriale principale exista si uniti economice
amplasate mai mult sau mai puin grupat pe cursul paraului Vleanca sau de a lungul
Teleajenului.

Zona spatiilor verzi

Este reprezentata de cele cteva zone plantate, cu funcie de parc, din zona central
a oraului pe B-dul N. Iorga.
Obiective de interes public
Obiectivele de interes public sunt amplasate dispersat n teritoriu cu preponderenta
in zona centrala.
La categoria oraului si la populaia actuala, nivelul de dotare cu obiective social
culturale este aproape satisfctor dar o parte dintre acestea (primria, notariatul,
biblioteca, cinematograful) funcioneaz n construcii vechi, subdimensionate in ceea ce
privete capacitatea.
Oraul nu dispune de o piaa agro- alimentara corespunztoare si nici de un stadion
modern.

56

Reeaua stradal este parial modernizata mai ales B-dul N. Iorga.

Cursurile de apa care traverseaz localitatea sunt doar intr o foarte mica msura
regularizate.

Zonele cu specific urbanistic

Oraul Vlenii de Munte are un numar nsemnat de construcii din categoria
monumentelor de arhitectura, istorice i memoriale, nscrise sau propuse a fi nscrise in
lista patrimoniului cultural naional.
n cadrul proiectului sunt evideniate cteva zone considerate a avea specific
urbanistic local si care este necesar a fi protejate in ceea ce privete regimul construciilor
noi si ntreinerea celor existente.

3.7. PROTECIA I CONSERVAREA MEDIULUI

Oraul Vlenii de Munte este situat intr o zona de dealuri care ii confer un cadru
natural si un climat deosebit de valoros.
Unitile de producie existente nu afecteaz mediul nconjurtor. SC Sticloval SA
care era cea mai poluanta industrie din ora a rezolvat in mare parte tehnologia de
exploatare a nisipului prin utilizarea sistemului umed de sortare si transport al acestuia.
n acelai timp insa, prin exploatarea nisipului n cariera amplasat pe malul de est
al Teleajenului s a degradat o mare suprafaa din versant care a fost despdurit
iremediabil dar Ocolul Silvic Vlenii de Munte are in vedere instituirea unor masuri de
limtare a degradrilor in continuare.
Toate unitile industrale mai importante din ora dispun de sisteme de epurare a
apelor reziduale proprii nainte de a fi deversate n canalizarea oraului.
57

Centrala termic din zon, a crei execuie a fost stopat nainte de 1980, nu
funcioneaz intr n conservare deci nu polueaz.
Pentru evitarea degradrii calitii componentelor mediului nconjurtor este
necesara regularizarea rului Teleajen i a prului Vleanca, lucrri deja demarate.
Pentru asigurarea igienei urbane, oraul dispune de o platforma de depozitare a
deeurilor menajere, insuficient amenajata dar cu prevederi de extindere si asigurare a
tuturor condiiilor de funcionare conform normelor n vigoare. Amplasamentul rampei
de gunoi este situat pe Valea Stlpului, la 800 fa de ultima locuin.
Oraul are reea de canalizare menajera care deverseaz n rul Teleajen prin
intermediul staiei de epurare amplasata n Sudul localitii.

3.8. ECHIPAREA EDILITAR

Lucrri hidrotehnice existente

Barajul Vlenii de munte este un baraj mobil cu diguri laterale si 3 deschideri de
14 cm. Echipate cu stavile segment si doua deschideri de 4.5m. cu clapeta. Debitul captat
este de 3mc /s.
Alimentarea cu ap
Alimentarea cu ap a populaiei oraului Vlenii de Munte se realizeaz din barajul
de la Mneciu prin conducie de aduciune pe ruta Vlenii de Munte Movila Vulpii.
Staia de tratare a apei este situata lng baraj i este dotat cu deznisiptor, decanator
orizontal, bazin de clorinare i staie de filtrare.
De la staia de tratare, prin intermediul staiei de pompe existente lng abator, apa
58

este nmagazinata intr un rezervor V=2500 mc si distribuita gravitaional in reeaua

oreneasca inelara ce urmrete linia stradala.
Reeaua este realizat din conducte de hotel si azbociment cu lungimi de 100 - 300
m.
Sporirea debitului actual se realizeaz prin extinderea staiei de pompe ce se afla
nc in construcie, debitul final va fi de 75 l/s.
Pentru mrirea capacitaii de nmagazinare a apei este in construcie al doilea
rezervor V=2500 mc.
n cartierul Valea Gardului alimentarea cu apa nu este nc finalizata pentru toate
locuinele.

Canalizarea
n oraul Vlenii de Munte exist reea de canalizare n sistem divizor.
Oraul este dotat cu colector principal DN 400 si DN 500/750 i staie de epurare
pentru apele menajere.
Staia de epurare a oraului cuprinde:deznisipator, separator de grsimi, decanator
primar si bazin de aerare. Staia de epurare poate trata un debit de 106 l/s.
Staia de epurare a oraului este lipsita de laborator chimic si biologic si in aceste
condiii nu se produce epurarea apei la parametrii corespunztori.
Apele pluviale sunt colectate in zona de nord si centrala de colectare DN500 apoi
deversate in rul Teleajen printr-un colector Dn 1000.
ntreprinderile din zona industriala au rezolvat canalizarea prin staie de tratare a
apei proprii, apoi sunt racordate la staia de epurare a oraului.

59

n cartierul Valea Gardului lucrrile la reeaua de canalizare au demarat dar sunt

nc incomplete.
Canalizarea apelor uzate de la gospodarii se rezolv prin fose septice.
Alimentarea cu energie electric, situaia energetic existent, surse de alimentare
cu energie electric
Oraul Vlenii de munte este dotat cu doua staii de transformare, staia 110/20/6
kv Vleni (zona de sud), din care este alimentata localitatea si staia 110/20 kv a uzinei
mecanice (fost INMVT a Vlenii de Munte).
Staia 110/20/6 kv Vlenii de Sud, are o putere totala instalata (putere aparenta)
S=82 MVA fiind dotata cu: 2 transformatoare e 116/20 kv, 25 MVA fiecare i 2
transformatoare cu 110/6 Kv, 16 MVA fiecare.
Din staia 110/20/6 Kv sunt alimentata si alte localiti din zona prin linii electrice
aeriene de medie tensiune (20 Kv).
Posturile de transformare sunt e tip in cabina e zid sau aeriene (PTA)- pe stlpi si
sunt alimentate la tensiunea de 20 Kv sau 6 Kv la posturile mai vechi.
Principalele posturi de alimentare cu putere de 20 Kv , in bucla cu plecare de la
staia 110/20 Kv n cablu (ce se nchide in sectorul Olteni) sunt urmtoarele:
Posturi de transformare cu numrul lor, tipul, puterea aparent i tensiunile de
alimentare ale acestora: - PTZ32 Liceu 400KVA - 20/04 Kv
- PTZ140 Gara 2x250 KVA 20/04 Kv
- PTZ141 General Cristescu 400KVA 20/04 Kv
- PTZ123 T. Vlaimirescu 400 KVA 20/04 Kv
- PTZ 126 Popa apca 400 KVA 20/04 Kv
- PTZ114 Bdul Nicolaie Iorga 400 KVA 20/04 Kv
- PTZ146 Hotel 250 KVA 20/04 Kv
- PTZ123 B. Delavrancea 2x 400 KVA
- PTZ50 Aleea Alunilor 400 KVA 20/01 Kv
60

- PTZ121 PTTR 400 KVA 20/04 Kv

- PTZ8 IMVT (cinema) 400 KVA 20/04 Kv
- PTZ35 M. Eminescu 400 KVA 20/04 Kv
- PTA128 250 KVA N. Blcescu 20/04 Kv

Posturile trafo-alimentare de 6 Kv n bucla (cu plecare din staia in cablu LES 6

KVA ce se nchide in sectorul Gura Vitioarei) sunt urmtoarele:
- PT135/630 KVA, staia pompa apa (Se amplifica cu inc o unitate de 630 KVA
pentru extinderea alimentarii cu ap)
- PTZ80 Sc. Generala 250 KVA 6/0.4 Kv
- PTZ236 Cuza Vod - 250 KVA 6/0.4 Kv
- PTZ9 IGCL -260 KVA 6/0.4 Kv
- PTZ70 IAS Vleni 400 KVA 6/0.4 Kv

PTZ149 MHC. 400 KVA 6/0.4 Kv

- PTZ13 Mihail Kogalniceanu 400KVA 6/0.4 Kv
- PTZ29 Brutrie 400KVA 6/0.4 Kv
- PTZ 97 Casa copilului 250 KVA 6/0.4 Kv
Mai exist i posturi trafo-alimentare radiale de 20 Kv la Uzina Mecanica, la
depozitul e conserve , la Releul Valea Gardului, in Predealul Sarari, in Valea Ciurii, la SC
Transport, etc.
Puterea total (aparent) instalat n posturile de transformare existente este de S=
14040 KVA.
Distribuia de joas tensiune in oraul Vlenii de Munte se realizeaz in cablu
subteran (0.4 Kv) in zona centrala blocuri, magazine, etc. si reele electrice aeriene de
distribuie stradala la imobilele particulare si la unele dotri social-culturale.

