2

CUPRINS
INTRODUCERE – MOTIVA IA I IMPORTAN A TEMEI Ț Ș
Ț ....................................5
CAPITOLUL 1:
TURISMUL...........................................................................
................6
1.1
Definiţii..........................................................................
................................................6
1.1.1 Definiţii
uzuale.............................................................................
...................7
1.2 Istoria
turismului ........................................................................
...................................8
1.2.1
Antichitate........................................................................
...............................8
1.2.2 Evul
mediu..............................................................................
........................9
1.2.3 evolu ia
industrial!........................................................................
...............9 ț
1.2." #urismul
modern.............................................................................
................9
1.2.$ Euro
%a.................................................................................
..........................1&
1.2.6 #urismul
curativ............................................................................
................1&
1.2.7 #urismul %entru distrac
ie.............................................................................1& ț
1.2.8 #urismul de
mas!...............................................................................
...........1&
1.3 #i%urile i formele ale
turismului.........................................................................
........1& ș
1." 'ocul i rolul turismului (n economia na
ional!..........................................................1" ș ț
1.$ Dezvoltarea turismului (n decursul ultimilor
ani.........................................................1$
1.6 #urismul %e %lan
mondial............................................................................
................17
1.6.1 )
reviziuni..........................................................................
............................21
1.6.2 #endin e
ț .................................................................................
.......................21
1.7 #urismul (n
om*nia.............................................................................
......................22
1.8 As%ectele +niunii Euro%ene din domeniul
turistic......................................................2"
1.8.1 )olitici comunitare (n domeniul
turistic....................................................................2"
1.8.2 ,r-anizarea turismului (n
+E.......................................................................26
CITOITOLUL 2: ASPECTE PRIVIND TURISMUL RURAL I Ș
AGROTURISMUL.......................................................................
..............27
2.1. .once%te /i
definiţii..........................................................................
..........................27
2.2. A-roturism /i
ecoturism..........................................................................
....................29
2.3 0otivaţiile ce stau la 1aza %ractic2rii a-
roturismului..................................................3&
2." Im%licaţii asu%ra dezvolt!rii
rurale.............................................................................
.31
2.$. .azarea turistic! (n a-
roturism...........................................................................
........32
2.$.1 )ensiuni a-
roturistice .......................................................................
............32
2.6. olul +niunii Euro%ene (n dezvoltarea a-
roturismului..............................................33
2.6.1 Iniţiative la nivelul +niunii Euro%ene33333333333333...33
2.6.2 )ro-rame euro%ene %rivind dezvoltarea turismului rural3333333.3$
2.7. Asociaţii /i or-anisme internaţionale (n turismul rural33333333333...3$
2.8. 4curt istoric al turismului rural /i a-roturismului (n om*nia33333333336
2.9. 5orme actuale de or-anizare a turismului rural33333333333333..37
2.1&. )romovarea activit!ţii de turism rural /i a-roturism333333333333.37
2.11 0oduri de finan are a turismuli rural i al a-roturismului (n om*nia33333.37 ț
ș
2.12 .om%onente ale dezvolt!rii dura1ile (n s%a iul rural333333333333.38 ț
3
CITOLUL 3: ANALIZA REGIUNII I AL COMUNEI I Ș Ș
LOCALITĂ II SÂNIOB…………………………………………………39 Ț
3.1 Istoria
comunei............................................................................
.................................39
3.2 A/ezarea -eo-
rafic!.............................................................................
........................39
3.2.1 'ocalit!ţi
limitrofe..........................................................................
..............39
3.3
elieful ...........................................................................
............................................."&
3.3.1 eţeaua hidro-
rafic!.............................................................................
........"&
3." 4ituaţia demo-
rafic!.............................................................................
......................."1
3.$ )oten ialul turistic 6 ț esurse
locale.............................................................................
."3
CITOLUL : !N"IIN AREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE Ț
#S"ÂNTUL TE"AN# DIN LOCALITATEA SÂNIOB……………… Ș
".1 Date -enerale
...................................................................................
............................""
".2 Descrierea
%roiectului........................................................................
..........................""
".2.3. Am%lasamentul %roiectului 7re-iunea8 9ude ul8
localitatea:........................."" ț
".2.". 4e descrie ce se dore te s! se realizeze %rin
%roiect...................................."$ ș
".2.$ )revederile investi iei i activit! i
aferente; ................................................."$ ț ș ț
".2.6 4tructura construc
iei; ..............................................................................
...."6 ț
".2.7. 5undamentarea necesita i i o%ortunit! ii investi
iei................................."7 șț ș ț ț
".2.8. )ia a de a%rovizionare8 concuren a i strate-ia de
%ia !..............................."9 ț ț ș ț
".2.9 Dotarea %ensiunii <4f*ntul
tefan<...............................................................$1 Ș
".2.1&Analiza 4=,# %ensiunii <4f*ntul
tefan<..................................................6& Ș
".2.11 .ostul estimativ al investi iei.....................................61 ț
".3 Devize
-enerale...........................................................................
.................................61
"." Acte
necesare...........................................................................
....................................63
CONCLUZII..........................................................................
..........................................$3
BIBLIOGRA"IE.......................................................................
.......................................$
ANE
%E.................................................................................
.............................................$5
"
I&'()*+,-(-
M)'./01.0 2. .34)('0&10 '-3-.
>n mi9locul temei alese st! (nfiinţarea unei %ensiuni a-roturistice
(n comuna
.iuhoi8 localitatea Sâniob cu a9utorul fondurilor structurale ale +niunii Euro%ene.
Aceast! tem! am ales din mai multe motive o1iective tota/a c*t su1iective. )rimul
motiv este c! %!rinţii mei sunt de ori-ine din Sâniob 7sunt n!scuţi (n 4*nio1:
a/adar mare
%arte a co%il!riei mele am %etrecut aici8 %recum am o le-!tur!
srt*ns! cu acest sat8
(ntotdeauna a ocu%at un loc im%ortant (n inima mea. >n mod indirect din acest motiv
am
(nce%ut /i aceast! facultate cu s%ecializarea; ?Economia comerţului8
turismului /i
serviciilor<8 de9a atunci am /tiut8 am simţit c! eu doresc s! fac ceva %entru
dezvoltarea
satului meu ?natal<. )!rearea mea este c!8 cea mai mare /ans! %entru dezvoltarea
satului8
/i totodat! a re-iunii este a-roturismul i turismul rural. Este cul%! 7%!cat: a nu
e@%loata ș
%otenţialele turistice ale localit!ţii8 %entru c! este un loc ideal %entru
turismul rural8 /i
a-roturism. Av*nd (n vedere a/ezarea -eo-rafic! a satului 4*nio1
care este cu
%re%onderenţ! cu o1iective turistice e@istente8 nee@%loatate8 ca de
e@em%lu; atracţii
istorice 7satul are o istorie de 9$& de ani8 a fost (ntemeiat (n 1&61:A reli-
ioase /i naturale;
ca /i cum ar fi r!m!/iţele m!n!stirii8 /i a cet!ţii %e care (nc! e-ele 4f*ntul
'adislau a
(ntemeiatA 1iserica reformat! din anul 18&&8 1iserica romano catolic! din anul 1736
B aici
are loc cel mai cunoscut /i renumit %erelina9 din 9udeţul Cihor (n data de 8 se
%tem1rie
fiec!rui an8 (n cinstea lui na/terii 0aicii Domnului8 iar aici a fost (n-ri9it a
%roa%e $&& de
ani m*na derea%t! (ntre- r!mas8 al %rimului re-e ma-hiar8 4f*ntul
Dtefan. 7De aici
%rovine numele localit!ţii %e lim1a ma-hiar! 4zentE4f*nt8 9o11Em*n! drea
%t!:. , alt!
atrac ie turistic! ar fi moara de a%! a%ro@imativ de 3&& de ani8 re-iunea are o
faun! /i ț
flor! deose1it! %e malul Carc!uli cu %omi de 6&& 6 7&& de ani.
#otodat! satul este
renumit de vinurile 1une care %rovin din stru-uri aici cultivate8 %!strate (n
%ivniţe cu o
atmosfer! deose1it!8 deci este ideal /i %entru turismul viniviticol.
4tudiile efectuate (n localitate /i (n zonele m!r-ina/e au indicat c*teva o1iective
turistice care merit! s! fie cunoscute /i vizitate. Dtiind c! 9udeţul Cihor are
resurse mari
de a%e termale 7%rezumtiv su1 sat sunt resurse mari de a%e termale:8 (n zon! sunt
%uţine
%ensiuni8 a/adar ar fi 1enefic! (nfiinţarea unei %ensiuni la standard actuale.
>n %erioad! de criz! dezvoltarea rural! %oate fi un mod de rezolvare de a a9uta %e
%lan microeconomic 7locuitorii satului: de a evita din criz! %rin infiinţarea noi
locurilor
de munc!. Din aceste roade vor 1eneficia nu doar %ersoanele care din %uct de
vedere
fizic vor lucra (n %ensiune ci si cei care %roduc diferite 1unuri %e care turi/tii
le cum%!r!8
ridic! calitatea /i am%lific! %aleta serviciilor cone@e ale acestuia
a/adar colectivitatea
satului va 1eneficia din %ensiune.
Du%! studiile efectuate anterior am constatat c! (nfiinţarea unei
%ensiuni
a-roturistice este cea mai 1un! soluţie8 %entru societatea local!6re-ional!8 c*t /i
din %unct
de vedere economic. Este u/or de realizat cu costuri relative mai %uţine 77&F din
fond
Euro%ean /i 3&F cofinanţare: com%arativ cu %ensiunea rural! 7$&F din fonduri euro
%ene
$&F cofinanţare:.
$
ealizarea %roiectului este o 1un! idee. 4tau la dis%oziţie mai multe ar-umente
%ro8 dec*t contra. 5oarte mulţi oameni %refer! serviciile oferite de %ensiuni a-
roturistice
mai ales %o%ulaţia ur1an!8 deoarece ofer! un serviciu mai
deose1it. .a de e@em%lu;
c!l!rie8 ture cu 1iciclet!8 %lim1are cu c!ruţ! (n 9urul localit!ţii8 consumarea
%roduselor
naturale8 consumarea anumitor %re%arate culinare s%ecifice zonei 7%!
linci deose1ite8
vinuri s%ecifice sau -astronomie deose1it! /i neo1i/nuit!:8 (ncercarea
diferitelor munci
a-ricole8 munci (n 9urul casei /i a cre/terea animalelor etc. 5auna /i flora
(ncon9ur!toar!
asi-ur! odihn! total!8 lini/tea %!durilor8 %acea r*urilor -aranteaz! o
recreare total! a
s%iritului8 iar %rin %ro-ramele oferite tradiţiei %o%ulare vii
neasemuit8 fesativalele
interesante /i %erelina9ele au /ansa de a cuno/te 1o-!ţia re-iunii.
ealizarea %ensiunii G4f*nt Dtefan< 7G4te9arul C!tr*n<: (n satul 4*nio1 este o 1un!
/ans! %entru (ncura9area turismului rural8 a9ut*nd conservarea tradiţiilor vii8 i
(nnoirea ș
celor care (nce% s! se uite.
4unt si-ur8 cu un marHetin- 1ine or-anizat8 cu a9utorul acordat de
+niunea
Euro%ean! %rin fonduri structurale referitoare la dezvoltarea rural!8 acest %roiect
va fi o
afacere renta1il!8 at*t 1eneficiarului %roiectului8 %otenţialilor
turi/ti8 c*t /i comunit!ţii
satului.
C04 1. TURISMUL
” După viitorologul John Naisbitt, trei vor fi, în secolul al XXI-lea, doeniile
econoice principale! telecounica iile, technologia infora iei i turisul
"#aster, ț ț ș
$%%&c! '()* Dacă turisul ar fi o ară, s-ar situa pe locul trei în lue după +I,*
Dar ț
turisul este ai ult decât o ară* -a nivel de globali.are, se
rearcă necesitatea ț
aderării la conceptul de de.voltare durabilă care presupune trei aspecte
"Itrate, ,ran,
/o u, $%%&! '0%)! cre terea gradului de e1ploatarea i valorificarea
a resurselor, ș ș ș
reciclarea i evitarea degradării ediului, precu i cre terea nuărului
locuilor de ș ș ș
uncă, practicarea unor eserii tradi ionale, practicarea turisului, regenerarea
fi.ică ț
i psihică*” ș I5alni !8 C!1!i !8 2&&$; %. 11J ț ț
1.1 D-5.&.ț.0 '+(.63+7+.
T+(.63+7 re%rezint! c!l!toriile de %l!cere8 %entru recreere. Aceasta a fost e@tins!
(n ultimii ani %entru a include orice c!l!torie (n afara zonei (n care cineva tr!
ie/te sau
munce/te8 de la c!l!torii de o zi %*n! la vacanţe (n str!in!tate.#urismul se num!r!
%rintre
cele c*teva fenomene ce s6au im%us (n e%oca contem%oran!8 dezvoltarea sa s
%ectaculoas!
constituind o tr!s!tur! caracteristic! secolelor KK /i KKI.
#urismul re%rezint! si ) ,07- 7(n unele cazuri chiar sin-ura: *-
/07)(.5.,0(-
6+4-(.)0(8 0 '+'+()( ,0'-9)(..7)( *- (-6+(6- /i (n s%ecial a celor naturale;
frumuseţea
%eisa9elor8 calit!ţile curative ale a%elor minerale sau termale8
condiţiile de clim!.
#urismul este ca%a1il s! asi-ure %ros%eritatea unor zone
defavorizate8 %ut*nd fi un
remediu %entru re-iunile dezindustrializate.
)rin natura lui turismul se %rezint2 ca o activitate economic2 situat2 la
interferenţa
altor ramuri8 ceea ce determin2 o serie de dificult2ţi (n definirea lui. )ornind de
la %remisa
c2 fiecare ramur2 economic2 re%rezint2 locul unei %roducţii de 1unuri sau servicii
care
sunt consumate (ntr6un mod s%ecific8 turismul are ca o1iect 2o produc3ie si un
consu de
bunuri eterogene care concur4 la satisfacerea nevoilor turi5tilor, a
nonre.iden3ilor”*
6
Datorit! caracterului s!u de mas! /i %rin conţinutul com%le@8 turismul antreneaz!
un vast %otenţial material /i uman8 cu im%licaţii im%ortante asu%ra evoluţiei
economiei /i
societ!ţii8 asu%ra relaţiilor interumane naţionale /i internaţionale.
Din %unct de vedere etimolo-ic8 cuv*ntul Gturism< %rovine din termenul en-lez
Gtour< 7c!l!torie:8 care a fost creat (n An-lia (n 9urul anilor
17&&8 %entru a desemna
acţiunea de a voia9a (n Euro%a. Acest termen a fost ulterior %reluat de ma9oritatea
lim1ilor
euro%ene8 cu sensul de c!l!torie de a-rement.
+na din cele mai vechi defini ii ale cuv ț (ntului '+(.63 a fost
dat! de c!tre .
LuMer65reuler (n 19&$. El s%une c! Gturismul8 (n sensul modern al cuv*ntului8
este un
fenomen al tim%urilor noastre8 1azat %e cre/terea necesit!ţii de
refacere a s!n!t!ţii /i
schim1area mediului de viaţ!8 %e na/terea /i dezvoltarea sentimentului de rece
%tivitate
%entru frumuseţile naturii<.
Economistul austriac 6erann 7on Schullard in $%$8. a definit turismul ca %e o
Nsum! de o%eratori8 (n %rinci%al de ti% economic8 care se
refer! direct la intrarea8
sta ionarea i de%lasarea str!inilor (n interioriul sau in e@teriorul unei anumite
!ri8 oras ț ș ț
sau re-iune.N
)rofesorul elveţian =. OunziHer a ela1orat (n 19"& o definiţie a
turismului8
acce%tat! %e %lan mondial; G#urismul este ansam1lul de relaţii /i fenomene care
rezult!
din de%lasarea /i se9urul %ersoanelor (n afara domiciliului lor8 at*ta tim% c*t
se9urul /i
de%lasarea nu sunt motivate %rintr6o sta1ilire %ermanent! /i o
activitate lucrativ!
oarecare<.
0ai t(rziu8 in $%0&8 9ouris Societ: of ;ngland define te turismul ca
fiind o ș
Nmi care tem%orar!8 %e termen scurt a %ersoanelor c!tre destina ii diferite de cele
(n care ș ț
tr!iesc i muncesc8 %recum i toate activit! ile (ntre%rinse de ace tia (n tim%ul
sederii la ș ș ț ș
fiecare din destina ii. #urismul include de%las!ri in orice sco%.N ț
Dicţionarul Enciclo%edic om*n %ro%une urm!toarea definiţie a
turismului;
GActivitate cu caracter recreativ sau s%ortiv8 const*nd din %arcur-erea8
%e 9os sau cu
diferite mi9loace de trans%ort8 a unor distanţe8 %entru vizitarea re-
iunilor %itore/ti8 a
localit!ţilor8 a o1iectivelor culturale8 economice8 istorice8 etc.<
Adeseori turismul este considerat G1arometru al calit!ţilor mediului<.
IDinu82&&68%a- 78J
A/adar8 %rin turism se (nţele-e8 (n %rimul r*nd8 ansam1lul de activit!ţi %rin care
omul (/i %etrece tim%ul li1er c!l!torind (n alt! localitate sau ţar! %entru a
vizita oameni /i
locuri8 monumente /i muzee8 %entru a6/i (m1o-!ţi cuno/tinţele -enerale8 %entru a se
distra
/i a face s%ort8 %entru odihn! sau tratament etc.8 iar (n al doilea
r*nd industria creat!
%entru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turi/ti la locul de
destinaţie8 la un (nalt
nivel calitativ8 /i (n condiţiile %rotecţiei /i conserv!rii resurselor turistice8
(n s%ecial8 /i a
mediului (ncon9ur!tor8 (n -eneral.
1.1.1 D-5.&.1.. +:+07-
>n 1991 ,r-anizaţia 0ondial! a #urismului 7,.0.#.:8 or-anism ma9or care creaz!
cadrul -eneral de desf!/urare a activit!ţii turistice (n lume8 a ado%tat un set de
rezoluţii /i
recomand!ri cu %rivire la conce%tele utilizate (n turism8 %rintre care
/i definiţii ale
turismului8 c!l!torului /i turistului IC2lt2reţu*8 2&&"8 %.13J;
C878')(+7 este repre.entat de totalitatea persoanelor care se
deplasea.ă între
două sau ai ulte loca3ii în orice scop*
7
T+(.63+7 repre.intă activitatea persoanelor care călătoresc către 5i răân în
locurile aflate în afara ediului lor obi5nuit pe o perioadă de tip de cel ult un an
pentru rela1are, afaceri sau alte scopuri*
V.:.'0')(+7 repre.intă orice persoană care călătore5te într-un loc, altul decât cel
obi5nuit, pentru ai pu3in de $' luni consecutive 5i al cărei scop principal nu este
acela
de prestare a unei activită3i lucrative la locul vi.itat*
T+(.6'+7 este vi.itatorul care răâne cel pu3in o noapte în i<loacele de ca.are
colective sau private la locul vi.itat*
E;,+(6.)&.6'+7 este vi.itatorul care nu-5i petrece noaptea în i<loace de ca.are
colective sau private la locul vi.itat.
1.2 I6')(.0 '+(.63+7+.
0ai (nt*i au e@istat motiva ii %ractice 7locuri 1o-ate (n v*nat sau8 inuturi
aflate (n ț ț
imediata a%ro%iere a a%elor sau catastrofe naturale: ce i6au determinat %e oameni
s! se
de%laseze8 dar acestea s6au schim1at odat! cu interven ia
sedentarismului (n via a ț ț
oamenilor. >n E-i%tul Antic i (n alte culturi vechi de %e toate continentele
e@istau8 de9a8 ș
%elerina9e la tem%lele divinit! ilor 7e@; %elerina9ul musulmanilor la 0eHHa numit
Oadsch ț
sau (nt*lnirea hindu ilor %entru 1aia ritual! (n Lan-e:. Alte motive de a c!l!tori
au fost ș
comer ul e@tern i men inerea rela iilor %olitice i economice cu
coloniile sau cu alte ț ș ț ț ș
inuturi de%endente. >nc! din vremea romanilor e@istau localit! i
cele1re8 renumite ț ț
sta iuni %entru cei 1o-a i 7Caiae:. omanii 1o-a i %osedau %ro%riet! i (n %rovincii8
%e care ț ț ț ț
din tim% (n tim% le vizitau. Pordicii c!l!toreau (n Lroenlanda i America8 Ara1ii
%e tot ș
cu%rinsul ,ceanului Indian. Pu rareori8 %e atunci8 c!l!toriile erau %erce%ute ca a-
resiuni
de c!tre localnici.
#ermenul '+(.6' i cel de ș '+(.63 s(nt folosite ca termene oficiale %entru
%rima
dat! (n anul 1811. >n anul 19368 'i-a Pa iunilor a definit
turismul este definit ca o ț
c!l!torie mai lun-! de 2" ore. 4uccesoarea acesteia Pa iunile +nite8 a com%letat
aceast! ț
defini ie s%ecific*nd durata ma@im! de 6 luni. ț
1.2.1 A&'.,<.'0'-
)utem s%une c! turismul se %ractic! inc! din Antichitate. Pu era un conce%t clar8
dar oamenii din acea e%oca con tientizau nevoia de rela@are i
cunoa tere. .*teva ș ș ș
e@em%le %e care istoria ni le %rezinta ;
Q >n sec 6 I.Or. in Ca1ilon a fost infiintat un muzeu de istorie care a atras
foare multi
oameni din diverse inuturi a%ro%iateA ț
Q E-i%tul se com%orta ca un ma-net %entru atra-erea vizitatorilor. Reneau
%entru
marile festivale reli-ioase i %entru a vedea )iramidele8 5arul din Ale@andria etc.
ș
Q >n Lrecia Antic! se %ractica turismul reli-ios8 %entru a mer-e (n
locul s%ecial
destinat vener!rii unui anumit zeuA
Q >n Im%eriului oman8 %ersoanele (nst!rite din oma (si construriau
o a dou!
resedin ! (n afara ora ului8 (n care locuiau (n anumite %erioade ale anuluiA ț ș
Q 4e manifest! i turismul de studiu (n care8 atat co%ii c*t i
adul i mer-eau (n ș ș ț
anumite re-iuni 7(n Lrecia8 E-i%t: %entru a (nv! a lim1a res%ectiv!A ț
Q #urismul 1alnear era o form! de turism %racticat! inc! de %e vremea romanilor.
8
1.2.2 E/+7 3-*.+
0ai (ntoarcem o fil! a istoriei i %! im in %erioada cavalerilor i domni elor8
a ș ș ș ț
re-ilor i raz1oaielor i a marilor desco%eriri -eo-rafice. Evul
0ediu sau %erioada ș ș
medievala a durat a%roa%e un mileniu8 intre secolul al R6lea i secolul al KRI6lea.
ș
Aceast! %erioada este marcat! de marile descoperiri geografice8 desco%eriri ce
vor favoriza i dezvoltarea turismului (n urmatoarele secole. ș
0arile desco%eriri au fost f!cute de c!tre navi-atori i cuceritori
cele1ri8 care ș
%lecau fie %entru colonizarea unor noi teritorii8 fie %entru desco
%erirea unor rute mai
scurte %entru anumite destina ii comerciale. ț
0ari navi-atori8 e@%loratori si totodata calatori;
Q M0(,) P)7) 712$" B 132":
Q B0(')7)3-+ D.0: 71"$& B 1$&&:
Q C(.6')5)( C)7+3= 71"$1 B 1$&6:
Q V06,) *0 G030 7 1"69 B 1$2"
Q A3-(.9) V-64+,,. 71"$" B 1$12:
Acesti sunt doar o %arte din marii e@%loratori i navi-atori ai omenirii
care au ș
realizat le-!tura (ntre 1!tr*na Euro%a8 Asia i 'umea Pou!.
Deschiderea de rela ii ș ț
comerciale (n aceste %!r i ale )lanetei au influen at8 (n mod direct8 dezvolarea
unit! ilor ț ț ș
de cazare i alimenta ie in zona %orturilor sau a intersec iilor de rute
comerciale. ș ț ț
1.2.3 R-/)7+ .0 .&*+6'(.078 ț
evoluţia Industrial! a adus nu numai schim1!ri tehnolo-ice8 dar /i
schim1!ri
sociale su1stanţiale8 ceea ce a (ncura9at turismul de %l!cere8 ca efect al dezvolt!
rii clasei
de mi9loc (n centrele ur1ane unde fa1ricile /i locurile de munc! erau mai
numeroase.
.ondiţiile de munc! /i de viaţ! (n ora/ele su%raa-lomerate au f!cut ca numeroase
%ersoane s! %!r!seasc! ora/ul /i s! c!l!toreasc! (n vacanţ! %entru recreere /i
odihn!.
1.2. T+(.63+7 3)*-(&
.a fenomen de mas! modern8 c!l!toria are o istorie destul de scurt! str*ns le-at!
de marile inven ii ale secolului al KIK8 ma ina i nava cu a1ur8
calea ferat!8 avioane ț ș ș
moderne8 aceste marcheaz! %unerea 1azelor turismului modern. Iau am%loare sta
iunile ț
1alneare8 turismul al%in i sta iunile al%ine8 a%ar %rimele asocia
ii turistice. 0area ș ț ț
industrie a (nce%ut de secol KK im%une ritm dezvolt!rii turismului. Du%! al
II6lea !z1oi
0ondial8 turismul devine o1iect al activit! ii economico6financiare a statelor. ț
5ormele diferite de unit!ţi de cazare s6au dezvoltat /i ele odat! cu sistemele de
trans%ort (nce%*nd cu hanurile /i continu*nd cu hotelurile8 motelurile8 staţiunile
de var! /i
de iarn! /i altele.
4e %ot remarca8 (n turismul modern fenomenele;
• .re terea turismului interna ional (ntr6un ritm mai mare8 com%arativ cu turismul
internA ș ț
• E@%ansiunea c!l!torilor interna ionale cu sco%ul recreative8 de
tratament8 de %l!cere8 ț
(ntr6un ritm mai ra%id dec*t acela al c!l!toriilor de afaceriA
• #enden ia -eneral! a c!l!torilori interna ionali de a vizita din ce (n ce mai
multe !riA ț ț ț
9
• #enden ia de cre tere a c!l!toriilor %e distan e lun-i i ma9orare a %onderii
acestora (n ț ș ț ș
totalul c!l!toriilor interna ionale. I5alni !8 C!1!i !8 2&&3; % 2$J ț ț ț
1.2.5 E+()40
Euro%a i6a revenit lent du%! invazia 1ar1arilor 7motivul Gc!l!toriei<; condi ii
mai ș ț
1une de via !: din declinul %olitic i economic 7(n tim% ce sta1ilitatea %revala (n
.hina i ț ș ș
Sa%onia:. .ur*nd se dezvolt! (n Euro%a un 1o-at turism reli-ios. De6a lun-ul
rutelor de
%elerina9 i (n localit! ile favorizate de %ozi ia lor -eo-rafic! %e aceste
trasee 7%orturi8 ș ț ț
intersec ii de drumuri comerciale: s6au (nfiin at %e toate continentele centre
comerciale8 ț ț
care i6au readus %e comercian i. ț
>n tim%ul secolului KRII8 (n An-lia e@ista o mod! c! fii no1ilimii s! fie trimi i
(n ș
Euro%a %entru o e@%erien ! educativ! com%le@! %e care o atin-eau in tim
%ul unui tur ț
)aris6Leneva65lorenta6)isa6Colo-na6Renetia6oma6Pa%les60untele Resuviu6Inns1rucH6
Cerlin6Dresden6Rienna6)otsdam60unich6Oeildel1er-6,landa denumit Lrand #our.
>n
secolul KRIII aceast! mod! atin-e a%o-eul sau i multi dintre vizitatori au fost
%icta i (n ș ț
tim% ce vizitau oma de c!tre )om%eo Catoni.
1.2.$ T+(.63+7 ,+(0'./
A e@istat dintodeauna ins! a devenit im%ortant doar in secolul KRIII.