61

Telefonia
Oraul Vlenii de Munte are construita o cldire noua pentru centrala telefonica dar
cu spaiu insuficient pentru centrala existenta si pentru amplificarea sau nlocuirea
acesteia. Aceasta este plasata n zona central a localitii, n apropierea cldirii
consiliului local si este dotata cu o centrala telefonica electromagnetica de 2000 de
numere care sunt ocupate in totalitate dorindu se dezvoltarea sa pentru a acoperi restul
cererilor de instalare telefoane.
Centrala telefonic a oraului deservete si localitatea vecina, Gura Vitioarei.
Numrul de cereri pentru instalarea de telefoane (nregistrat) este de cca. 1600 ceea ce
practic necesita dublarea capacitaii centralei telefonice.
Ca aspecte critice privind disfuncionalittile legate de telefonie menionam:
- necesitatea sporirii capacitii centralei
- necesitatea extinderii reelelor telefonice in toate zonele localitii in paralel cu
instalarea televiziunii prin cablu. Menionam ca reelele telefonice existente satisfac zona
centrala a localitii si o mica parte din periferii unde acestea sunt realizate in canalizaie
telefonica si zona bdului N Iorga (ce strbate localitatea de la sud la nord ) care este de
asemenea strbtut de canalizaie telefonica. In rest reelele telefonice sunt realizate prin
cablu aerian (pe stlpi) sau lipsesc.

Alimentarea cu cldur
Energia termica necesara nclzirii si preparrii apei calde menajere pentru
blocurile de locuine, dotrile social- culturale sau pentru ntreprinderi este asigurata de
centrale termice, funcionnd cu gaze naturale sau combustibil lichid sau solid. Cldirile
mici au nclzire asigurata cu sobe cu gaze naturale sau combustibil lichid.
n zona de nord vest a oraului Vlenii de Munte s-a realizat centrala termica (de
zona a ntreprinderii mecanice (Valea Teleajenului)care urma sa livreze apa fierbinte
pentru punctele termice propuse. De asemenea s a realizat punctul termic (PT6) lng
posta din zona centrala si tronsonul de termoficare intre CTZ si PT6. Punctul termic si
62

racordul de termoficare nu sunt utilizate in prezent, datorita schimbrilor intervenite in

ceea ce privete schimbrile de cooperare cu diveri consumatori urbani.
Soluia alimentarii din centrale de zona promovata pana in 1989 s a dovedit a fi
neeconomica si neeficienta ducnd la un consum mare de energie electrica si termica in
transportul agentului termic primar pe reelele de lungime mare. Totodat sistemul
centralizat de alimentare cu cldura nu are flexibilitatea necesara pentru a asigura energia
termica consumatorilor industriali si casnici cu programe diferite de funcionare.
n ceea ce privete disfuncionalitile constatate se menioneaz neasigurarea
temperaturii interioare a cldirilor si a apei menajere in perioadele cu temperaturi
exterioare sczute, datorita scderii presiunii gazelor naturale, a reelelor vechi si a
echipamentelor termice existente uzate din punct de vedere material al concepiei tehnice.
Alimentarea cu gaze naturale
Situaia existent: n prezent, oraul Vlenii de Munte se alimenteaz cu gaze
prin intermediul unei conducte de transport gaze medie presiune telescopica, avnd
diametrul de 8` la intrarea in staia de reglare si msurare gaze (SRMG) amplasata pe
strada B Delavrancea.
Aceast conduct de transport este proprietatea ntreprinderii de Exploatarea
Conductelor Magistrale Gaz Metan (IECMGM) sector Ploieti, i transport gaze de la
schela petroliera Boldeti Staia de compresoare Nr. 54 la Vlenii de Munte si in
continuare cu o conducta avnd diametrul de 4` - medie presiune la secia Teiani.
Staia SRMG existenta pe strada B Delavrancea reduce presiunea gazelor de la
medie la redusa presiune. Presiunea reala a gazelor la ieirea din SRMG este: vara de 2
bar, iarna de 0.25 bar.
Reeaua e distribuie gaze in oraul Vlenii de Munte funcioneaz pe presiune
redusa, consumatorii existeni aprobai fiind alimentai cu gaze prin intermediul unor
branamente cu regulatoare de uz casnic.
Consumatorii existeni aprobai folosesc gaze pentru nclzirea spatiilor de locuit,
prepararea apei calde menajere si prepararea hranei in buctarii.
63

Pentru producerea agentului termic necesar nclzirii apartamentelor din blocurile

de locuine existente si prepararea apei calde menajere exista 3 centre termice echipate cu
cazane de nclzire centrala tip Metalica cu funcionare pe gaze.
Unitile industriale de pe raza oraului Vlenii de Munte sunt racordate la reeaua
e distribuie gaze redusa presiune stradala existenta.
Reeaua de distribuie gaze existenta amplasata in special pe strzile din zona
centrala si de sud a oraului au o vechime de serviciu foarte mare, acestea fiind parial
executate in anul 1962 in zona centrala si parial in anul 1974 in zonele laterale, datorita
crui fapt prezint o uzura fizica avansata a materialului tubular si o degradare a izolaiei
anticorosive.
Aceste disfuncionalitatea au fost constatate cu ocazia numeroaselor intervenii
pentru remedierea defectelor pe conducte de istributie si branamente.
Cu ocazia efecturii sondajelor impuse de remedierea defectelor nregistrate s a
constatat frecvent degradarea sudurilor la conducte si numeroase strpungeri in materialul
tubular cu diametre de pana la 15 mm. conducnd la pierderi de gaze si pericol e explozie
si incendii.
n perioada friguroas presiunea gazelor in conducte de repartiie medie, de la
schela Boldeti si in conducta de distribuie gaze la plecarea din staia de reglare si
msurare gaze existenta pe str. B Delavrancea scade mai mult , fapt ce conduce la
imposibilitatea utilizrii instalaiilor de utilizare interioara gaze existente si la necesitatea
lurii de masuri corespunztoare la furnizorul gazelor, respectiv la staia de compresoare
nr. 54 a schelei Boldeti si la IECMGM Media Sectorul Ploieti, proprietarul reelei de
transport de la Boldeti la Vlenii de Munte.
Gospodria comunal
n prezent oraul dispune de un sector de gospodrie comunala aparinnd
consiliului local, sector care se ocupa de:
- salubritatea oraului
64

-amenajarea i ntreinerea spatiilor verzi

- prestri servicii ctre populaie privind alimentarea cu apa, canalizarea, furnizarea
de apa calda menajere si agent termic pentru nclzire.

Oraul are o ramp de gunoi insuficienta ca mrime si ca nivel de amenajare dar cu

prevederi pentru eliminarea acestor eficiente.
Cimitirul amplasat n partea de sud a oraului este suficient ca mrime i nu
necesit extinderi n urmtorii ani.

3.9. DISFUNCIONALITI
Multe dintre aspectele disfuncionalitilor deriv din transformrile ce au loc in
sectorul economic al oraului in concordanta cu situaia economica a tarii, ca urmare a
neaezrii produciei economice pe principiile economiei de piaa.
Orientarea economiei ctre creterea rentabilitii, ctre privatizare, conduce la
amplificarea problemelor sociale si la necesitatea reorientrii forei de munca
disponibilizate.
Problemele sociale rezultate din perturbrile in ocuparea forei de munca existente,
navetism, structura necorespunztoare, a locurilor de munca fata de resursele si nevoile
localitii constituie disfuncionalitatea in desfurarea activitii economice a oraului dar
a cror amploare si modaliti de rezolvare nu pot fi apreciate in momentul de fata avnd
in vedere desele schimbri specifice perioadei de tranziie.
Alte categorii de disfuncionalitatea care se evideniaz la nivelul oraului Vlenii
de Munte sunt:
-insuficienta asigurare de locuine din fondurile statului sau cu ajutor de la stat mai
ales pentru familiile tinere
65

-suprafetele mult prea reduse e teren, proprietate a administraiei locale aflate n

intravilan ce nu pot fi concesionate pentru realizarea de construcii de locuine. Aceste
suprafee au rezultat ca urmare a aplicrii Legii fondului funciar 18/1990 care a repus n
drepturi vechii proprietari.
-insuficienta protejare a zonelor cu specific urbanistic local si degradarea sau chiar
demolarea unor construcii cu statut de monument de arhitectura.
-degradarea pariala a unor zone de versant prin exploatarea extinsa a nisipului
cuarto sfara luarea masurilor de limitare a despduririlor si eroziunilor.
-aspectele legate de raportul dintre gradul de echipare edilitara a localitii si
necesitailor populaiei:
Insuficienta capacitate a centralei telefonice si a distribuiei
reelelor telefonice in teritoriu.
Necesitatea amplificrii si modernizrii instalaiilor si reelelor
electrice existente
Debit insuficient pentru alimentarea cu apa si inexistenta
reelelor respective intr unele din zonele localitii cum ar fi
sectorul Valea Gardului.
Necesitatea extinderii reelei de canalizare menajera si
pluviala, dotarea staiei de epurare cu laborator chimic si
biologic.
Necesitatea extinderii reelelor de gaze naturale si asigurarea
presiunii in reea pe tot timpul anului.
Necesitatea reutilrii si automatizrii centralelor termice
existente pentru creterea randamentului si diminuarea
polurii meiului nconjurtor
66

 Necesitatea reducerii la un nivel corespunztor a reelei de

drumuri, nsemnnd :
Sistematizarea circulaiei pentru preluarea traficului greu,
lucrare ce va decongestiona centrul oraului.
Modernizarea traseelor strzilor existente
Amenajarea principalelor intersecii cu DN1A
-

gradul insuficient de regularizare a cursurilor e apa ce strbat localitatea, respectiv

paraul Valeanca si rul Teleajen.

Aspecte privind dotarea localitii cu instituii si uniti social culturale din

domeniul e utilitate publica, respectiv:
Necesitatea dezvoltrii sistemului medico sanitar, cel puin prin
consolidarea repararea si modernizarea unitilor existente pentru o
prima etapa. La o analiza de fond este evidenta necesitatea rennoirii
in totalitate a reelei sanitare ncepnd cu realizarea unui noi spital cu
policlinica , actualele fiind necorespunztoare din toate punctele de
vedere.
mbuntirea reelei de invtmant si cultura datorita insuficientei de
dotri a celei existente cu spatii pentru activiti sportive si culturale.
Necesitatea realizrii unei piee agro alimentare cu hala si platou e
piaa acoperit.

insuficienta amenajare si dimensionare a rampei de gunoi amplasate pe Valea

Stlpului pentru care exista un aviz provizoriu la organele e resort.

3.10. NECESITI I OPIUNI ALE POPULAIEI

67

Referitor la politica de dezvoltare a localitii, cerinele si opiunile populaiei

precum si punctele de vedere ale conducerii locale au fost nscrise n Programul de
dezvoltare economico sociala a oraului Vlenii e Munte in perioada anilor 1994 1997
document elaborat de primria Vlenii e Munte la solicitarea Prefecturii Jud. Prahova.
Programul cuprinde prevederi pentru dezvoltarea urbanistica si economica a
oraului, creterea nivelului de dotare edilitara si cu instituii de utilitate public
enumernd investiiile in curs de rulare si pe cele propuse in perspectiva anilor 2000.

CAPITOLUL IV
PRINCIPALELE PROPUNERI DE ORGANIZARE
URBANISTIC PE VIITOR
4.1. EVOLUIA POSIBIL, PRIORITI
Dezvoltarea urbanistic social economic a oraului Vlenii de Munte n
perspectiv, se preconizeaz a respecta in general coordonatele actuale, si anume acelea
de ora cu caracter preponderent industrial si de centru de interes polarizator pentru
localitile situate in zona de nor a vii Teleajenului. Pe baza analizei situaiei existente, a
opiunilor factorilor locali s au stabilit masurile si reglementrile necesare dezvoltrii
armonioase in continuare a oraului.
mbuntirea relaiilor n teritoriu
nsemnnd valorificarea n continuare a resurselor solului i subsolului prin
dezvoltarea pomiculturii si a exploatrii nisipului cuaros, Consolidarea poziiei de centru
de interes polarizator a oraului prin ridicarea gradului e dotare social culturala si
edilitara, stabilirea unui intravilan care sa cuprind att terenurile ocupate cu construcii
cat si rezerva pentru viitoarele construcii.

68

Fa de situaia existent din 1990 au mai fost adugate nc dou trupuri

reprezentate de microhidrocentrala i rampa de gunoi alturi de viitorul pu sec.
Astfel intravilanul reconsiderat cuprinde un numr de doua trupuri:
-Trupurile 1 i 2: Oraul Vlenii de Munte -722,o ha.
-Trupul 3: cariera de nisip 6.0 ha
-Trupul 4: staia de epurare 0.5 ha
- Trupul 5: centrala termica e zona 9.0 ha
- Trupul 6: rezervoarele de apa 0.5 ha
- Trupul 7: microhidrocentralele 0.2 ha
- Trupul 8: rampa de gunoi si put sec 0.5 ha
- Trupul 9: Uzina Mecanica 40.0 ha
Total teritoriu intravilan: 778.7 ha.

La

intravilanul existent din 1990 s-au adugat si unele suprafee de teren necesare realizrii
de locuine i de dotri de agrement i recreere.
Plane cu noul intravilan a fost expusa la Consiliul local spre luare la cunotina de
ctre toi cetenii interesai si spre aprobare de ctre comisia locala de urbanism si
amenajare a teritoriului.

4.2. DEZVOLTAREA ACTIVITILOR ECONOMICE

Activiti industriale, de depozitare si agricole
Avnd in vedere problemele perioadei de tranziie ctre economia de piaa care a
adus perturbri in special in sectorul economic, la momentul actual nu se pot face dect
69

prezumii asupra evoluiei activitilor industriale i agricole din Vlenii de Munte bazate
pe orientrile tradiionale ale acestora.
n prezent privatizarea atrage dup sine interesul diferitelor societatea pentru
sporirea rentabilitii produciei prin diferite procese cum ar fi reorganizarea, de unde si
reducerea eventualelor locuri de munca ,retehnologizarea de unde reducerea de personal,
diversificarea populaiei.
Din aceste motive viitorul unitilor respective este greu de apreciat.
n mod sigur vor continua activitatea unitile bazate pe valorificarea resurselor
locale cum sunt: Sticloval SA, Vinalcool SA, INCAF SA.
Despre asigurarea locurilor de munca in sectoarele industriale si agricole prognoza
este de asemenea foarte greu e fcut, acestea au fluctuat in ultimii ani, crescnd sau
scznd, de la o ramur la alta.
Sectorul privat s a fcut prea puin simit in domeniul activitilor industriale si
agricole.
Dezvoltarea activitilor de agrement i recreere
Se prevede realizarea unei zone de agrement, sport si recreere in apropierea vii
rului Teleajen alturi de podul ce leag oraul de cartierul Valea Gardului. Aici poate fi
amenajat un trand, de asemenea pot fi realizate cteva terenuri de sport, locuri de odihn,
punct de alimentaie publica, parcare. Amplasarea este favorabila utilizrii obiectivului de
ctre cetenii ntregului ora.

4.3. ESTIMAREA LOCURILOR DE MUNC PENTRU POPULAIE I

RESURSELE DE MUNC
Resursele de munc: vor fi constituite din aceleai ramuri economice ca si pana in
prezent, in special industria si serviciile.
70

Comerul a crui latura privata a luat o amploare din ce in ce mai mare in ultimii
ani, ofer de asemenea un numr important de locuri de munc.
Redistribuirea populaiei ocupate intre diferitele sectoare de activitate se va regla in
funcie de multitudinea factorilor economici, care sufer dese transformri de la un an la
altul.

4.4. ORGANIZAREA CIRCULAIEI I TRANSPORTURILOR

4.4.1. Organizarea circulaiei rutiere
Artera principal a oraului Vlenii de Munte, B ul N Iorga strbate oraul de la
nord la sud pe toata lungimea sa de 3,4 km prelund att traficul local cat si pe cel de
tranzit.
Pentru ca circulaia s se desfoare fluent, este necesar lrgirea bulevardului la 4
cai e circulaie si sa se sistematizeze toate interseciile. De exemplu intersecia din sudul
oraului ntre Bdul N Iorga cu E. Varga, este de asemenea necesara mrirea capacitaii de
circulaie pe tronsoanele de intrare n ora pn la gara i de la strada G. Enescu pn la
ieirea din ora.
Alte intersecii care necesita o mai buna sistematizare: Intersecia N Iorga cu strada
Teleajen si cu artera spre gara Vlenii de Munte, interseciile cu strzile Popa apc si
Aluni, intersecia cu Str. Margaretelor, intersecia cu str. Berevoiesti si M Kogalniceanu ,
intersecia DN1A cu str. Cuza Vod. Intersecia cu Al Odobescu, intersecia dintre str.
Drajnei cu DN1A si Cuza Vod, str. Barbu Delavrancea spre Berghea de Jos si de pe str.
Gh. Lazr. De asemenea trebuie rezolvate trecerile la nivel cu CF de pe str. Berevoiesti ,
IL Caragiale si Petru Rare.
Locurile publice de parcare se fac in momentul le fata in zona centrala si anume in
apropierea parcului orenesc, in zona staiei CFR si in zona blocurilor de locuine si sunt
insuficiente.
71

S-a mai propus in acest sens realizarea e locuri de parcare la Casa de Cultur,
Procuratur i intre Str. Alunilor, B. Delavrancea precum ci la str. Popa apc.

72

H A R T A C I L O R D E C O M U N I C A I I N
R E G I U N E A O R A U L U I V L E N I I D E M U N T E

P l ie u

V a le a L e s p e z ii
C erau

M n e c iu
F c ie n i

S c h iu le ti

S ta r c h io jd
B tr n i

V a le a
B
o r u lu i
DJ 102B
N u co a ra
I z v o a r e le
de Jos
D r a jn a

H o m o r ic iu

R o ta r e a

V a le a
P lo p u lu i
P o se ti

O g r e tin

T r le ti

D N 1A

T e i a n i
S L N IC
O lte n i
B ughea
de Sus

P r ja n i

T u lb u r e a
V L E N II
Z im b r o ia
D E M U N T E
P r e d e a lurani
Srari
o im a r i

V r b il u

C o s m in e le

C r b u n e ti

D r a jn a
de Jos

M gura

G ura
V itio a r e i

DJ 102G

M a tia
C o o le n e ti

D N 1A

P o d e n ii
N oi

B le ti
M g u r e le
G oruna

P o d e n ii
V echi

D u m b r v e ti

L E G E N D :
D N 1A

D r u m u r i n a io n a le

A lte d r u m u r i

DJ 102B

D r u m u r i ju d e e n e

C a le fe r a t

R e e a h i d r o g r a f i c 73

C era u

L o c a lita te

8 K m

4.4.2. Organizaia circulaiei feroviare

Tot att de importanta pentru oraul Vlenii de Munte ca si reeaua rutiera. La acest
capitol menionam ca aspect critic faptul ca liniile de cale ferata nu sunt electrificate. De
asemenea este necesara rezolvarea interseciilor la nivel si lrgirea pasajelor denivelate
precum sunt: Intersecia str. Berevoiesti cu CF, Intersecia str. IL Caragiale cu CF,
intersecia Petru Rare cu CF, pasajul denivelat de pe str. Gh. Lazr., pasajul denivelat de
pe str. B Delavrancea.
Din cauza acestor probleme se pare ca circulaia e persoane prin intermediul CF a
sczut drastic in ultimii ani, navetismul avnd loc cu ajutorul microbuzelor sau al
autobuzelor transport de persoane, trafic ce se desfoar pe majoritatea arterelor
principale ce fac legtura intre Vlenii de Munte cu localitile nvecinate si nu numai,
exista mijloace de transport care fac legtura cu Ploietiul si chiar Bucuretiul.