Acesta este
asociat localit! ilor 1alneare vindec!toare %rin %ro%riet! ile curative ale a%elor
minerale. ț ț
4imilar acestora s(nt i 1!ile (n a%! s!rat! a m!rii. ș
1.2.7 T+(.63+7 4-&'(+ *.6'(0, .- ț
A fost sus inut odat! cu industrializarea 0!rii Critanii 6 %rima ar! Euro%ean!
care ț ț
a %romovat im%ortan a tim%ului de rela@are ini ial (n r(ndul marilor %ro%rietari i
mai a%oi ț ț ș
%o%ula iei din clasa mi9locie. ț #o1 = >ings a fost %rima a-en ie de turism
formata in 17$8 ț
(n 0area Critanie. ,ri-inea turismului s6a %!strat in denumirile
ulterioare %e care le
-!sim in diferite %uncte ale lumii cum ar fi +roenade des ?nglais la
Pice8 sau in
denumirile multor hoteluri 6otel ,ristol8 6otel #arlton sau 6otel @a<estic... etc.
1.2.> T+(.63+7 *- 3068
#urismul de mas! s6a dezvoltat datorit! %ro-reselor tehnolo-ice8
%ermi *nd ț
trans%ortul unui num!r mare de %ersoane (ntr6un tim% scurt c!tre locuri de interes
turistic8
astfel (nc*t din ce (n ce mai mul i oameni s6au %utut 1ucura de %etrecerea tim%ului
li1er (n ț
res%ectivele localit! i sau sta iuni. ț ț
1.3 T.4+(.7- . 5)(3-7- 07- '+(.63+7+. ș
#i%urile de turism se diferenţiaz! de la ţar! la ţar!8 asi-ur*nd varietatea /i8
%rin
acest!8 atracţie asu%ra turi/tilor autohtoni /i str!ini.
Industria turismului /i os%italit!ţii re%rezint! sistemul com%le@ (n care se re-!
sesc
o multitudine de o1iective8 %olitici /i strate-ii %entru toate ti%urile /i formele
de turism
descrise de literatura de s%ecialitate 7ta1elul 1 /i 2:8 sistem care8 su1 o form!
sau alta8 are
un anume im%act asu%ra mediului natural (ncon9ur!tor.
.on-ressul de la Oa-a turismul a (n%!r it %e dou! -ru%e fundamentale;
turism ț
le-at de ativitate %rofessional! i turism de tim% li1er. ș
1&
• #urism le-at de activitate %rofessional!; totalitatea activit! ilor %rofesionale
i de ț ș
tim% li1er (n tim%ul e@ecutarea a ocu%a iei ț
• #urism de tim% li1er; este totalitatea activit! lor alese li1er8 desf! urate (n
tim% ț ș
li1er (n afara casei. 0otivul %rinci%al este %reten ia omului %entru diversitate. ț
0ultitudinea formelor de turism se mai %oate classifica (n func ie de; destina ie
i ț ț ș
motiva ie8 dimensiune -eo-rafic!8 durata c!l!toriei8 anotim%8 v*rst!8 num!
rul turi tilor8 ț ș
influen a %e 1alan a economic!8 direc ia c!l!toriei8 distan a %arcurs!8 ti%ul
de trans%ort ț ț ț ț
utilizat8 -radul de or-anizare8 frecven a de desf! urare8mediul social
7turism social: i ț ș ș
du%! rela ia cu mediul (ncon9ur!tor8 zona de desf! urare8 s%ecificul activit! ii8
frecven a ț ș ț ț
de desf! urare. IC!r!nescu8 197$; 336"&J ș
TIPURI DE TURISM Tabelul 1
N(
M)*+7 *-
,706.5.,0(-
D-&+3.(- C0(0,'-(.6'.,.
1
#i%uri
principale
de turism
#urismul de
a-rement
6 este un foarte r!s%*ndit ti% de turismA
6 rezult! ca r!s%uns al or-anismului uman la solicit!rile
fizice /i
%sihice ale vieţii cotidieneA
6 se manifest! %rin cele mai diverse formeA
6 valorific!8 %otenţialul estetic al arealului -eo-raficA
6 se asociaz! u/or cu toate celelalte ti%uri de turismA
6 este s%ecific tuturor v*rstelor.
#urismul
1alnear
6 este cel mai vechi ti% de turismA
6 valorific! resursele tera%eutice ale unei re-iuniA
6 se %oate %ractica tot tim%ul anuluiA
6 nu de%inde de condiţiile climatericeA
6 necesit! o infrastructur! s%ecializat!A
6 este s%ecific %ersoanelor de v*rsta a doua /i a treia.
#urismul
cultural
6 vizeaz! o1iective turistice care a%arţin averii culturaleA
6 se (ntre%!trunde cu turismul de a-rementA
6 este s%ecific ora/elor mari8 1o-ate (n o1iective culturale.
#urismul
%olivalent
6 este cel mai r!s%*ndit ti%8 el (m1in*nd mai multe ti%uri de turismA
6 este %racticat de marea ma9oritate a turi/tilorA
6 com1in! /i ti%urile secundare de turism.
2 #i%uri
secundare
de turism
#urismul
educaţional
6 se adreseaz! tinerilor8c!ror formare educaţional! este (n curs
6 este tan-ent ma9orit!ţii ti%urilor de turismA
6 este or-anizat /i desf!/urat de /coli8 institute de (nv!ţ!m*nt su%erior
sau alte or-anisme de formare.
#urismul de
afaceri
6 este %racticat ocazional /i intermitent de c!tre %ersoane antrenate (n
activit!ţi economice8 /tiinţifice sau sociale.
#urismul
social
6 stratific! serviciile turistice (n funcţie de nivelul social al
unor
cate-orii de turi/tiA
6 creeaz! %osi1ilitatea %ractic!rii turismului de c!tre cate-orii sociale
cu venituri miciA
6 de%inde de %ros%eritatea economic! a ţ!riiA
6 a a%!rut du%! dezvoltarea turismului de mas!.
11
#urismul
reli-ios
6 se adreseaz! at*t credincio/ilor8 c*t /i altor %ersoaneA
6 valorific! %otenţialul reli-ios al unor zoneA
6 se desf!/oar!8 (n %erioada unor s!r1!tori reli-ioase.
#urismul
-astronomic
6 se desf!/oar! (n re-iuni cu s%ecific -astronomic %ronunţatA
6 este le-at de e@%oziţii8 festivaluri sau s!r1!tori localeA
6 o com%onent! im%ortant! (n cadrul a-roturismului.
#urismul
%entru
cum%!r!turi
6 s%ecific re-iunilor transfrontaliere sau ţ!rilor cu facilit!ţi fiscaleA
6 %racticat at*t de cate-oriile sociale cu venituri mici c*t /i
de
cate-oriile sociale cu venituri mari.
"ORME DE TURISM Tabelul 2
N(
M)*+7 *-
,706.5.,0(-
D-&+3.(- C0(0,'-(.6'.,.
1
Du%! zona
de
desf!/urare
#urismul
ur1an
6 este una din cele mai vechi forme de turismA
6 e@istenţa infrastructurii com%lete determin! dezvoltarea activit!ţilor
turistice.
#urismul
rural
6 se desf!/oar! (n s%aţiul rural /i are ţint! %o%ulaţia ur1an!A
6 are8 (n -eneral8 s%ecific recreativ sau -astronomic.
#urismul (n
staţiuni
6 este (ntreţinut de tradiţia a unor staţiuni turisticeA
6 are8 (n -eneral8 s%ecific recreativ sau curativ.
#urismul (n
zone
naturale
6 se desf!/oar! (n zone %arţial sau total izolateA
6 %oate avea /i forme T de aventur! U
6 este destinat8 (n s%ecial turi/tilor tineri sau maturi.
2
Du%!
s%ecificul
activit!ţii
#urismul
clasic
6 are istoria cea mai 1o-at!8 desf!/ur*ndu6se (n s%aţii diverseA
6 este un turism %olivalent8 incluz*nd toate ti%urileA
6 este %racticat de num!rul cel mai mare de turi/ti.
A-roturismul
6 valorific! %otenţialul natural /i %roductiv al fermelor rurale8
%rin
dezvoltarea unor %roduse /i servicii de alimentaţie %u1lic! /i de
-!zduireA
6 rol im%ortant (n cre/terea %rofita1ilit!ţii sectorului a-ricol /i
(n
dezvoltarea dura1il! a s%aţiului ruralA
6 rol %ozitiv (n reorientarea %o%ulaţiei c!tre natur!8 %roduse s!no-ene8
res%ectiv s%re o viaţ! s!n!toas!.
Ecoturismul
7turismul
ecolo-ic:
6 se desf!/oar! c*t (n natura necontaminat! /i nemodificat! de
acţiunea omului8 (n ariile %rote9ateA
6 contri1uie la conservarea naturii /i la dezvoltarea dura1il! local!.
6 infrastructura se dezvolt! ţin*nd seama de valorile tradiţionale /i de
%rinci%iile ecolo-iei.
3 Du%!
distanţa
%arcurs! de
turi/ti
#urismul de
distanţ! mic!
6 are s%ecific recreativA
6 se %ractic! mai ales (n VeeH6end.
6 este influenţat de factorii climatici.
#urismul de
distanţ!
mare
6 este s%ecific turismului naţionalA
6 are ca ţint! o1iective turistice renumite sau ti%uri de s%aţii -eo6
climatice distincte.
12
#urismul de
distanţ!
foarte mare
6 este s%ecific turismului internaţional 7uneori /i naţional8 (n cazul
ţ!rilor mari:A
6 ţint!; resurse /i infrastructuri turistice de marc!.
"
Du%! durata
c!l!toriei
#urismul de
scurt! durat!
6 se desf!/oar! %e %arcursul a 1 B 3 zileA
6 se %ractic! mai ales (n VeeH6endA
6 este s%ecific %o%ulaţiei ur1ane care8 la sf*r/it de s!%t!m*n! se
(ndrea%t! c!tre zonele %eriur1ane.
#urismul de
durat!
medie
6 se desf!/oar! %e %arcursul a 1 B 3 s!%t!m*niA
6 se %ractic! (n tim%ul concediului sau vacanţelorA
6 concentreaz! toate ti%urile de turism
#urismul de
lun-! durat!
6 se desf!/oar! %e o %erioad! de o lun! sau mai multA
6 se %ractice! de elevi6studenţi8li1er %rofesioni/ti sau %ensionari
$
Du%! ti%ul
de trans%ort
utilizat
#urismul
%edestru
6 cel mai vechi ti% de turismA
6 se desf!/oar!8 (n zonele %eriur1ane sau la munteA
6 este un turism recreativ8 asociindu6se cu s%orturi %recum al%inismul8
v*n!toarea sau %escuitul.
#urismul
rutier
6 nr. celor care %ractic! aceast! form! de turism este (n cre/tereA
6 confer! activit!ţii turistice dinamism8 inde%endenţ! /i ineditA
#urismul
feroviar
6 este utilizat %entru distanţe mici8 i medii8 dar mai ales
%entru ș
distanţe mariA
6 (n %re%onderenţ! de tineri /i %ersoane (n v*rst!A
6 confer! vitez!8 si-uranţ! /i confort.
#urismul
aerian
6 a e@%lodat8 cu sc!derea costurilor 1iletelorA
6 utilizat %entru distanţe mari sau %entru a-rement.
#urismul
naval
6 fluvial8 lacustru sau maritim8 turismul naval este utilizat
%entru
accederea (n zone izolate de a%e.
#urismul cu
trans%ort
com1inat
6 %resu%une de%las!ri lun-i8 (n zone cu %rofil diferitA
6 cele mai des (nt*lnite com1inaţii sunt; feroviar sau rutier B %edestru8
aerian B feroviar sau rutier8 etc.
6
Du%! -radul
de
or-anizare
#urismul
neor-anizat
6 se efectueaz! individual sau (n -ru%uri miciA
6 solicit! locuri de cazare /i mas! %e %erioade scurte.
#urismul
semi B
or-anizat
6 se efectueaz! individual sau (n -ru%uri mici8ce a%eleaz! unei firme
s%ecializate care s! rezolve %arţial serviciile turisticeA
6 se fac rezerv!ri %rin Internet
#urismul
or-anizat
6 cu%rinde turi/tii sau -ru%urile ce a%eleaz! unei a-enţii s%ecializate
care asi-ur! %achetul com%let de serviciiA
6 confer! si-uranţ! /i comoditate turi/tilor8 %recum /i eficienţ! (n
ocu%area s%aţiilor de cazare.
7
Du%!
frecvenţa de
desf!/urare
#urismul
continuu
6 se refer! la utilizarea non B sto% a infrastructuriiA
6 se %ractic! (n marile ora/e8 (n %rinci%alele noduri de trans%ort.
#urismul
sezonier
6 de%endent de factorul climatic i de %erioada concediilorA ș
6 cele mai im%ortante forme; de var! /i de iarn!.
#urismul de
circumstanţ!
6 se desf!/oar! %e o %erioad! scurt!8 determinat de anumite
manifest!ri; concerte8 t*r-uri8 e@%oziţii8 etc.
8 Du%! aria de #urismul 6 este ramura de 1az! a acestei forme de turism 7aco%er!
a%ro@imativ
13
%rovenienţ! a
turi/tilor
intern
7naţional:
8&F din total:A
6 venitul calculat %e turist este mai mic8 dar asi-ur! continuitate (n
e@%loatarea staţiunilor turistice.
#urismul
internaţional
6 este (n cre/tere8 ca %ondere8 datorit! ridic!rii standardului de viaţ!8
%recum /i -lo1aliz!riiA
6 %resu%une investiţii mai mari.
9
Du%!
num!rul
turi/tilor
#urismul
individual
6 se efectueaz!8 de %ersoane sin-ure sau (nsoţite de familie sau de un
num!r restr*ns de %rieteni.
#urismul de
-ru%
6 este or-anizat de a-enţiile de turismA
6 m!rimea -ru%ului de%inde de ca%acitatea mi9locului de trans%ortA
#urismul de
mas!
6 este caracterizat de %artici%area unei mari %!rţi ale %o%ulaţiei la o
activitate turistic!A
6 se %ractic! (n zone de mare interes; litoral8 munte etc
1&
Du%! v*rsta
turi/tilor
#. -ru%ei
tinere
6 este %racticat de tineri /i are caracter %re%onderent recreativ8
cultural sau de aventur!.
#. -ru%ei
mature
6 este %racticat de %ersoane mature 73&B6&ani:8 are caracter
%olivalent.
#. -ru%ei
v*rstnice
6 este %racticat de %ersoane de v*rsta a treia /i are caracter curativ.
Tipurile de turism re%rezint! cate-oriile %rinci%ale /i secundare de turism8 1ine
diferenţiate (ntre ele su1 as%ect conce%tual. Formele de turism re
%rezint! modalit!ţi
o%eraţionale de turism8 av*nd la 1az! o multitudine de conce%te /i de criterii -eo-
rafice8
demo-rafice /i sociale (n diferite com1inaţii
>n concluzie8 se %oate afirma c! turismul a evoluat su1 influenţa unui com%le@ de
factori care au determinat totodat! o varietate de forme de turism. >n multe
cazuri8 chiar
ofertanţii de %roduse turistice au -enerat nevoi8 cre*nd noi forme de turism8 acest
as%ect
fiind de altfel o consecinţ! a dezvolt!rii industriei turismului la scar!
%lanetar!.
1. L),+7 . ()7+7 '+(.63+7+. ?& -,)&)3.0 &0 .)&078 ș ț
#urismul8 %rin conţinutul /i tr!s!turile sale8 re%rezint! o ramur!
distinct! (n
economia unei ţ!ri8 iar %rin valorificarea su%erioar! a resurselor turistice8 a
%ortul valutar8
%onderea (n )IC8 realizarea valorii ad!u-ate8 efectul de antrenare8
de stimulare a
%roducţiei (n alte domenii8 ocu%area forţei de munc! etc. se
constituie ca o activitate
%rioritar!8 de interes naţional.
A/adar8 turismul are efecte asu%ra strate-iei -lo1ale de dezvoltare economico B
social! a ţ!rii8 dar /i la nivel de ramur!8 domenii fundamentale ale economiei.
>n conte@tul im%licaţiilor economice se (nscrie /i contri1uţia
turismului la
dezvoltarea unor zone mai %uţin 1o-ate (n resurse %entru %relucrarea industrial!8
dar cu
resurse turistice naturale sau create de om8 care8 valorificate8
%ot s! devin! atracţii
turistice /i s! determine dezvoltarea localit!ţilor e@istente ca staţiuni turistice
sau chiar
crearea unor staţiuni noi8 ca cele 1alneoclimatice din .ar%aţii ,rientali8
devenite8 ulterior8
ora/e Bstaţiuni 7Corsec8 Cor/a8 C!ile #u/nad:.
)rin turism sunt valorificate8 de asemenea8 unele zone cu resurse turistice
cultural
Bistorice cu mare forţ! de atracţie turistic!. )ractica a demonstrat c! astfel de
re-iuni se
%ot dezvolta /i intra (n circuitul economic cu investiţii minime
%entru amena9area
1"
%ensiunilor turistice /i %ensiunilor a-roturistice sau a unor centre artizanale8
fie com%le@e
de a-ro6%roducţie destinate8 inclusiv8 a-roturismului /i turismului
rural. #urismul este
considerat astfel8 ca un mi9lod de diminuarea a dezechili1relor
interre-ionale8
intrare-ionale sau locale8 /i %e l*n-! atra-erea (n circuitul de valori a unor
areale turistice8
are consecinţe /i asu%ra dezvolt!rii (n %rofil teritorial; construcţii de locuinţe8
amena9!ri
de drumuri8 dezvoltarea serviciilor %u1lice8 a (ntre%rinderilor mici /i mi9locii
etc.
>n tot acest demers8 de dinamizare a dezvolt!rii locale /i re-ionale8
de ridicare
economic! /i emanci%are cultural! /i social! a unor areale8 localit!
ţi8 turismul are /i
vocaţia ecolo-ic!8 deoarece strate-ia de %lanificare /i dezvoltare este confirmat!
cu aceea
de %rote9are a mediului (ncon9ur!tor8 a valorilor s%irituale /i economice ale
comunit!ţilor
locale8 de valorificare o%tim! a resurselor (ntr6o viziune dura1il!.
Dar turismul este o activitate economic! deose1it de com%le@!8
deoarece
conţinutul %restaţiei turistice (ncor%oreaz! %e l*n-! serviciile s
%ecifice /i unele
cores%unz!toare altor domenii economice8 conferindu6i turismului caracterul unei
ramuri
de interferenţ! /i sintez!8 de unde /i am%loarea /i com%le@itatea le-!turilor
dintre turism
/i com%onente ale economiei. +nele dintre aceste ramuri economice
/i cea te@til!8
construcţiile etc. Bsunt ramuri furnizoare8 ale c!ror furnituri se
(n-lo1eaz! (n 1aza
material! a turismului sau (n %roducţia culinar! a restaurantelor. Altele8 ca de
e@em%lu
trans%orturile8 circulaţia m!rfurilor8 comunicaţiile8 cultura8 asistenţa medical!8
-os%od!ria
comunal! etc. concur! inde%endent la satisfacerea diverselor com
%onente ale cererii
turi/tilor.
#urismul8 (n desf!/urarea lui8 %resu%une deci8 o cerere cresc*nd! de
1unuri /i
servicii8 cu re%ercusiuni %ozitive (n sferele de %roducţie a acestora.
De aceea8 turismul are8 totodat!8 /i un im%ortant efect de antrenare8 de stimulare
a
%roducţiei (n alte domenii economice8 iar nevoia de ada%tare la
cerinţele turi/tilor8
conduce la a%ariţia unor ramuri cu destinaţie s%ecial! %entru turism 7trans%ortul
%e ca1lu8
caterin-ul8 decoraţiunile interioare8 a-rementul8 etc.:8 turismul devenind /i un
mi9loc de
diversificare a economiei8 a ramurilor tradiţionale.
A/adar8 turismul acţioneaz! ca un factor stimulator al sistemului economic -lo1al8
are o mare im%ortanţ! (n structura mecanismului economic /i un rol activ (n
%rocesul de
dezvoltare /i modernizare a economiei unei ţ!ri.
1.5 D-:/)7'0(-0 '+(.63+7+. ?& *-,+(6+7 +7'.3.7)( 0&.
46a remarcat (n s%ecial (n Euro%a o %ia ! de lu@ (n turismul din ultimele decenii8
ț
care se 1azeaz! %e voia9e de scurt! durat!. #uri tii interesa i de aceast! form! de
turism ș ț
au venituri dis%oni1ile ridicate8 tim% de odihn! considera1il8 sunt educa i8 i au
-usturi ț ș
sofisticate. .ererea se define te8 astfel8 %rin calitatea su%erioar! vizat!8 ceea
ce a condus ș
la fra-mentarea %ie ei turismului litoral de mas!8 turi tii %retinz*nd versiuni s
%ecializate8 ț ș
sta iuni mai lini tite8 sta iuni %entru %etrecerea concediilor (n
familie ori hoteluri. ț ș ț
Dezvoltarea tehnolo-iei i a infrastructurii de trans%ort 7avioane cu reac ie8
linii de z1or ș ț
loV6cost i aero%orturi mult mai u or accesi1ile: au f!cut ca multe ti%uri de
turism s! ș ș
devin! mult mai accesi1ile. ,r-aniza ia 0ondial! a 4!n!t! ii estimeaz! c! %este
$&&.&&& ț ț
%ersoane se afl! (n avion (n fiecare moment. Au intervenit8 de asemenea8 modific!ri
(n
stilul de via !8 cum ar fi v*rsta de %ensionare8 fa%t ce sus ine
turismul de6a lun-ul ț ț
(ntre-ului an. Acesta este facilitat de v*nz!rile online ale %roduselor
turistice. +nele
siteuri au (nce%ut acum s! ofere i %achete dinamice8 c*nd un %re inclusiv este
estimat ș ț
1$
%entru un %achet %ersonalizat solicitat de turist. Au e@istat i anumite re-resiuni
(n turism8 ș
cum a fost cea datorat! atacului di 11 se%tem1rie i amenin !rilor
teroriste destinate ș ț
destina iilor turistice 7Cali i mai multe ora e din Euro%a:. De
asemeni cele datorate ț ș ș
tsunamiului din 26 decem1rie 2&&" i cutremurului din 2&&" din ,ceanul
Indian ce a ș
afectat !rile din Asia de la ,ceanul Indian i Insulele 0aldive. 0ii de vie ii
s6au %ierdut ț ș ț
atunci i mul i turi ti au murit8 fa%t ce a condus la sto%area sau restric ionarea
turismului ș ț ș ț
(n res%ectivele zone. #ermenii de turism i c!l!torie sunt uneori folosi i ca
sinonime. >n ș ț
acest conte@t8 c!l!toria %oate fi definit! ca i turismul8 dar se diferen iaz! %rin
fa%tul c! se ș ț
refer! la o anumit! destina ie sau un sco% 1ine definit. #ermenul de turism sau
turist sunt ț
folosi i uneori cu sens %eiorativ8 in%lic*nd interesul su%erficial %entru cultura
sau locurile ț
vizitate de turi ti. ș
1.$ T+(.63 4- 470& 3)&*.07
Evoluţia8 at*t a turismului8 c*t /i a turismului internaţional se caracterizeaz!8
la
nivel mondial8 %rintr6o tendinţ! de cre/tere datorit! influenţei
factorilor economici8
demo-rafici8 %olitici8 sociali. #urismul internaţional are8 (n aceast!
situaţie8 cea mai
im%ortant! cre/tere datorit! dorinţei oamenilor de a vizita alte ţ!ri8
de a cunoa/te alte
civilizaţii8 o1iceiuri dar /i datorit! %ro-resului tehnic (nre-istrat
(n domeniul
trans%orturilor8 %ro-res care %ermite c!l!torii mai ra%ide /i mai conforta1ile %e
distanţe
din ce (n ce mai lun-i.
Evoluţia turismului internaţional se %oate a%recia %rin acţiunea a doi indicatori;
sosirileW%lec!rile de turi/ti /i (ncas!rileWcheltuielile din turismul
internaţional.
)e %lan internaţional turismul a devenit o afacere de miliarde de dolari8 cu multe
economii naţionale care de%ind de el. >n ţ!rile dezvoltate cre/te anual mai ra
%id dec*t
cre/terile medii ale economiei. A%ortul la )IC al veniturilor din turism
a9un-e la 7sau
chiar de%!/e/te: 3&F.
#urismul a devenit o activitate de recreere -lo1al! %o%ular!. #urismul este ramura
economic! cea mai %uternic! %e %lan mondial. >n 2&&" s6au o1 inut (n
acest sector8 ț
conform ,r-aniza iei 0ondiale a #urismului8 circa 623 miliarde de +.4. X. >n 2&&88
s6au ț
consemnat %este 922 milioane de sosiri la nivel interna ional8 cu o cre tere de
189F fa ! ț ș ț
de anul 2&&7. >ncas!rile interna ionale din turism au crescut (n 2&&8 la 9""
1ilioane +4X ț
76"2 1ilioane euro:8 ceea ce cores%unde la o cre tere (n termeni reali
de 188F. .u ș
a%ro@imativ 1&& milioane de an-a9a i la nivel mondial8 turismul se eviden iaz! i
ca cel ț ț ș
mai im%ortant an-a9ator. .!l!toriile transfrontaliere se ridic! la un %rocent de 2$
%*n! la
3& din comer ul mondial (n domeniul serviciilor. ț
.a rezultat al recesiunii ce a afectat economia mondial! du%! anul 2&&&8 cererea
turistic! interna ional! a suferit o %uternic! (ncetinire (nce%*nd cu
iunie 2&&88 ce s6a ț
manifestat %rintr6o sc!dere a cre terii sosirilor %e %lan mondial cu 2F (n tim%ul
lunilor de ș
var!. Acest trend ne-ativ s6a intensificat (n anul 2&&98 (n unele !
ri e@a-erat de mult ț
datorit! virusului O1P18 i a dus la un declin mondial de "F (n 2&&9 cu 88&
milioane de ș
sosiri la nivel interna ional8 i o c!dere estimat! a (ncas!rilor din turism de 6F.
ț ș
#urismul este vital %entru foarte multe !ri8 cum ar fi E-i%t8 Lrecia8 'i1an8
4%ania ț
i #ailanda8 i %entru unele na iuni6insule 7Cahamas8 5i9i8 0aldive:
datorit! a%ortului ș ș ț
financiar consistent o1 inut din afacerile cu 1unuri i servicii i
o%ortunit! ilor de ț ș ș ț
an-a9are (n industria serviciilor asociat! turismului. Industria serviciilor
include serviciile
de trans%ort 7trans%ortul aerian8 croazierele8 ta@iurile: i
serviciile de os%ita1ilitate ș
16
7cazarea8 inclusiv hotelurile i sta iunile8 veniturile din divertisment8 cum ar fi
%arcurile8 ș ț
cazinourile8 mall6urile8 veniturile din muzic! i teatrele etc.:. ș
5lu@urile turistice interna ionale sunt deose1it de concentrate6 %este
8& F din ț
sosiri sunt inre-istrate de c!tre !rile industrializate ale Euro%ei de Rest8 ale
Americii de ț
Pord8 c*t i de noile !ri industrializate ale Asiei8 care cunosc rate de cre tere
dintre cele ș ț ș
mai ra%ide. .oncentrarea %uternic! a flu@urilor turistice este rezultatul
caracteristicilor
cererii turistice interna ionale8 c*t i ale sectorului turistic8 care necesit!
mo1ilizarea de ț ș
investi ii considera1ile8 inaccesi1ile unui num!r mare de !ri (n curs de
dezvoltare8 cu ț ț
insuficiente %osi1ilit! i de finan are. .ererea turistic! interna ional! este
caracterizat! %rin ț ț ț
mari ine-alit! i i %rintr6o orientare %re%onderent! c!tre t!rile industrializate.
ț ș
>n 2&&88 au fost %este 922 milioane de sosiri (n turismul interna
ional8 cu o ț
cre tere de 1.9F (n com%ara ie cu anul 2&&7. >n 2&&98 sosirile de turi ti interna
ionali au ș ț ș ț
sc!zut la 88& milioane 7Lraficonul 1.:8 ceea ce a (nsemnat un declin
de "F %e %lan
mondial fa ! de anul 2&&8. .ea mai afectat! re-iune a fost Euro%a cu un declin de
6F. ț
#urismul %e %lan interna ional a (nce%ut <vindecarea< du%! %rovoc!rile
e@treme ale ț
anului 2&&9. >n ultimul sfert al anului a avut de9a rezultat %ozitiv du%! 1" luni
ne-ative.