4.5. ZONIFICAREA FUNCIONAL, STABILIREA REVALORIFICRII

DOMENIULUI INTRAVILAN

Aparent se reconsidera intravilanul localitii care include suprafeele de teren

ocupate de construcii si amenajri pentru toate funciunile localitii precum si
suprafeele necesare dezvoltrii localitii pe perioada 2000 2010.
Acesta este un lucru prielnic pentru populaie si arata in mare evoluia oraului care
permite o rearanjare si mbuntire a utilizrii spaiului existent, scopul principal fiind
acela de a construi noi locuine pentru locuitori.
Zonele funcionale stabilite au fost determinate in funcie e activitatea dominanta a
teritoriului care este aceea ocupata de locuine (care se dorete a fi pe viitor in proporie
de 73%), deoarece in momentul de fata aceasta s a dovedit insuficienta fata de numrul
populaiei. Astfel se evideniaz urmtoarele principale zone funcionale pe teritoriul
intravilan al oraului Vlenii de Munte:
74

Tabel 11
ZONE FUNCIONALE

SUPRAFAA (ha)

Zona de locuine i funciuni

complementare, din care:

575.9

73.9

Zona central:

25.5

Zona uniti industriale i

agricole din care:

93.6

Uniti industriale

88.9

Uniti agricole

44.7

Zona de parcuri, sport i zone

verzi de protecie

25.1

3.2

Zona gospodriei comunale

5.9

0.9

Zone cu destinaie special i

de echipare teritorial, din
care:

70.0

9.0

Ci de comunicaie rutier

56.0

Ci ferate

9.3

Zona cu destinaie special

4.7

Alte zone (terenuri

neconstruibile, ape, etc.)

8.2

Total teritoriu intravilan

propus:

12.0

1.0
100.0

778.7

La o comparaie cu tabelul reprezentnd bilanul suprafeelor zonelor funcionale

in prezent, diferena nu este mare aparent dar este importanta pentru un ora ca Vlenii de
Munte , schimbri impuse de asemenea si de noul titlu de capitala de jude. Zona de locuit
va creste cu un procent de 2% de la 563.2 ha la 575.9 ha. in detrimentul zonei centrale
75

care va scdea de la 27.6 ha la 25.5 ha. Zona unitilor agricole si industriale isi va pstra
aceeai mrime de 93.6 ha. Cea mai evidenta mrire propusa este aceea a zonei de
recreaie ( a parcurilor, terenurilor sportive si zonelor verzi), de la 4.9 ha in prezent la 25.1
ha ( o proporie de 3.2 % in totalul teritoriului intravilan fata de 0.6 % ). Zonele cu
destinaie speciala si de echipare teritoriala vor se vor dezvolta de la 68.9 ha la 70 ha.
Terenurile nefolosibile ( greu construibile sau cursurile de apa ) rmn in continuare afara
din uz. Totalul teritoriului intravilan se va mari in concluzie de la 774.2 ha la 778.7 ha
ceea ce este considerabil pentru un ora de mrime medie ca Vlenii de Munte.
Adugarea acestor suprafee s a fcut la propunerea administraiei locale dup
consultarea in prealabil a principalilor factori locali.
Zonele de locuine adugate reprezint completri ale zonelor existente de a lungul
unor strzi cum sunt Nicolae Balcescu, Berevoiesti, Petru Rare, Cuza Vod si altele.
Zonele verzi de protecie care s au evideniat in plana de reglementari sunt
amplasate de o parte si de alta a caii ferate Ploieti - Mneciu in zonele de locuine pe o
lime de cca. 30 m. O parte din aceste terenuri sunt ocupate cu locuine care vor rmne
in continuare pana la expirarea duratei normale e existenta insa Primria nu va autoriza
construcii noi in aceasta zona pentru asigurarea in timp a caracterului de zona de
protecie la CF. De asemenea o zona de protecie s a prevzut in partea de nord a oraului
intre o viitoare zona de locuine si cea industriala extinsa.
O alt suprafa de teren de cca. 1.7 ha situata in imediata vecintate a podului
peste rul Teleajen care leag oraul de cartierul Valea Gardului a fost inclusa in categoria
zonelor verzi destinate agrementului si sportului. Aici urmeaz sa se realizeze o zona cu
dotri de agrement , trand, terenuri de sport, locuri de odihna, puncte de alimentaie
publica, etc.
La categoria gospodrie comunal a fost inclus n intravilan suprafaa aferent
rampei de gunoi n curs de amenajare i puul sec.
Suprafaa adugat la zona cilor e comunicaie rutiera reprezint modernizrile
traseelor existente si amenajarea interseciilor principale. Aceasta este in curs de
desfurare si deja s au asfaltat o parte in strzile lturalnice in cartierul Valea Gardului.
76

4.6. REABILITAREA, PROTECIA I CONSERVAREA MEDIULUI

Sunt necesare o serie de masuri urbanistice si tehnice pentru reabilitarea, protecia
si conservarea mediului, cum ar fi: eliminarea in totalitate a polurii produsa nc de
Sticloval SA prin mprtierea nisipului la nivelul cii ferate, locul de ncrcare pentru
expeditie. Dei sistemul umed de sortare si transport asigura ntr-o msura foarte mare
evitarea polurii, totui, mai ales in timpul sezonului uscat se produce uscarea i
mprtierea nisipului pe sol de-a lungul cii ferate.
Se dorete de asemenea limitarea degradrii versantului pe care se dasfsoar
exploatarea nisipului in cariera de nisip Franghesti.
Este necesar protejarea patrimoniului cultural, respectiv ntreinerea, repararea,
conservarea construciilor declarate monumente de arhitectura i prin grija administraiei
locale la autorizarea noilor construcii din zonele cu specific urbanistic local.

4.7. FONDUL LOCUIBIL I ORGANIZAREA STRUCTURAL A ZONEI

DE LOCUIT
n oraul Vlenii de Munte s a construit mult in domeniul locuinelor dup anul
1977 si pana in anul 1989. O situaie statistic la sfritul anului 1992 arata ca 94% din
totalul locuinelor ( apartamentelor) existente, sunt proprietate particulara.
n condiiile in care construcia de locuine din fondurile statului a stagnat dup
1989 iar perspectivele in acest domeniu pentru anii viitori sunt foarte reduse este necesara
ncurajarea sectorului particular in primul rnd. Se pot evidenia cteva aspecte principale
pentru dezvoltarea in continuare a construciei de locuine avnd in vedere cererea de
locuine mai ales pentru familiile tinere si cu posibilitatea materiale reduse, cum ar fi
continuarea construciilor de locuine colective (n blocuri) n zona centrala prin
preocuparea administraiei locale de a solicita si a asigura fondurile bugetare necesare,
77

concesionarea de terenuri din proprietatea privata a administraiei locale pentru

construirea de locuine uni sau multifamiliale. De asemenea se ia in considerare studierea
posibilitilor de ridicare a nivelului de confort , de mbuntire a confortului termic i e
punere in sigurana din punct de vedere seismic a construciilor de locuine in blocurile
existente, mai ales a celor realizate dup 1977. Legat de aceasta ns e necesara
determinarea factorilor de decizie de a face efortul financiar necesar acestor lucrri.
Ridicarea gradului de confort se mai poate face si prin mbuntirea indicatorilor
specifici de locuire in msura in care o parte dintre locuinele noi se vor realiza si din
fondurile bugetului de stat.
mbuntirea confortului urban in ansamblurile de locuit existente, prin
amenajarea si ntreinerea spatiilor verzi, colectarea la timp a gunoiului menajer,
iluminatul corespunztor al strzilor.
Se dorete ridicarea calitii construciilor noi in ceea ce privete plastica
arhitecturala cat si calitatea execuiei care va avea drept rezultat si educarea ceteanului
pentru aprecierea adevratei caliti in construirea de locuine.
Este necesara ridicarea nivelului de dotare a zonei de locuit cu dotri de comer,
sntate, nvmnt, cultura si completarea reelei de echipare tehnico edilitara in
zonele de locuit.

78

4.8. INSTITUII PUBLICE I SERVICII

4.8.1. Reeaua dotrilor de nvmnt
n ceea ce privete invtmantul primar si gimnazial apare ca necesara realizarea
unui numr de 10 Sli de clasa in plus fata de prezent pentru asigurarea unui numr de
copii de maxim 30/clasa intr o singura serie. coala va fi amplasata in zona strzii
Progresului.
Referitor la invatamantul liceal si profesional in funciile de orientare viitoare si de
opiunea maselor pentru colarizare in treapta liceala si in scoli profesionale, liceul actual
din ora va funciona cu sau fr clase de coala profesionala in cate serii este necesar.
nvatamantul superior:In oraul Vlenii de Munte isi desfoar cursurile cteva
faculti aparinnd a doua universiti particulare si anume: Universitatea Spiru Haret
Bucuresti (297 studeni), Universitatea N. Iorga (564 stud). Nici una dintre aceste instituii
nu are baza materiala proprie.
n ceea ce privete unitile e cultura, n oraul Vlenii de Munte funcioneaz un
cinematograf cu 262 locuri, o casa de cultura cu sala de spectacole de cca. 400 locuri si
Sli de club cu cca. 100 locuri., 1 biblioteca public i 3 colare, numrul total de volume
din dotare este de 57.350. Muzee i case memoriale funcionale: Muzeul N. Iorga, casa
memoriala N. Toniza, casa memorial M.R. Paraschivescu.
Este necesara realizarea unui nou cinematograf cu minim 350 locuri in zona de
nord a oraului precum si renovarea celui existent in zona centrala, care este si monument
de arhitectura.
Casa de cultura are prevzuta o extindere cu o sala de expoziie si un grup sanitar.
Cultele sunt reprezentate n oraul vlenii de Munte prin urmtoarele lcauri de
cult: 5 biserici ortodoxe, 1 biseric baptist, 2 lcauri de cult adventist, 1 lca de cult
adventist de ziua a aptea, 1 lca e cult evanghelic i 1 lca de cult penticostal.

79

4.8.2. Reeaua dotrilor de sport si agrement

Dotrile de sport la nivelul oraului sunt reprezentate de stadionul de 500 de locuri.
Se propune realizarea unei baze de agrement, recreare si sport in lunca rului Teleajen
lng podul ce leag oraul de cartierul Valea Gardului.

4.8.3. Reeaua dotrilor sanitare

Oraul deine un singur spital care are 219 paturi (52- interne, 52 obstetrica
ginecologie, 50 pediatrie, 50 chirurgie, 25 nou nscui), 3 dispensare din care 1
policlinica, una medical urbana si una de ntreprindere mai deine o crea cu 100 locuri si
o coala ajuttoare cu 100 de locuri.
Spitalul realizat in anul 1940 este de tip pavilionar si este necorespunztor din
multe puncte de vedere: funcional in primul rnd din cauza lipsei de saloane pentru
asistenta de urgenta si terapie intensiva , din punct de vedere al capacitaii , numrul de
paturi este insuficient avnd in vedere ca spitalul Vlenii de Munte deservete toate
localitile din partea de nord a bazinului vii Teleajenului.
Din aceste motive rezulta ca necesara realizarea unui nou spital cu 400 paturi si
policlinica iar incinta spitalului actual are suprafaa necesara pentru aceasta investiie.
innd cont de bugetul foarte redus al ministerului sntii, pana la realizarea unui nou
spital este necesara punerea in sigurana din punct de vedere seismic a cldirilor existente.
Aceleai consideraii sunt valabile si pentru dispensarul policlinic.
Date fiind circumstanele se propune realizarea in viitor a doua noi dispensare
umane. Unul in zona de nord si altul in cartierul Valea Gardului.
n Vlenii de Munte ar fi utila si realizarea unui cmin pentru btrni ca si pentru
cei cu afeciuni pulmonare avnd in vedere clima si altitudinea foarte potrivita pentru
persoane n vrst i bolnavi de plmni. La fel de necesar ar fi i o coal cmin
pentru handicapai.

80

n ceea ce privete dotrile administrative, bancare si de justiie, la nivelul oraului

exista sedii pentru toate dotrile aferente acestor profile dar unele necesita reparaii,
modernizri si extinderi. n aceasta situaie se afla cldirile judectoriei, notariatului i
consiliului local. n msura asigurrii fondurilor necesare intr o etapa de viitor se poate
prevedea realizarea unor noi sedii pentru aceste uniti.

81

CAPITOLUL V
TURISMUL N VLENII DE MUNTE
Oraul Vlenii de Munte este bogat in obiective turistice naturale precum si
antropice. Potenialul turistic natural este format din acele componente fizico-geografice
ale spaiului care prin valoarea lor estetica, prin activitate justifica formarea unor fluxuri
turistice si care conduc la amenajri turistice, potenialul antropic cuprinde acele obiective
istorice, religioase, culturale, sociologice care prin anumite nsuiri atrag turisti. De la
nceputurile dezvoltrii turismului, potenialul natural a fost cel care s a impus in
dezvoltarea fenomenelor turistice, in prezent obiectivele turistice antropice sunt acelea
care au ctigat supremaia cel puin in anumite regiuni ale globului. Dei majoritatea
obiectivelor turistice care exista in prezent au fost construite in alte scopuri, ele au ajuns
in aceasta ipostaza de potenial turistic in mod treptat odat cu trecerea timpului(exemplul
cel mai simbolic este casa in care a locuit N. Iorga). n prezent caracteristicele
potenialului antropic sunt: creterea numerica fr precedent a obiectivelor antropice si
mare diversitate pe unitate de suparfat spre deosebire de obiectivele turistice naturale
care rmn aceleai cu trecerea timpului sau chiar dispar, potenialul antropic se
desfoar prin raportare lui la om la societate si la activitile desfurate de om. Acest
tip de potenial s a conturat in timp istoric si se imbogteste treptat pe msura ce omul
creeaz noi valori mbogind astfel mediul artificial. Prin nsuiri ale componentelor
antropice prin care acestea i definesc atractivitatea sunt unicitatea, dimensiunea,
ineditul, vechimea, funcia.
ntlnim aici att obiective turistice constnd n vestigii istorice ct si in vestigii
religioase. Spre deosebire de vestigiile si obiectivele istorice care au avut mult de suferit
din cauza ca nu au fost folosite n alt scop i deseori omul i a pierdut interesul n
pstrarea lor mai ales din cauza costurilor materiale pe care le necesit ntreinerea lor,
obiectivele religioase au fost pstrate mult mai bine si protejate de catre om, datorit
folosirii lor in alte scopuri decat acelea de obiective turistice, bisericile sunt vizitate zilnic
de ctre credincioi, de unde si nevoia acestora de a pstra, renova, reconstrui chiar

82

lcaele de cult, mai ales c Romnia este recunoscut ca ar de oameni foarte

credincioi cu att mai mult cu ct vorbim de oamenii mai simpli din provincie.

5.1. ELEMENTE DE POTENIAL TURISTIC ANTROPIC OPORTUNITI TURISTICE ALE LOCALITII

Vlenii de Munte ocupa un loc aparte intre oraele mici ale tarii. Largul renume de
care s a bucurat in primele decenii ale secolului trecut prin gzduirea marii opere culturale
si patriotice desfurate sub conducerea lui N. Iorga a fost unul intre principalele motive
care a conferit un renume de a lungul istoriei oraului. Acest renume s a meninut si dup
ncetarea activitii celui ce-l generase, dup moartea tragica a savantului. Dar acesta nu
este singurul motiv pentru care oraul merita vizitat, descoperit, cunoscut ndeaproape.
Cursul natural, poziionarea geografic, regimul climatic foarte echilibrat, lipsa
polurii si nu numai, fac din oraul Vlenii de Munte un spaiu agreabil pentru un turism
tot mai dezvoltat. Potenialul existent ofer posibilitatea practicrii unui turism de odihna
si recreare, unui itinerariu cu valene culturale, turism de tranzit spre Cheia si Valea
Buzului, agroturism si un turism de sfrit de sptmna. Altitudinea si calitatea aerului
confer oraului acele prime condiii pentru tratarea unor boli pulmonare si cardio
vasculare. n ultimii ani abunda grupurile de turiti spre zone mult mai naturale dect
Valea Prahovei, dovada si investiiile in locuine in Vleni sau mprejurimi. In acest
moment, oraul poate oferi spatii de cazare suficiente solicitrilor: in hotelul Ciuca de
doua stele, n hotelul Capitol de 3 stele cu restaurant si tratament la staiunea Slnic
(unitate care va fi transformata intr un staionar de tratament cosmetic pentru
nfrumuseare) Ambele hoteluri se afla pe bdul N Iorga. Puin lateral, pe strada Barbu
Stefanescu Delavrancea, la nr. 7 se afl pensiunea Vera i Livia cu 60 de locuri in case
independente, fiecare dintre ele avnd si apartamente.

83

La cerere se organizeaz excursii la Slnic, Cheia, Valea Buzului. Exista de

asemenea intenia unor investitori locali sa mai dea in curnd spre circulaie spatii
moderne de odihna. Excursiile si relaxarea nu sunt singurele motive pentru vizitarea
oraului, aici se ntlnesc o serie de monumente cu mare importanta istorica ca ar trebui
vzute de contemporanii din toata tara si nu numai.