Du%! rezultatele %ozitive ale lunelor anterioare ,r-aniza ia 0ondial! de #urism ț
%revizioneaz! o cre tere de ș 36"F %e anul 2&1&. .om%ar*nd num!rul turi tilor
sosite (n ș
re-iunile turistice 7anul 2&&88 2&&9: se eviden ieaz! c! (n <concursul< re-iunilor
Africa a ț
devenit (nvin-!tor a1solut. >n total turismul (n Africa a crescut8
i numai (ntr6o lun! ș
7martie: a sc!zut aceast! tenden !8 (n tim% ce8 celelalte re-iuni au %ierdut multe
turi ti. ț ș
Pum!rul sosirilor de turi ti re%artizate %e re-iuni 7Lraficonul 2.:; ș
• Euro%a; "6& millioane de turi ti 7$2F: ș
• Asia i )acific; 18& millioane de turi ti 721F: ș ș
• America; 1"& millioane de turi ti 716F: ș
• 0iddle East; $2 millioane de turi ti 76F: ș
• Africa; "8 millioane de turi ti 7$F: ș
17
,r-aniza ia 0ondial! a #urismului ra%orteaz! urm!toarele zece !ri ca ț
ț
fiind cele mai vizitate %e %lan interna ional din 2&&& %*n! (n 2&&9 ț 7#a1elul
3.:. >n 2&&88
+.4.A au (nl!turat 4%ania de %e cel de6al doilea loc8 (n tim% ce 5ran a
a continuat s! ț
conduc! (n ceea ce %rive te sosirile de turi ti str!ini. >n continuare8 (ns!8 cele
mai vizitate ș ș
!ri se afl! %e continentul euro%ean. ț
18
>ncas!rile din turismul interna ional au crescut de la 9"2 1il. +4 X 76"1 Y: (n
2&&88 ț
cores%unz!tor unei cre teri (n termeni reali de 1.8F fa ! de 2&&7. ș
ț Iar (n anul 2&&9
turismul interna ional a (ncasat numai o sum! de 8$2 1illioane X +4 7611
1illioane Y: ț
7Lraficonul 3.:8 aceasta este cu 9& 1illion X +4 73& 1illion Y:8 mai %u in dc*t (n
anul 2&&8. ț
Aceast! sum! (ncasat! se re%artizeaz! (n felul urm!tor %e re-iuni; 7Lraficonul ".:
,r-aniza ia 0ondial! a #urismului ra%orteaz! urm!toarele zece !ri
ca fiind ț ț
%rimele clasate (n ceea ce %rive te c* ti-urile %rovenite din turism (n anul 2&&9 ș
ș 7#a1elul
".:. Este im%ortant de remarcat fa%tul c! ma9oritatea se afl! %e continentul euro
%ean8 dar
i fa%tul c! 4tatele +nite ale Americii continu! s! se claseze %e %rimul loc. ș
19
,r-aniza ia 0ondial! a #urismului ra%orteaz! fa%tul c! urm!toarele 1& !ri sunt ț
ț
%rimele clasate (n to%ul !rilor emi !toare de turi ti (n anul 2&&9. ț ț ș
7#a1elul $.:. )entru cea
de6a cincea oar! la r*nd turi tii -ermani ocu%! locul (nt*i (n cadrul acestei
clasific!ri ș
C-7- 30. /.:.'0'- )(0 - *.& 7+3- ș T0=-7+7 $.
ORA UL Ș ARA Ț
VIZITATORI INTERNA IONALI Ț
@3.7.)0&-A
ANUL
1. )aris 5ran a ț 1".8 2&&9
2&
2. 'ondra 0area Critanie 1".1 2&&9
3. Can-HoH #ailanda 1&.21 2&&9
". 4in-a%ore 4in-a%ore 9.7 2&&9
$. Zuala 'um%ur 0alaezia 8.9" 2&&8
6. PeV [orH 4tatele +nite 8.7 2&&9
7. Du1ai Emiratele Ara1e +nite 7.$8 2&&8
8. Istan1ul #urcia 7.$1 2&&9
9. Oon- Zon- Oon- Zon- 7.&1 2&&9
1&. 4han-hai .hina 6.7 2&&7
74urs!; htt%;WWro.ViHi%edia.or-WViHiW#urism:
.ererea turistic! mondial! se caracterizeaza deci %rin evolu ii
calitative si ț
cantitative considera1ile8 care influen eaz! direct ansam1lul %ie ei turistice
mondiale. ț ț
1.$.1 P(-/.:.+&.
,r-aniza ia 0ondial! a #urismului 7+P=#,: %revizioneaz! c! turismul ț
interna ional va continua s! se dezvolte cu un %rocent anual de "F.
.u a%ari ia e6 ț ț
comer ului8 %rodusele turistice au devenit unul dintre cele mai comercializate
articole de ț
%e internet. )rodusele i serviciile turistice au devenit dis
%oni1ile %rin mi9locirea ș
intermediarilor8 de i furnizorii de turism 7hotelurile8 com%aniile de trans%orturi
aeriene8 ș
etc.: ( i %ot vinde direct serviciile. Aceasta a e@ercitat %resiune asu%ra
intermediarilor at*t ș
din %artea comercian ilor on6line c*t i din %artea celor tradi ionali. ț ș ț
46a su-erat fa%tul c! e@ist! o corela ie %uternic! (ntre cheltuielile
%e ca% de ț
locuitor din turism i -radul de im%licare al res%ectivei !ri (n conte@tul -lo1al.
Pu numai ș ț
ca rezultat al contri1u iei economice im%ortante la industria turistic!8 dar i ca
indicator al ț ș
-radului de (ncredere cu care cet! enii -lo1ali im%ulsioneaz! resursele de %e -lo1
%entru ț
1eneficiul economiilor locale. Acesta este motivul %entru care oricare estimare a
evolu iei ț
(n turism %oate servi ca un indiciu a influen ei relative %e care fiecare stat (l
va e@ercita %e ț
viitor.
4e %reconizeaz! c! '+(.63+7 640 .07 ț va demara (n %rimul sfert al
secolului al
KKI6lea8 de i %rin com%ara ie cu destina iile tradi ionale num!rul turi tilor care
vor z1ura ș ț ț ț ș
%e or1ita s%a ial! va r!m*ne redus8 %*n! c*nd tehnolo-ii moderne ca G ț elevatorul
spa ial ț <
vor contri1ui la ieftinirea c!l!toriei (n s%a iu. ,%timizarea tehnolo-ic! va face
%osi1il! ț
cazarea (n nave s%a iale6hotel8 amena9ate %e aero%lane 1azate %e %utere
solar! sau (n ț
diri9a1ile de mari dimensiuni. Ooteluri su1acvatice8 cum este OMdro%olis din Du1ai8
vor
mai fi construite. )e oceane8 turi tii vor fi a te%ta i %e mari vase de croazier!
sau chiar (n ș ș ț
ora e plutitoare ș .
1.$.2 T-&*.& - ț
.a rezultat al recesiunii din anii 2&&&8 sosirile interna ionale au suferit o
%uternic! ț
reducere (nce%*nd cu anul 2&&8. .re terea din 2&&7 B 2&&8 a fost de numai
387F %e ș
%rimele 8 luni din 2&&8. )ia a asiatic! i cea a )acificului au fost afectate i
%ia a din ț ș ș ț
Euro%a a sta-nat (n tim%ul lunilor de var!8 (n tim% ce cea America a avut rezultate
mai
1une deoarece %rin reducerea ratei de e@%aniune i6a asi-urat o cre tere
de 6F din ș ș
ianuarie %*n! (n au-ust 2&&8. Doar ,rientul 0i9lociu i6a continuat cre terea ra
%id! (n ș ș
aceast! %erioad!8 atin-*nd o cre tere de 17F fa ! de aceea i %erioad!
a anului 2&&7. ș ț ș
Aceast! (ncetinire suferit! de turismul interna ional s6a reflectat i la nivelul
industriei de ț ș
21
trans%ort aerian8 %rintr6o cre tere ne-ativ! (n se%tem1rie 2&&8 i o cre tere
de 3.3F a ș ș ș
traficului de %asa-eri %*n! (n se%tem1rie. Industria hotelier! a ra
%ortat8 de asemeni8 o
reducere8 -radul de ocu%are a camerelor continu*nd s! fie (n declin.
Deoarece situa ia ț
economic! -lo1al! s6a deteriorat dramatic (n tim%ul lunilor se%tem1rie i octom1rie
ca ș
rezultat al crizei financiare -lo1ale8 era de a te%tat ca trendul s! continue (n
2&&8 i 2&&9. ș ș
Aceast! situa ie s6a intensificat %rin fa%tul c! %e durata %rimelor " luni din 2&&9
sosirile ț
au sc!zut la 8F8 unele re-iuni fiind afectate i mai mult datorit!
influen ei virusului ș ț
AO1P1.
1.7 T+(.63+7 ?& R)3B&.0
om*nia dis%une de un im%ortant
%otenţial turistic8 at*t natural c*t /i cultural6
istoric. )otenţialul natural este dat de marea
varietate a %eisa9ului 7de la %eisa9ul marin /i
deltaic la cel montan B (m%!durit8 cu %a9i/ti
(ntinse sau8 din contr!8 cu creste ascuţite /i
st*nci -ola/e: /i8 deasemenea de marea
1o-!ţie a izvoarelor minerale /i termale ce o
%laseaz! %e unul din %rimele locuri (n
Euro%a. )otenţialul cultural este dat de varietatea vesti-iilor 7ale
culturilor neolitice8
-rece/ti8 romane8 dacice:8 monumentelor istorice8 arhitectonice8 de art! /i de
foarte 1un!
conservare a civilizaţiei %o%ulare 7folclor8 etno-rafie8 arta %o%ular!:. #urismul
rom*nesc
dis%une (n %rezent de a%ro@imativ 3&& &&& locuri de cazare8 din care
"3F se afl! (n
staţiunile 1alneo6climaterice de %e litoralul 0!rii Pe-re8 16F (n staţiunile
1alneare din
restul ţ!rii8 6F (n staţiunile montane etc. +nit!ţile de cazare cu%rind hoteluri
7$6F din
totalul locurilor de cazare:8 vile8 hanuri turistice8 moteluri8 cam%in-uri8 ca1ane8
%ensiuni.
Din totalul locurilor de cazare cea mai mare %ondere o deţin unit!ţile de 162 stele
7"6F
din total:8 dar e@ist! /i unit!ţi de 36" stele 76F din total:. 4taţiunile montane8
marine sau
1alneoclimaterice8 %recum /i ca1anele8 motelurile /i alte forme de
cazare8 ofer!
%osi1ilit!ţi variate de formule de vacanţ!; al%inism8 e@cursii8 s%orturi de iarn2
sau nautice8
v*n!toare8 %escuit. IPe-u \ 4udiu8 o%. .it.8 %. 2&"J ț
)otenţialul natural /i caracterul car%ato6danu1iano6%ontic al ţ!rii
determin!
varietatea formelor de turism care se %ot %ractica; turismul de litoral8 turismul
(n
Delta Dun!rii8 turism montan8 turism 1alnear8 alte forme.
>n ultimii ani8 om*nia a devenit o destinaţie %referat! %entru mulţi euro%eni 7mai
mult de 6&F dintre turi/tii str!ini %rovin din ţ!rile mem1re +E:
Pum!rul turi tilor cre te foarte dinamic. >n 2&&2 au sosit "88 millioane de turi
ti8 ș ș ș
efectu*nd om*niei o (ncasare de "&& millioane de euro8 de9a (n 2&&6 686 millione de
turi ti8 efectu*nd o (ncasare de 6&7 millioane de euro. >n 2&&$ au investi 88&
millioane de ș
euro.
De9a din anii 199& turismul de shii mer-e cel mai 1ine (n .ar%a i8 cealalt! atrac
ie ț ț
%rinci%al! este 0area Pea-r!8 aici destina iile %rinci%ale sunt .onstan a i 0amaia
ț ț ș
4ectorul turistic adau-! "F la )IC6ul om*niei i asi-ur! loc de munc! %entru &88 ș
millioane de oameni8 a adar du%! comer ocu%! locul doi (n sectorul serviciilor. >n
2&&6 ș ț
au (nre-istrat 2& millioane de -!zduiri de noa%te8 care este recordul
%*n! acum. Doi6
tr!imea t*r-urilor de comer din euro%a central! sunt or-anizate (n
om*nia8 a adar ț ș
22
a%ro@imativ 3&&.&&& turi ti str!ini attra-e (n ar!. .ei mai mari
ora e asemenea sunt; ș ț ș
Cucure ti8 .lu96Pa%oca8 Ia i i #imi oara. ș ș ș ș
4ectorul turismului se dezvolt! cel mai dMnamic din ar!. Din cele mai 1une 1&& ț
de hoteluri al lumii 17 sunt %rezen i %e %ia a om*n!. ț ț
N+38(+7 '+(.2'.7)( 6'(8.&. ,0(- 0+ 6)6.' ?& R)3B&.0 .& 0&+7 2CC>
T0=-7+7 7
D8(. *.& U&.+&-0 E+()4-0&8
#otal +niunea Euro%ean! B 5.5$$.C97
• +n-aria 6 1.9$&.38&
• Cul-aria 6 1.11".&82
• Lermania 6 $21.67$
• Italia 6 "33.167
• )olonia 6 276.$2$
• Austria 6 21&.1"3
• 5ranţa 6 183.36&
• 4lovacia 6 1"8."""
• e-atul +nit 6 128.1$&
• .ehia 6 13$.368
• Lrecia 6 117.9&&
• 4%ania 6 7&.97&
A7'- 18(. *.& E+()40
• e%u1lica 0oldova 6 1."28.$6&
• +craina 6 731.&&&
• #urcia 6 3&2.&&&
• 4er1ia 6 18&.&&&
• ussia 6 62.6"8
T+(.2'. *.& A3-(.,0 6 191.71C
• Crazilia B ".169
• .anada B 39.989
• 4tatele +nite B 137.31&
T+(.2'. *.& A6.0 6 223.>>3
• .hina B 26.182
• India B 9.36"
• Israel B 9$.76&
• Sa%onia B 13.&$&
T+(.2'. *.& A5(.,0 6 1>. T+(. '. *.& A+6'(07.0 ș B 13.>33
T)'07 *.& 7+3- – >.>$2.119
L),+(. *.& P0'(.3)&.+7 M)&*.07 UNESCO
• Delta Dun!rii
• A ez!ri cu 1iserici fortificate din #ransilvania ș
• 0!n!stirea Oorezu
• Cisericile %ictate din nordul 0oldovei
• 5ort!re e dacice din 0un ii ,r! tiei ț ț ș
• .etatea 4i-hi oara ș
• Ciserici de lemn din 0aramureș
)ro1lema %rinci%al! a turismului rom*nesc (n %erioada urm!toare
inclusiv a
turismului rural este calitatea %rodusului turistic %rivit!8 (n
%rinci%al8 su1 as%ectul
serviciilor turistice8 f!r! de care nici un %atrimoniu turistic8 oric*t ar
fi de valoros8 nu
%oate fi valorificat eficient.
idicarea calit!ţii %rodusului turistic rom*nesc8 indiferent de forma sa concret!8
necesit! a%licarea unor strate-ii de fle@i1ilitate8 de diversificare a -enurilor de
%restaţii
turistice /i de diferenţiere a %rodusului turistic oferit8 com
%arativ cu ofertele
concurenţilor.
23
Riitorul turismului rom*nesc la (nce%utul mileniului III de%inde
hot!r*tor de
ca%acitatea a-enţilor economici /i a s%aţiului de a valorifica %otenţialul deose1it
de care
dis%unem8 de a se ada%ta e@i-enţelor cresc*nde ale cererii turistice /i de a ridica
calitatea
activit!ţii turistice su1 toate as%ectele8 adic! de a or-aniza /i realiza un turism
modern /i
com%etitiv. #otodat!8 de%!/irea nea9unsurilor /i dificult!ţilor cu
care este confruntat
turismul rom*nesc (n %rezent necesit! o %olitic! naţional! coerent! /i eficient!.
E@em%lul
ţ!rilor care au realizat un turism dezvoltat este edificator (n acest sens.
Av*nd (n vedere c! %otenţialul turistic de care dis%unem este su%erior celui din
celelalte ţ!ri din Euro%a central! /i de Est8 (n %erioada urm!
toare se im%une
reconsiderarea locului /i rolului turismului8 inclusiv al turismului
rural8 (n cadrul
economiei noastre naţionale.
)rin orient!ri de dezvoltare a turismului8 om*nia se %oate transforma dintr6o ţar!
cu un %otenţial turistic 1o-at /i variat (ntr6o ţar! cu un turism
dezvoltat8 modern /i
com%etitiv.
'a realizarea acestui o1iectiv strate-ic al turismului rom*nesc8
turismul rural
%oate /i tre1uie s! aduc! o contri1uţie su1stanţial!. 4%eciali/tii (n domeniu
consider! c!
turismul rural8 a-reat /i solicitat (n %rezent %e %iaţa turistic!8
va constitui turismul
viitorului /i va avea un a%ort im%ortant la rezolvarea %ro1elemelor menţionate.

1.> A64-,'-7- U&.+&.. E+()4-&- *.& *)3-&.+7 '+(.6'.,

Im%ortanta economica a turismului a determinat institutiile euro%ene
sa se
concentreze asu%ra acestui sector in ciuda a1sentei unei 1aze le-ale. Detinand $3F
din
%iata8 +niunea este cea mai mare re-iune turistica din lume. Aceasta industrie re
%rezinta
$8$F din )IC6ul +niunii si ofera 6F din totalul locurilor de munca. )rima
rezolutie a
.onsiliului in le-atura cu acest su1iect8 datand din 1& a%rilie
198"8 a recunoscut
im%ortanta turismului %entru inte-rarea euro%eana si a invitat .omisia sa faca %ro
%uneri.
, Decizie ulterioara din 22 decem1rie 1986 a sta1ilit un comitet
de consiliere %e
%ro1leme de turism si a cerut statelor mem1re sa ia le-atura cu acesta. In acelasi
an a fost
instituita o linie de 1u-et %entru finantarea contri1utiei ,)3+&.'0(-
menita sa s%ri9ine
eforturile statelor mem1re de %romovare %e %ietele din afara .E. Acestea includ
masuri
care faciliteaza traversarea frontierelor si %rote9area sanatatii8 si-urantei si a
intereselor
directe ale turistilor.
1.>.1 P)7.'.,. ,)3+&.'0(- .& *)3-&.+7 '+(.6'.,
Instituţiile +niunii Euro%ene au recunoscut rolul ma9or al turismului
(n cadrul
economiilor lor. >n +niunea Euro%ean! turismul -enereaz! 8 milioane de locuri de
munc!
/i contri1uie cu $8$ F la formarea )IC8 fiind considerat o industrie im%ortant! cu
un mare
%otenţial de cre/tere (n viitor.
.u toate c! este considerat un sector de o im%ortanţ! vital!8 nu
e@ist! o 1az!
le-al! (n tratatele +E %entru o %olitic! comun! (n domeniul
turismului care s! se
concentreze %e %ilonul Gturis A ca raură de activitate”.
'a nivelul .omisiei Euro%ene e@ist! totu/i un or-anism s%ecializat %entru turism
B D.(-,1.0 T+(.63 din cadrul Directoratului %entru 4ervicii8 .omerţ
/i #urism8 e6
1usiness /i IDA din cadrul Directoratului Leneral %entru >ntre
%rinderi 7en-l. DL
Enter%rise:. Direcţia #urism 7en-l. #ourism +nit: (/i desf!/oar!
activitatea (n str*ns!
coo%erare cu .omitetul .onsultativ %entru #urism care are re
%rezentanţe (n statele
2"
mem1re8 ca /i alte instituţii euro%ene; )arlamentul Euro%ean8
.onsiliul de 0ini/tri8
.omitetul Economic /i 4ocial /i .omitetul e-iunilor. +rm*ndu6/i
aceast! %olitic!
1azat! %e consultanţ! /i %arteneriat8 Direcţia #urism %!streaz! o
relaţie str*ns! cu
or-anizaţiile re%rezentative din industria turistic! %recum /i cu alte -ru%uri de
interes8 (n
s%ecial atunci c*nd este vor1a de chestiuni s%ecifice. De fa%t misiunea Direcţiei
#urism
este de a se asi-ura c! interesele sectorului turistic sunt luate (n conside rare;
6 (m1un!t!ţirea cuno/tinţelor de turism /i diseminarea informaţiilorA
6 stimularea coo%er!rii transfrontaliereA
)oliticile comunitare din alte domenii au im%act direct asu%ra turismului /i %ot
afecta elemente cum ar fi %reţul %roduselor turistice %rin
intermediul m!surilor din
domeniul trans%ortului8 mediului8 %rotecţiei consumatorului8 %re-!tirii
%rofesionale8
societ!ţii informaţionale /i nu (n ultimul r*nd din domeniul com%etiţiei /i %ieţei
interne.
Pevoia de e@istenţ! a unor mecanisme care s! includ! /i interesele turismului (n
%oliticile
comunitare s6a reflectat (n comunicarea .omisiei din anul 2&&1; GSă lucră îpreună
pentru viitorul turisului european< care au luat (n considerare %atru
chestiuni cheie;
informaţiaA %re-!tirea %rofesional! 7trainin-6ul:A calitatea /i dezvoltarea
dura1il!A noile
tehnolo-ii. .omisia a su1liniat im%ortanţa schim1ului de informaţii /i de e@
%erienţ! (ntre
%!rţile interesate8 %entru a %re-!ti im%lementarea acţiunilor recomandate (n
comunicare.
E@tinderea istoric! a +niunii Euro%ene (n 2&&" cu (nc! 1& noi state a f!cut ca
su%rafaţa acesteia s! creasc! cu 2$F8 %o%ulaţia cu 2&F8 iar )IC6ul cu $F. >n 2&&7
sa
al!turat +E om*nia /i Cul-aria8 f!c*nd astfel ca num!rul statelor mem1re s! a9un-!
la
27. A%ar astfel o serie de %rovoc!ri /i o%ortunit!ţi %entru
dezvoltarea turismului;
#ooperarea la nivelul +niunii Euro%ene este relevant! dac! aduce un %lus de
valoare. Au
fost identificare trei domenii (n care acţiunile +niunii Euro%ene %ot
aduce un%lus de
valoare statelor mem1re. Acestea sunt;
1. Bbunătă3irea ba.elor de date statistice coune 6 %entru a oferi informaţii
corecte
cu %rivire la industria turismului 6 re%rezint! o %recondiţie %entru analize com
%arative8
%entru schim1 de idei /i de e@%erienţ! /i se adreseaz! (n s%ecial %ro1lemelor
strate-ice
din sectorul turisticA
2. #oncentrarea pe anali.e coparative %entru a %utea cunoa/te detaliat
activit!ţile
turistice (n ţ!rile mem1re /i (n acest fel dezvoltarea calit!ţii definiţiilor /i
indicatorilor8
%rin formularea unei viziuni a turismului dura1ilA
3. #onsolidarea integrării politicii de turis (n cadrul celorlalte
%olitici cu care are
le-!tur!.
#urismul este un sector de natur! transversal! afectat de numeroase %olitici ale
+niunii Euro%ene /i numeroase eforturi comune ar tre1ui adesea
concentrate %e
%ro1lemele de natur! orizontal!. .re/terea economic! din anii urm!tori
ar tre1ui s!
%rovin! (n urma im%lement!rii reformelor structurale /i %rin (m1un!t!
ţirea condiţiilor
cadrului -eneral at*t %entru cet!ţenii c*t /i %entru (ntre%rinderile din +niunea
Euro%ean!.
+ltimul %unct din aceast! list! se afl! (n centrul discuţiilor ce au loc la nivelul
+niunii
Euro%ene. )ro1lema este dac! turismul ar tre1ui s! ai1! o %olitic! orizontal! %ro
%rie sau
dac! turismul ar tre1ui considerat (n #ratatul +E ca unul dintre domeniile su%ort8
care va
9uca un rol com%lementar (n +niunea Euro%ean! %entru statele mem1re.
>n +E se acord! o atenţie tot mai mare turismului dura1il8 turism ce este via1il
din
%unct de vedere economic /i social8 f!r! distru-erea mediului (ncon9ur!tor /i a
culturii
locale. Dura1ilitatea (nseamn! succesul afacerilor /i al economiei8
%rote9area /i
2$
conservarea mediului natural /i res%onsa1ilitate social!. .onform
.omisiei Euro%ene8
calea s%re dezvoltarea dura1il! a turismului (n Euro%a este %rin consolidarea
cadrului de
acţiuni e@istent /i realizarea celei mai 1une metode de %unere (n %ractic! a
acesteia.
+na dintre cele mai strin-ente %ro1leme ale turismului euro%ean este
dac! ar
tre1ui s! e@iste o proovare unitar!. Aceasta nu este o %ro1lem!
%olitic! sau
administrativ!8 (n sensul c! sin-urul lucru %e care decidenţii %olitici (l au de f!
cut este s!
%un! la un loc vechile %lanuri cu cele noi8 s! lucreze al!turi de cercet!tori /i
staHeholderi
%rofesioni/ti /i s! decid!8 de la un caz la altul8 dac! este mai utilWeficient s!
%romoveze
(ntrea-a Euro%!8 numai anumite %!rţi din aceasta sau s! ofere -uvernelor
%osi1ilitatea 7/i
s%ri9inul: s! realizeze %romovarea la nivel local. >n ultimul
caz8 este interesant de
o1servat dac! -uvernele locale sunt ca%a1ile s! %romoveze resursele
culturale sau
naturale comune mai multor re-iuni8 sau realit!ţile unor re-iuni izolate. >ntr6un
cuv*nt8
dac! au ca%acitatea de a acţiona dincolo de %ro%riile lor com%etenţe.
1.>.2. O(90&.:0(-0 '+(.63+7+. ?& UE
#urismul este un sector de activitate cu %rofil com%le@8 un a-re-at de servicii /i
activitaţi cu in%licaţii multi%le (n toate ramurile vieţii naţionale. ezult2 c2
turismul8 ca
sector de activitate social6 economic8 nu %oate fi limitat e@clusiv la activitatea
unui sin-ur
de%artament sau or-anism -uvernamental. De aceea in turism mai mult ca (n alte
sectoare
de activitate8 tre1uie s2 se consolideze o strans2 coordonare (ntre diversele de
%artamente
/i or-anizaţii care se ocu%a cu activitatea turistica. >n consecinţ2 8 (n afara
coordonarii
centrale a activit2ţii turistice la nivelul economiei naţionale8
tre1uie s2 e@iste o
coordonare /i (ntre re%rezentanţii or-anismelor -uvernamentale de turism la nivel
zonal
/i8 res%ectiv8 local.
0ai tre1uie menţionat /i fa%tul c2 industria turistic28 %rin le-aturile ei cu a%roa
%e
toate sectoarele vieţii economice8 im%une ca or-anismele de turism s2 menţin2 o le-
atur2
continu2 cu toate de%artamentele8 or-anismele8 firmele /i or-
anizaţiile interesate /i
im%licate (n dezvoltarea turismului.
Industria turistic! include o -am! lar-! de activit!ţi (n care sunt im%licaţi
diver/i
factori ce se im%lic! (n 1una desf!/urare a activit!ţii turistice. Ace/tia %ot fi
din sectorul
%rivat sau %u1lic8 societ!ţi comerciale sau asociaţii %rofesionale8
or-anisme locale8
re-ionale8 naţionale sau internaţionale.
>n ţ!rile +E8 activitatea turistic! este coordonat! de un or-anism
central8 cu
atri1uţii mai lar-i sau mai restr*nse8 (n funcţie de nivelul de dezvoltare a
turismului /i
im%ortanţa acestuia (n economie. Aceste or-anisme centrale %ot fi;
6 minister de sine st!t!tor sau de%artament %u1lic8 direcţie sau directorat8
secretariat
(n cadrul unor ministere cu structur! mai com%le@! 7al Industriei
/i .omerţului8 al
#urismului /i .omerţului8 al #rans%ortului /i #urismului:A
C04 2. ASPECTE PRIVIND TURISMUL RURAL I Ș
AGROTURISMUL
#urismul rural /i a-roturismul sunt noţiuni ce %entru mulţi (nseamn2 acela/i lucru8
(ns2 turismul rural are o sfer2 de cu%rindere mai lar-a astfel; '+
(.63+7 (+(07 este un
concept care acoperă activitatea turistic4 desfă5urată 5i condusă de popula3ia
locală 5i
ba.ată pe poten3ialul natural 5i antropic local, (n tim% ce 09()'+(.63+7
este o foră
particulară a turisului rural, cuprin.ând activitatea turistică
propriu-.isă! ca.are,
pensiune, circula3ie turistică, derularea prograelor, prestarea
serviciilor de ba.ă
26
suplientare, cât 5i activitatea econoică, de regulă agricolă,
practicată de ga.dele
turi5tilor Cactivită3i productive de ob3inere 5i prelucrare a
produselor agricole în
gospodărie 5i coerciali.area acestora către turi5ti, sau prin re3ele coerciale,
precu
5i odul de petrecere a tipului liberDI.*ndea et8 Erdeli et8 )e%teanu et8 imon8
2&&38 o% Ș
cit.8 %. 12617J* Am1ele forme de turism se (ncadreaz2 (n noţiunea mai -eneral2 de
turism
Gmoale<8 cel ce se %ractic2 f2r2 a deran9a echili1rul natural dintr6un areal.
2.1. C)&,-4'- 2. *-5.&.1..
#urismul rural este8 un fenomen de dat! recent!. De mult tim% B chiar decenii
%entru multe ţ!ri euro%ene B se %ractic! fie s%ontan8 fie or-anizat8 activit!ţi
turistice (n
mediul rural. .eea ce este nou8 (ns!8 se refer! la dimensiunea
fenomenului turistic (n
s%aţiul rural. Aceast! e@%ansiune este determinat! de e@istenţa a dou! motivaţii
%entru
turismul rural; %e de o %arte este vor1a de relansarea /i dezvoltarea domeniului
rural8 iar
%e de alt! %arte8 de o form! de turism alternativ! la turismul de mas! tradiţional.
)rivit (n ansam1lu8 turismul rural include o %alet! lar-! de modalit!ţi de cazare8
de activit!ţi8 evenimente8 festivit!ţi8 s%orturi /i distracţii8 toate
desf!/ur*nduse (ntr6un
mediu ti%ic rural. .u toate acestea8 o definiţie c*t mai e@act! a termenului de
turism rural
/i care s! fie utilizat! (n mod unitar %e tot continentul
euro%ean se confrunt! cu
numeroase %ro1leme s%ecifice.
N#urismul rural este un conce%t care include toate activit!ţile
turistice care se
desf!/oar! (n mediul ruralN
#r!s!turile %rinci%alre; a%ro%ierea de natur!8 a1senţa mulţimii 7de oameni:8
lini/te
/i un mediu am1iant NnemecanizatN8 contacte %ersonale B (n o%oziţie cu
izolaţionismul /i
anonimatul ti%ic ur1an8 senzaţia de continuitate /i sta1ilitate8 de tr!ire a unei
NistoriiN8 vie
/i trainic!8 %osi1ilitatea de a cunoa/te (ndea%roa%e locurile /i
oamenii acelor locuriA
contactul nemi9locit cu autorit!ţile locale8 cu %reocu%!rile8 cu activitatea s
%ecific! zonei8
cunoa/terea (ndea%roa%e a afacerilor ce se fac %e %lan local8 iar
faţ! de comunitatea
rural!8 (nre-istrarea (n minte a identit!ţii indivizilor comunit!ţii8
%recum /i a altor
tr!s!turi s%ecifice ce ţin de Nadev!ratulN turism rural este un fel de inte-rare (n
comunitate
%e %erioada se9urului , alt! definiţia;
9urisul rural este un concept care cuprinde activitatea turistică organi.ată 5i
condusă de popula3ia locală 5i care are la ba.ă o strânsă legătură cu ediul abiant,
natural 5i uan.
>n li%sa unei alte definiţii adecvate a turismului rural8 a-reat! %e teritoriul
+E /i (n
afara acestuia8 termenul folosit este acela de Nturism verdeN8 culoarea B
sim1ol8 av*nd
rostul de a distin-e aceast! form! de turism de celelalte8 cum
sunt; Nturismul al1N
7s%orturile de iarn!:8 Nturismul al1astruN 7vacanţele la mare: /i
a/anumitul Nturism al
luminilorN 7turismul ur1an:. >n acest fel8 Nturismul verdeN %oate fi definit ca o
activitate
turistic! %racticat! at*t (n zonele rurale /i (n acele locuri de litoral /i delt!
unde turismul
s%ecific nu este %rea dezvoltat8 c*t /i (n zonele de dealuri /i
montane care nu au o
destinaţie s%ecial! %rivind %racticarea s%orturilor de iarn!8 %recum /i (n alte s
%aţii rurale.
>n toate aceste areale8 Nturismul verdeN vine (n (nt*m%inarea dorinţelor
vizitatorilor de a
se inte-ra ei (n/i/i mediului am1iant8 natural /i uman8 %recum /i (n im%licarea
direct! a
%o%ulaţiei locale (n %restarea de servicii c!tre turi/ti.
NA-roturismulN este un conce%t de dat! mai recent! (n +E8 cu referire la diferitele
forme de turism aflate (n le-!tur! direct! cu activit!ţile a-ricole /iWsau cu
construcţiile
27
care au avut alte destinaţii8 dec*t a-ricole. Aceast! form! s%ecific! de turism
rural este
susţinut! de micii %ro%rietari de la ţar! activitatea desf!/urat! (n
-os%od!ria %ro%rie
r!m*n*nd deci %rinci%ala ocu%aţie /i surs! de venit. Adesea8 se face
o distincţie (ntre
Na-roturismN /i Nfarm tourismN 7turism de ti% Nferm! ţ!r!neasc!N:
sau echivalentul
acestuia8 folosirea caselor ţ!r!ne/ti locuri de cazare a turi/tilor 7case de oas
%eţi (nchiriate
%e %erioada concediilor:8 case de s!n!tate etc. acesta nu este a-roturism (n sensul
strict al
cuv*ntului8 de vreme ce aceste case ţ!r!ne/ti (/i %ierd funcţiunea a-ricol! sau nu
sunt %rea
mult tim% ocu%ate de ţ!ranii activi. >n ciuda %ierderii le-!turii
directe cu activitatea
a-ricol! %ro%riuB zis!8 Nfarm tourismN6ul este o im%ortant! form! de turism rural
cu un
considera1il a%ort (n economia local!8 acolo unde acesta se %ractic!.
A/adar8 turismul rural este o form! de turism care se desf!/oar! (n mediul rural8
valorific*nd resursele turistice locale 7naturale8 culturale /i
umane: ca /i dot!rile /i
echi%amentele turistice8 inclusiv %ensiunile /i fermele a-roturistice.
+tilizeaz! diverse
s%aţii de cazare; hanuri /i hoteluri rurale8 ad!%osturi8 sate de vacanţ! etc. /i
(m1rac! forme
variate de se9ur8 cu un s%ectru lar- de motivaţii.
#urismul rural constituie o alternativ! la turismul tradiţional8 clasic8 desf!/urat
(n
staţiuni /i centre turistice8 %recum /i la oferta turistic! NstandardN Bde ti%
industrial.
Agroturismul este o form! a turismului rural care utilizeaz! %entru
cazare /i
servirea mesei numai %ensiunile turistice /i %ensiunile a-roturistice8
1eneficiind de un
mediu ne%oluat /i %itoresc8 de atracţiile turistice naturale /i de valorile
culturalB istorice8
de tradiţiile /i o1iceiurile %rezente (n mediul rural.
4%aţiul rural %rin com%onentele sale satisface o %alet! lar-! de motivaţii; odihn!
/i recreere8 cunoa/tere8 cultur!8 %racticarea s%ortului8 cur! de aer sau 1alnear!8
v*n!toare
/i %escuit8 oferind a-roturismului o arie mare de cu%rindere a %osi1ilit!ţilor de
loisir.
)rin aceasta8 a-roturismul este un mi9loc de valorificare inte-ral! a mediului
rural
cu %otenţialul s!u a-ricol8 turistic8 uman /i tehnicoBeconomic.
A-roturismul %rezint! unele tr!s!turi ce6l diferenţiaz! de turismul
tradiţional8
standard /i anume;
Q consumul turistic se %etrece (n mediul rural8 unde esenţiale sunt;
calitatea %ensiunii
turisticeWa-roturistice /i serviciilor de %rimire la fermieri8 cunoa/terea mediului
natural8
uman /i cultural8 %recum /i ori-inalitatea %roduselor turisticeA
Q oferta turistic! este autentic!8 diferenţiat!8 multi%l! (n
diversitatea sa8 or-anizat! /i
condus! de fermieri8 deci de oamenii satuluiA
Q este o activitate economic! com%lementar! e@%loataţiei a-ricole /i nu o
alternativ! sau o
su1stituţie a acesteiaA
Q ofer! %o%ulaţiei cu venituri reduse %osi1ilitatea de odihn! /i reconfortare8 de
%etrecere a
tim%ului li1er din vacanţe sau VeeHBend6uri8 (n %eisa9ul %itoresc al
mediului rural8 cu
valori culturalBeducative /i cu o os%italitate s%ecific!A
Q nu necesit! investiţii foarte mari %entru amena9!ri de infrastructur!
/i su%rastructur!
turistic! sau %entru alte dot!ri de %rofilA
Q se evit! marile a-lomer!ri turistice de %e litoral sau din staţiunile 1alneare
sau montaneA
Q este un turism NdifuzN %rin s%ecificul ofertei sale diversificate /i de mare r!s
%*ndire (n
s%aţiuA astfel8 a%arent8 nu aduce %re9udicii %rea mari mediului natural /i al celui
construit8
dar /i aici tre1uie s! se ţin! seama de un anumit N%ra- ecolo-icN /i N%ra-
fizicN. )entru ca
aceast! tr!s!tur! s! se (nscrie foarte 1ine (n conce%tul de ecoturism8
tre1uie avut! (n
28
vedere Nca%acitatea de %rimireN a satului /i a arealului limitrof8 mai ales (n
condiţiile unui
turism de se9ur8 (n lunile de var!A
Q nu este com%ati1il cu turismul de mas!.
2.2. A9()'+(.63 2. -,)'+(.63
A-roturismul ca activitate economicoBsocial! tre1uie s! devin! o com
%onent!
ecoturismului /i ca atare8 cele 1& %rinci%ii %entru dezvoltarea dura1il! turismului
se %ot
a%lica /i (n acest caz. Aceste %rinci%ii sunt;
1. ")7)6.(-0 *+(0=.78 a resurselor turistice 7e@%loatare o%tim!8 conservare8
%rote9are:.
2. R-*+,-(-0 6+4(0,)&6+3+7+. /i a risi%ei de resurse turistice.
3. M-&1.&-(-0 *./-(6.'81.. &0'+(07-8 culturale /i sociale a s%aţiului rural.
. I&'-9(0(-0 09()'+(.63+7+. (n %lanificarea /i strate-ia de
dezvoltare naţional!8
re-ional! /i mai ales local! 7dezvoltarea ofertei8 %romovare /i or-
anizare8 %recum /i
dezvoltarea infrastructurii -enerale /i tehnicoBedilitare:.
5. S4(.E.&.(-0 -,)&)3..7)( 7),07- (n dezvoltarea socioBeconomic! a comunit!ţii8 dar
/i (n
%rote9area naturii /i a valorilor culturale 7efectul multi%licator al a-
roturismului:.
$. I347.,0(-0 ,)3+&.'81.7)( 7),07- (n sectorul turistic %rin s%ri9inirea
-ru%urilor de
iniţiativ! %entru dezvoltarea /i s%ri9inirea ofertei turistice
locale8 %entru %rote9area
mediului (ncon9ur!tor /i a 1unurilor culturale8 de aici rolul or-
anizaţiilor locale ale
%restatorilor de servicii turistice8 (n cazul nostru8 Asociaţia 4!teasc! de #urism
ural.
7. C)&6+7'0(-0 64-,.07.2'.7)( /i a %u1licului (n dezvoltarea a-roturismului /i a
economiei
locale %entru a se evita conflictele de interese (ntre %olitica -uvernamental! /i
cea local!.
>. D-:/)7'0(-0 *+(0=.78 a a-roturismului tre1uie susţinut! %rin %re-!tirea
%rofesional!8
calificare8 %erfecţionare8 formarea formatorilor din r*ndul localnicilor8 %re-!
tirea civic!8
sociolo-ic! adecvat!.
9. P()3)/0(-0 30(F-'.&9+7+. (n a-roturism.
1C. C-(,-'0(-0 2. 3)&.')(.:0(-0 activit!ţii de turism /i a acţiunilor
de %rote9are /i
conservare a mediului (ncon9ur!tor8 %recum /i a resurselor turistice.
>n turismul rural /i8 (n a-roturism8 trei com%onente sunt esenţiale;
teritoriul,
produsele turistice şi oamenii. Profesionalismul, parteneriatul /i
creativitatea sunt
a@ele care conduc a-roturismul s%re un verita1il factor de dezvoltare
rural!8 surs! de
utilizare a forţei de munc!8 direct! /i indirect!8 (ntr6un mediu rural (n %lin!
transformare.
Analiz*nd cele trei com%onente ale activit!ţii de turism rural /i a-
roturism se
%oate a%recia fa%tul c! NfermierulN este actorul %rinci%al8 care st! (n atenţia
-uvernelor /i
or-anismelor ce se ocu%! de amena9area /i dezvoltarea s%aţiului rural.
'u*nd (n calcul cele trei com%onente8 se %ot concluziona urm!toarele;
1. '-(.')(.+7 60'+7+. cu mediul s!u (ncon9ur!tor Bnatural /i construit B/i
resursele
turistice aferente acestuia re%rezint! su%ortul /i Nmateria %rim!N
%entru
a-roturismA e@%loatarea dura1il! a acestuia se (nscrie (n conce%tul de ecoturisA
2. 4()*+6-7- '+(.6'.,- 7oferta turistic!: tre1uie s! fie c*t mai
autentice /i de
calitate8 oferta fiind divers! /i alternativ! la cea NstandardNA %entru
a-roturism
calitatea devine o mare strate-ie ce se re-!se/te (n;
Q 4()5-6.)&07.63 (n %restarea serviciilorA
Q .309.&-0 *- 30(,8 a %roduselor /i serviciilor turisticeA
Q ,)&'()7+7 )4-(0'./ al calit!ţii %roduselor turisticeA
Q 90(0&1.- %entru consumatoriA
29
Q ,(-0(-0 *- 4()*+6- turistice noiA
Q )(90&.:0(-0G 4()3)/0(-0 2. *.6'(.=+.(-0 ofertei turisticeA
3. )03-&.. res%onsa1ili de activitatea de a-roturism se %ot
evidenţia %rin;
profesionalis, responsabilitatea (n e@ercitarea %restaţiilor turistice8
iar de
capacitatea de antreprenori /i de organi.atori8 de%inde calitatea ofertei
turistice.
Din cele %rezentate rezult! c! a-roturismul %oate fi numai o com
%onent! a
turismului rural8 dar8 cu cele mai mari im%licaţii (n valorificarea resurselor
turistice locale
/i (n ridicarea nivelului de viaţ! al locuitorilor8 (n
dezvoltarea socioBeconomic! a
localit!ţii rurale /i comunit!ţii (n -eneral /i nu (n ultimul
r*nd8 (n %rote9area /i
conservarea mediului natural /i construit8 (n conte@tul unei
activit!ţi economice %e
%rinci%ii ecolo-ice.
2.3 M)'./01..7- ,- 6'0+ 70 =0:0 4(0,'.,H(.. 09()'+(.63+7+.
)ornind de la caracteristicile mediului citadin8 al2turate
convenţiilor sociale
s%ecifice8 %oate fi de%istat2 o serie de necesit2ţi %e care or2/eanul le emite din
ce (n ce
mai constant /i tinde s2 le transforme (n acţiuniI.*ndea et8 Erdeli et8 )e%tenatu
et8 imon8 Ș
o%. cit.8 %. 27$J;
• /eîntoarcerea la natur48 motivaţie vala1il2 %entru toate cate-oriile de varst28
se@8
%rofesie8 statut social. Este rezultatul necesit2ţii de rela@are8 s2n2tate8 confort
fizic
/i s%iritualA
• #unoa5terea 5i ade.iunea teporar4 la grupurile de apartenen34
specific4
.onelor rurale8 dintre care %ot fi amintite; familia de ti% %atriarhal8 comunitatea
locativ28 -ru%ul de munc28 -ru%ul folcloric etc.A
• #unoa5terea, în3elegerea 5i creativitatea sunt8 de asemenea8 motivaţii care se
%ot
realiza cu succes (n am1ianţa satului turistic. .ontactul nemi9locit cu %iese ale
• tezaurului istoriei naţionale8 ale folclorului8 ocu%aţiilor tradiţionale /i
o1iceiurilor
%o%ulare8 transform2 vacanţele rustice (ntr6un verita1il %roces de asimilare a unor
noi /i numeroase cuno/tinţeA
• @otiva3iile estetice ce decur- din nevoia de frumos8 ordine8 armonie8
naturaleţe8
determin2 ma9oritatea turi/tilor8 care viziteaz2 satele res%ective8 s2 se
considere
%rivile-iaţi %entru %osi1ilitatea de a cunoa/te locuri at*t de
frumoase /i de
%itore/tiA
• #urio.itatea ce decur-e din informaţii asu%ra os%italit2ţii %o%ulare8
o1iceiurilor
-astronomice8 artizanatului /i ritualurilor s2te/ti8 determin2 dorinţa multor
turi/ti
de a cunoa/te la faţa locului toate acesteaA
• Edihna, cura de aer 5i fructe, consuul de aliente proaspete de care doresc s2
1eneficieze cei care (/i (n-ri9esc s2n2tatea (n vacanţ2A
• Sportul, vân4toarea, pescuitul sportiv, ascensiunile 5i drue3iile sunt
motivaţii
care ca%2t2 o not2 autentic28 l2s*nd loc suficient iniţiativei8
ima-inaţiei /i
(nclinaţiilor individuale.

2. I347.,01.. 06+4(0 *-:/)7'8(.. (+(07-

0anifestarea a-roturismului a %ornit de la necesitatea -!sirii de solu
ii %entru ț
-os%od!riile rurale8 (n sensul cre terii veniturilor %rin
valorificarea %oten ialului ș ț
economic al acestora8 dezvolt*nd serviciile de -!zduire i valorificarea %roduselor
%ro%rii ș
i locale. Astfel8 se consider! a-roturismul ca o ac iune ca%a1il! s! valorifice
e@cedentul ș ț
3&
de cazare e@istent (n -os%od!ria !r!neasc! 7%re-!tit i amena9at %entru
%rimirea de ț ș
oas%e i:8 (n 9urul c!ruia -raviteaz! 1unurile i serviciile oferite s%re consum
%ersoanelor ț ș
care8 %e o %erioad! determinat! vin (n mediul rural %entru rela@are8 odihn! i a-
rement8 ș
cure tera%eutice8 satisfacerea unui ho11M8 ini ierea (n me te u-urile tradi ionale8
etc. ț ș ș ț
>n literatura de s%ecialitate8 c*nd se aduce (n discu ie im%lica iile economice
ale ț ț
a-roturismului se recur-e la o sim%l! enumerare de efecte economice8 f!r! a se
(ncerca
a%recieze a acestui efecte ca i elemente definitorii ale %oliticii de
dezvoltare a zonei ș
rurale8 ci numai din %unct de vedere turistic. Astfel de efecte s(nt; sta1ilizarea
%o%ula iei ț
%rin fi@area for ei de munc!8 crearea de noi locuri de munc!8 diversificarea
modului de ț
utilizare a for ei de munc!8 %luriactivitatea8 %romovarea i
dezvoltarea serviciilor8 ț ș
sus inerea economic! a a-riculturilor8 rea1ilitarea %atrimoniului
edilitar8 ameliorarea ț
-radului de utilizare a for ei de munc! feminine8 atra-erea de noi investi ii. ț
ț
Dincolo de o sim%l! enumerare a unor efecte %ozitive %e care le6ar %utea aduce
fenomenul a-roturistic8 se a1ordeaz! im%lica iile %ozitive %un*nd un accent mai
mare %e ț
tot ce (nseamn! comunitate local! i rolul ei (n dezvoltarea unui domeniu. )!
strarea unei ș
lumi rurale8 cu tot ceea ce are semnificativ su1 as%ect
economic8 social8 cultural
%resu%une ini ierea (n dezvoltarea acestei forme de turism. A-
roturismul tre1uie s! ț
devin! o alternativ! la %ro1lemele a-riculturii i ale zonei rurale. ș
>n acest conte@t se consider! c! dezvoltarea a-roturismului8 le-at! de
evolu ia ț
a-riculturii (m1rac! dou! forme;
• turismul ca activitate com%lementar! al a-riculturii8 care %resu%une %!strarea
caracteristicilor a-ricole ale -os%od!riei8 %oten ialul turistic urm*nd
s! ț
valorifice aceste activit! i dominanteA ț
• turismul ca activitate de revitalizare a activit! ii a-ricole nerenta1ile i
care ț ș
necesit! e@%loatarea la ma@im a tuturor resurselor turistice e@istente %entru a
aco%eri aceste nea9unsuri.
+n element im%ortant al a-roturismului este valorificarea mai 1un! a resurselor
locale8 valorificare care %oate (m1r!ca urm!toarele forme;
• v*nzarea %roduselor locale la un %re c*t mai convena1ilA ț
• folosirea unor canale de distri1u ie mai scurte8 %rin comercializarea direct! ț
s%re turi ti a %roduselor o1 inute (n -os%od!rieA ș ț
• ini ierea turi tilor (n diferite %ractici rurale 7me te u-uri8 cre
terea ț ș ș ș ș
animalelor8 adunarea f*nului8 cule-erea le-umelor i fructelor8 etc.:A ș
• %artici%area direct! la %roduc ia de 1unuri8 etc. ț
+n alt avanta9 ma9or este acela c! %racticarea unor servicii turistice
%resu%une
dot!ri de infrastructur! ca telecomunica ii8 alimentare cu a%!8 canalizare8 ener-ie
electric! ț
i termic!8 etc.8 dot!ri care %ot fi utilizate i (n alte sco%uri economice. ș ș
>n %rezent8 tot mai mul i sunt cei care %rivesc a-roturismul ca
un element ț
im%ortant al strate-iei de dezvoltare local! W re-ional! %lec*nd tocmai de la
avanta9ele
economice %e care le -enereaz!;
• crearea de venit na ionalA ț
• a%ort valutar la 1alan a de %l! iA ț ț
• dezvoltarea %ie ei munciiA ț
• utilizarea %e %lan local a dis%oni1ilit! ilor for ei de munc!A ț ț
• dezvoltarea anumitor zone rurale8 etc.
31
Dintre %ro1lemele a-roturismului8 care se deta eaz! %rin im%actul ne-
ativ se ș
%oate aminti;
• amenin !rile (m%otriva mediului (ncon9ur!tor8 intensitatea circula iei
turistice (n ț ț
anumite cazuri %oate constitui o %ro1lem! social! i ecolo-ic! %entru
re-iunea ș
rural! res%ectiv!A
• amenin area socio6cultural!8 %ertur1area lumii naturale desta1ilizeaz!
micul ț
univers socio6cultural al comunit! ii ruraleA ț
• %ro1leme le-ate de %lanificarea8 controlul local8 %artici%area
%u1lic! i ș
%arteneriatele %osi1ile.
4uccesul a-roturismului de%inde8 (n mare %arte de ca%acitatea re-iunii de a fi o
-azd! %otrivit! %entru turismul rural8 ca%acitatea de a %lanificare i de a %une (n
%ractic! ș
%roiectele de dezvoltare8 cu toate schim1!rile %e care le aduce aceast! form! de
turism
%entru re-iune8 (n -eneral i %entru -os%od!riile !r!ne ti8 (n %articular. ș
ț ș
2.5. C0:0(-0 '+(.6'.,8 ?& 09()'+(.63
.azarea turistic2 (n mediul rural cu%rinde ')0'- 5)(3-7- *- 4(.3.(-8 de la ferme
la hoteluri rurale sau camere de oas%eţi8 -estionate direct /i
%ersonal de %ro%rietari
%ersoane fizice8 asociaţii sau comunit2ţi locale. Aceste s%aţii de
cazare tre1uie s2 fie
clasificate /i (nre-istrate la e-istrul de .omerţ Sudeţean sau ,r2/enesc
(n funcţie de
situaţieI.ocean et8 Rl!sceanu et8 Pe-oescu8 2&&38 %. 278J.
A-roturismul8 ca form2 a turismului rural8 utilizeaz2 ca s%aţii de
cazare /i de
servire a mesei8 fermele /i %ensiunile turistice rurale.
P(.&,.407-7- 6'(+,'+(. *- 4(.3.(- care se (nt*lnesc (n zonele rurale din om*nia
sunt urm2toarele;
• S0'+7 *- /0,0&1H
• P)406+7 '+(.6'.,
• M)'-7+7.
• I)'-7+7 (+6'., 40/.7.)&0(
• C034.&9+7
• P-&6.+&.7- '+(.6'.,- "-(30 09()'+(.6'.,H
2.5.1 P-&6.+&. 09()'+(.6'.,-
)ensiunile a-roturistice sunt structuri de %rimire turistice av*nd ca
%acitate de
cazare de %*n2 la 1& camere8 totaliz*nd ma@im 3& de locuri (n mediul rural8 /i %*n2
la 2&
de camere (n mediul ur1an8 funcţion*nd (n locuinţele cet2ţenilor
sau (n cl2diri
inde%endente8 care asi-ur2 (n s%aţii s%ecial amena9ate cazarea
turi/tilor (n condiţii de
%re-2tire /i servire a mesei8 %recum i %osi1ilitatea %artici%!rii la activit! i
-os%od!re ti8 ș ț ș
sau me te u-!re ti. ș ș ș
>n %ensiunile a-roturistice8 turi tilor li se ofer! masa %re%arat!
din %roduse ș
naturale8 %re%onderent din -os%od!ria %ro%rie sau de la %roduc!tori autoriza i de
%e %lan ț
local iar -azdele se ocu%! direct de %rimirea turi tilor i de %ro-ramul
acestora %e tot ș ș
%arcursul se9urului8 %e care (l %etrec la %ensiune.
>n cadrul %ensiunilor a-roturistice se desf! oar! cel %u in o activitate le-at!
de ș ț
a-ricultur!8 cre terea animalelor8 cultivarea a diferite ti%uri de
%lante8 livezi de %omi ș
fructiferi sau se desf! oar! o activitate me te u-!reasc!8 cu un atelier de lucru
din care ș ș ș
32
rezult! diferite articole de artizanat. Activit! ile (n cauz! tre1uie s! se desf!
oare (n mod ț ș
continuu sau8 (n func ie de s%ecific i sezonalitate8 s! ai1! caracter de re
%eta1ilitate. ț ș
Activitatea de turism (n cadrul %ensiunilor /i fermelor a-roturistice
cu%rinde
servicii de cazare /i mas28 de a-rement %recum /i alte servicii
asi-urate turi/tilor %e
%erioada se9urului.
2.$. R)7+7 U&.+&.. E+()4-&- ?& *-:/)7'0(-0 09()'+(.63+7+.
)rinci%alul o1iectiv al +E este de a a9utala dezvoltarea unui %rodus turistic care
s!
dea un im%uls direct fermierilor i comunit! ilor locale i %!str!rii mo tenirii
rurale. ș ț ș ș
A-roturismul este %rivit ca o unealt! de redresare din %unct de vedere economic8
social8 ecolo-ic al zonelor rurale defavorizate.
>n cadrul %oliticii de dezvoltare re-ional! a +E8 turismul %racticat
la ferm! a
1eneficiat de a9utor %rin <5ondurile de dezvoltare structural! i re-ional! ale
+E<8 a9utor ș
materializat (n finan area investi iilor (n infrastructura turistic!8
dezvoltarea %arcurilor ț ț
naturale8 a 1azei s%ortive i %romovarea serviciilor a-roturistice. ș
#re1uie s! %reciz!m c! la nivelul +niunii Euro%ene8 tot ce (nseamn! activitatea de
turism din mediul rural este re-lementat! %rin;
• le-isla ie comunitar!A ț
• le-isla ie na ional! cu %articularit! i de la o ar! la altaA ț ț ț ț
• le-i re-ional!.