84

85

Monumente i muzee

Principalul obiectiv muzeal este Complexul N. Iorga din strada G. Enescu nr. 3
compus din :casa memoriala a savantului in care a trit si a creat intre 1908 si 1940,
muzeul etnografic Valea Teleajenului, biblioteca Miron Radu Paraschivescu, Muzeul de
tiine Naturale ale Prunului si muzeul de Arta Religioasa din cldirea fostei Scoli de
misionare naionale si morale - Regina Maria. In curtea casei memoriale se afla bustul N
Iorga creaia lui Oscar Hand in anul 1933.Parcul din fata Complexuli are in centru un
monument simboliznd arcade romane peste timp, cu o cruce in centru pe laturile creia
sunt menionai eroii din rzboaiele 1877/1878 , 1916/1918, 1941/1945. A fost ridicata de
firma Apasco Mneciu dup planul arhitectului Laureniu Branzeanu cu sponsorizarea
familiei Ion Toader. Inaugurarea a avut loc la 24 ianuarie 1996. Este locul de srbtorire a
zilei oraului la 9 mai. In anul 1968, la redeschiderea cursurilor Universitii de vara N.
Iorga a fost pus in fata bisericii Mnstirea (care este de altfel si un monument de
arhitectura), creaie a savantului Emil Rusi. Bustul ridicat n centrul oraului n 1945,
sculptat de Maria Grigorescu Vasilovici se afla in fata colegiului N Ioraga pe strada
Berceni nr. 42. Mai exist i alte busturi N. Iorga aflate n interiorul muzeului i la
colegiul amintit.
Monumentul simboliznd arcade romane peste timp, care se afl n faa
Complexului N. Iorga, n centrul oraului Valenii de Munte.

86

Arcade romane peste timp

Crucea din centrul monumentului, pe laturile creia sunt menionai eroii din
rzboaiele 1877/1878,1916/1918,1941/1945.

Crucea din centrul monumentului

n ora se afl alte dou case de interes pentru vizitatori care din pcate nu sunt
deschise pentru vizitare: Casa n care a trit poetul emblematic Miron Radu
Paraschivescu, pe strad care i poarta numele si casa in care a trit intre 1921 si 1924
pictorul consacrat N Toniza pe strada berevoiesti. n faa casei de cultur este expus bustul
pictorului N Toniza, opera a sculptorului Octav Ilinca. In cartierul Miulesti, a fost pana
acum doua decenii, Hanul Vleni care a fost demolat si reconstruit in Muzeul satului
din Bucureti.
Spirit universal, Nicolae Iorga, a deschis o noua perspectiva studiului istoriei
naionale integrnd-o in istoria universala. ntreaga sa opera tiinifica a evideniat
originalitatea civilizaiei si culturii romaneti, trsturile definitorii ale poporului nostru in
context european.
Deschis vizitatorilor, muzeul N. Iorga este in stare buna de funcionare. Acesta a
fost restaurat in cea mai mare proporie. n 1990 s a adugat instalaie de nclzire
interioara iar in 1993 a fost refcut ntreaga instalaie electric.

87

Casa Memoriala "NICOLAE IORGA"

Casa pe care o cumpra in anul 1910 - astzi Muzeul memorial "Nicolae Iorga" - a
devenit vreme de peste trei decenii loc de popas pentru numeroase personaliti tiinifice,
culturale romaneti si strine, care au onorat Universitatea Populara, Tipografia "Neamul
Romanesc", multiple aciuni culturale organizate de savant la Vlenii de Munte.
Cldirea este o casa in stil moldav arhitectural datnd de la jumtatea secolului
19.Aceasta nu este cldirea originala deoarece aceea a fost demolata in 1965 si construita
ulterior. Construcia a suferit multe schimbri de a lungul timpului Acoperiul a fost
schimbat, la fel si stlpii verandei. Primele doua camere au fost restaurate in concordanta
cu perioada in care a locuit acolo N Iorga mpreuna cu familia sa. Antreul ofer
posibilitatea organizrii de expoziii fotografice temporare. In camera de lucru se afla
librria cu primele ediii ale crilor istorice. Picturi de familie, manuscrise aparinnd
mamei savantului ( Zulina Iorga).
ncheierea in urmtorii ani a lucrrilor de restaurare la Vlenii de Munte, vor
permite organizarea unui model la standarde europene de "complex muzeal" nchinat
memoriei marelui savant care a fost Nicolae Iorga.
Muzeul de etnografie al Vii Teleajenului expune obiecte populare specifice zonei
(tergare, scoare, costume rneti, unelte de munca, mobilier.

88

Muzeul De Art Religioas Nicolae Iorga

Muzeul memorial - Vlenii de Munte, dezvluie vizitatorului gustul genialului om

pentru creaia populara autohtona. Exponatele lcaului: mobilierul din lemn masiv,
scoarele, tablourile, obiectele personale ale savantului, redau nota de autenticitate a
decorului n care profesorul Iorga a gndit si a creat o vasta opera. Publicaiile si
documentele expuse atesta contribuia uriaa adusa de marele savant la afirmarea culturii
romaneti n tara si strintate.
Vlenii de Munte a fost cunoscuta ca reedina de vara a marelui istoric, care a pus
bazele unei universiti de vara, care a primit numele lui Nicolae Iorga si care continua sa
funcioneze si astzi

Complexul N. Iorga imagine de ansamblu

89

Biserica Mnstirea Vleni este un alt punct de vizitare, un monument de arhitectura

cu hramul Adormirea Maicii Domnului, ctitoria lui Hagi Stoian Clucerul si al otiei
sale, construita in 1960 pe vremea domniei lui erban Cantacuzino. Era in obiceiul vremii
ca dup o vizita la Ierusalim pentru mntuire sa se fac un act de danie ctre credincioi.
Mnstirea a fost loca intai pentru clugrii romani iar apoi au venit si grecii
pentru a ajuta la administrarea averilor ei, pentru acetia in urma s au construit chilii,
magazii pentru provizii, grajduri, oproane.

Biserica Mnstirea Vleni

Biserica a fost zidit sub forma de cruce cu o singura turla, dup stilul
cantacuzinesc. Boltite, si arcadele erau in crmida, cu catapeteasma de piatra, cu ziduri
groase de peste un metru. La cutremurul din 1977, biserica precum si alte cldiri din zona
au fost distruse. A fost afectata definitiv clopotnia precum si turla care s a prvlit,
acoperiul si parial zidurile bisericii.Au rmas insa intacte chenarele ferestrelor, inscripia
spata in piatra deasupra uilor de la intrare. Reparaiile s au fcut greoi si in timp. Re
construcia a durat 4 ani si a fost adusa in faza redeschiderii de constructorul Titi Basso
din Vleni. Pictorul reuete intre 1992 si 1996 sa ncheie etapa refacerii bisericii.
Resfintirea s a fcut in 1996.Din biserica veche, dup cutremur, n a rmas dect pisania de
la 1734, o fresca de sus si bolta de intrare in biserica. Sunt la locul lor cele doua coloane
din piatra si uile de la intrare. S a adugat pridvorul care adpostete coloanele.
Catapeteasma este primita de la Biserica izvorul Tmduirii din Bucureti, instalata in
1995. Operele valoroase au fost date la Sinaia iar altele fac parte din expoziia de arta
religioasa din coala de misionare Vleni.
90

Biserica Filip de pe strada Libertii. A fost ridicat de ctitorii Nica Filip si Soare Pitoi
- construcie in stil rnesc romanesc cu acoperiuri in doua ape, cu o tesla subire la
mijloc si streini largi. In partea de sus a zidului, in exterior, sub medalioane sunt mai
multe medalioane rotunde cu pictura in fresca. A fost restaurata in 1938 de preotul
protopop D Stefanescu.Ca si Biserica Mnstirea Vleni a fost extrem de afectata la
cutremurul din 1977, edificiul rmnnd o grmada de lemne si crmida. A fost refcuta
prin efortul preotului paroh Nicoara Corneliu. In curtea bisericii se afla protopopiatului si
s a aflat pana in 1940 Muzeul de Arta Religioasa infiintat de profesorul Iorga.
Biserica Berceni, se regsete pe strada Berceni la aproximativ 200 m de biserica
Mnstirea. Numele este dat de cartierul si e strada alturata, Berceni de la cativa locuitori
provenii din Basca de Buzu. A fost ridicata in 1835 ca biserica de cartier. Biserica a fost
filiala a monastirii pentru care motiv rareori a avut preot propriu.La cutremurul din 1940 a
fost puternic avariata. Si n a mai fost reparata din lipsa banilor sau pentru ca era prea
aproape de monastire. In jur au fost morminte, motiv pentru care nu s a mai putut construi
altceva.
Biserica Berevoiesti. Bisericua e pe strada Berevoiesti de la care si a luat si numele,
este o filiala a bisericii Nica Filip. Ca vechime este a doua biserica dup Monastire datnd
de la 1726.A fost construit ape artera cea mai veche a drumului oilor spre Carpai. Este si
ea construita tot in stil rnesc romanesc ardelenesc cu nava centrala. Construita din
lemn, brna tencuita si nvelita cu indril. Deasupra pronaosului are o tesla larga. Are o
seciune octogonala cu ferestre pe alturi. Acoperiul teslei este din indrila cu forma de
piramida cu opt fete. Zidurile laterale au ferestre mici. Picturile sunt in ulei realizate la
nceputul sec XX de un zugrav cu numele Gh. Cepoiu. Un zid de piatra delimiteaz
teritoriul din jurul Bisericii.
Biserica SF Ioan Boteztorul. S a mai numit si biserica din Poiana, construita in
partea noua a oraului mai sus de Valeanca, in anul 1818 e actualul Bulevard N Iorga la
numrul 112. Avea ca filiala biserica Sf. Nicolae Tabaci. In curtea bisericii se afla vizibil
un singur mormnt, al lui Naum Papazopol, unul dintre marii proprietari ai oraului. Pe
obelisc a fost o vreme bustul lui Papazopol creaie a sculptorului Carol Storc, aflat si azi