4%ri9inul concret %entru dezvoltarea rural! se face %rin intermediul
diferitelor
or-anisme i %ro-rame create s%ecial %entru a face fa ! modific!rilor
structutrale care ș ț
marcheaz! mediul rural.
)ro-ramul 4A)AD a avut cele mai mari im%lica iile asu%ra dezvolt!rii rurale8 i ț
ș
im%licit a a-roturismului8 av*nd ca sco% finan area unor ac iuni ca;
investi ii (n ferme ț ț ț
a-ricole8 (m1un!t! irea %relucr!rii i comercializ!ri %roduselor o1 inute !n
fermele rurale8 ț ș ț
dezvoltarea unor activit! i8 care s! asi-ure o1!inerea unor
venituri su%limentare8 ț
dezvoltarea infrastructurii rurale8 a re elei de telecomunica ii. ț ț
.u toate aceste8 dincolo de %roiectele sau strate-iile %ro%use forurile
euro%ene
(ns!rcinate cu su%rave-herea i orientarea turismului rural au a9uns
la concluzia c! ș
succesul sau insuccesul unei afaceri (n acest domeniu de%inde de
ca%acitatea celor
im%lica i de a se inte-ra (m%reun! cu comunitatea local! (ntr6un %ro-ram de
dezvoltare ț
turistic!.
2.$.1 I&.1.0'./- 70 &./-7+7 U&.+&.. E+()4-&-
Q Consiliul Europei a lansat cam%ania %entru N'umea ural!N care a
avut o
incidenţ! %uternic! asu%ra dezvolt!rii turistice a acestor re-iuni.
a%ortul Adun!rii
)arlamentare cu %rivire la turismul rural /i inte-rarea sa (ntr6o
%olitic! -lo1al!8 invit!
toate statele s! %romoveze turismul rural care B %rin %rote9area mediului /i a
identit!ţii
culturale locale B %oate contri1ui la realizarea unui contract social care va
-aranta8 (ntr6o
%olitic! euro%ean! inte-rat!8 echili1rul ecoBcultural /i social dintre ora/ /i sat.
.a o contri1uţie la Anul Euro%ean al #urismului 7199&:8 .onsiliul
Euro%ei a
ela1orat un -hid %entru %romovarea turismului Ninteli-entN8 adic! %romovarea unui
turism
care s! %rote9eze mediul /i care s! re%rezinte o surs! com%lementar! de resurse
financiare
%entru %o%ulaţia rural!8 /i8 deci8 ca un factor im%ortant de sto%are a de%o%ul!rii
satelor.
33
)arlamentul Euro%ean a ela1orat un ra%ort cu %rivire la crearea
%arcurilor8
%rote9area /i dezvoltarea a-roturismului.
Q Comisia niunii Europene8 %rin ra%ortul 7iitorul -uii /urale8 ca /i
%rin
reforma fondurilor structurale /i incidenţa lor asu%ra dezvolt!rii
turismului rural8
su1liniaz! im%ortanţa %e care tre1uie s6o acorde aceast! comisie
sectorului economic.
)ro-ramele o%eraţionale din a%roa%e toate re-iunile /i ma9oritatea %lanurilor de
afaceri
ale -ru%!rilor locale de dezvoltare (n cadrul iniţiativei 'EADE8
conţin %roiecte
novatoare /i demonstreaz! c! Nactorii N locali 7%restatorii de
servicii a-roturistice: se
im%lic! (n dezvoltarea armonioas! a unui turism rural de (nalt nivel.
Dezvoltarea inte-rat!8 echili1rat! /i %e termen lun- B a/a6numitul
ti% de
dezvoltare Ndura1il!N sau Nsusţinut!N B %resu%une e@istenţa unor %olitici
comunitare care
s! susţin! Nturismul verdeN %entru valorificarea s%aţiului rural. >n aceast!
%rivinţ! merit!
de amintit recentul +lan de ac3iuni counitare în favoarea turisului /i
+rograul
counitar de politică 5i ac3iuni în aterie de ediu 5i de de.voltare
durabilă. De
asemenea8 s6au alocat fonduri structurale 75ondul de Dezvoltare
4tructural /i 5ondul
e-ional: %entru dezvoltarea turistic! a zonelor rurale /i %entru %re-!tirea
%rofesional! (n
acest domeniu.
.a urmare a e@%erienţelor realizate (n cursul Anului Euro%ean al
#urismului8
acţiunile comunitare (n favoarea turismului rural mer- (n direcţia
susţinerii definiţiei8
cre!rii /i comercializ!rii %roduselor Nturism ruralN (ntr6o reţea euro
%ean! identifica1il!
%rin m!rcile de calitate.
Q Politica agricol! comun! "n niunea European! #E$
e-lement!rile +E menite s! s%oreasc! eficienţa structurilor a-ricole au (n vedere
un sistem de a9utor financiar %entru cre/terea investiţiilor (n
activit!ţile turistice /i
me/te/u-!re/ti (n fermele ţ!r!ne/ti. 4chema se 1azeaz! %e conce%ţia comisiei asu
%ra a
ceea ce se (nţele-e %rin a-roturism8 definiţia a%lic*ndu6se numai fermierilor care
o1ţin
2$F din totalul veniturilor lor8 din activitatea de ferm!. 4u1 acest %ra-8 orice
activitate de
turism8 efectuat! (n cadrul fermei8 nu mai este considerat! ca %arte a activit!ţii
acesteia /i
deci8 nu se acord! a9utorul menţionat conform re-lement!rilor ado
%tate. De/i
re-lement!ri -enerale se a%lic! (n (ntrea-a comunitate8 e@ist! unele m!suri s
%ecifice (n
a-roturism care %rev!d acordarea de asistenţ! financiar! zonelor mai %uţin
favora1ile.
Q Politica regional! "n niunea European!
#urismul rural se realizeaz! (n ma9oritatea cazurilor (n acele
re-iuni care
1eneficiaz! de a9utor financiar din %artea 5ondului de Dezvoltare 4tructural /i
5ondului
e-ional al +niunii Euro%ene8 care s6au redus simţitor. De e@em%lu8 (n cadrul s
%ri9inului
acordat de +E %entru realizarea o1iectivelor de dezvoltare (n mediul rural8 locul
cel mai
im%ortant (l ocu%! m!surile de (ncura9are a turismului rural /i a %re-!tirii
%rofesionale (n
domeniul turismului. Aceasta %resu%une finanţarea investiţiilor menite s! creeze
facilit!ţi
(n domeniul turismului8 cum ar fi; cazarea la fermele ţ!r!ne/ti8
dezvoltarea %arcurilor
naturale8 a activit!ţilor s%ortive 7-olf8 sHi etc.:.
Q %ni&iativa 'EA(E)
>n anul 199&8 .omisia +E a ado%tat o nou! iniţiativ! %entru dezvoltarea rural!8
intitulat! 'EADE 7'inHs 1etVeen Actions for this Develo%ment of the ural EconomMN
B le-!turi (ntre acţiunile %entru dezvoltarea economiei rurale:. .onform acestei
iniţiative8
.omunitatea /i6a %ro%us s! (ncura9eze inte-rarea dezvolt!rii rurale la
nivel local. )rin
3"
iniţiativa 'EADE se (nfiinţeaz! o reţea de circa 1&& -ru%uri de acţiuni
(n domeniul
localit!ţilor rurale. 5iecare -ru% are urm!toarele sarcini;
• diri9area su1venţiilor %entru finanţarea zonelor -eo-rafice %ro%riiA
• furnizarea de informaţii (ntre-ii .omunit!ţi cu %rivire la m!
surile /i fondurile
menite s! (ncura9eze dezvoltarea rural! (n zon!A
• %re-!tirea %rofesional! a forţei de munc! /i asi-urarea asistenţei tehniceA
• dezvoltarea turismului ruralA
• (ncura9area cre!rii de firme mici8 (ntre%rinderi me/te/u-!re/ti /i
asi-urarea de
servicii localeA
• e@%loatarea /i comercializarea %roduselor a-ricole locale.
2.$.2 P()9(03- -+()4-&- 4(./.&* *-:/)7'0(-0 '+(.63+7+. (+(07
)entru (ncura9area turismului rural8 (n ţ!rile +niunii Euro%ene /i (n
altele8 s6au
ela1orat o serie de %ro-rame8 (ntre care se %oate;
Q P()9(03+7 JE%PERTJ
Q P()9(03+7 JTIE VILLAGE I LOVEJ
Q P()9(03+7 JDATA BASE ON RURAL TOURISM SERVICESJ
Q P()9(03+7 JINTERREGIONAL CELTIC COOPERATIONJ
Q P()9(03+7 JEUROPEAN RURAL TOURISM NETKORL
Q P()9(03+7 JTRANSNATIONAL AGRI–TOURISM IN"ORMATION CENTREJG
Q P()9(03+7 JSTUDM ON RURAL TOURISMJ.
Q P()9(03+7 JTRAINING SEMINAR "OR RURAL TOURISM OPERATORSJ.
Q JAGRICULTURA–MEDIUL–TURISMUL
2.7. A6),.01.. 2. )(90&.63- .&'-(&01.)&07- ?& '+(.63+7 (+(07
>n ţ!rile +niuni Euro%ene sa (ncura9at crearea de asociaţii /i or-
anisme %entru
%romovarea turismului rural /i serviciilor cone@e.
Astfel8 la nivelul +niunii Euro%ene s6a creat reţeaua E+,#E8 care
are ca
o1iectiv %rinci%al %romovarea %roduselor a-roturistice (n Euro%a. 4u1 e-ida E+,#E
s6a (nfiinţat (n se%tem1rie 199&8 Asociaţia E+,L>#E4 75ederaţia Euro%ean!
%entru
.azarea #uristic! ural! la .et!ţeni8 5erm! /i (n 4at:8 care reune/te 3$ de or-
anizaţii
naţionale din 28 ţ!ri euro%ene 7inclusiv om*nia:8 totaliz*nd %este "&&.&&& de
%ensiuni (n
mediul rural. E+,L>#E4 are ca sco% valorificarea /i %rote9area s
%aţiului rural /i a
turismului rural la ferme /i la sate. E+,L>#E4 d! ima-inea de marc! %entru cazarea
turi/tilor la locuitorii satelor /i la ferme (n s%aţiul +E.
>ntre o1iectivele E+,L>#E4 se enum!reaz! urm!toarele;
Q definirea ofertelor turistice (n mediul rural /i sta1ilirea criteriilor unitare
de calitate
(n turismul rural din Euro%aA
Q crearea 1!ncii de date cu informaţii des%re fiecare or-anizaţie mem1r!A
Q codificarea %rodusului 9uris rural8 astfel (nc*t s! fie inteli-i1il %entru client
7%rin
marc! sau lo-o: /i (n a/a fel (nc*t clientul s! %oat! recunoa/te %rodusul la %rima
vedereA
Q atra-erea de noi clienţi %entru turismul rural /i desco%erirea s
%aţiului rural %rin
turism (n mediul ruralA
3$
Q s! construim Euro%a (nseamn! s! fim solidari. Deci8 tre1uie s! a9ut!m ţ!rile (n
care
turismul rural se afl! (n faza de or-anizare8 %un*nd la dis%oziţie e@%erţi8 astfel
(nc*t s! se
realizeze un %rodus omo-en8 de calitate8 1un8 care s! %oat! fi oferit %e %iaţa
turistic!.
'a nivel euro%ean s6au (nfiinţat /i alte asociaţii cum sunt; ?
socia3ia pentru
de.voltarea turisului rural 7A#A.: cu sco%ul de a (ncura9a turismul rural /i
cultural (n
cadrul %ro-ramului EK)E# 7(ncura9area turismului rural /i %rote9area
mediului
(ncon9ur!tor: /i asociaţia E.,RA4# Strategia pentru o ;uropă /urală,
care are ca
o1iectiv turismul rural ca mi9loc de dezvoltare a economiei
locale /i naţionale8 cu
im%licaţii ecolo-ice /i socioBeconomice.
2.>. S,+(' .6')(., 07 '+(.63+7+. (+(07 2. 09()'+(.63+7+. ?& R)3B&.0
)entru a6/i satisface nevoia de mi/care fizic!8 oamenii doresc s!6/i %etreac! mai
mult tim% li1er (n mi9locul naturii8 (n zone cu un cadru natural c*t mai
%itoresc /i c*t mai
%uţin %oluate. Aceste zone se -!sesc cu %rec!dere (n s%aţiul
rural8 a-roturismul
afirm*ndu6se ca o soluţie de evadare a or!/enilor din mediul ur1an deose1it de
stresant.
>n om*nia turismul rural se %ractic! de %este /ase deceniiBdar (n mod intermitent
/i neoficialB%rin cazarea la cet!ţeni a vizitatorilor ocazionali ai unei a/ez!ri
rurale.
>n mod or-anizat8 (n cadrul reţelei de turism8 (nc! din anii
1967B19688 s6au
realizat %rimele acţiuni turistice (n mediul rural %entru -ru%uri de
turi/ti %e litoralul
rom*nesc al 0!rii Pe-re.
>nce%*nd cu anul 19728 .entrul de .ercet!ri %entru )romovare a
#urismului
Internaţional a trecut la identificarea /i selectarea unor a/ez!ri re%rezentative
%entru satul
rom*nesc8 %entru a fi lansate /i %romovate (n turism. >n urma ela1or!rii acestor
studii s6au
sta1ilit cataloa-e %entru 118 localit!ţi rurale ca Nsate
turisticeN8 cre*ndu6se astfel8
%remisele dezvolt!rii oficiale a a-roturismului /i turismului rural.
.u data de 16 iulie 19738 %rin ,rdinul 0inistrului #urismului nr. 7"" se declar!
e@%erimental Nsate turisticeN urm!toarele 13 localit!ţi rurale; 'ere/ti8
uc!r8 5undata8
Dirnea8 !/inari8 4i1iel8 #ismana8 Raideeni8 O!lma-iu8 Co-danBRod!8 Ratra
0oldoviţei8
0uri-hiol /i 4f*ntu Lheor-he. 4e %oate menţiona fa%tul c!8 tot %rin acela/i
ordin8 s6a
a%ro1at cadrul de or-anizare8 funcţionare /i (ndrumare a activit!ţii
turistice8 ca /i de
%romovare (n turism a acestor localit!ţi.
>nainte de 19898 nu s6a %utut definitiva cadrul de or-anizare /i
funcţionare a Nsatelor
turisticeN8 cu toate c! unele dintre ele erau cu%rinse (n
circuitul turistic intern /i
internaţional.
Du%! decem1rie 19898 (n om*nia s6a dezvoltat conce%tul de turism rural
cu
cazare (n %ensiuni a-roturistice8 %ensiuni turistice sau alte structuri
de %rimire rurale.
)rimele -os%od!rii (nscrise (n reţeaua turismului rural au fost cele
din zona 0oeciuB
CranBuc!r8 a%oi8 (ntr6un ritm mai ra%id8 %este 2&&& de -os%od!rii
r!s%*ndite %e
melea-urile C*rsei8 Dornelor8 0aramure/ului8 0unţilor A%useni8 (n%re9urimile
4i1iului8
.lu9ului etc.8 /i6au deschis %orţile %entru %rimirea turi/tilor.
Date fiind varietatea /i valoarea %eisa-istic! a cadrului natural8
diversitatea /i
dis%ersia (n teritoriu /i cu %rec!dere (n s%aţiul rural a
%atrimoniului cultural6istoric8
aceast! form! de turism cu%rinde %este 6&F din teritoriul ţ!rii8
conduc*nd la
deconcentrarea marilor a-lomer!ri turistice /i la evitarea de-rad!rii mediului
(ncon9ur!tor
/i a resurselor turistice. De aceea8 contri1uie la introducerea (n circuitul
turistic intern /i
36
internaţional a unor variate condiţii naturale /i la valorificarea
tezaurului de cultur!
tradiţional! sau contem%oran!8 a (ntre-ului %otenţial cultural6istoric din s%aţiul
rural.
4tatistic8 dezvoltarea acestei forme de turism este demonstrat! de fa
%tul c! (n
198$ din totalul c!l!toriilor8 3F erau %entru turismul rural8 iar (n %rezent se
(nre-istreaz!
valoarea de 1$F8 cu tendeinţ! de cre/tere.
2.9. ")(3- 0,'+07- *- )(90&.:0(- 0 '+(.63+7+. (+(07
Du%! anul 199&8 m!surile %rivind constituirea /i (nt!rirea cadrului or-anizatoric
necesar stimul!rii dezvolt!rii turismului rural s6au concretizat (n;
Q constituirea B cu s%ri9inul 0inisterului #urismului B a Asociaţiei
Paţionale
%entru #urism ural8 Ecolo-ic /i .ultural 7AP#E.:8 care num!r! 31 filiale8 (nsum*nd
(n %rezent %este 3&&& de -os%od!riiA
Q constituirea 5ederaţiei om*ne %entru Dezvoltare 0ontan! 75D0:8 cu %este
"&& locuinţe omolo-ate de 5ederaţie 7%entru turismul rural (n zone %ilot:A
federaţia nu
utilizeaz! clasificarea s%aţiilor de cazare conform normelor naţionale a%ro1ate
%rin norme
le-islativeA
Dezvoltarea /i %romovarea turismului rural rom*nesc este realizat! de Asociaţia
Paţional! %entru #urism ural8 Ecolo-ic /i .ultural 7AP#E.:8 or-
anizaţie non6
-uvernamental! (nfiinţat! (n 199"8 mem1r! a 5ederaţiei Euro%ene de
#urism ural B
E+,LI#E4. AP#E. are 31 de filiale 9udeţene8 un num!r de 2$&& de
mem1rii /i
%ensiuni turistice /i a-roturistice (n 77& de sate rom*ne/ti.
2.1C. P()3)/0(-0 0,'./.'81.. *- '+(.63 (+(07 2. 09()'+(.63
Activitatea de turism rural /i a-roturism se %romoveaz! %rin Asociaţia Paţional!
de #urism ural8 Ecolo-ic /i .ultural 7AP#E.:BCucure/ti8 care editeaz! cataloa-e /i
1ro/uri8 %liante de uz internaţional /i naţional.
)romovarea ofertei turistice rurale se realizeaz! /i %rin intermediul e@
%oziţiilor /i
#*r-ului Paţional de #urism din om*nia8 unde AP#E. cu filialele sale %artici%! cu
e@%onate artizanale /i me/te/u-!re/ti locale. De asemenea8 AP#E. este
%rezent! la
toate t*r-urile /i 1ursele de turism internaţionale.
)rin %ro-ramele )OAE s6au realizat studii de marHetin- %entru
oferta
a-roturistic! rom*neasc!8 cu soluţii concrete (n or-anizarea /i %romovarea a-
roturismului
la nivel local 7Ratra Dornei8 CranB0oeciu8 Arie/eniBL*rda etc.:.
>nfiinţarea unor centre de informare /i documentare turistic! (n unele
arii de
dezvoltare a a-roturismului 74uceava8 Cra/ov8 .lu98 0aramure/ etc.:8
ca /i a unor
dis%ecerate de cazare informatizate 70oeciu:8 conduce la o %romovare eficient! a
acestei
oferte turistice %e %iaţa turistic! intern! /i e@tern!. )u1licitate (/i fac /i
celelalte asociaţii
de turism locale %rin %liante sau mici mono-rafii ale satelor res%ective.
2.11 M)*+(. *- 5.&0& 0(- 0 '+(.63+7. (+(07 . 07 09()'+(.63+7+. ?& R)3B&.0 ț ș
om*nia din %unctul de vedere al finan !rii turismului rural i al a-roturismului ț
ș
st! destul de 1un. 5iindc! om*nia are mari %oten iali de turism
rural i a-roturim8 ț ș
om*nia %une un accent mare %e (ncura9are acestei ti%uri de turism8 (n %rimul r*nd
cu
foarte multe avanta9e8 (n l!tura su1ven iilor de stat ca de e@em%lu; ta@e reduse %e
o durat! ț
de tim% 7scurt sau mai lun- de%inde de ti%ul %roiectului:8 sau ta@e %e
care nu tre1uie
%l!tite etc.
37
om*nia a (nfiin at un fond din care solicitan ii %roiectelor turistice
%ot %rimi ț ț
sume cu &F do1*nd! %entru a finan a sursa %ro%rie a %roiectului. ț
+niune Euro%ean! este un mare a9utor %entru turismul rual i a-
roturismului ș
rom*nesc. Aceste ti%uri de turism sunt unele %rinci%ii (n %olitica turismulu. )rin
5EAD
7"ondul Euro%ean A-ricol %entru Dezvoltare Rural!: aloc! fonduri %entru
(ncura9area
activit! ilor turistice. E@ist! mai multe ti%uri de %roiecte %rin
care se %oate finan a ț ț
%roiectele turistice. )entru turism rural suma ma@im! este 2&&.&&& euro dar aic
numai
$&F este neram1ursa1il din suma total! a %roiectului. )entru a-roturism aloc! mai
%u ini ț
1ani8 7&.&&& euro dar aici din suma total! a %roiectului este 7&F neram1ursa1il.
Aceste
%roiecte se %oate -!si (n m!sura 3138 actual acum linia ecestei m!suri este
deschis!.
.u a9utorul acestei fond 7m!sura 313: doresc s! realizez idea mea de %roiect (n
4*nio1.
2.12 C)34)&-&'- 07- *-:/)7'8(.. *+(0=.7- ?& 640 .+7 (+(07 ț
>n s%aţiul rural8 7),+.')(.. ca %restatori de servicii turistice8
J'-(.')(.+7J /i
J4()*+6+7 '+(.6'.,J8 res%ectiv oferta turistic!8 re%rezint! elementele
esenţiale ale
dezvolt!rii locale8 a turismului rural /i a-roturismului.
>n ansam1lul economiei locale a turismului8 turismul rural /i a-
roturismul se
definesc ca fiind forme de valorificare a s%aţiului rural %rin;
Q e@%loatarea resurselor naturale8 a valorilor /i tradiţiilor
culturalBistorice8 a
imo1ilelor rurale8 a %roduselor a-ricoleA
Q %rodusele de marc! 7consacrate:8 ilustrative ale identit!ţii re-ionale8 etno-
rafice8
care s! aco%ere nevoile consumatorilor (n materie de %rimire8 alimentaţie8 activit!
ţi
recreative8 divertisment /i diverse serviciiA
Q dezvoltarea local! dura1il! /i ca un r!s%uns adecvat la nevoile de recreere din
societatea modern!8 (ntr6o nou! coeziune social! ora/Bsat.
A-roturismul %oate contri1ui la dezvoltarea dura1il! (n teritoriu %rin;
Q utilizarea dura1il! a resurselor turistice 7e@%loatare o%tim!8
%rote9are8
conservare:A
Q menţinerea diversit!ţii naturale8 culturale /i sociale a s%aţiului ruralA
Q inte-rarea a-roturismului (n %lanificarea /i strate-ia de dezvoltare
naţional!8
re-ional! 79udeţean!: /i mai ales local!A
Q dezvoltarea ofertei turistice8 or-anizarea /i %romovarea acesteia8
%recum /i
realizarea infrastructurii -enerale /i tehnicoBedilitare etc.A
Q s%ri9inirea economiilor locale (n dezvoltarea socialBeconomic! a comunit!ţii8 dar
/i (n %rote9area naturii /i a valorilor culturale 7efectul multi%licator a-
roturismului:A
Q im%licarea comunit!ţilor /i autorit!ţilor locale (n sectorul turistic %rin s
%ri9inirea
-ru%urilor de iniţiativ! %entru dezvoltarea /i %romovarea ofertei
turistice locale8
%entru %rote9area mediului (ncon9ur!tor /i a 1unurilor culturale8 de
aici /i rolul
or-anizaţiilor locale ale %restatorilor de servicii turistice8 (n cazul nostru8
Asociaţia
4!teasc! de #urism uralA
Q consultarea s%eciali/tilor8 a autorit!ţii mem1rilor comunit!ţii
locale (n
dezvoltarea a-roturismului /i a economiei locale %entru a se evita
conflictele de
interese (ntre %olitica -uvernamental! /i cea local! /i a se sta1ili o com
%ati1ilitate
(ntre turism /i celelalte domenii socioBeconomice din localitate.
38
A-roturismul8 com%onent! a turismului rural8 are cele mai mari im
%licaţii (n
valorificarea resurselor turistice locale /i (n ridicarea nivelului de viaţ! al
locuitorilor8 (n
dezvoltarea socioBeconomic! a localit!ţii rurale /i comunit!ţii (n -eneral /i nu (n
ultimul
r*nd8 (n %rote9area /i conservarea mediului natural /i construit8 (n conte@tul unei
activit!ţi
economice %e %rinci%ii ecolo-ice.
De aceea8 interesul comunit!ţii /i autorit!ţii locale este acela
s! ela1oreze o
strate-ie de or-anizare8 dezvoltare /i %romovare a turismului rural8
cu %rec!dere8 a
a-roturismului8 la nivel local8 cu concurenţa tuturor a-enţilor
economici im%licaţi (n
desf!/urarea acestei activit!ţi.
C04 3. ANALIZA REGIUNII I AL COMUNEI I LOCALITĂ II Ș Ș Ț
SÂNIOB
3.1 I6')(.0 ,)3+&-.
4atul 4*nio1 este situat la "& de Hm nord6est de ,radea8 %e
%artaea drea%ta a r*ului Carc!u. 4*nio1 are (n 9ur 13&& de locuitor8 mai
ales cu naţionalitate ma-hiar!.
Este 1o-at (n amintiri istorice. Istoria este str*ns le-at de %rimul
re-e 0a-hiar8 4f*ntul Dtefan8 mai e@act de %reotul 0ercucius8 cine
a
(n-ri9it a%roa%e "&& de ani 7(ntre 1&6161"33 : m*na derea%t! (ntre-
r!mas lui 4f*ntul Dtefan. 7De aici %rovine numele localit!ţii %e
lim1a
ma-hiar! 4zentE4f*nt8 9o11Em*n! drea%t!:. 4*nio1 era constituit (ntre
%rimele ora/e 0a-hiari.
>n 1&61 a fost %ros%ectat locul de morm*nt a lui 4f*ntul Dtefan /i a fost t!iat
m*na
drea%ta (ntrea-!. )reotul 0ercucius a <furat< aceast! m*n!8 i a dus6o aici. .*nd
4f ș *ntul
'adislau I8 a aflat aceast! fa%t! al %reotului 0ercucius8 a r!s%l!tit 1o-at i a
(ncredin at ș ț
(n-ri9irea continu! a <4f*ntului Dre%t< (n localitatea 4*nio1.
4e s%une8 c! satul a %rimit numele G4*nio1< (n 1&89 de la 4f*ntul 'adislau I8 %*n!
atunci av*nd numele G CereHis<.
>n decursul secolelor denumirea localit!ţii a suferit mai multe schim1!ri;
SB&.)= – S?&.)= – S:-&'E)==
1169 B a11as de 4]ancte So-8 1213 B CeuchMon8 1219 B .urioliscomes de Ceruche8
a11as de Cerucio 7adic! Cereteu sau Carc!u:8 1333 B a11as de
4ancto So-8
1""9 B ^enthMv-h /i ^enth So-8 1"69 B ^enth9o-h8 1"7$ B ^enth9o-8 1$87 B ^ent hio18
1$99 B ^ent Soo18 1$99 B de 4ancto Lio18 /i ^entio11626 B 4zent9o118 1692 B 4t.
So18
ar@ %a-us8 4t So1iensiaA 1828 /i 18$1 B 4zent So11.
.etatea din 4*nio1 era construit de dis%oziţia lui ZendM Antal8 c!%itan or!den.
#urcii (n 166& a %us st!%*nire %e ora/8 iar (n 168" .araffa a cucerit (na%oi.
.etatea i ș
1iserica din cetate a fost d!r*mat (n 1711 de Oa1z1ur-i8 dar (n acela
i an au ince%ut ș
construirea 1isericii de azi din %ietre r!mase din cetate.