91

in posesia urmailor negustorului. Un incendiu devastator din anul 1999 a mistuit ntreg
edificiul. n prezent se executa lucrri pentru o reconstrucie integrala.
Biserica Sf. Nicolae Tabaci. Biserica de cartier a tbcarilor care s au stabilit aici mai
aproape de apa pentru prelucrarea pieilor. Pentru fixarea in timp s a folosit ndemnarea
zugravului Gavril Andronescu pe icoanele din tmpla 1833. In exterior seamn cu
biserica Filip. Acoperiul cu pante domoale se termina cu o streaina mare casa arunce
apa ploilor. O tesla se nalta deasupra pronaosului. Clopotnia este din piatra de ru si
permite trecerea pe sub doua arcuri de crmida. Pronaosul este desprit de naos printr
un zid cu desprituri. Tmpla e de zid iar cadrele uilor din piatra cu mpodobiri de arc.
Pronaosul se sprijin pe opt coloane. Arcurile sunt semicirculare si se leag prin drugi de
stejar cioplii simplu. Biserica are o pictura exterioara care o impune printre altele, scene
cu Sf. Gheorghe care njunghie balaurul, Sf. Nicolaie, cai in rou, cai naripai. Un
registru pictural nconjoar zidurile cu medalioane rotunde cu sfini si mnunchiuri de
flori cu un colorit bine armonizat. Picturile exterioare si interioare au fost refcute in
ultimii ani prin eforturi materiale considerabile. De curnd a fost refcuta anexa compusa
din doua camere, prispa si pivnia. Acestea sunt principalele monumente si muzee care ar
trebui sa aib prioritate in itinerariile turistice cu valene culturale care in de oraul
Vlenii de Munte.

92

5.2. ELEMENTE DE TURISM NATURAL TRASEE TURISTICE

Patrimoniul turistic natural este pus n valoare, mai ales din punct de vedere
peisagistic, de dealurile mpdurite ce mprejmuiesc oraul, aezate ca ntr-un imens
amfiteatru natural.
Diverse companii de turism ofer o larga varietate de opiuni in privina traseelor
turistice prestabilite in zona Vlenii de Munte. Exista de asemenea posibilitatea de a
descoperi aceste zone pe cont propriu sau mpreuna cu familia.
Traseul Vleni - Slanic: se pornete dinspre Vlenii de Munte spre Ploieti. Dup
aproape 3 km pe oseaua naionala drumul traverseaz calea ferata si trece peste mgura
Gorganu. Odat depita aceasta culma, se poate ntrezri o frumoasa pdure de gorun,
garnia si carpen pdurea Cazacului. Este cunoscut acest loc de agrement pentru
prahoveni in excursiile de week end. oseaua intra in pdure si urca succesiv cteva terase
pana in captul pdurii pe o culme de cca. 3003 m nlime, punct ce ofer cu generozitate
o excelenta panorama asupra regiunii. Spre sud est se nalta un deal izolat, Poduri, intre
valea Teleajenului si cea a Varbilaului. Dintre dealurile de dincolo de Varbilau, cel mai
proeminent este Mgura Trestioarei (654 m ).oseaua spre Slanic ncepe sa coboare panta
dinspre Valea Varbilaului prin serpentine strnse. La sfritul pantei intram in localitatea
Poiana Varbilau ajungnd apoi la confluenta Paraului Slanic cu Varbilau. n tanga
culmea prelunga numita Plaiul Slaniculu isi insir necontenit vrfurile cad poienie, cnd
ascunse sub padure. Intram astfel in depresiunea in care se afla oraul Slanic. Principalul
motiv pentru care oamenii parcurg acest traseu este pe lng frumuseea peisajului,
motivat de curele sntate care se fac aici (tratarea astmului bronsic la salina printre
altele) sau de Muntele de Sare care reprezint un monument al naturii, unicat prin
dimensiunile sale si un relief foarte bizar.
Traseul: Vleni spre Nord ctre izvoarele Teleajenului. Pornind din partea de nord
a oraului, pe DN 1 A care duce spre staiunea balneoclimaterica Cheia si spre Brasov. Pe
partea stnga se afla comuna Olteni iar pe dreapta cmpia larga a vii Teleajenului. Dup
cativa kilometrii ajungem in dreptul Teisanilor, pe dreapta, aceasta parte a cmpiei
Teleajenului evoca un eveniment istoric : lupta de la 1602 intre oastea Tarii Romnesti si
93

forele coalizate ale lui Simion Movila si ale Hanului ttar. Continund mersul pe acelai
drum, DN 1A vom intra curnd in izvoarele, aezare ce ocupa terasa Teleajenului. Ajuni
la captul localitii Izvoarele intram in zona Mneciu Pmnteni. Dincolo de Mneciu,
mereu spre nord, continua sa urce DN 1A, spre monastirea Suzana, spre Cheia, peste
pasul Bratocei ajungnd la Braov. Teleajenul izvorte in aceasta zona, dintre culmile
Zgani si Bratocea ale Munilor Ciuca.

Vlenii

de Munte Drajna Ploieti spre Valea Buzaului. Este un traseu modernizat in ultimele
decenii care atrage tot mai muli turiti spre zonele pomicole din mprejurimile Vlenilor.
Aezrile sunt foarte bine consolidate i ofer elemente tradiionale pe tot parcursul
drumului. Dup traversarea paraului Drajna, drumul se bifurca, pe dealul Grditea se mai
vad nc ruinele castelului Drajna de Sus. Localitile dispuse de a lungul drumului
ducnd spre Nucoara Ploieti s au dezvoltat din aezri rurale renumite prin creterea
vitelor si cultura pomilor fructiferi. Vechiul drum comercial legnd zonele extracarpatice
de Transilvania a favorizat dezvoltarea acestor sate. Ajungem apoi in Ploieti, capitala de
jude unde sunt pstrate cu evlavie pe un monument numele eroilor czui in luptele
pentru libertatea si prosperitatea poporului romanesc. Drumul ne poarta apoi spre Trleti,
ultima aezare din judeul Prahova , care este si poarta spre judeul vecin, Buzu.
Vlenii de Munte Vrful Parului, este o
excursie care se realizeaz pe jos, pe na dintre potecile care se ndreapt peste dealuri,
spre Slanic. Pe lng faptul ca o astfel de excursie nseamn o ieire din cotidian, traseul
pe care l descriem, ne introduce in peisajul subcarpatic din apropierea oraului si
constituie un divertisment in aer liber, departe de freamtul urban. Acest drum ne ajuta sa
plasam oraul in cadrul subcarpatic. Prsind centrul oraului, strbatem cartiere unde
casutele rneti cu ograda, livada sau bolta de vita de vie mai respecta nc tradiia
generaiilor vechi si mai sunt nc strns legate de natura. Strada berevoiesti ne conduce
spre ieirea din ora. Trecem pe lng casa in care a locuit pictorul N. Tonitza. De aici
drumul urca mai piepti pe versantul abrupt al dealului. Urmam drumul spre culme, de o
parte si de alta putem vedea ntinse livezi de pruni pana in fundul vilor Bughisoara si
Valeanca. Mai sus ,culmea se lteste si devine un fel de podi, este podul Seciului. Spre
est si sud est se desfoar podurile prelungi si netede de la Olteni, iar mai departe
sesurile din Valea Teleajenului formeaz o adevrata cmpie. La confluenta Drajnei cu
94

Teleajenul, deasupra malului abrupt, ruinele castelului de la Drajna strjuiesc aceste

meleaguri. Depresiunea Drajna Chiojd se ntinde apoi intre Dealurile Priporului si
Munii Zmeuretului. Spre nord distingem vrful Cetuii, deasupra Homoraciului.

Ctre vest si sud, regiunea Dealurile Bughei are un cu totul alt peisaj, Valea Bughei
mpreuna cu afluenii si seci mai tot timpul anului, a disecat dealurile si le a transformat
intr un labirint de culmi mai nalte sau mai scunde. Terenul este frmntat de alunecri si
isi schimba infatisarea de detaliu de la un an la altul. Punea acoper totul, coastele,
culmile si fundul vii cu cteva plcuri de pdure si livada, dar nu lipsesc nici ciulinii,
ctina si mrciniurile. O singura aezare s a nfiripat aici pe stnga paraului Bughea la
adpostul vrfului Turturica Bughea de Sus.Peste vale, o culme mai scunda isi insir
vrfurile de la nord la sud : Sitaru, Piscu Seciului, Gvanu si Tmpa. Iar dincolo de ea se
nalta vrful Fntna Rece in dreptul cruia este ascuns Slanicul.
Drumeii ca acestea se pot face, nenumrate, printre dealurile si vile dimprejurul
vlenilor, descoperind ceva nou cu fiecare poteca, n fiecare anotimp al anului, toate
acestea ne ajut s ne desprindem de rutina oraului.
Vlenii de Munte se regsesc intr un cadru ce se caracterizeaz printr o remarcabila
variaie de peisaj datorita limitei cu subcarpatii, dealurilor pitoreti,naturii bogate si
diversificate care nu a fost nc in totalitate acaparata de tehnologia secolului XXI.
Poziia oraului Vlenii de Munte nlesnete efectuarea unor excursii pentru
vizitarea ctorva locuri pitoreti din inutul dealurilor subcarpatice, pentru cunoaterea
trecutului istoric i cultural i pentru cunoaterea specificului etnografic si al regiunii
nconjurtoare. Traseele se pot efectua pe drumuri modernizate, cu maina personala sau
autobuze dar si pe poteci, drumuri pietruite, pe jos, cea din urm cale fiind cea mai
indicat pentru completarea imaginii turistice a regiunii dimprejurul Vlenilor.
n concuzie activitatea turistic se numr printre acele cteva fenomene ce s-au
impus n mod deosebit pe plan mondial, dezvoltarea sa spectaculoas constituind una din
trsturile caracteristice ale secolului XX.
Turismul constituie n prezent unul din domeniile de activitate social-economic n
plin ascensiune, care tinde s se constituie ntr-o ramur distinct a economiei naionale.
95

Acestei activiti i revin multiple sarcini n valorificarea numeroaselor monumente ale

naturii, ale istoriei i culturii poporului romn.
Vorbind despre funcia turistic n cadrul municipiului Vlenii de Munte, aceasta
reprezint un element din ce n ce mai important, fapt ce determin creterea vizitatorilor
de la an la an.

5.3. BAZA DE CAZARE I ALIMENTAIE PUBLIC

Poziionarea oraului vlenii de Munte intr o regiune premontan lipsita de poluare
si cu un climat foarte echilibrat face posibila dezvoltarea unui turism de odihna si recreere
(fie si doar pe timpul sfritului de sptmn), care poate funciona mpreuna cu turismul
cu valene culturale. In ultima vreme s a dezvoltat foarte mult construcia de hoteluri si
pensiuni in acest scop, unele funcionnd chiar la standarde europene sau foarte ridicate
comparativ cu ce se putea gsi in acest domeniu nainte de anii `90.
Hotelul Ciuca de doua stele se afl situat in centrul oraului, dispune de 104 locuri
de cazare in camere cu 2 - 4 paturi, restaurant de 100 de locuri si un bar crama de 140
de locuri.
Hotelul Capitol, de trei stele, dispune doar de 64 de locuri de cazare, insa la standarde
mult mai ridicate din punct de vedere al confortului, n 30 de camere, bar, restaurant si
tratament la staiunea Slanic. Hotelul dispune de asemenea de servicii ireproabile, room
service, sala fitness si lift panoramic. Ambele hoteluri se afla pe Bulevardul Nicolae
Iorga, nu departe de intrarea in ora si de Gara Vleni.

96

Hotel Capitol Vlenii De Munte

Pe strada Barbu Delavrancea la nr.7 se afl pensiunea Vera i Livia cu 60 de locuri

in case independente, fiecare dintre acestea are si apartamente. Masa poate fi servita in
camere sau la restaurantul de pe Bdul Nicolae Iorga. Pensiunea dispune de room service,
baie si buctrie proprie, televizor, cablu TV, nclzire centrala, apa calda non-stop,
parcare, spaii verzi. Avnd ca punct de plecare oraul Vlenii de Munte, se pot efectua de
asemenea excursii ctre importante obiective turistice situate in proximitate, transportul
fiind asigurat de ctre pensiune. Exist posibilitatea organizrii de petreceri festive n
cadrul pensiunii. Se ofer i tratamente de specialitate in afeciuni reumatismale,
respiratorii, neurologice si post traumatice cu personal calificat, la filiala din Vlenii de
Munte a sanatoriului balneologic - Slnic Prahova.

Pensiunea Vera i Livia

97

CONCLUZII
Acest studiu complex nfieaz principalele caracteristici economice i turistice
ale municipiului Vlenii de Munte aflat in judetul Prahova aflat in partea de sud a tarii, in
Depresiunea Vlenii de Munte, subunitate de relief a Subcarpatilor Curburii, pe Valea
Teleajenului, situandu se in plin zon subcarpatic, la egal distan de limitele dealurilor
cu muntele sau cmpia, catrul geografic n care se regasete se caracterizeaza printr o
remarcabil variatie de peisaj.
Fiecare ora constituie prin el nsui un adevrat corp social, cu structuri proprii,
care variaz n timp, dar care se ncadreaz ntr-un ansamblu de realiti socio-politice
mai largi. Oraul este ntotdeauna expresia unei arii de civilizaie, viaa i prosperitatea lui
este strns legat de starea inutului nconjurtor al crui specific l exprim.
Structurile sociale ale oraului sunt rezultatul dezvoltrii proprii, condiionat
aceast dezvoltare de evoluia economic i politic, dar i rezultatul evoluiei
ansamblului geografico-uman n care oraul se ncadreaz.
Factorii materiali prielnici de pe Valea Teleajenului au facut ca prezenta omului sa
fie atrasa aici inca din cele mai vechi timpuri.
Poziia geografic a municipiului Vlenii de Munte n reeaua urban a Romniei
este definit de numrul populaiei sale, de gradul de dezvoltare a activitilor urbane, de
tipul funcional i de mrimea i caracterul relaiilor reciproce cu zonele nconjurtoare.
Dezvoltarea oraului se va realiza probabil pe sporul natural al populaiei,
utilizarea locurilor de munc existente i redistribuirea activitilor pe grupe de activitate
i crearea de noi locuri de munc. Sperantele economice de cele cateva unitati aflate in
faza cautarii personalitatii i eficientei investitorilor. Cel putin utilajele sunt la standardele
internationale ale industriei i au aparut unele inteprinderi noi care impulsioneaza viata
economica.
Devine necesar mrimea suprafeei inclus n intravilan prin rezervarea de spaii
destinate construciei de locuine individuale, precum i rezervarea de spaii destinate
amplasrii unor industrii sau activitilor economice ale diverilor ntreprinztori.
n ceea ce privete zona central, trebuie luate msuri pentru conservarea cldirilor
cu valoare arhitectural i a monumentelor vechi.
98

Dezvoltarea economico-social permite intensificarea relaiilor de interdependen

ntre municipiu i teritoriul su administrativ.
Dinamica disparitilor regionale a pus n eviden faptul c procesele
economice sunt cele care accentuate decalajele de dezvoltare respective declinul
industrial, n activitatea i neocuparea forei de munc, procesele sociale acioneaz n
sensul atenurii acestora att prin mobilitatea teritorial a populaiei ct i prin procesele
demografice i nivelul veniturilor individuale.
Se vor amplifica bineneles relaiile pe linia activitilor industriale i agricole,
aprovizionrii cu produse agroalimentare a populaiei municipiului, a activitilor de
recreere i odihn de scurt durat i relaiile generate de realizarea n comun a unor
echipri tehnico-edilitare.
n domeniul comerului i nu numai se consider o prioritate ncurajarea iniiativei
particulare sau de grup n domeniul micii producii i prestrilor de servicii, precum i
rentabilizarea unitilor productive existente, prin reamenajarea platformei industriale, n
limitele stricte de teren necesar.
Dezvoltarea echiprii edilitare va contribui la o mai bun alimentare cu ap,
alimentarea cu gaze, alimentrii cu cldur i cu energie electric.
Dezvoltarea municipiului Vlenii de Munte va trebui s elimine efectele negative
ale izolrii acestuia fa de principalele axe economice, i s-i confere prestigiu i
capacitate de control, aproape inexistente n prezent.

99

BIBLIOGRAFIE

Alexandrescu I. - Valea Teleajenului Ed. Meridiane, Bucureti, 1970

Bocioac Ion, Popescu Paul Vlenii de Munte, geografie, istorie, turism
Bocioac, Ion - Vlenii de Munte, Ed. Asa, Bucureti, 2004
Cndea Melinda, Erdeli George, Simion Tamara, Pieptenatu Daniel Potenialul
Turistic al Romniei i Amenajarea Turistic a Spaiului

Ed. Universitar, Bucureti,

2003
Ed. Sport Turism, Bucureti, 1979
Ed. Sport Turism, Bucureti, 1988
Erdeli George, Dumitrache Liliana Geografia Populaiei (Ediia a II-a, revzu i
actualizat), Ed. Corint, Bucureti, 2004
Georgiu, Ion O cetate cultural: Vlenii de Munte, 1908 1928 Ed. Datina
Romneasc,Vlenii de Munte, 1928
Ielenicz Mihai, Ptru Ileana Georgeta, Clius Mioara Subcarpaii Romniei Ed.
Universitar, Bucureti, 2005
Iordan I., (2006) Romnia. Geografie uman i economic, Editura Fundaiei Romnia
de Mine
Nicolae Ilinca, (1999), Geografia uman. Populaia i aezrile omeneti, Editura
Corint, Bucureti
Niculescu Gh. Terasele Teleajenului n zona subcarpatic, cu privire special asupra
micrilor neotectonice cuaternare, Probl. Geogr vol. IX 1963
Niculescu Gh. Valea Teleajenului Ed. Sport Turism, Bucureti, 1982
Surdu V., (2003), Geografia aezrilor, Editura Presa Universitar Clujean
Teodorescu V. File din istoria judeului n vol. Prahova Monografie, Ed. Sport
Turism, Bucureti, 1980
Velcea I., Niculescu Gh. Judeul Prahova, Ghid Turistic
*** Geografia Romniei vol. II (1984), Editura Universitar, Bucureti
100

*** Geografia Romniei vol. IV (1992), Editura Academiei, Bucureti

*** Agenii economici locali
*** Arhivele naionale judeul Prahova
*** Primria Vlenii de Munte
*** Recensmntul populaiei i al locuinelor, CNS, Bucureti

101