3.2 A2-:0(-0 9-)9(05.,8
Din %unct de vedere -eo-rafic %e teritoriului om*niei8 comuna
.iuhoi8
localitatea 4*nio1 este situat (n %artea vestic! la (ntret!ierea
%aralelei de "7 o 1$ l
latitudine nordic! cu meridianul de 22 o 8 l lon-itudinea estic!. >n 9udeţul Cihor8
situat!
(n %artea central nordic!.
39
'ocalitatea 4*nio1 este situat! la $ Hm de drumul 9udeţean D.S.
191 ,radea 6
0ar-hita 8 la o distanţ! de 3$ Hm de munici%iul ,radea.
e/edinţa comunei este
localitatea .iuhoi. Echi%area tehnico B edilitar! fiind re%rezentata de
alimentarea cu
ener-ie electric!8 e@istenţa reţelei de telefonie fi@!8 alimentarea cu a%! %ota1il!
8 colectare
/i trans%ort de de/euri mena9ere. #rans%ortul de c!l!tori (ntre
munici%iul ,radea /i
4*nio1 este asi-urat %rin mi9loace de trans%ort (n comun.
3.2.1 L),07.'81. 7.3.'()5-
.omuna .iuhoi se (nvecineaz! (n %artea de vest cu teritoriul comunei 4!lard. Din
%unct de vedere morfolo-ic aceast! limit! traverseaz! c*m%ia 9oas! /i lunca
Carc!ului
%recum /i c*m%ia (nalt! su1colinar!.
'a sud se (nvecineaz! cu comuna 4(r1i8 iar colţul sud6estic cu teritoriul comunei
4%inu/. Aceast! limit! este cea mai u/or de urm!rit deoarece se -!se/te cu a
%ro@imaţie %e
aliniamentul urmat de drumul 9udeţean DS191 ,radea B 0ar-hita8 su%ra%us! morfolo-ic
%este terasa su%erioar! a Carc!ului. 'imita de est o des%arte de
comuna .hi/laz %e
direcţie nord6sud8 travers*nd terasele /i lunca Carc!ului8 %recum /i c*m%ia
su1colinar!. >n
nord comuna .iuhoi se (nvecineaz! cu teritoriul comunei 4!cuieni. 'imita dintre
aceste
dou! comune este mai -reu de sta1ilit datorit! reliefului de c*m%ia (nalt! /i o ve-
etaţie de
%!dure.
3.3 R-7.-5+7
+nitatea de relief %este care se su%ra%une8 este cea de c*m%ie (n cadrul c!reia se
distin- mai multe su1diviziuni ale reliefului de c*m%ie /i care sunt dis%use
%aralel cu
Carc!ul s%re care cad (n tre%te. Astfel la nord se afl! c*m%ia
su1colinar!8 (n %artea
central! lunca Carc!ului cu al1ia minor!8 iar la sud terasele Carc!ului.
3.3.1 R-1-0+0 <.*()9(05.,8
#eritoriul comunei .iuhoi a%arţine 1azinului hidro-rafic al Carc!ului8
care (n
amsam1lu face %arte din 1azinul hidro-rafic al .ri/urilor. Carc!ul
este colectorul
%rinci%al al a%elor din aceast! zon! cu o densitate a reţelei hidro-rafice de &838
HmWHm 2 .
Direcţia de scur-ere a Carc!ului este de la est la vest urm!rind c!
derea -eneral! a
reliefului.
)rinci%alul afluent al Carc!ului %e %artea drea%t! este Ralea 4(nicolau8 direcţia
sa
de scur-ere este nord6est8 sud6vest8 iar afluenţii de %e %artea st!n-! sunt
%*raiele Alm!/el8
Lhe%i/ul /i Danţa.
C0(0,'-(.6'.,.7- (B+7+. B0(,8+
'un-ime r*ului este de 1$ Hm %e raza comunei .iuhoi cu o l!ţime medie de 38$
mA ad*ncimea medie " m8 iar ad*ncimea a%ei %e tim% normal 18$ m . .ursul a%ei
r*ului
Carc!u a%are foarte variatA meandre8 1raţe %!r!site8 succesiuni de
locuri mai 9oase cu
sta-n!ri de a%e. #oate acestea (l caracteriaz! ca fiind un r*u lent /i (m1!tr*nit.
Ralea este
asimetric! cu malul dre%t a1ru%t /i cel st*n- %relun-8 efect al acţiunii din trecut
al r*ului
de a6/i forma terasa numai %e %artea st*n-!. )rin caracteristicile sale hidro-
rafice Carc!ul
este un r*u foarte ca%ricios cu oscilaţii mari de de1ite /i nivele8 at*t (n cursul
unui an c*t
/i %e o %erioad! mai (ndelun-at!.
"&
>n tim%ul unui an volumul ma@im scurs este (n -eneral %rim!vara8 c*nd se scur-e
circa "&F din volumul anual.
Rolumul minim de a%! scurs este (n tim%ul verii. )e la (nce%utul
toamnei se
scur-e (n medie 7 B 1" F din volumul anual.
5actorii naturali /i cei sociali6economici locali aduc modific!ri (nsemnate8 astfel
a%a din Carc!u %rezint! un -rad destul de mare de %oluare8 datorit!
unori reziduri al
rafin!riei de la 4u%lacul de Carc!u.
'a sf!r/itul secolului KIK. a%a r*ului Carc!u a fost deviat
%rintr6un canal la
0oara de cereale. 0oara a funcţionat cu a%a Carc!ului %*n! (n anul 19$&. >n anul
19"& a
fost %us (n funcţiune un -enerator de curent electric8 de unde au %rimit ener-ie
eletric! /i
locuitorii din satul 4*nio1.
>n anul 197& a fost e@ecutat un di- de a%!rare (m%otriva inundaţiilor %e am1ele
maluri. )este r*ul Carc!u este un sin-ur %od (n zona noastr!. 'un-imea %odului este
de
2$ m 8 iar l!ţimea de $ m 8 tona9ul fiind 2$& tone. )odul este construit din 1eton
armat.
V07-0 S?&.,)70+
4e formeaz! (n c*m%ia (nalt! su1colinar!. )rim!vara %rezint! a%e
mari ce
%rovoac! (nml!/tin!ri8 %entru re-ularizarea cursului /i %re(nt!m%inarea
inundaţiilor a fost
canalizat! (n cursul mi9lociu inferior. 'un-imea %*r*ului %e raza comunei .iuhoi
este de
3 Hm 8 l!ţimea la su%rafaţa 1& m iar la fund 3 m 8 ad*ncimea a%ei %e tim% normal
este de
6& cm .
V07-0 A7382-7+7
)rezint! caracteristicile unui %*r*u ti%ic de c*m%ie cu multe meandre8 cu oscilaţii
mari de de1it. )rim!vara din cauza viiturilor mari inund! su%rafeţe (ntinse
de teren /i
(m%iedic! le-!tura dintre satele .enalo/ /i .iuhoi. )entru aceste nea9unsuri s6a
e@ecutat
lucr!ri de l!r-ire /i ad*ncire a Alm!/elului (n 1981. 'un-imea Alm!/elului este de
3 Hm
%e raza comunei .iuhoi8 av*nd o l!ţime la -ur! 7 m /i la fund 3 m 8 iar ad*ncimea a
%ei (n
tim% normal este de "& cm .
V07-0 G<-4-2+7
Este lun- de 2 Hm %e raza comunei .iuhoi8 lat la -ur! de 6 m 8 la fund 2 m 8
ad*ncimea normal! "& cm .
D0&10
Este un %!r!u lun- de 2 Hm %e raza comunei .iuhoi8 lat la -ur! de 6 m 8 la fund 2
m 8 ad*ncimea %e tim% normal 3& cm 8 %e toat! lun-ime este (ndi-uit.
3. S.'+01.0 *-3)9(05.,8
T)'07 4)4+701.- :
.onform recens!m*ntului din 18627. &3. 2&&2 (n comuna .iuhoi au tr!it (n total 2292
de
%ersoane.
"1
P)4+701.0 ?348(1.'8 *+48 &01.)&07.'0'- :
• 0a-hiari E 117&
• om*ni E 968
• omi E 1$1
• Lermani E 2
• 4lovaci E 3
!348(1.(- *+48 6-;-:
• C!r1aţii E 1&72
• 5emei E 122&
!348(1.(- *+48 /B(6'0 4)4+701.-. ,)&6'0&'-:
• & B 6 ani E 161
• 7 B 1 " ani E193
• 1$ B 18 ani E 131
• 19 B 3& ani E 33&
• 31 B $& ani E $21
• $1 B 62 ani E "62
• 63 B 8& ani E "2&
• %este 8& ani E 7"
!348(1.(- *+48 (-7.9.-:
• romano6catolici E 979
• ortodocsi E 722
• reformaţi E 3$7
• %enticostali E 1$7
• -reco6catolici E $1
• 1a%tisti E 18
• adventi/ti de ziua a /a%tea E "
N+38(+7 4)4+701.-. *.& 60'-7- ,)34)&-&'-:
• 4*nio1 E 12$1
• .iuhoi E "26
• .enalo/ E 31"
• 4f!rna/ E 3&1
3.5 V.010 -,)&)3.,8
A9(.,+7'+(8:
• su%rafaţa total! E $831 ha
• su%rafaţa a-ricol! E ""78 ha
• su%rafţa ara1il! E 3"39 ha
• f*neţe E18$ ha
• vii E 231 ha
• livezi E 7 ha
• %!/uniE 616 ha
• %!duriE 8$6 ha
• a%eE 19$ ha
"2
• drumuri E 129 ha
• construcţii E 1$$ ha
• ne%roductiv E 18 ha
• #otal nea-ricol E 13$3 ha
3.5 P)'-& .07+7 '+(.6'., N ț R-6+(6- 7),07-
'ocalitatea are un %oten ial turistic foare 1o-at8 care la ora actual! nu este e@
%lotat ț
1&&F. uinelecet! ii de la 4*nio1 s*nt (n curs de e@%loatare8 se fac cercet!ri
arheolo-ice. ț
Du%! terminarea s!%!turilor se %ote introduce (ntr6un circuit turistic.
'ocalitata are o moar! de a%! construit (n secolul KRII. %e r*ul Carc!u. Ciserica
omano6catolic! a fost construit (n anul 1736 din %ietrele cet! ii8 are foarte multe
o1iecte ț
i icoane reli-ioase renumite. De e@em%lu icoana 5ecioara 0aria88 0adonna Pea-r!. >n
ș
totodat! este un loc de %erelina9 foarte im%ortant din 9ude ul
Cihor. Rin sute de ț
credincio i (n tim%ul anului. 4!r1!toarea ce mai mare este 8 se%tem1rei8 na terea
0acii ș ș
Domnului. >n aceast! %erioad! localitatea este <invadat< cu mii de %elerine.
>ntretim% este
or-anizat i un t*r- cu me teri %o%ulari. ș ș
>n localitate era (n-ri9it mo tele lui 4f*ntul tefan <4ancta De@tra< >n tim% de
"&& ș Ș
de ani8 %*n! la venire turcilor. 'a ora actual! este ce mai im%ortant! moa te al
lui %o%orul ș
0a-hiar8 scum se afl! la Cuda%esta (n 1azilic <4f*ntul tefan<.
2& au-ust este o Ș
s!r1!toare foarte im%ortant! al %o%orului 0a-hiar (n totodat! i (n
localitate. ^ilele ș
4f*ntul tefan in de la vineri %*n! duminic! cu t*r-uri8 concursuri8 e@%ozi ii. Ș
ț ț
, comoar! foarte im%ortant! a zonei este a%a termal!. .u mare %ro1a1ilitate i ș
su1 localitate este a%! termal!. 0omentan func ioneaz! un trand de a%!
termal! la ț ș
4*nicolau de 0unte cu a9utorul +niunii Euro%ene.
Este o zon! viticul! foarte im%ortant! a zonei cu %ivni e veci s!%ate (n dealuri. ț
Rinuri Po1ile; <0uscat ,tonel<8 <5etesca e-al!<8 <)n%t Poir<8 <izlin-<8 <0uscat de
Oma1ur-< etc. 'ocalitatea este (nclus! (n traseul vinului din Ralea Ierului.
5aima satului i asocia ia <Ouszar< m*ndre te.Are ca sco% %!strarea tradi iilor de
ș ț ș ț
c!l!rit8 i s*nt %rezen i la a%roa%e toate evenimentele din zon! dar i %este -rani
a !rii (n ș ț ș ț ț
uniforma tradi ional!. ț
)!strarea tradi iilor %o%ulare este foarte viu. 4*nt -ru%e de dans %o%ular8 sic cor
ț
de muzic! %o%ular! <Radvira-<
'ocalitate are o fau! foarte 1o-at! (n animale culinare domestice cum ar fi; %orci
0an-ali a8 vaci cu coroane lun-i <4zurHe 0arha<8 Civoli e. ț ț
Din %unct de vedere -astronomic %aleta este foarte 1o-at! (n m*nc!ri tradi ionale.
ț
+nele s*nt f!cute numai aici ca de e@em%lu; <.alda1o i cu cartof<8 <Dere-e cu -em
de ș
%rune<8 etc. De9a s*nt re-ret!ri %entru or-anizarea festivalul calda1o uli i a
c*rna ului %e ș ș ț
%lan na ional8 a%oi interna ional. ț ț
'ocalitatea este renumit! des%re vinirile 1une aici %roducate. 4*nt
concursuri
re-ionale de viticultori8 cu de-ust!ri de vinuri8 de o1icei (n luna fe1ruarie.
>n dealun-ul anului sunt or-anizate 1eluri ca de e@emlu; <Calul
4eceri ului<8 ș
<Calul vulesul viei<8 <Calul alun-area iernii< etc
T(0*.1..: #radiţiile %o%ulare din localitatea 4(nio1 sunt le-ate (n %rimul r*nd de
a-ricultur!8 s!r1!torile familiale /i 1iserice/ti. .a de e@em%lu;
#olindatul! (n noa%tea
.r!ciunului un -ru% de 36$ tineri mer- din cas! (n cas! /i (n -os%od!riile (n care
sunt
%rimiţi8 %rezent*nd %ovestea na/terii lui Isus Oristos. Acest o1icei a e@istat /i
(naintea erei
"3
comuniste8 iar du%! revoluţia din 1989 %racticarea lui a fost re(nce%ut de tinerii
comunei.
, alt! tradi ie vie care este f!r! %ereche (n re-iune8 dar i (n toat! ara este
<4a9-ozas<6ul. ț ș ț
Acest! tradi ie este str*ns le-at de %a te. Este un o1icei8 un fel de <ale-ere de
%ereche< ț ș
7ca i foarte multe o1iceiuri care urm!reaz! du%! iarn!:. Este un <9oc< al 1!ie
ilori tineri8 ș ț
ei (n 9urul focului dansez8 sar focul8 i t*n!rul care arunc! cel mai de%arte 1! ul
s!u 9!ruit! ș ț
c* ti-!. #radi ia ine c!8 c* ti-!torului va (nde%lini (n acel an visul cel mai
mare. ș ț ț ș
C04 . !N"IIN AREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE Ț
#S"ÂNTUL TE"AN# DIN LOCALITATEA SÂNIOB Ș
.1 D0'- 9-&-(07-
Denumirea solicitantului; L)&(O* C6)&9)( N C(.6'.0&G 4-(6)0&0 5.:.,8G
Pumele solicitantului; L)&(O* C6)&9)( N C(.6'.0&G
.P); 1>>C721C55C>9G
CI; 4eria %I. nr. 232772G eli1. de M+& O(0*-0G
#el; C7235C1$$G
Domiciliul; 1C1C. O(0*-0G &(. 39G E+*. B.<)(G
Activitatea %ro%us!; ,)* CAEN 552C – "0,.7.'8 . *- ,0:0(- 4-&'(+ /0,0& - . 4-
(.)0*- ț ț ș
*- 6,+('8 *+(0'8.
B+9-' .&*.,0'./ ')'07.:0')(:
P09.$N> *.& 4().-,'
4curt istoric al solicitantului;
>n %ro%rietatea solicitantului e@ist! un teren cu o su%rafa ! de 2&&& m%. Av*nd (n
ț
vedere Pormele Euro%ene de %romovare a a-roturismului8 solicitantul s6a
hot!r*t s!
(nfiin eze o %ensiune turistic! (n cadrul c!ruia8 %e l*n-! fa%tul c! asi-ur!
%osi1ilit! i de ț ț
cazare a turi tilor8 inten ioneaz! s! %romoveze i a-roturismul. ș ț ș
4olicitantul dore te s! (nclud! (n com%le@ul turistic dezvoltat; ș
• )osi1ilit! i de cazare %entru turi ti cu o ca%acitate de 16 %ersoaneA ț ș
• )osi1ilit! i de asi-ura alimenta ia turi tilor caza i (n re-im %ro%riu sau
%arteneriat ț ț ș ț
cu restaurantul aflat! (n localitate a%ro%iat!A
• )osi1ilit! i de a solicita servicii su%limentare; %artici%area la %ro-rame or-
anizate ț
de %ensiune cu sco%ul de a %romova a-roturismul i %!strarea tradi iilor locale. ș
ț
Ideia de %roiect se 1azeaz! %e condi ii naturali favora1ili8 monumentele istorice8
i ț ș
%e <cultusul< format %e alun-ul tim%ului ai localit! ii 4*nio18
unde vor fi realizate ț
investi iile %ro%use %rin %rezentul %roiect8 %e terenul aflat! (n
%ro%rietatea familiei ț
solicitantului.
.2 D-6,(.-(-0 4().-,'+7+.
!&5..& 0(-0 P-&6.+&- A9()'+(.6'.,8 #S5B&'+7 '-50&# ?& SB&.)= ț Ș

.2.3. A3470603-&'+7 4().-,'+7+. @(-9.+&-0G E+*- +7G 7),07.'0'-0A ț

)roiectul este am%lasat (n e-iunea Pord B Est8 9ude ul Cihor8 satul 4*nio1. ț
.2.. S- *-6,(.- ,- 6- *)(- '- 68 6- (-07.:-:- 4(.& 4().-,': ș
""
A-roturismul este o activitate %racticat! de mem1rii unei -os
%odarii a-ricole ce
%resu%une im1inare a activitatilor a-ricole cu serviciile turistice in interiorul
acesteia si
este caracterizata %rin oferirea cazarii si asi-urarea %artiala a hranei din
%roduse o1tinute
in %ro%ria -os%odarie8 %recum si im%licarea turismului in
activitatile -os%odaresti8
constituind o solutie com%lementara de su%limentare a veniturilor din a-
ricultura8 cu
efecte %ozitive atat de natura economica cat si sociala. Astfel8 se va realiza o
%ensiune
a-roturistica8 )_08 cu 8 camere cu %osi1ilitatea auto%re%ararii hranei necesare de
catre
turistii afla i in %ensiune. ț
>n cadrul %roiectului se va realiza o %ensiune cu 8 camere8 1uc!t!rie8 sal! de
servit
masa8 camer! de zi8 rece% ie8 -ru%uri sanitare conform %roiectului
de%us. Aceast! ț
investi ie va fi realizat! din "$6.672 ,P din care 3.8&& ,P re%rezint! %anoul solar
la ț
ca%itolul instala ii. .osturile acestei investi ii este %rezentat %e lar- (n
devizele ane@ate. ț ț
)e l*n-! acest! investi ie se va realiza i o investi ie (n activit! i recrea
ionale const*nd (n ț ș ț ț ț
achizi ionare de o tr!sur! care va fi tras! de un cal luat (n chirie de la 1unici
astfel se vor ț
%utea face mici e@cursii cu tr!sura8 i achizi ionarea de dou! 1iciclete %entru
desf! urarea ș ț ș
activit! ii de cicloturism. Acest! investi ie va fi realizat! din 1733 ,P.
.osturile acestei ț ț
investi ii este %rezentat %e lar- (n devizele ane@ate. ț
>n cadrul fermei e@ista o livada cu %omi fructiferi. )e l*n-! aceste se cresc %orci
man-ali a. )rintrun contract de cola1orarea activitatea a-ricola se va
desfasura %e o ț
su%rafata de 12 ha8 care include si vita de vie8 intro -os%odarie situata chiar in
vecinatatea
%ensiunii 71&&m distanta: 5ructele se comercializeaz! %e %ia ! i se
%roduce -em i ț ș ș
%!linc!. 4tru-urii sunt la fel comercializa i %e %ia ! i se %roduce
vin feteasc! re-al!8 ț ț ș
muscat ottonel caracteristice acestui inut i asla. )orcinele se cresc la o ferm!
vecin!8 ț ș ș
deci mirosul nu va afecta oas%e ii %ensiunii. ț
Anual se recolteaz! a%ro@ " t de fructe 7cire e8 caise8 mere8 %ere8 %iersici8
%rune8 stru-uri: ș
%entru comercializare8 i se %roduce $&& l de vin i 1&& l de %alinca de 1un!
calitate8 se ș ș
cresc dou! %orcine.
Investitia are in com%onenta si investitii de %roducere a ener-
iei din surse
re-enera1ile utilizate in sco%ul desfasurarii activitatii turistice care const!
dintrun %anou
solar care va %roduce necesarul de a%! cald! mena9er! %ensiunii. 4e estimeaz! c!
%anoul
solar va furniza %e tim% de var! 2&F din necesarul de a%! cald!. .ostul %anoului
solar cu
monta9 este estimat la 38&& ,P.
)roiectul %revede %rin activitatea %ro%us! %!strarea /i %romovarea
culturii
tradiţionale %rin achiziţionarea de o1iecte certificate ca fiind %roduse
tradiţionale de
marc!8 (n vederea amena9!rii structurii de %rimire turistica8 aceste %roduse fiind
covora e8 ș
%erdele8 %erdele o1turante8 %rosoa%e i fe e de mese. )rin amena9area s%a iilor cu
aceste ș ț ț
accesorii se va o1 ine o am1ian ! %l!cut!8 sim%l! dar totu i ori-inal! de la ar!.
ț ț ș ț
.2.5 P(-/-*-(.7- .&/-6'. .-. . 0,'./.'8 . 05-(-&'-: ț ș ț
• Investi ii (n infrastructur! de %rimire i ț ș
• Investi ii (n materii de %romovare ț
>n cadrul com%onentei; sunt solicitate urm!toarele o1iecte;
6 .onstruirea i dotarea %ensiunii conform cerin elor de trei mar-arete. ș ț
6 Alimentarea acesteia cu utilit! i necesare; 6 Drumul de accesA A%aA .analizareA ț
A-ent termicA .urent electric.
.2.$ S'(+,'+(0 ,)&6'(+, .-.: ț
"$
.l!direa %ro%us! are re-imul de (n!l ime )_08 este o structur! (n mare %arte cu ț
%ereti %ort*nti din caramid! com1inat! (n unele a@e interioare i %e anumite
deschideri ș
e@terioare cu -rinzi i st*l%i de cadru termoizolat! cu $ cm de %olistiren %e
e@teriorul ș
cl!dirilor. )lanseul este de 1eton armat monolit %este %arter. Dar%anta cu
(nvelitoarea din
i-la %rofilat!8 t*m%l!rie din lemn stratificat cu -eam termo%an8
fundaţii con inue i ț ț ș
evaz!ri izolate dimensionate i am%lasate conform studiului -eotehnic
i rec iunilor ș ș ț
rezultate la tal%a fundatiilor din calculul static relizate din 1eton8 %lan/e din
1eton armat.
P-(-'.. *- .&,<.*-(- . ,)340('.3-&'0(-: ș )eretii de (nchidere i com
%artimentare sunt ș
realiza i din zidarie de caramid! cu -oluri verticale dre%tun-hiulare sau rotunde
de uscare ț
i au -rosimea de 3&cm la e@terior 7_termosistem $cm: si 2$cm la interior. ș
S,0(.7-: Ror fi realizate din lemn ecarisat i %rote9at %entru intem%erii av*nd (n
vedere c! ș
ele vor fi e@terioare.
S0(40&'0: 4e va realiza din lemn ecarisat de rasinoase cu %o%i8 %ane i cle ti.
Invelitoarea ș ț
este realizat! 7de la e@terior la interior: din i-l!8 mem1rana
1ituminoas! i astereala ș ș
28$cm care se %rinde (n cuie de ca%riori. .lasa de calitate a materialului lemnos
IIA clasa
de e@%loatare a constructiei 1A
I:)70'.0 '-(3.,8: )lacarea cu un strat termoizolant de %olistiren e@
%andat de $cm %e
e@teriorul cladirii8 %e toata fa ada astfel (nc*t se va realiza
o anvelo%a termic! i ț ș
su%limentar %lacarea cu inc! un strat de %olistiren e@%andat $cm %e toate
elementele de
1eton de la fe ele e@terioare 7sam1uri8 st*l%i8 centuri8 -rinzi8 atice:A dis%unerea
unui strat ț
termoizolant de %olistire1 e@trudat de $cm su1 %laca de 1az! a
%arterului. Izolarea
termic! a sar%antei de lemn cu saltele de vat! mineral! de minim 12cm (ntre ca
%riori.
T0=-7+7 >
TOTAL
Acd "$&."8 m%
Au 368.6$ m%
Ac 2"".18 m%
.l!direa va avea func iuni s%ecifice unei %ensiuni a-roturistice8 %recum camere ț
%entru cazare cu -ru% sanitar %ro%riu8 sal! de mese cu -ru%uri sanitare aferente8
vestiare
1uc!t!rie i ane@e technice cum ar fi centrala termic!8 s%a ii de de%ozitare. ș ț
I& +(30 4()4+&-(.. (-:+7'8 +(30')0(-7- ,)340('.3-&'8(. 5+&, .)&07- ț
- PARTER:
- K.&*50&9: 4%atiu la intrarea in %ensiune cu o su%rafata de 9818 m%
%rin care se face trecerea s%re rece%tive sau s%re sala de meseA
- R-,-4'.0: >nc!%ere cu o su%rafata de 3.9& m% destinat! rece%
iei ț
%ersoanelor ce doresc a se caza (n %ensiune.
- B+, 8'8(.0: .u o su%rafa ! de 1&8$7 m% ce deserve te %ersoanele ț
ș
cazate (n %ensiuneA adiacent 1uc!t!riei se -!se te un hol de acces s%re ș
sala de mese cu o su%rafata de 3.31 m%.
- L./.&9+7: .u o su%rafata de "&.&& m% s%a iu destinat rela@arii8
ț
socializ!rii8 %ersoanelor cazate (n %ensiuneA
- C03-(0 D-4):.'0(- G+&).: >nca%ere cu o su%rafa ! de 1883 m% cu ț
acces din e@terior i din zona %re%ar!rilorA ș
- O5.,.+: >nca%ere cu o su%rafa ! de 3.&" m% destinat %relu!rii %or iilor ț ț
de m*ncare8 cu acces din sala de meseA
"6
- S070 *- M-6-: 4%a iu cu o su%rafa ! de 1&6822 m% ce deserve te unui ț ț ș
num!r de $" de %ersoaneA
- G(+4+(. S0&.'0(- O064-'.: 3 -ru%uri sanitare ; 6 Lru% sanitar femei
cu o su%rafa ! de 8871 m%A Lru% sanitar 1!r1a i cu o su%rafa ! de 12.2$ ț ț ț
m% si un -ru% sanitar %entru %ersoane cu handica%. Aferent celor 3
-ru%ui sanitare se -!se te un hol de acces cu o su%rafa ! de 1.9$ m%A ș ț
A&-;- T-<&.,- @D-4):.' S)7+'.. 4-&'(+ .&'(- .&-(-A: ț
- C-&'(070 T-(3.,0: >nca%ere cu o su%rafa ! de 3.$7 m% unde va fi ț
am%lasat un cazan %entru %re%ararea a-entului termic8 a%! cald!8
(nc!lzirea inca%erilor se va realiza cu cor%uri statice
7radiatoare:.
.om1usti1ilul utilizat va fi solid B lemn de foc. A%a cald! mena9era va
fi %re%arat! local8 in 1oilere
- MANSARDA
- 8 .amere de cazare cu su%rafete intre 138&6 m% si 188$9 m% dotate cu
1aie cu su%rafete intre 3.2$ m% si 3.6$ m%.
- D-=0(0 : 4%atiu %entru de%ozitarea asternuturilor curate cu su%rafata
de ".$6 m%
Cuc!t!ria i a -ru%urile sanitare va fi dotate conform cerin ele i re-lament!rile
ș ț ș
sanitare (n vi-oare. 4u%rafa a 1uc!t!riei va fi aco%erit! cu
-resie8 iar %eretele este ț
%rev!zut cu faian !. 4ufra-eria va fi dotat! cu " mese8 cu 16 scaune de sufra-erie.
ț
A7.3-&'0(-0 ,+ -&-(9.- -7-,'(., 8 .
Ener-ia electric! va fi %reluat! din reteaua 4. Electrica 4A din
zona %rin
intermediul unui 1ransament eletric.
Instalaţia electric! se com%une din ;
• instalaţia de iluminat interior
• instalaţia de curenţi sla1i
• instalaţia de %rize monofazate
• instalaţia de %aratr!snet
• instalaţia de %riz! de %!m*nt.
0otiva ia %rinci%al! a (nfiin !rii )ensiunii <4f*ntul tefan< din satul 4*nio1 este
ț ț Ș
%romovarea turismului local i re(noirea tradi iilor %o%ulare locale8 i %rin
aceste cre terea ș ț ș ș
calit! ii vie ii rural! (n zon!8 re%rezint*nd o sursa de venit %osi1il! i locuri
de munc! nou ț ț ș
create (n zona rural!.

.2.7. "+&*03-&'0(-0 &-,-6.'0 . . )4)('+&.'8 .. .&/-6'. .-. șț ș ț ț

)entru %etrecerea unei vacanţe8 (n funcţie de sezon /i zona turistic!8 se %oate
ale-e
dintr6o -am! e@trem de variat! de oferte8 dar cu si-uranţ! e@ist! locuri care a/te
%t! s! fie
desco%erite chiar aici8 (n om*nia. 4e %oate schia staţiuni montane8 sau soarele %e
%la9ele
0arii Pe-re. 4e %oate face drumeţii (n locuri %itore/ti8 unde r*urile au a%a
cristalin! /i
crestele munţilor sunt (ncoronate de z!%ad!8 sau se %oate e@%lora
cu 1arca locurile
s!l1atice din Delta Dun!rii. 4e %oate8 de asemenea8 vizitarea zonele istorice8 m!n!
stirile
sau loca/ele de cult /i s! redesco%eriţi 1o-ata tradiţie a %o%orului rom*n.
"7
A-roturismul este o alternativ! care (m1in! frumuseţile naturale e@%use mai sus cu
cel mai de %reţ 1un al %o%orului rom*n os%italitatea i tradiţia familiei
rom*ne/ti. ș
, )ensiune A-roturistic!8 ofer! %osi1ilitatea de a face cea mai 1un! ale-ere8 du%!
%referinţele orc!rui8 (n %etrecerea tim%ului li1er8 a concediului de odihn! sau a
vacanţei
#radiţia 1uc!t!riei rom*ne/ti (m1inat! cu os%italitatea -azdelor8
ancorate (n %eisa9e
%itore/ti8 %ot oferi cli%e de neuitat.
P02'- B #radiţia s!r1!torilor )ascale are r!d!cini ad*nci (n zonele turistice
rurale.
4atul rom*nesc ofer! %entru vacanţa de %a/te cea mai reu/it! destinaţie
%entru turism
ecolo-ic. >ncondeierea oulelor8 %re%ararea cozonacilor a dro1ului /i fri%turii de
miel sunt
activit!ţi la care %uteţi %artici%a (n cadrul %achetului oferit de %ro%rietarii
de %ensiuni8
vile8 ca1ane %entru vacan a de %a/te ț
1 M0. 6 Racanţa de 1 mai a devenit %entru mulţi dintre noi ceva
neli%sit din
calendarul de %etrecere a tim%ului li1er. Dac! %entru tineri Racanţa de 1 0ai
(nseamn!
Rama Reche8 distracţie8 'itoral8 %entru cei care %refer! lini/tea8 rela@area8
%lim1!rile (n
natur!8 turismul rural ecolo-ic este o o%ţiune (nţelea%t!.
C(8,.+& 6 4%iritul .r!ciunului ne duce cu -*ndul la familie8 cadouri8 (m%odo1itul
1radului8 %re%arate tradiţionale /i un loc unde toate acestea s! fie
%osi1ile. )etrecerea
.r!ciunului (n astfel de locaţii turistice nu tre1uie s! mai fie acum o %ro1lem!.
#radiţia
rom*neasc! (m1inat! cu os%italitatea %ro%rietarilor de vile8 %ensiuni8
fac ca oferta de
cr!ciun s! fie 1o-at! /i %e -ustul tuturor. .olindele de .r!
ciun8 t!iatul %orcului8
%lim1!rile cu sania8 se num!r! %rintre activit!ţile %ro%use de cei care ofer!
servicii de
cazare %entru .r!ciun.
S-:)& /0(8 6 4ezonul de var! este %entru toţi sezonul (n care ne
%lanific!m /i
%etrecem vacanţa sau concediul. )etrecerea vacanţei %oate fi o reu/it! dac! ne
orient!m /i
c!tre %ensiuni8 care funcţioneaz! (n sistem a-roturism. ,ferta de %etrecere a
concediului
(n aceste condiţii include multe %osi1ilit!ţi de recreere cum ar fi %lim1!ri cu
atv8 echitaţie8
-r!tar8 %lim1!ri (n aer li1er8 %artici%area la activit!ţi -os%od!re/ti8 etc.
Investi ia (n construirea unei %ensiuni i demararea unei afaceri
(n turism are ț ș
urm!toarele caracteristici;
• Este o investi ie ce se %oate realiza cu succes i (ntro zon! r!mas! (n urm! din
ț ș
%unct de vedere economic.
• 4e %oate realiza %e cont %ro%riu i cu un ca%ital relativ mic. ș
• 4e creaz! noi locuri de munc! i deci venituri su%limentare8 se valorific! tradi
ia ș ț
%o%ular! %rin %!strarea o1iceiurilor i me te u-urilor. Reniturile o1 inute (n urma
ș ș ș ț
desf! ur!rii de afaceri de turism determin! cre terea considera1il! a calit! ii vie
ii ș ș ț ț
(n re-iunile mar-inalizate.
• ,ferta (n afara hotelurilor este (n continu! cre tere. De aceea8 nevoile turi
tilor din ș ș
toate cate-oriile sociale tre1uie satisf!cute c*t mai 1ine %osi1il.
• )otrivit unor sonda9e8 cea mai mare %arte a trui tilor caut!
locuri lini tite i ș ș ș
nea-lomerate. +n num!r im%ortant de turi ti consider! c! 1locurile i cl!
dirile6 ș ș
turn denatureaz! %eisa9ul i8 de aceea8 %refer! localit! ile cu caracter rural. ș
ț
• Este o surs! de venit com%lementar! %entru micii fermieri. e%rezint!
o ans! ș
real! %entru a-ricultorii afecta i de criza din sectroul a-ricol8
care doresc s! ț
(ncerce o activitate nou!8 i s! dea o valoare ad!u-at! %roduselor a-ricole. ș
"8
• Este o 1un! ocazie de a c* ti-a 1ani i %entru tinerii
a1solven i cu studii ș ș ț
su%erioare care nu -!sesc de lucru (n marile ora e8 dar au r!d!cini (n mediul
rural8 ș
i ar fi dis%u i s! se ocu%e de a-ricultur!. ș ș
• Este o afacere renta1il! %entru %ersoanele cu ini iativ!8 care doresc s! or-
anizeze ț
activitatea unui lan de %ensiuni dintr6o anumit! zon!8 %rin
contracte cu ț
%ersoanele care %refer! s! %ractice turismul f!r! a se im%lica sut! la
sut! (n
activit! ile de or-anizare. ț
.2.>. P.0 0 *- 04()/.:.)&0(-G ,)&,+(-& 0 . 6'(0'-9.0 *- 4.0 8 ț ț ș ț
C- /0 5. 047.,0'8 4-&'(+ /07)(.5.,0(-0 4()*+6-7)(P6-(/.,..7)( )=
.&+'- 4(.& ț
.347-3-&'0(-0 4().-,'+7+.
P.0 0 .&'8 ț ț
Deoarece %ensiunea este situat! la mar-inea satului 4*nio18 o localitate lini tit!8
ș
%e l*n-! drumul ce lea-! satul 4*nio1 cu ora ul 4!cuieni8 situ*ndu6se la 6 Hm
distan ! de ș ț
aceasta8 %ia a int! este definit! ca musafiri care vor s! %etreac! vacan a (n lini
te8 de%arte ț ț ț ș
de z-omot i (nv!lm! eal!8 (ntrun cadru tradi ional8 sim%lu8 unede se
mai %!streaz! ș ș ț
tradi iile8 o1iceiurile8 i oamenii tr!iesc din cea ce ( i %roduc cu %ro%ria m*n! ț
ș ș
Am identificat trei -ru%uri int! care cores%und criteriului de mai sus; ț
1. .o%ii cu (nso itori8 c!rora le %lace s! fie (n aer li1er8 s! vad! animale vii8
nu ț
numai %oze des%re eleA
2. 5amiliile cu venituri medii din ar! i de %este hotare8 c!rora
le %lace s! ț ș
construiasc! rela ii umaneA ț
3. )ensionarii care %e l*n-! fa%tul c! doresc lini te8 sunt dis%u i s! ia vacan e
i (n ș ș ț ș
afara sezonului.
P(- +7 ț
)re urile %racticate ia (n vedere %osi1ilit! ile %ie ei int!. ț ț ț ț
Astfel %entru co%ii se va %erce%e un %re de 2$ leiWnoa%te8 %entru %ensionari de ț
asemnea 2$ de leiWnoa%te %e toat! durata anului. 5amiliile vor
%l!ti 8& de
leiWcamer!Wnoa%te i include cazarea %entru doi adul i i ma@ doi co%ii. )ersoanele
care ș ț ș
vor veni sin-ure vor %l!ti "& de leiWnoa%te.
)re ul %roduselor din %roduc ia %ro%rie va fi cu 1&F mai mari dec*t %re urile de ț
ț ț
ast!zi8 av*nd (n vedere c! %ensiunea ( i va (nce%e activitatea cel mai
devreme (n anul ș
2&12.
S-(/.,..7- )5-(.'- @4()*+6+7A
4erviciile oferite sunt cazarea8 %ro-ramele or-anizate i se vor oferi i %roduse
din ș ș
%roduc ia %ro%rie 7fructe; cire e8 mere8 %ere8 %rune8 stru-uri8 caise8 %iersiciA
carne de %orc ț ș
man-ali a8 vin8 %!linc!: du%! cerin ele musafirilor. 4erviciile oferite fac %arte
din m!suri ț ț
care cores%und ecoturismului.
Ecoturismul este o afacere mic!8 %romovat! ini ial ca turism (n arii
naturale. ț
>ntruc*t tot mai mul i turi ti i6au e@%rimat dorin a de a6 i %etrece tim%ul li1er
(n mi9locul ț ș ș ț ș
naturii8 ecoturismul i6a c* ti-at8 de6a lun-ul tim%ului8 tot mai
mul i ade% i. Ast!zi8 ș ș ț ț
ecoturismul se deose1e te de turismul (n natur! %rin accentul %us %e conservare8
educare ș
i im%licarea activ! a comunit! ii locale. ș ț
"9
,r-aniza ia 0ondial! a #urismului consider! c! ecoturismul 8 din familia c!ruia ț
men ion!m turismul cultural i turismul activ8 va avea cea mai s%ectaculoas! evolu
ie (n ț ș ț
seclul al KKI6lea.
#urismul cultural are dre%t sco% cunoa terea culturii autohtone a
c!rei ș
autenticitate s6a %!strat (n s%ecial (n mediul rural. #urismul cultural (n om*nia
este (n
-eneral de natur! reli-ioas!8 %racticat mai ales de turi ti str!inii8 atra i de
frumuse ea i de ș ș ț ș
(nc!rc!tura cultural6istoric! a o1iectivelor turistice 7m!n!stiri8 1iserici8
castele8 fortifica ii8 ț
muzee etc.: Aceast! form! de turism com%ort! o latur! informa ional!8
turi tii fiind ț ș
motiva i de ideea de a cunoa te lucruri noi des%re aceste locuri. ț ș
5oarte a%recia i sunt me terii %o%ulari %entru lucr!rile lor deose1ite
din lemn 7icoane8 ț ș
lin-uri sau alte vase:8 ceramic! 7farfurii8 vase:8 r!chit!8 %a%ur!8 %ai
sau nuiele 7co uri8 ș
%!l!rii8 decora iuni:. ț
#urismul activ %resu%une8 de cele mai multe ori8 vizitarea unor re-iuni a%roa%e
neafectate de im%actul uman. Din aceast! cate-orie face %arte cicloturismul i
turismul ș
ecvestru.
)ro-ramele or-anizate sunt %artici%area la activit! ile a-ricole din
cadrul ț
-os%od!riei8 %artici%area la s!r1!torile comunit! ii locale8 conform
o1iceiurilor i ț ș
datinilor8 e@cursii cu 1icicleta8 e@cursii cu tr!sura8 %re%ararea m*nc!rurilor
tradi ionale (n ț
curtea %ensiunii8 %artici%area la %omana %orcului8 e@cursii la
trandul termal din ș
a%ro%iere8 e@cursii (n %!durea fa1uloas! din (m%re9urimi 7%!durea are o
v*rst! de cel
%u in 1$& de ani: ț
P()3)/0(-0
)romovarea serviciilor se va face (n concordan ! cu %ia a int! aleas! i cu
costuri ț ț ț ș
reduse. )rima8 i %oate cea mai im%ortant! metod! de %romovare este
am%lasarea de ș
%anouri indicatoare la mar-inea drumului8 %entru ca musafirii s! -!sesc! u or
%ensiunea. ș
)entru a %romova %ensiunea s6au ales urm!toarele metode; %ermision marHetin-8
social
netVorHin-8 direct marHetin-8 online marHetin- i recomandetion marHetin-. #oate
aceste ș
metode a9un- direct la %ia a int! cu costuri reduse8 fa%t indus de
(ns! i metodele de ț ț ș
%romovare. 4e vor evita metodele care im%lic! costuri mari
L),+7 *-658 +(8(.. ș
>n amena9area %ensiunii s6a avut (n vedere fa%tul c! (n cazul serviciilor8 %erce%
ia ț
calit! ii serviciilor este indus! i de locul desf! ur!rii acestora. De aceasta se
vor utiliza ț ș ș
%roduse de marc! tradi ionale8 %entru a crea o atmosfer! %l!cut!8 lini tit!
(ntrun cadru ț ș
familiar8 sim%lu. Aceste %roduse sunt %erdele8 covora e8 %erdele o1turante8 fe e de
mese8 ș ț
%rosoa%e %roduse din 1um1ac8 cu o atin-ere %l!cut!8 av*nd o naturale e de nee-alat.
ț
)entru a atra-e turi tii se im%un urm!toarele m!suri; ș
• 0en inerea -ru%urilor sanitare (n %erfect! stare de func ionare i cur! enieA ț
ț ș ț
• 5urnizarea a%ei calde la -ru%urile sanitare i (n s%a iile comuneA ș ț
• Asi-urarea unei tem%eraturi minime de 18 -rade . (n tim%ul sezonului rece (n
s%a iile de cazare i de servire a meseiA ț ș
• )ro-ramele or-anizate (n curte s! se termine la ora 1;&& noa%teaA
• .l!direa va fi 1ine (ntre inut!8 zu-ravit! i va fi salu1r!A ț ș
• 4e va evita %oluarea fonic!A
P-(6)&07+7
)ersonalul an-a9at va fi din localitate. 4e vor an-a9a 3
%ersoane (n cadrul
%ensiunii. 4e va an-a9a o mena9er! care va asi-ura cur! enia
%ensiunii8 a s%a iilor ț ț
$&
interioare8 e@terioare8 a len9eriei de %at8 a fe elor de mas!. 4e vor an-a9a dou!
%ersoane ț
care vor fi res%onsa1ile cu or-anizarea i desf! urarea %ro-ramelor %entru turi ti.
Aceste ș ș ș
%ersoane vor fi an-a9ate cu salar minim la (nce%utul activit! ii8 astfel cre!ndu6se
(n cazul ț
lor i un venit su%limentar activit! ii a-ricole desf! urate (n -os%od!riile %ro
%rii. ș ț ș
C)&,+(-& 0 ț
In 9ude au fost localizate un numar de a%ro@imativ 1$& %ensiuni.
0a9oritatea ț
acestora sunt localizate (n sta iuni turistice a-lomerate. In zona8 intrun
%erimetru de 3&6"& ț
Hm sunt localizate doua %ensiuni; (n 4acuieni o %ensiune de 2 mar-arete i (n 0ar-
hita o ș
%ensiune de 3 mar-arete.
Aceste %ensiuni ofera doar cazare %entru turi ti. )ensiunea noastr! are avanta9ul ș
ca va oferi i %ro-rame or-anizate musafirilor. ș
)re ul caz!rii (n aceste %ensiuni este mai mare dec*t cel %racticat de %ensiunea
ț
noastr!. Avanta9ul nostru este c! la acea i cate-orie de %ensiune oferim %re mai
mic. ș ț
.a dimensiune %ensiunile sunt la fel. )reconiz!m s! o1 inem o cota de %iata de 3&
la sut! ț
din turismul (n %ensiuni din im%re9urimi.
.omercializarea %roduselor din -os%od!rie va cre te tre%tat at*t ca volum dar i ș
ș
ca %ret8 clien ii fiind dis%u i s! %l!teasc! %u in mai mult8 deoarece
vor fi i servi i cu ț ș ț ș ț
%rodusele res%ective.
)entru cazarea co%iilor sunt discu ii in fazade %recontractare %rin
scoli %entru ț
or-anizarea de -ru%uri de co%ii %entru o %erioada de " zileW sa%tamana8 tim% de 3&
de
s!%t!m*ni %e an.
'a %ensioanri s6a avut in vedere un -rad de aco%erire de 1&F %e an.
In cazul famililor acest -rad a fost evaluat la 2&F %e an.
'a calculul financiar s6a %reconizat o crestere de 1&F fa ! de anul %recedent (n ț
anul 3 de func ionare i o cre tere de 1&F (n anul $ de functionare. ț ș ș
)re urile au fost com%arate cu celelalte %ensiuni din zon! i s6a o%tat
%entru o ț ș
u oar! diminuare fa ! de concuren i %entru a atra-e musafiri. ș ț ț
.2.9 D)'0(-0 4-&6.+&.. #S5B&'+7 '-50&#: Ș
Dotarea i amena9area %ensiunii8 va fi cores%unz!tor Pormelor
0etodolo-ice ș
)rivind .lasificarea 4tructurilor de )rimire #uristice8 conform cerin
elor de 3 stele ț
7mar-arete:. .l!direa8 inclusiv ane@ele vor fi curate i 1ine(ntre
inute. >n interiorul ș ț
%ensiunii va fi amena9at o curte %ro%rie8 cu s%a ii verzi i amena9!ri florale. ț
ș
Dotarea cemerelor cu dou! %aturi;
N(.
C('.
D-&+3.(- 4()*+6 B+,. V07)0(-
58(8 TVA
TVA ?&
R)&
T)'07 ,+
TVA R)&
1 )at du1lu Cohu 16&@2&& ș 1 "7& 89 $$9
2 4altea 4i-lo 16&@2&& 1 67& 127 797
3 Dula% com%artimentat 2 u i cu o-lind! ș 1 8&& 1$2 9$2
" 0!su ! ț 1 13& 2$ 1$$
$ 5otolii61 %ers6 2 27& $1 6"2
6 Po%tier 2 12& 23 286
7 .uier " $ 1 2"
8 Raz! 1 $ 1 6
9 4et umera e61& 1uc6 ș 1 1& 2 12
1& .ovora e 7&@1$& ș 2 $& 1& 12&
$1
11 )!tur! 'etizia61"&@2&& 2 2$ $ 6&
12 )ern! arctic66&@63 2 2$ $ 6&
13 )ern! mic! "$@"$ 2 1$ 3 18
1" )ilot! 2 %ers. 2&&@22& 1 1&& 19 119
1$ .uvertur! de %at du1lu 1 1&& 19 119
16 )erdea 1 2& " 2"
17 )erdele o1turante 1 2$ $ 3&
18 in! du1l! %erdele Ș 1 32 6 38
19 4et len9erie %at 2 %ers. 1 $8 11 69
2& Ous! %ern! mic! "$@"$ 2 $ 1 12
21 .earceaf al1 2 %ers. 1 26 $ 31
22 )rosoa%e al1e
6 %lu ate 9&@1$& ș " 3& 6 1""
6 mi9locii 7&@1"& " 21 " 1&&
6 de fa ! 3&@$& ț " $ 1 2"
6 de %icioare 3&@$& " $ 1 2"
23 )lafonier disc 1 $2 1& 62
2" A%lic! %e %erete asu%ra %atului i la ș
intrare
3 69 13 2"6
2$ )erie de haine 1 16 3 19
26 )erie %antofi 1 2& " 2"
27 )ahare a%! 2 3 &.$ 7
28 #R color '.D8 66cm6'L 1 1&&& 19& 119&
29 4u%ort #R %e %erete 1 69 13 82
TOTAL CAMERĂ 525.5 >C9.5 $C55
N(. C('. D-&+3.(- 4()*+6 B+,. P(- +&.'0( 7-. ț T)'07 7-.
1 )at sim%lu 1 %ers. 9&@2&& 2 32" 6"8
2 4altea 4i-lo 1 %ers. 2 378 7$6
3 4c!unele 2 12& 2"&
" Po%tier 1 1"3 1"3
$ Dula% cu o-lind! (ncor%orat 1 882 882
6 .uier 2 6 12
7 0!su ! ț 1 176 176
8 Raz! 1 3 3
9 .ovora i ș 1 6& 6&
1& )!tur! 1 3& 3&
11 )ern! mare 6&@6& 2 3& 6&
12 )ern! mic! "$@"$ 2 1$ 3&
13 )ilot! 1 %ers. 2 8& 16&
1" .uvertur! %at sim%lu 2 7& 1"&
1$ )erdea 1 22 22
16 )erdele o1turante 1 3& 3&
17 in! du1l! %erdea Ș 1 "& "&
18 4et len9erie %at 1 %ers. 2 3$ 7&
$2
19 Ous! %ern! mic! 2 $ $
2& .earceaf 1 %ers. 2 2& "&
21 )rosoa%e
6 %rosoa%e %lu ate 9&@1$& ș " 3$ 1"&
6 %rosoa%e mi9locii 7&@1"& " 2$ 1&&
6 %rosoa%e %entru fa ! 3&@$& ț " " 16
6 %rosoa%e %entru %icioare " " 16
22 A%lic! %e %erete 1 8& 8&
23 )ahare 2 2 "
2" #R color '.D8 82 cm6'L 1 2"99 2"99
2$ 4u%ort #R %e %erete 1 8& 8&
T)'07 $>2
Dotarea 1!i;
N(. C('. D-&+3.(- 4()*+6 B+,. P(- +&.'0( 7-. ț P(- ')'07 7-. ț
1 ,-lind! 1aie 1 1&9 1&9
2 )oli ! 1aie ț 1 3$ 3$
3 4u%ort %roso% fi@8 cromat 1 36 36
" 4u%ort h*rtie i-ienic! cromat 1 1" 1"
$ Dozator s!%un cromat 1 "3 "3
6 .uier sim%lu %e u ! ș 2 6 12
7 .a%ac =. 1 37 37
8 )erie =. cromat 1 2$ 2$
9 .o -unoi cu %edal!8 cromat ș 1 6& 6&
1& A%lic! %e %erete 1 8& 8&
11 )lafonier 1 $9 $9
12 +sc!tor %!r oventa 1 "1 "1
13 )ahare 2 2 "
TOTAL BAIE 555
=.8 rezervor8 ca1ina du 8 chiuvet!8 1aterii8 etc. sunt incluse (n deviz la o1iecte
ș
sanitare. )re urile nu con in #RA. ț ț
Ool de %rimire8 rece% ie cu col %entru distrac ie ț ț ț
1 ah Ș 2 $2 1&"
2 .!r i de 9oac! ț 3 1$ "$
3 emi 2 3$ 7&
TOTAL 219
Dotare camere8 1uc!t!rie8 rece% ie8 etc.; ț
N(.
C('.
D-&+3.(- 4()*+6 B+,. V07)0(-
58(8 TVA
TVA ?&
R)&
T)'07 ,+
TVA ?& R)&
1 .ana%ea fatima 1 3361 638 3999
2 0o1il! %rofesional! cu chiuvet! 1 337& 6"& "&1&
3 Oot! 1 1318 2$& 1$68
" )lit! 1 18&& 3"2 21"2
$ 0a in! de s%!lat vase ș 1 2238 "26 266"
6 .u%tor 1 18"& 3$& 219&
7 .om1in! fri-orific! Loren9e 2 2$38 "82 3&2&
$3
8 .u%tor microunde Loren9e 1 199 38 237
9 #oaster .latronic 1 8& 1$ 9$
1& 4et r!z!tor .alve 1 17 3 2&
11 4et lin-ur! lemn63 1uc.6 2 22 " 26
12 4et 1ol %lastic63 1uc.6 2 "8 9 $7
13 4et condimente6" %iese6Ritesse 2 $& 1& 6&
1" 4et ustensile %entru -r!tar 2 31& $9 369
1$ 4et tir1u on i desf!c!tor ș ș 2 96 18 11"
16 I1ric Ritesse 3 7$ 1" 89
17 4et ceaiWcafea Ritesse 2 316 6& 376
18 .afetier Ritesse 1 8$ 16 1&1
19 4u%ort erve ele .alve ș ț 3 2" $ 29
2& #i-aie Cerndes 28cm 2 32& 61 381
21 #av! oval! Ino@ 3 126 2" 1$&
22 +sc!tor vase #eHno 1 6$ 12 77
23 4et vase 616 %iese6 Cer-hoff 2 1$3& 29& 182&
2" 4et farfurie cu %ahare 666 %iese6 2 88& 167 1&"7
2$ .andela1ru $ 62$ 119 7""
26 4et %rosoa%e 1uc!t!rie 3 6& 11 71
27 0as! rece% ie ț 1 1$$ 29 18"
28 Reioz! rustic! rece% ie ț 1 362 69 "31
29 4caune rece% ie ț 3 88$ 168 1&$3
3& .alculator 1 1"28 272 17&&
31 0onitor 'L 1 "2& 8& $&&
32 'a%to% 1 2$21 "79 3&&&
33 0ultifunc ional 1irotic! ț 1 1"28 271 1699
3" 0ini seif 1 2&& 38 238
3$ .omod! 1 9&& 171 1&71
36 .ol ar ț 1 2672 $&8 318&
37 4caun 1ar 3 $1& 97 6&7
38 4caune 16 232$ ""2 2767
39 0as! " 126& 239 1"99
"& 5a ! de mas! ț 8 2&& 38 238
"1 Dozator deter-ent vase 1 "" 8 $2
"2 Dula% (ncor%orat 3 u i ș 2 2386 "$3 2839
"3 0a in! de s%!lat Loren9e ș 1 937 178 111$
"" As%irator Loren9e 1 23& "" 27"
"$ 5ier de c!lcat +fesa 1 $9 11 7&
"6 0as! de c!lcat 1 $8 11 69
"7 C!ncu ! ti% lad! ț 2 13$& 2$7 16&7
"8 A%lice e@terioare 1" 1&$& 2&& 12$&
"9 'am%! e@terior a-! at ț 2 1$& 29 179
$& 0as! teras! 8 %ersoane 2 2$6& "86 3&"6
$1 4caun teras! 16 2"8& "71 29$1
$2 ezlon-uri Ș " 12&& 228 1"28
$"
$3 Eta9er! 6 72& 137 8$7
TOTAL 9>33 9$> 593C1
Dotare 9ocuri distractive;
N(.
C('.
D-&+3.(- 4()*+6 B+,. V07)0(-
58(8 TVA
TVA ?&
R)&
T)'07 ,+
TVA ?& R)&
1 ah Ș 2 1&" 2& 12"
2 .!r i de 9oac! ț 3 "$ 9 $"
3 emi 2 7& 13 83
" Cicicleta 0ountain CiHe " 16&& 3&" 19&"
$ Cicileta C0K Zids 2 $&& 9$ $9$
TOTAL 2319 1 27$C
.entralizare %roduse;
N(.
C('.
D-&+3.(- 4()*+6 B+,. V07)0(-
58(8 TVA
TVA ?&
R)&
T)'07 ,+
TVA
1 )at sim%lu 1 %ers. 9&@2&& " 972 18$ 11$7
2 4altea 4i-lo sim%lu 9&@2&& " 113" 21$ 13"9
3 )at du1lu 16&@2&& " 188& 3$7 2237
" 4altea du1l! 16&@2&& " 268& $&9 3189
$ Dula% com%artimenta cu o-lind! 8 $292 1&&$ 6297
6 0!su ! ț 8 13$& 2$6 16&6
7 5otolii 8 31"1 $97 3738
8 Po%tier 12 1$73 299 1872
9 .uier "& 21& "& 2$&
1& Raz! 8 26 $ 31
11 4et umera e ș 8 8& 16 96
12 .ovora e 7&@1$& ș 11 66& 12$ 78$
13 )!tur! 'etizia 1"&@2&& 16 "2& 8& $&&
1" )ern! mare 6&@6& 16 "2& 8& $&&
1$ )ern! mic! "$@"$ 16 23& "" 27"
16 )ilot! 1um1ac 2 %ers. 2&&@22& " "36 83 $19
17 )ilot! 1um1ac 1 %ers. 1"&@22& 8 $$& 1&" 6$"
18 .uvertur! %at du1lu " "&& 76 "76
19 .uvertur! %at sim%lu 8 $6& 1&6 666
2& )erdea 12 23& "" 27"
21 )erdele o1turante 8 2"& "6 286
22 in! du1l! %erdea Ș 12 "8& 91 $71
23 4et len9erie %at 2 %ers. " 26& "9 3&9
2" 4et len9erie %at 1 %ers. 8 28& $3 333
2$ Ous! %ern! mic! 16 8& 1$ 9$
26 .earceaf 2 %ers. " 12& 23 1"3
27 .earceaf 1 %ers. 8 16& 3& 19&
28 )rosoa%e %lu ate 9&@1$& ș 22 77& 1"6 916
29 )rosoa%e mi9locii 7&@1"& 22 $$& 1&" 6$"
3& )rosoa%e %entru fa ! 3&@$& ț 26 1&" 2& 12"
31 )rosoa%e %entru %icioare 3&@$& 22 88 17 1&$
$$
32 )lafonier disc 12 7&8 13$ 8"3
33 A%lice %e %erete "& 32&& 6&8 38&8
3" )erie %entru haine " 72 1" 86
3$ )erie %entru %antofi " 8& 1$ 9$
36 4u%ort #R %e %erete 8 $$& 1&" 6$"
37 #R color '.D 82 cm 8 168&& 3192 19992
38 )ahare 22 "" 8 $2
39 ,-lind! 1aie 8 77& 1"6 916
"& )oli ! 1aie ț 8 26& "9 3&9
"1 4u%ort %roso% cromat 8 216 "1 2$7
"2 4u%ort h*rtie i-ienic! 8 1&" 2& 12"
"3 Dozator s!%un 8 29& $$ 3"$
"" .a%ac =. 8 27& $1 321
"$ )erie =. 8 1$& 29 179
"6 .o -unoi cu %edal! ș 8 "8& 91 $71
"7 +sc!tor %!r 8 32& 61 381
"8 .ovor lun- hol 3 2"& "6 286
"9 4c!unel " "8& 91 $71
$& 4aun! 1 296&& $62" 3$22"
$1 +sc!tor de m!ini 1 23& "3 273
$2 .eaun cu su%ort 1 1$& 29 179
$3 4crumier %e %icior 3 2$$ "8 3&3
TOTAL >C$5 1532C 959$5
Dotare 1uc!t!rie;
N(. C('. D-&+3.(- 4()*+6 B+,. P(- +&.'0( 7-. ț T)'07 7-.
BUCĂTĂRIE
1 0o1il! %rofesional! cu chiuvet! 1 337& 337&
2 Oot! 1 1318 1318
3 )lit! 1 18&& 18&&
" 0a in! de s%!lat vase ș 1 2238 2238
$ .u%tor 1 18"& 18"&
6 .om1in! fri-orific! Loren9e 2 1269 2$38
7 .u%tor microunde Loren9e 1 199 199
8 #oaster .latronic 1 8& 8&
9 4et r!z!tor .alve 1 17 17
1& 4et lin-ur! lemn63 1uc.6 2 11 22
11 4et 1ol %lastic63 1uc.6 2 2" "8
12 4et condimente6" %iese6Ritesse 2 2$ $&
13 4et tir1u on i desf!c!tor ș ș 2 "8 96
1" I1ric Ritesse 3 2$ 7$
1$ 4et ceaiWcafea Ritesse 2 1$8 316
16 .afetier Ritesse 1 8$ 8$
17 4u%ort erve ele .alve ș ț 3 8 2"
18 #i-aie Cerndes 28cm 2 16& 32&
19 #av! oval! Ino@ 3 "2 126
$6
2& +sc!tor vase #eHno 1 6$ 6$
21 4et vase 616 %iese6 Cer-hoff 2 76$ 1$3&
22 4et farfurie cu %ahare 666 %iese6 2 ""& 88&
23 .andela1ru 1 12$ 12$
2" 4et ustensile %entru -r!tar 2 1$$ 31&
2$ .o -unoi cu %edal! ș 2 6& 12&
26 4et %rosoa%e 1uc!t!rie63 1uc.6 3 2& 6&
27 Dozator deter-ent vase 1 "" ""
TOTAL BUCĂTĂRIE 17$9$
1 Eta9er! 2 12& 2"&
2 A%lic! %e %erete 1 8& 8&
TOTAL CĂMARĂ 32C
)re urile nu con in #RA ț ț
Dotare e@terioar!;
N(. C('. D-&+3.(- 4()*+6 B+,. P(- +&.'0( 7-. ț P(- ')'07 7-. ț
"ILAGORIE
1 0as! 8 %ers. 1 128& 128&
2 A%lice e@terioare " 7$ 3&&
3 .eaun cu su%ort 2"l 1 1$& 1$&
" 'am%! e@terior a-! at ț 2 7$ 1$&
$ 4crumier! %e %icior 2 8$ 17&
6 4caune 8 1$$ 12"&
TOTAL "ILAGORIE 329C
N(. C('. D-&+3.(- 4()*+6 B+,. P(- +&.'0( 7-. ț P(- ')'07 7-. ț
TERASĂ
1 0as! 8 %ers. 1 128& 128&
2 4caune 8 1$$ 12"&
3 A%lice e@terioare 1& 7$ 7$&
" ezlon-uri Ș " 3&& 12&&
$ 4crumier! %e %icior 1 8$ 8$
6 C!ncu ! lemn ti% lad! ț 2 67$ 13$&
TOTAL TERASĂ 59C5
N(. C('. D-&+3.(- 4()*+6 B+,. P(- +&.'0( 7-. ț P(- ')'07 7-. ț
1 Eta9er! " 12& >C
)re urile nu con in #RA. ț ț
)re urile au fost luate din ofertele ane@ate8 sau de la ma-azinele eal ,radea. ț
)re urile se (ncadreaz! (n %re urile de referin ! ale 1azei de date A)D). ț ț
ț
Dotare %arter;
N(. C('. D-&+3.(- 4()*+6 B+,. P(- +&.'0( 7-. ț P(- ')'07 7-. ț
RECEP IE Ț
1 0as! rece% ie ț 1 1$$ 1$$
2 Reioz! rustic! rece% ie ț 1 362 362
$7
3 4caune rece% ie ț 3 29$ 88$
" .alculator 1 1"28 1"28
$ 0onitor 'L 1 "2& "2&
6 'a%to% %entru clien i ț 1 2$21 2$21
7 0ultifunc ional6 1irotic!6 ț 1 1"28 1"28
8 0ini seif 1 2&& 2&&
T)'07 (-,-4 .- ț 7399
CAMERĂ DE ZI
1 5otolii 2 3"9 698
2 0!su ! ț 1 176 176
3 #R '.D 82 cm 1 21&& 21&&
" .omod! 1 9&& 9&&
$ .andela1ru " 1ra e ț 2 12$ 2$&
6 A%lice %e %erete " 8& 32&
7 .ol ar ț 1 2672 2672
8 4u%ort #R 1 8& 8&
9 .ana%ea 1 3361 3361
1& 4caun 1ar 3 17& $1&
T)'07 ,03-(8 :. 11C$7
SU"RAGERIE
1 0as! " "2& 168&
2 4caune 16 1$& 2"&&
3 5a ! de mas! ț 8 2$ 2&&
" .andela1re 2 12$ 2$&
$ A%lice %e %erete " 8& 32&
6 )erdele " 22 88
7 in! %erdele Ș " "& 16&
T)'07 6+5(09-(.- 5C9>
D)'0(- <)7 40('-(G ,060 6,8(..
1 Dula% (ncor%orat cu 3 u i ș 2 1193 2386
2 0a in! de s%!lat Loren9e ș 1 937 937
3 As%irator Loren9e 1 23& 23&
" 5ier de c!lcat +5E4A 1 $9 $9
$ 0as! de c!lcat 1 $8 $8
6 .ovor lun- 1 8& 8&
7 A%lice " 8& 32&
T)'07 <)7 40('-( C7C
I)7 -'0E
1 A%lice %e %erete 6 8& "8&
2 .ovor lun- hol 2 8& 16&
T)'07 <)7 -'0E $C
)ensiunea ofer! turi tilor caza i8 %osi1ilitatea de %arcare %ro%rie8 (n 9urul
%ensiunii ș ț
(n tim%ul se9urului. )ensiunea se va (ncadra (n stilul architectural s%ecific
local. )entru
odihn! i rela@are (n aer li1er8 %e l*n-! -r!dina %ro%rie8 %ensiunea va oferi turi
tilor mai ș ș
multe %osi1ilit! i %rin s%a ii amena9ate; ț ț
$8
6 5ila-orie cu mas! i scauneA ș
6 'oc %entru -r!tariA
6 #eras! cu mese i scauneA ș
6 ezlon-uri %entru %la9!8 (n tim%ul veriiA Ș
6 )entru co%ii (ntre 3B12 ani va fi amena9at un sistem com%le@ %entru 9oac!.
Cuc!t!ria i sufra-eria va fi dotat i func ionat conform nornelor i le-
isla ilor ș ș ț ș ț
na ionale (n vi-oare %rivind si-uran a alimentelor (n unit! i cu alimenta ie
%u1lice. ț ț ț ț
Din %unctul de vedere a criteriilor su%limentarea %rivind clasificarea structurilor
de %rimire turistice cu func iuni de cazare8 %ensiunea <4f*ntul tefan<
o% ine 1"3 de ț Ș ț
%uncte8 datorit! amena9!rii i dot!rii %erformante8 conform cu nivel euro%ean; ș
D-&+3.(- P+&,'-
Iluminat e@teriorA 3
As%ect foarte 1un al construc iilorA ț $
As%ect foarte 1un al ane@elor -os%od!re tiA ș $
Amena9area cores%unz!toare a s%a iilor e@terioareA ț $
#R (n toate camereleA 3
Dotare cu 9ocuri de societate 7 ah8 remi8 c!r i...:A ș ț "
Decorare de calitate a interioruluiA 1&
Acces internetA 1&
Ada%tarea dot!riilor 1uc!t!riei la num!rul camerelorA 8
Resel! i ustensile de 1uc!t!rie de 1un! calitate nedes%erecheate (n num!r ș
cores%unz!torA
6
.afetier!A 3
.u%tor cu microundeA 6
Oot!A 8
0a in! de s%!lare vaseA ș 1&
#oasterA $
0as! i fier de c!lcatA ș 2
0a in! automat! de s%!lare rufeA ș 1&
+sc!tor de %!rA 2
Lr!tar (n aerA 3
'ocuri de 9oac! amena9at %entru co%iiA $
,1iecte %entru %racticarea s%orturilor 71iciclete:A 8
Anten! #R ca1luA 2
)osi1ilit! i de %artici%are ca divertisment la unele activit! i -os%od!re tiA ț ț
ș 1&
T)'07 13
)ensiunea <4f*ntul tefan< va asi-ura turi tilor condi ii de cazare
conform cu Ș ș ț
nivel euro%ean ,+ ) 70(98 407-'8 *- 6-(/.,.. 6+47.3-&'0(-:
6 )arcare %ro%rieA
6 )!strarea valorilor %rintr6un seifA
6 4ervicii %o taleA ș
6 Acces internetA
6 #elefonA
6 #R (n fiecare camer!A
6 Socuri de societate 7 ah8 remi8 c!r i de 9oac!:A ș ț
$9
6 )artici%are la s%orturi6 1icicleteA
6 'oc de 9oac! amena9at %entru co%ii8 (n aer li1erA
6 Lr!tar (n aer li1erA
6 ezlo-uri %entru %la9!8 %entru tim% de var!A Ș
6 +sc!tor de %!rA
6 0a in! de s%!lat automat %entru rufeA ș
6 Cuc!t!rie %rofesional!A
6 .u%tor cu microundeA
6 #oasterA
6 .afetier!A
6 0as! i fier de c!lcatA ș
6 Amena9are %entru de%ozitarea corect! a alimentelor 7c!mar!8 fri-ider:A
6 )osi1ilitate de %artici%are la evenimentele zonei.
.2.1CA&07.:0 SKOT 4-&6.+&.. #S5B&'+7 '-50&# Ș
1. )unctele tari;
• >nfiin area com%le@ului turisticA ț
• E@isten a condi iilor naturale deose1ite 7s%a ii verzi (ntinse etc.:A ț ț ț
• 4ortiment lar- de serviciiA
• Am%lasare favora1il! a com%le@ului turistic cu drumuri de acces rutierA
• Pu e@ist! alte %ensiuni concurente (n aceast! zon!.
• #eren de 9oac! %entru co%ii8 %osi1ilitate distrac ie cu animale domesticeA ț
• )ersonal calificat8 instruit %ermanentA
• )olitica de reinvestire a %rofituluiA
• Pivel de %rofita1ilitate i situa ie financiar! 1un! a solicitantuluiA ș ț
• E@%erien a conduceriiA ț
• E@isten a %ro%riet! ii %rivate %e terenurile i o1iectivele com%le@uluiA ț ț
ș
2. )unctele sla1e mai im%ortante;
• Pu cunoa terea a re-iunii ș
• 'i%sa unui trand termalA ș
• 'i%sa auto1uzelor %ro%rii.
3. ,%ortunit! i; ț
• .ererea turi tilor %entru (nfiin area unui com%le@ turisticA ș ț
• ea1ilitarea drumurilor de acces.
• .re terea num!rului turi tilor8 la nivel na ional i interna ionalA ș ș ț
ș ț
• E@isten a %osi1ilit! ii s%ri9inului financiarA ț ț
• )oten ial la un flu@ mai mare de turi tiA ț ș ealizarea unui marHetin-
eficientA
". iscuri;
• 'i%sa materialelor de %romovareA
• Inca%acitatea de a atra-e turi ti c!tre %ensiuneA ș
• A%ari ia %ensiunilor noiA ț
• 'i%sa indicatoarelor %e drumurile de acces.
6&
.2.11C)6'+7 -6'.30'./ 07 .&/-6'. .-. ț
Din valoarea total! a investiţiei de "$7."&8 ,P8 a9utorul %u1lic neram1ursa1il este
de
3&1."18,P.
Curs Euro / leu 4,3060 din data de 02.11.2009
Procent finantare publica = 70
Cheltuieli eligibile
Cheltuieli
neeligibile
Total
- RON- Euro -RON- Euro - RON- Euro
Ajutor public nerambursabil 301.41 !0.000 301.41 !0.000
"ursele #e $inantare pentru
completarea necesarului #e
$inantare #in care%
- autofinantare 1&'.10 30.000 &!.0! (.4) 1)(.'! 3(.4)
- imprumuturi
TOTA* +RO,ECT 430.)' 100.000 &!.0! (.4) 4).40) 10(.4)
Esalonarea Investitiei
A&+7 I .................. 12>.5CC RON
A&+7 II ................... 3C2.C9> RON
.3 D-/.:- 9-&-(07-
P(./.&* ,<-7'+.-7.7- &-,-60(- (-07.:8(.. )=.-,'./+7+. *- .&/-6'. .- ț
!&5..& 0(- P-&6.+&- A9()'+(.6'.,8 #S5B&'+7 '-50&# *.& SB&.)= ț Ș
DEVIZUL GENERAL
%rivind cheltuielile necesare realizarii ;
PENSIUNE P Q M LOC. SÂNIOB
la cursul din data de &2.11.2&&9 "83&6 'EIWE+,
Pr.
Denumirea ca%itolelor si
su1ca%itolelor Raloare 7.+ #RA: #RA
Raloare 75AA
#RA:
.rt. de cheltuieli 0ii lei 0ii euro 0ii lei 0ii lei 0ii euro
1 2 3 " $ 6 7
.A)I#,'+' 1
.heltuieli %entru o1tinerea si
amena9area terenului
181 ,1tinerea terenului & & & & &
182 Amena9area terenului & & & & &
183
Amena9ari %entru %rotectia
mediului & & & & &
si aducere la starea initiala
#,#A' .A)I#,' 1 & & & & &
.A)I#,'+' 2
.heltuieli %entru asi-urarea utilitatilor necesare o1iectivului
#,#A' .A)I#,' 2 & & & & &
.A)I#,'+' 3
.heltuieli %entru %roiectare si
asistenta tehnica
381 4tudii de teren 183& &83& &821 18&9 &82$
61
382
#a@e %entru o1tinerea de avize8
acorduri $866 1831 &89& "876 181&
si autorizatii &8&& &8&& &8&&
383 )roiectare si in-inerie 1"82 383& 2827 11893 2877
38"
,r-anizarea %rocedurilor de
achizitie & & &8&& &8&& &8&&
38$ .onsultanta 1182 286& 1879 98"1 2819
386 Asistenta tehnica 6862 18$" 18&6 $8$6 1829
#,#A' .A)I#,' 3 38898 98&$ 6822 32876 7861
.A)I#,'+' " &8&& &8&& &8&&
.heltuieli %entru investitia de 1aza &8&& &8&& &8&&
"81 .onstructii si instalatii 389888 9&8$" 6282$ 327863 768&9
"82 0onta9 utila9 tehnolo-ic & & &8&& &8&& &8&&
"83
+tila9e8 echi%amente
tehnolo-ice si & & &8&& &8&& &8&&
functionale cu monta9 &8&& &8&& &8&&
"8"
+tila9e fara monta9 si
echi%amente de & & &8&& &8&& &8&&
#rans%ort &8&& &8&& &8&&
"8$ Dotari 2&81" "868 3822 16892 3893
"86 Active necor%olare & & &8&& &8&& &8&&
#,#A' .A)I#,' "
"1&8&2 9$822 6$8"7 3""8$$ 8&8&2
.A)I#,'+' $ &8&& &8&& &8&&
Alte cheltuieli &8&& &8&& &8&&
$81 ,r-anizare de santier &8&& &8&& &8&&
$.1.1. 'ucrari de constructii "8" 18&2 &87& 387& &886

$.1.2. .heltuieli cone@e

or-anizarii &8&& &8&& &8&&
4antierului &8&& &8&& &8&&
$82
.omisioane8 ta@e8 cote le-ale8
costul $ 1816 &88& "82& &898
.reditului &8&& &8&& &8&&
$83
.heltuieli diverse si
ne%revazute & &8&& &8&& &8&& &8&&
#,#A' .A)I#,' $ 98" 2818 18$& 789& 1883
.A)I#,'+' 6 &8&&
.heltuieli %entru %ro1e tehnolo-ice si teste si %redare la
1eneficiar &8&&
681
)re-atirea %ersonalului de
e@%loatare & & &8&& & &
682 )ro1e tehnolo-ice si teste & & &8&& & &
#,#A' .A)I#,' 6 & & &8&& & &
#,#A' LEPEA' "$88"& 1&68"6 73819 38$821 898"6
DIP .AE . _ 0 "1&8&2 9$822 6$8"7 3""8$$ 8&8&2
62
"." A,'- &-,-60(-: @6- 4(-:.&'8 ?& 0&-;-A
• )lan de am%lasare (n zon! 71;2$.&&&61;$.&&&:
• )lan -eneral 71;$.&&&61;$&&:
• )lan de situa ie cu am%lasarea re elor de utilita i8surse de a%a si
rece%tori a%e ț ț ț
uzate 71;1.&&&61;$&&:
• )lanuri de arhitecturi6%lanurile nivelurilor8 sec iuni %entru %rinci%alele
o1iecte de ț
construc ii ț
)lanul de am%lasare a utila9elor %e flu@ul tehnolo-ic
CONCLUZII
#urismul8 mai concret turismul rural i a-roturismul au foarte multe %osi1ilit! i
de ș ț
dezvoltare i de desf! urare. e-iunea noastr! 79ude ul Cihor: este (nzestrat de
foarte mari ș ș ț
%oten iale turistice8 din care sunt foarte multe care nu sunt folosite corect. Este
o cul%! a ț
nu folosi aceste %oten iale8 chiar dac! sunt (n fa a noastr!. 4unt foarte multe !
ri care nau ț ț ț
%oten iale turistice at*t de 1une8 dar turismul lor totu i func ioneaz! foarte
1ine... ț ș ț
Aceste trei ani de facultate au fost foarte utile %entru mine8 fiindc! am %rimit o
1az! %uternic! %entru a %orni %e drumul turismului. Am %rimit o 1az!
%uternic! mai
multe ti%uri de mane-ement8 din macro6 i micro6 economie8 din mai
multe feluri de ș
marHetin-8 mai multe disci%lini le-ate la turism8 scrierea %roiectelor8 i mai
multe altele. ș
Disci%linele (nv! ate au a9utat %entru desf! urarea unui mai lar-i
viziune des%re lume ț ș
(ncon9ur!tor!8 economia noastr! i a lumii8 lume aturismuli etc.8 i nu numai (n
cadrul ș ș
economiei ci (n foarte multe %!r i ale vie ii. ț ț
Aceast! 1az! mare de cuno tin ! vreau s!6l 1eneficiez. Rreau s!
fac %entru ș ț
dezvoltarea satului meu natal i a re-iunii8 i %rin intermediul turismului aceast!
%ot s!l ș ș
dezf! ur8 i (ntre tim% %ot rezerva i familiei mele o e@isten ie
1un!. 4criere acestui ș ș ș ț
%roiect este direct 1eneficiul al acestei facult! i8 du%! 1azele de cuno tin !
%rimite cred c! ț ș ț
vei %utu face fa ! (n lume economiei8 (n lume turismului. ț
>n totdeaune sunt %osi1ilit! i de dezvoltare8 numai de multe ori nu tim de ele8
sau ț ș
navem destul de cura9 %entru a (nce%e. 4imt acest cura9 (n mine. .u a9utorul
fondurilori
euro%ene 7%roiectul 313:8 cu s%ri9inul familiei mele8 cu locuitorii satului8 cu
conducerea
comunei 7care este foarte activ (n scrierea %roiectelor:8 cu %oten iale
turistice e@istent ț
7monumente istorice8 reli-ioase8 tradi ii %o%ulare culinare vii8 %roduse culinare
etc.: i cu ț ș
1aza de cuno tin! cred c! vei %uta realiza o (nvesti ie sus ena1il! i
renta1il!8 a adar ș ț ț ș ș
dezvolt*nd satul i re-iunea (ntrea-!. )rin acest %roiect doresc s! a9ut %e satul
meu natal8 ș
i locuitorii acesteia8 doresc s! restituiez -loria str!lucitor! a satului i a re-
iuni8 vreau s! ș ș
fie cunoscut i %e de%!rtate. )roiectul nu va fi terminat cu
(nfiin area %ensiunii ș ț
a-roturistice8 am foarte multe edee %entru a dezvolta aceast! cu servicii mai com
%le@e8
dar %rimul %as este aceast; realizarea acestei %ensiun.
.u %oten ialele turistice e@istente i care s*nt %e dum de dezvoltare8 cu a9utorul
ț ș
oamenilor din 4*nio1 (ntr6o %erioad! scurt!6medie va fi o destina ie
turistic! foarte ț
c!utat!.
63
BIBLIOGRA"IE
1. tefan 4-ander8 .onstan a Crumar B AC.6ul technolo-iei hoteliere
i al Ș ț ș
a-roturismului8 Editura Diasfera 2&&$.
2. I. .omescu8 #urismul B 5enomen com%le@ contem%oran8 Editura
Economic!8
Cucure ti 1998 ș
3. Eu-en 5!lni !8 .armen C!1!i ! B Amena9!ri turistice8 Editura 0iron8 # ț ț m.8
2&&3.
". ,sHar 4naH8 )etre Caron si Picolae Peac u 6 Economia turismului8 ș Ed. E@%ert8
Cucure/ti8 2&&1
$. Ilie Dr!-an8 .ezarina 5!lan8 ,nela ,an!8 Andreea )ostemicu8
5lorentina
0oiseanu8 coordonator; Aida .atan! B Ela1orarea %roiectelor cu finan are
din ț
fondurile structurale %entru I006uri 2&&762&138 Editura .onta%lus 2&&88
6. Aurelia 5elicia 4t!ncioiu B Dic ionar de terminolo-ie turistic!8
Editura ț
Economics8 Cucure ti8 19998 %a-. 2&7 ș
7. Dr. .laude Zas%ar B #urisztiHai menedzsment
8. 'en-Mel 0`rton B A turizmus `ltal`nos elmalete8 Editura Oeller 5arHas Lazdas`-i
as #urisztiHai 4zol-`ltat`soH 5bisHol`9a8 Cuda%esta 2&&"
9. Ion .osnescu B #urismul B 5enomen com%le@ contem%oran8 Editura economica8
Cucure ti8 19988 ș
1&. La1riela 4t!nciulescu B 0ana-ementul o%era iunilor de turism8 Cucure ti8 2&&3 ț
ș
11. Picolae 'u%u B 4trate-ia de conectare a (ntre%rinderilor de turism8 Cuc.8 2&&3
12. Cran 5.8 0arin D.8 4imion D.8 6 Economia turismului i mediului (ncon9ur!
tor8 ș
Editura Economic!8 Cucure ti8 1998 ș
13. Lhere 0.8 6 A-roturism8 Editura iso%rint8 .lu96Pa%oca8 2&&3 ș
1". 'uca ..8 .hiriac A. ..8 6 0anualul Lhidului de #urism8 Editura Lemma )rint8
Cucure ti8 2&&2 ș
1$. 0inciu .8 6 Economia #urismului8 Editura +ranus8 Cucure ti8 2&&& ș
16. )ostelnicu L.8 6 Cazele economiei turismului intern i interna
ional8 Editura ș ț
iso%rint8 .lu96Pa%oca8 2&&"
17. 4t!nciulescu L.8 'u%u P.8 i-u L.8 6 Dic ionar %oli-lot e@
%licativ de termen Ț ț
utiliza i (n turism8 Editura All8 Cucure ti8 1998 ț ș
18. 4nacH ,.8 Caron ).8 Peac u P.8 6 Economia turismului8 Editura E@%ert8 Cuc. 2&&1
ș
19. 0aster )lanul %entru Dezvoltarea #urismului Pa ional 2&&762&26 ț
2&. ,rdinul 0inisterului #urismului nr $1& din 28 iunie 2&&2 %entru
a%ro1area
Pormelor metodolo-ice %rivind clasificarea structurilor de %rimire turistice
21. 0a-da 4tan 6 Lhid istoric si turistic al omaniei8 Editura; Piculescu 2&&6
22. htt%;WWro.ViHi%edia.or-WViHiW#urismulcF.3FAEncomF.3FA2nia
23. htt%;WWVVV.ha9dusa-imuzeum.e@tra.huWinde@2.%h%d
o%tionEcomcdocman\tasHEdoccvieV\-idE23\ItemidE$3
2". htt%;WWro.ViHi%edia.or-WViHiW#urism
2$. htt%;WWVVV.e6car.roWhtmlWturismce@tern.%h%
26. htt%;WWVVV.turism.-ov.roWroWsiteW$
$Wdirectia6dezvoltare6si6relatii6internationaleW
27. htt%;WWVVV.euro-ites.or-Wa1out.%h%dlan-EEP
28. htt%;WWVVV.anat.roW
29. htt%;WWVVV.a%dr%.roW
6"